România Liberă, septembrie 1971 (Anul 29, nr. 8353-8378)
1971-09-26 / nr. 8375
Anul XXIX Nr. 8 375 • 6 pagini 30 bani INDUSTRIA ŞI COMERŢUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ LA PAVILIONUL DE MOSTRE Masă rotundă organizată de ziarul nostru şi conducerea Pavilionului de mostre cu participarea reprezentanţilor producătorilor şi unităţilor comerciale din sectorul textile-încălţăminte A cincea ediţia a Pavilionului de mostre, deschis în complexul expoziţional din Piaţa Scinteii, se bucură de o meritată apreciere din partea vizitatorilor. Cu toate că vremea nu a ţinut cu organizatorii acestei manifestări expoziţionale, ploile şi timpul rece stăvilind citeva zile fluxul de cetăţeni, de pe acum se poate aprecia că atit ca număr de vizitatori, inclusiv de peste hotare, citţi ca volum al sugestiilor ţi observaţiilor făcute de aceştia. Pavilionul, in ediţia 1971, reprezintă un succes. Dar, în concepţia organizatorilor săi ţi conform indicaţiilor date de conducerea de partid şi de stat. Pavilionul de mostre nu este o simplă expoziţie ce-ţi propune să prezinte potenţialul, posibilităţile industriei noastre. In primul rind el este un instrument de lucru, menit să confrunte pe producători cu organele comerciale şi cu publicul, din a căror colaborare trebuie să rezulte îmbunătăţirea producţiei şi desfacerii bunurilor de consum in anul 1972. în această concepţie, manifestarea expoziţională din Piaţa Scinteii este o formă eficientă de marketing, punind la dispoziţia industriei şi comerţului mijloace deosebit de indicate pentru orientarea activităţii lor viitoare. Ideie strălucit exprimată de primul vizitator al Pavilionului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in scrisoarea adresată după această vizită tuturor factorilor angrenaţi in procesul de creare şi desfacere a bunurilor de consum. „Manifestînd cea mai mare intransigenţă faţă de lipsuri, se spune in scrisoarea secretarului general al partidului, conducerile ministerelor producătoare, ale întreprinderilor de stat şi cooperatiste, toţi lucrătorii din sectorul bunurilor de consum trebuie să asigure, o dată cu dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a producţiei existente, cu întărirea disciplinei de producţie şi a controlului calitativ pe întreg procesul de producţie, măsuri cît mai operative pentru introducerea în fabricaţie de serie a modelelor prezentate în expoziţie, astfel ca ele să poată fi puse într-un termen cît mai scurt la îndemîna populaţiei". Obiectivul central al organizării acestei mari expoziţii fiind astfel limpede conturat, ziarul nostru, împreună cu conducerea Pavilionului de mostre, ţi-a propus ca într-o discuţie cu factori de răspundere ai producţiei şi desfacerii articolelor textile şi de încălţăminte să analizeze modul în care această cerinţă de bază a îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei va fi îndeplinită. Din ampla dezbatere ce a avut loc recent într-unul din pavilioanele expoziţiei s-au desprins o seamă de idei, de constatări, de propuneri, cărora le facem parţial loc in pagina a lll-a a ziarului. Pavilioanele in care sunt expuse articole de confecţii şi de încălţăminte cunosc in aceste zile o mare afluenţă de vizitatori Fotografii : NICU VASILE VISUL POETULUI Aurel Baranga a început realizarea unui străvechi vis al umanităţii socotit secole de-a rindul doar o seducătoare reverie trans-saharianul, drum menit să învingă şi să dea viaţă celui mai înfricoşător pustiu al pămintului, vast imperiu al nisipului şi al nefiinţei, care sortită să lege ţărmurile scăldate în azur ale Mediteranei cu inima, secretă şi abandonată, a continentului negru. Şoseaua, lungă de citeva mii de kilometri, şerpuind prin deşert, are darul să aducă viaţa acolo unde n-a sălăşluit, de la începutul lumii, decit dezolarea şi tăcerea, iar construcţia ei, uriaşă aventură a spiritului, se încarcă, prin grandoare, de plurale semnificaţii. Deşi proiectul acestui drum a fost schiţat acum câteva decenii, a fost sistematic abandonat, dintr-un motiv mărturisit , lipsa de rentabilitate. A fost suficient ca la ţărmurile Mediteranei