România Liberă, august 1971 (Anul 29, nr. 8327-8352)

1971-08-05 / nr. 8330

r Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia­­ Nord In după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Sa­turn—Venus—Jupiter—Neptun, corespunzător soluţiilor a­­doptate anul trecut cînd secretarul general al partidului, îm­preună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sar­cina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii au stu­diat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. în această vizită, secretarul general al partidului a fost în­soţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezen­tanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiec­tive turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, in ultimul an, după vizita se­cretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de a­­proximativ 11 200 de locuri. Rit­mul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat în­deosebi în ultimul an, când, într-un timp record, de apro­ximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capa­citate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un po­pas la hotelul „Diana“, impu­nător edificiu cu 14 nivele, rea­lizat din beton, sticlă şi alumi­niu, dat in folosinţă în actua­lul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe se­cretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă bri­chete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică per­spectivă. Se vede nu numai „Saturn“ ; privirea cuprinde toate celelalte stele din conste­laţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare con­turul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­caţie pentru a înţelege că turis­mul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a po­porului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Ma­maia, Mangalia Nord, cu cele patru staţiuni ale sale din nord, au devenit de mult punc­te de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhi­tecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru va­lorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litora­lului, pentru integrarea lor ar­monioasă in circuitul de valori al întregii economii, constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de cei­lalţi conducători de partid şi de stat. în ceea ce priveşte dezvoltarea in continuare a staţiunii Saturn, gazdele informează că, in partea de nord a acesteia, sunt pregă­tite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1 850 de locuri, care va fi dat in folosinţă in cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor im­portante surse de ape mezo­ ter­­male sulfuroase. Este făcută, re­comandarea ca Mangalia pro­­priu-zisă să fie unită prin con­strucţii moderne cu staţiunea Saturn, in felul acesta urmind să dispară aspectul actualei perife­rii a acestui oraş. Acţiunea tre­buie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare,­ care să in­tegreze intr-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective eco­nomice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programu­lui de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate con­diţiile, recomandările şi indica­ţiile primite din partea secreta­rului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îm­bine judicios necesităţile func­ţionale şi estetice cu cele econo­mice. Secretarul general reco­mandă proiectanţilor şi arhitec­ţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîn­­deascâ mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Impro­vizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborire se vizitează res­taurantul hotelului. Aspectul ge­neral impresionează plăcut. Mo­bilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construc­ţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine sunt dotate cu mobilier (Continuare în pag. a 3-a) în staţiunea Saturn, la ieşirea din hotelul „Diana" In timpul intilnirii de la Vila scriitorilor Anul XXIX Nr. 8330­­ 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă­­ COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE D Adunările generale ale salariaţilor SPIRIT DE HALTĂ EXIGENTĂ ŞI MATURITATE MUNCITOREASCĂ esfăşurindu-şi lucrările in condiţiile in care poporul nostru işi exprimă, prin fapte şi cuvinte, adeziunea to­tală faţă de programul de îm­bunătăţire a activităţii ideolo­gice, de educare marxist-lenini­­stă a tuturor cetăţenilor patriei noastre, adunarea generală a sa­lariaţilor hidrocentralei Porţile de Fier a constituit un prilej de analiză aprofundată a activităţii acestui tinăr colectiv de la cea mai nouă şi mai mare centrală hidroelectrică a României socia­liste Ocupindu-se de rezultatele ac­tivităţii de investiţii şi de pro­ducţie din prima jumătate a acestui an, adunarea generală a energeticienilor de la Porţile de Fier