să se nască din Algeria — noi rinduieli, pentru ca visul, cutezătoare tentativă a OMULUI de pretutindeni, să iasă din domeniul „tentativelor absurde“ — cum a fost numit de atitea ori proiectul — pentru ca o panglică de asfalt, expresie a civilizaţiei, să taie nisipurile adormite sub arşiţa soarelui, sub priveghiul mul al Lunii, pentru ca un drum al vieţii să ia (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri, la Porţile de Fier ULTIMUL HIDROAGREGAT A FOST PUS In mişcare Simbătă, pe ora 14:25 apele Dunării au pus in mişcare ultimul hidroagregat al puternicei centrale electrice româneşti de la Porţile de Fier. Montorii şi constructorii scriu astfel epilogul celei mai memorabile opere de pînă acum a programului de electrificare a ţării, Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre, a cărui construcţie a început cu mai bine de 7 ani în urmă, în colaborare cu popoarele Iugoslaviei socialiste. Prima rotire a turbinei, moment care marchează începerea probelor sale tehnologice, a decurs în condiţii foarte bune, ceea ce demonstrează pe de o parte, buna calitate a subansamblelor livrate de către întreprinderile industriei noastre constructoare de maşini, iar pe de alta — calitatea ireproşabilă a lucrărilor de montaj — a declarat corespondentului Agerpres — Marin Coandă — la citeva minute după începerea probelor, Ilie Nircea, Inginer şef al şantierului energomontaj. Situaţiile operative ale şantierului arată că acest eveniment se petrece cu 5 zile mai devreme faţă de angajamentul asumat de mentori în întrecerea socialistă şi cu peste două luni în avans faţă de termenele menţionate în planul de stat. Noul agregat — al 6-lea din cadrul centralei şi al treilea de fabricaţie românească — a fost asamblat de un colectiv condus de maistrul Nicolae M. Nicolae, acelaşi colectiv care a efectuat operaţiile similare pentru primul şi cel de-al patrulea hidroagregat. (Agerpres). Semănatul griului şi greş trebuie ece repetate Convorbire cu dr. ing. Cristian Hera director ştiinţific al Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea-Ilfov In vara acestui an, s-a obţinut cea mai bună recoltă medie din cite s-au înregistrat pînă acum în cultura griului. Analizele făcute au demonstrat însă că producţia totală ar fi fost cu circa 500 000 tone mai mare dacă s-ar fi respectat peste tot tehnologia stabilită, dacă exista o preocupare mai mare pentru prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate pe anumite terenuri, pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a lucrărilor de întreţinere şi recoltare. Discuţia noastră cu dr. ing. CRISTIAN HERA, despre problemele actuale ale semănatului, a pornit tocmai de la greşelile mai frecvente ce s-au întîlnit, în această privinţă, în ultimii ani, din dorinţa ca ele să nu mai fie repetate. — Cum trebuie, după părerea dumneavoastră, să procedeze, in perioada in care ne găsim, specialiştii din unităţi ? — Aş vrea să spun mai întîi următorul lucru : dacă s-ar respecta ad-literam recomandările institutului la care lucrez — şi care nu pot fi decit nişte principii generale — n-aş fi deloc încîntat. Dimpotrivă. De fapt, cu această precizare de ordin general, am deschis seria — care nu este de loc restrînsă — a erorilor posibile în aplicarea tehnologiei culturii griului şi anume neadaptarea recomandărilor la condiţiile concrete din fiecare zonă, unitate şi parcelă. Aplicarea diferenţiată a măsurilor agrotehnice este impusă în primul rind de existenţa, pe teritoriul ţării noastre, a unei mari diversităţi de condiţii pedoclimatice Diversitatea este accentuată de structura culturilor, de tehnologiile aplicate anterior fiecărei plante, de modul cum s-a efectuat fertilizarea, de gradul de îmburuienare şi altele. ÎN CONCLUZIE, PRIMA ŞI POATE CEA MAI MARE GREŞEALA ÎN APLICAREA TEHNOLOGIEI CULTURII GRIULUI, O CONSTITUIE PRELUAREA ŞABLON, NEADAPTAREA LA CONDITIILE CONCRETE A MASURILOR PRECONIZATE, LIPSA DE GÎNDIRE. — Ce greşeli, după părerea dumneavoastră, diminuează cel mai mult recolta ? — N-aş putea să fac o ierarhizare a erorilor din acest punct de vedere. Ceea ce vreau să afirm este că sînt greşeli aparent minore care, singure sau cumulate cu altele care se comit în decursul unui an agricol, pot avea repercusiuni mari asupra recoltei. In unele greşeli se persistă, deşi lucrurile sunt clare pentru toată lumea. De exemplu , in toate unităţile agricole s-au constatat neajunsuri ale monoculturii şi totuşi nu s-a renunţat definitiv in a mai cultiva griu după griu. Se cultivă grîu după el însuşi în al treilea şi chiar în al patrulea an. In cadrul unei consfătuiri judeţene mi-a fost dat să aud că, pe alocuri, această limită a fost depăşită, deşi se ştie că o asemenea practică duce la scăderea producţiei la hectar cu 400— 800 kg, se intensifică atacul de boli şi dăunători. RESPECTAREA UNEI ROTAŢII VALOROASE ESTE PRIMA CONDIŢIE IN REUŞITA PRODUCŢIEI ŞI AR TREBUI SA PREFERAM CA PLANTE PREMERGĂTOARE LEGUMINOASELE, PRAŞITOARELE, IAR LA GRIU LIMITA MAXIMA SA FIE CEL DE-AL DOILEA AN. Acolo unde este cazul — ca urmare a condiţiilor climatice din ultimul timp — schiţele de amplasare ar putea, respectindu-se principiile referitoare la plantele premergătoare, să sufere unele modificări pentru a nu se intirzia lucrările. Se consideră uneori că un teren bine modelat este necesar numai in legumicultura. Greşit. Şi pentru cultura griului — în vederea evitării bălţilor şi asigurarea scurgerii apelor — terenul trebuie nivelat şi pe el să se execute reţeaua de canale. Producţia de griu este diminuată şi din cauză că nu întotdeauna pregătirea terenului se face cu discul în agregat cu grapa cu colţi, ci totul se rezumă la o lucrare superficială cu discul. Pămîntul în loc să fie bine mărunţit, astfel ca să permită condiţii optime de germinare a seminţelor, se prezintă bolovănos, cu aspect... selenar. Uneori, se consideră, in special in cazul premergătoarelor timpurii, că nu mai este nevoie in preajma semănatului de o altă lucrare de pregătire a terenului. In cazul premergătoarelor tîrzii, se face o altă greșeală : nu se îndepărtează resturile vegetale, fant care se răsfringe asupra calităţii semănatului. Din cauza deficienţelor în organizarea muncii se intimplă ca uneori intre pregătirea terenului şi semănat să nu se creeze nici un interval de timp, deşi se ştie că aceasta este o încălcare a tehnologiei. IN MOD NORMAL, SUPERFOSFATUL, ÎMPREUNA CU JU Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 3-a) Se Înfiinţează Centrul de documentare pentru calitate multilateral în sprijinul controlorilor de calitate din întreprinderile ţării, ca şi pentru toţi cei ce doresc să cunoască noutăţile din teoria şi practica controlului de calitate. Centrul de documentare va dispune de o bibliotecă bine dotată care, pe lingă noutăţile editoriale pe plan mondial, va cuprinde şi o seamă de materiale din experienţa acumulată în ţara noastră. în cadrul centrului se vor crea comisii de specialitate (formate din specialişti ai I.G.S. şi din întreprinderi, ministere), se vor organiza cercuri pe ramuri în care vor putea să se înscrie toţi cei interesaţi, vor avea loc zilnic şedinţe de comunicări şi referate, mese rotunde şi discuţii pe diferite probleme legate de aspecte teoretice, tehnice şi psihologice ale calităţii. Specialişti din ţară şi străinătate vor ţine conferinţe iar o „Tribună liberă“ va sta ladispoziţia celor ce doresc să-şi expună experienţa sau să-şi lămurească aspecte ale activităţii pentru asigurarea şi controlul calităţii produselor. De la Inspectoratul General de Stat pentru Controlul calităţii produselor aflăm că în curînd se va deschide, in Bucureşti, Centrul de documentre pentru calitate. Conceput ca o instituţie complexă, cu un rol metodologic DE LUNI PINA DUMINICĂ Examinate Împreună, evenimentele vieţii politice interne din ultima săptămînă au ca dominantă aceeaşi atotcuprinzătoare grijă şi preţuire faţă de om şi munca sa. Traversăm o epocă de intensificare a efortului creator, de concentrare excepţională a forţelor materiale şi spirituale in direcţia construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este firesc ca omul muncii, cu preocupările şi cerinţele sale, să se afle în centrul