s-a caracterizat printr-un spirit de înaltă exigenţă faţă de muncă, faţă de gospodărirea modernelor hidroagregate cu care este dotată această unitate energetică românească. Vorbind despre rezultatele din perioada analizată, inginerul GRIGORE ŞANDRU, preşedin­tele Comitetului de direcţie, a arătat, printre altele, în darea de seamă că activitatea colecti­vului întreprinderii a îmbrăţişat două direcţii principale : pe de o parte coordonarea şi urmări­rea lucrărilor de investiţii iar pe de altă parte activitatea de producţie energetică la hidro­­agregatele date in exploatare. Eforturile conjugate, depuse de constructori, montori şi între­prinderea beneficiară au condus la punerea in funcţiune a agre­gatelor energetice numărul 3 şi numărul 4 cu avansuri de 45—60 zile, îndeplinindu-se astfel cu succes un capitol important din angajamentele luate în întrece­rea socialistă pe acest an. Pe linie de producţie, angaja­mentul a fost depăşit, livrîn­­du-se peste planul iniţial 414.000 MWh, faţă de numai 50.000 MWh cit prevedea angajamentul, a­­ceasta simultan cu reducerea preţului de cost cu 1,37 lei pe MWh. Lucrînd cu patru hidroagregate energetice, din care două intrate în funcţiune in cursul perioadei analizate, colectivul hidrocentra­lei de pe Dunăre a pus la dis­poziţia sistemului energetic na­ţional, o putere efectiv utiliza­bilă mai mare cu 40 MW decit cea planificată pentru prima ju­mătate a acestui an. Partici­panţii la adunarea generală au subliniat faptu­l că activitatea energeticienilor de pe Dunăre a fost axată pe grija pentru înde­plinirea în bune condiţiuni a sarcinilor ce le revin, exigenţă faţă de ridicarea propriei pre­gătiri profesionale şi faţă de gospodărirea întreprinderii lor. In acest sens au vorbit gestio­narul CONSTANTIN TRUŞCU­­LESCU de la depozitul de echi­pamente, mecanicul MARCEL CIOCLOV, macaragiul GRI­GORE CORLAN, mecanicul ION PEPTAN, inginerul dis­pecer VESPASIAN CROITORU, inginera chimistă GABRIELA CIORTAN şi alţii. „Ca să acţionăm eficient, a spus mecanicul GRIGORE CLECIU de la turbine, se cer îndeplinite două condiţii esen­ţiale : să ştim cum să acţionăm, adică să ne ridicăm în perma­nenţă pregătirea profesională şi să avem cu ce acţiona. Prima condiţie depinde de noi, de fie­care în parte. Cea de-a doua trebuie să stea in atenţia con­ducerii întreprinderii. Or, la ora actuală, mai sunt unele ele­mente ale hidroagregatelor şi aparate de măsură şi control care funcţionează defectuos". Faptul că bazinul lacului for­mat in spatele puternicului ba­raj durat la Porţile de Fier a fost teatrul unei vaste activităţi de construcţie, că materialele rezultate la decofrări, deşeurile de lemn etc., nu au fost curăţate la timp ridică în faţa energeti­cienilor probleme dificile. Unii vorbitori au atras atenţia asupra necesităţii evacuării acestor ma­teriale care se îngrămădesc in faţa grătarelor de apărare de la turbine, problemă ce se pune cu acuitate cel puţin 12—18 luni în viitor. — Personalul care se ocupă de curăţirea grătarelor ar trebui HIDROCENTRALA DE LA PORŢILE DE FIER coordonat de un maistru — a spus inginerul principal NICO­LAE AMARIEI. De asemenea, pentru evacuarea materialelor extrase din faţa grătarelor este nevoie de mijloace de transport, care la ora actuală sunt cu totul insuficiente.­­ Apropierea cu paşi repezi, de încheierea lucrărilor la obiec­tivele de la Porţile de Fier, ridică probleme şi în ceea ce priveşte dispersarea efectivelor, a colectivelor de constructori şi montori închegate pe marele şantier , a spus tovarăşul GA­­VRILA URCAN, inginer şef la grupul local al I.C.H. Bucureşti. Se impune urgentarea deschide­rii unor noi fronturi de lucru pe alte şantiere, problemă care trebuie să fie în atenţia mini­sterului nostru. De asemenea, referindu-se la colaborarea dintre beneficiar şi constructori, care a decurs ani in şir, in condiţii bune, vorbitorul a subliniat necesitatea continuă­rii acestei colaborări, in dome­niul lucrărilor de finisaj. La rindul său, inginerul AR­­CADIE VREME, directorul teh­nic al hidrocentralei, a subliniat că in perioada de început sunt multe lucruri de pus la punct. „Pe măsură ce oamenii cunosc mai bine echipamentele, în faţa lor se ridică probleme noi de autoperfecţionare profesională, de imbunătăţire a schemelor de funcţionare a centralei. Este nevoie de o disciplină de fier, de multă iniţiativă şi de părăsi­rea comodităţii care se face simţită în unele locuri. De alt­fel, faţă de indisciplină nu a existat şi nu va exista toleranţă în cadrul colectivului nostru”. Felicitind colectivul întreprin­derii pentru succesele obţinute, exprimindu-şi satisfacţia pentru spiritul exigent in care s-au des­făşurat dezbaterile, inginerul ALEXANDRU TOADER, secre­tar al Comitetului judeţean P.C.R. Mehedinţi, a subliniat ne­cesitatea