politicii, partiduluişi statului. Participarea oamenilor muncii la viaţa statului, conlucrarea strinsă a conducerii de partid şi de stat cu cei ce muncesc ramin caracteristici fundamentale ale epocii pe care o trăim, epocă de continuă adîncire a democratismului socialist. Principalul eveniment al săptămînii l-a constituit, fără îndoială, vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, la uzinele „23 August“ din Capitală. Douăsprezece mii de muncitori ai marilor uzine bucureştene l-au avut oaspete pe cel mai iubit fiu al poporului nostru. Un trezor a rostit la primire, plin de emoţie, aceste cuvinte : „Să ne trăieşti ani mulţi şi fericiţi, tovarăşe Ceauşescu. Vă mulţumim din inimă pentru grija pe care o purtaţi oamenilor muncii, pentru tot ce faceţi ca patria noastră să înflorească. Vă rugăm să vă simţiţi la noi ca într-o adevărată familie muncitorească.“ Marea uzină constructoare de maşini a sărbătorit 50 de ani de existenţă. In cuvintarea rostită cu acest prilej, secretarul general al partidului n-a uitat să răspundă la cuvintele frezorului : „Democraţia noastră socialistă nu este o democraţie formală, este democraţia participării poporului la conducerea societăţii socialiste. Ne preocupăm continuu de ridicarea conştiinţei socialiste, muncitoreşti, comuniste a oamenilor muncii. In mijlocul colectivului dumneavoastră — ca al tuturor colectivelor de oameni ai muncii — mă simt intotdeauna, intr-adevăr, în rindul familiei unite a muncitorilor , numai in strinsă legătură cu clasa muncitoare, cu poporul, orice activist de partid, orice organizaţie de partid pot fi intr-adevăr puternice, numai astfel partidul îşi va îndeplini rolul său de forţă conducătoare". In acest dialog al conducătorului partidului şi statului nostru cu cei ce muncesc, promovat ca o metodă permanentă de lucru, poporul nostru vede expresia profundului democratism al orinduirii noastre socialiste, adinca preţuire ce se acordă oamenilor muncii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat în nenumărate rinduri uzinele „23 August“ şi a participat direct la elaborarea unora dintre cele mai importante măsuri de dezvoltare a uzinelor în actualul cincinal. Incuvintarea secretarului general sunt referiri ample la aceste relaţii directe ale conducătorului partidului şi statului cu colectivul de douăsprezece mii de oameni al uzinelor, la treburile soluţionate împreună. Cuvintarea conţine, în acelaşi timp, indicaţii de o mare claritate în ce priveşte munca de viitor, dezvoltarea în perspectivă a uzinelor. Vizita, deşi prilejuită de o împrejurare festivă, a avut ca întotdeauna un pronunţat caracter de lucru, multe dintre indicaţiile date de secretarul general vizind ramura construcţiei de maşini în totalitatea ei, precum şi activitatea din întreaga economie naţională, înalta competenţă, căldura cu care au fost rostite aceste indicaţii, înflăcăratul patriotism al secretarului general al partidului, preocupat până la cele mai mici amănunte de înfăptuirea vastului program de ridicare a României socialiste pe noi trepte de civilizaţie, au produs o impresie adincă în rindul poporului nostru, care urmăreşte activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, atît in ţară cît şi în străinătate, cu dragoste nemărginită, cu profund respect, cu recunoştinţa datorată pentru tot ce înfăptuiesc partidul şi statul în folosul oamenilor muncii. Cuvintarea rostită la uzinele „23 August“ conţine o mare bogăţie de idei. A fost expusă deosebit de pătrunzător problema participării tot mai active a oamenilor muncii la conducerea statului. „Avem permanent în vedere — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să dezvoltăm formele de participare a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea societăţii noastre socialiste, să lărgim consultarea poporului in toate problemele privind politica internă şi externă a ţării noastre, pornind de la faptul că adîncind democraţia socialistă, adică participarea poporului la conducerea activităţii economico-sociale, întărim rolul clasei muncitoare de forţă conducătoare a societăţii socialiste. Asigurînd creşterea rolului poporului în făurirea conştientă a destinului său, înfăptuim una din prevederile esenţiale ale socialismului, care este realizat de popor, pentru popor şi care se poate construi in condiţii bune numai în măsura în care întregul popor ia parte activă la elaborarea solu- PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 3-a) Excelentei Sale Domnul ABDUL RAHMAN ELIRIANI Preşedintele Consiliului Republican al Republicii Arabe Yemen SANAA Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Arabe Yemen, am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări pentru progresul poporului yemenit prieten, pentru continua dezvoltare a relaţiilor dintre ţările noastre, în interesul păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Răspunzînd felicitărilor primite cu ocazia reinvestiri sale în funcţie, premierul iranian a transmis următoarea telegramă : Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj de felicitări transmis şi doresc să vă exprim, la rindul meu, urări de sănătate şi succes continuu, precum şi de prosperitate pentru poporul român Prieten AMIR ABBAS HOVEYDA Prim-ministru al Iranului Cronica evenimentelor interne Mîine se deschid în Capitală LUCRĂRILE CELEI DE-A IV-A CONFERINŢE INTERNAŢIONALE ASUPRA PNEUMOCONIOZELOR Sub înaltul patronaj al Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, tovarăşul ION GHEORGHE MAURER, în Bucureşti îşi deschide mîine lucrările o importantă manifestare ştiinţifică, consacrată apărării sănătăţii oamenilor muncii, cea de-a IV-a Conferinţă internaţională asupra Pneumoconiozelor. Despre semnificaţia acestui eveniment ştiinţific am rugat să vorbească cititorilor noştri pe tovarăşul ing. LUCIAN BERCEANU, director general în Ministerul Muncii, secretarul general al Conferinţei. Lucrările se vor desfăşura sub semnul ocrotirii sănătăţii şi a vieţii celor ce lucrează în medii cu un grad ridicat de prăfuire, de noxe. Cunoscute sub numele germeric de Pneumoconioze, acesta (Continuare in pag. a 2-a) DOSAR . Accidentul de circulaţie (II) CAUZE ŞI EFECTE Citeva date cu caracter general. Incepînd cu anul 1965 deşi traficul rutier creşte sensibil, de la an la an, numărul accidentelor la mia de autovehicule scade mereu, ajungînd la sfîrşitul anului trecut la 7,54 iar în acest an manifestînd, în continuare, o scădere a curbei chiar şi în lunile de vîrf. Numărul persoanelor decedate se diminuează uşor, în timp ce cel al răniţilor se menţine aproape neschimbat. In concluzie, se poate aprecia că dinamica acestor evenimente şi a consecinţelor lor are o tendinţă bună, deşi cam prea puţin pronunţată. Potrivit statisticilor realizate prin analizarea evenimentelor rutiere ale lunii august a.c., rezultă că 65 la sută din accidente sunt din vina conducătorilor auto (!), 29 la sută din vina pietonilor şi a pasagerilor, iar 6 la sută din cauza unor defecţiuni tehnice. In fruntea listei acestora se află excesul de viteză. Este bine să reţinem de la bun început că nu este vorba întotdeauna de depăşirea vitezelor reglementare, ci de circulaţia în regim de viteză, excesivă în raport cu anumite condiţii de moment, fie ele de ordin meteorologic, fie de altă natură. Cu alte cuvinte depăşirea „vitezelor prudente“. Această cauză determină 30 la sută din accidentele din vina şoferilor. Alte 20 la sută sunt determinate prin depăşiri neregulamentare. Neatenţia determină 15 la sută din accidente, neacordarea priorităţii 10 la sută, iar consumul de alcool alte 10 la sută. După cum se vede, toate aceste cauze reprezintă încălcări flagrante ale disciplinei rutiere, în spatele cărora se ghicesc uşor tare ale caracterelor conducătorilor respectivi. Este semnificativ, de asemenea, aspectul reţinut la analiza efectuată asupra, ca să spunem aşa, cauzei uneia din cauzele enumerate mai sus. In urma unui test realizat pe şoselele judeţului Braşov s-a putut cons-1. BUTNARU (Continuare in pag. a 5-a) ■mm £-j! imm Profesionişti şi amatori, în egală măsură vinovaţi pentru viteză excesivă în curbă şi greşeli de conducere, soldate cu pierderea controlului volanului, derapaj şi tamponarea autovehiculelor.