de a se acţiona pen­tru întărirea spiritului de dublă răspundere ce revine fiecărui om, in calitate de coproprietar al mijloacelor de producţie şi producător, în direcţia unei înalte conştiinţe a datoriei faţă de societate. Vorbitorul a subli­niat, de asemenea, necesitatea întăririi secţiei de reparaţii, a punerii în stare de funcţionare a tuturor aparatelor de măsură şi control şi asigurarea sculelor şi pieselor de schimb în aşa fel incit hidrocentrala de la Porţile de Fier, această uriaşă realizare a specialiştilor români, mindrie a întregului popor, să lucreze la parametrii proiectaţi, să pulseze miliarde de kilowaţi pe arterele economiei naţionale. I. BECHERU corespondentul „României libere" în pagina a 6-a. — NOUL CABINET OLAN­DEZ — alcătuit după trata­tive dificile între membrii coaliţiei guvernamentale — A PREZENTAT in parlament DECLARAŢIA SA PROGRAM. In politica sa externă, guver­nul declară, intre altele, că se pronunţă în favoarea unei conferinţe general europene asupra securităţii. — O REUNIUNE EXTRA­ORDINARA A CONSILIULUI DE SECURITATE; rezoluţia adoptată cere ca să fie res­pectate integritatea teritoria­lă şi independenţa politică a Republicii Guineea. — MISIUNEA APOLLO-15 A INTRAT IERI IN ULTIMA SA FAZĂ : trecerea de pe orbita circumlunară pe o traiectorie in vederea reîn­toarcerii pe Pămint. Intre timp, camera de luat vederi lăsată pe Lună, a transmis noi imagini ale peisajului se­lenar. — UN MOMENT REMAR­CABIL IN VIATA POLITICA A CONTINENTULUI LATINO-A­­MERICAN : vizita la Havana a ministrului de externe al Republicii Chile s-a încheiat după ce s-a desfășurat intr-o atmosferă de profundă soli­daritate și prietenie intre cele două țâri. \ ' Cfff YAMAN­L 1 J î trim j 7 peschcAu ’. N MCTAKC I i 4 cxttiOtn J Harte fenomenelor meteorologica probabila. Amfinanfe fn peg. e S­o r?* sm* I! BIRUINŢA ASUPRA MATERIEI Eugen Barbu E­ram vrăjit de neinsufle­­ţirea lucrurilor încon­jurătoare deşi un tren îmi vorbea despre mişcarea materiei transportate undeva, în ateliere speciale : grămezi informe de fier devenite pes­te noapte sirme sau cofraje pentru beton armat, movile întregi de piatră transforma­te peste noapte in case sau pavele de drum, în poduri peste care se mişcă mecanica cu aburi sau locomotive con­duse de electricitate. Fierul la rindul lui devenea şine de cale ferată sau schelet de u­, zine, susţinea blocuri de înălţimi incredibile, peniţă cu care gindurile cele mai sub­tile trec de la o minte la alta. Sosirea unui ziar proas­păt şi aşezat pe masă mă du­cea cu imaginaţia spre teascurile ce tipăresc cărţile şi-mi aducea aminte de nop­ţile fără somn ale tipografi­lor pe care i-am cunoscut a­­tit de bine, de zgomotul ma­şinilor de tipărit, ca uriaşa mişcare a unor sbaturi de moară, de lepădarea ritmică a "hirtiei"albe peste care tre­cuse treieratul ideilor. O cană cu apă aşezată intre două far­furii iţi vorbeşte despre ţeava care o conduce pină in odaie. Strunjirea fierului, subţierea foii de tablă ce a fost mai întii o materie incandescentă, circulind pe role iuţi, cazo­nele care au scuipat bărbăteş­­te oţelul şi şantierele uriaşe ce nasc navele, totul se aso­ciază incredibil într-un joc infinit. Intr-o hală a uzinei 23 August sau în Atelierele Griviţa, mi se pare, mă cre­deam într-o pădure artificia­lă, iscată de imaginaţia omu­lui. Trunchi mari de metal, scrîşnind pe trolii, circulau cu o viteză ameţitoare dea­supra capului; ceea ce fusese numai o vegetaţie inertă la început, un frunziş de fier, devenea o roată sau un com­partiment de tren, un vagon în care se poate instala un dormitor comun sau o sală de restaurant. Lingă cazane asu­dau bărbaţi puternici, minu­­ind uriaşe linguri terminate cu cupe pline de ceva rubi­niu, fierbînd. Mai tirziu a­­veam să văd metalul sub for­mă de concasoare scurmînd pămintul, sau şi mai sugestiv, transformat în plug ascuţit ce tăia obrazul unui ogor, despicindu-l pentru ca să fie insăminţat. Toate maşinile ce alergau pe o şosea intr-o cli­pă de luciditate mi s-au în­făţişat ca nişte fluturi uriaşi de tablă văzuţi într-un ate­lier : roţi, cauciucuri, frine. (Continuare în pag. a 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Rog pe Excelenţa Voastră să primească şi să transmită poporu­lui şi guvernului român sincera noastră recunoştinţă pentru mesajul atit de expresiv, împreună cu urările noastre de prosperitate şi bu­năstare pentru naţiunea română prietenă. General de divizie JUAN VELASCO ALVARADO Preşedintele Republicii Peruane Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Amabilul mesaj Ţie care Excelenţa Voastră a binevoit să mi-l adreseze mie şi poporului belgian, cu ocazia sărbătorii naţionale, m-a mişcat în mod deosebit. Rog pe Excelenţa Voastră şi poporul român să primească mulţumirile mele cele mai vii. BAUDOUIN

Next