România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)
1971-10-26 / nr. 8400
Pagina a 25 - 26 octombrie 1971 DEGENERESCENŢA STILULUI ERMETIC Despre stilul ermetic se vorbeşte frecvent în literatura universală şi la noi. Există o tendinţă accentuată a unor poeţi contemporani spre utilizarea, pe o arie largă, a acestui fel de stil poetic. A devenit de aceea necesară o serie de lămuriri cu privire la această problemă care nu poate fi decit de folos atît cititorilor, iubitori de poezie cit şi poeţilor înşişi. Căci „stilul ermetic“ discutat mereu în ultima vreme, nu e lipsit nici de aspecte pozitive, nici de altele negative, iar acestea din urmă trebuie fireşte, combătute cu hotărîre. E interesant de amintit, mai întîi, că originea stilului ermetic e străveche urcînd pînă în epoca elenistică, perioadă în care s-au ivit renumitele texte ermetice atribuite unui autor fictiv socotit divin, zeului Hermes Trimegistul, adică de trei ori cel mare. Scrierile aveau aspect ocult şi mistic şi deveniseră faimoase în evul mediu şi chiar şi în Renaştere. Caracteristica lor era obscuritatea, misticismul, tendinţa tainică, absconsă. De aci derivă, de fapt şi sensul actual al termenului de „ermetic“. In epoca modernă, spre sfârşitul veacului trecut şi pînă în vremea noastră, poezia europeană a cultivat prin citeva nume mari ermetismul, cel puţin în mod parţial. Sunt cunoscute astfel tendinţele ermetice ale unor poeme semnate de Mallarmé, Valéry sau Ştefan George ori la noi poezia lui Ion Barbu, unele poeme ale lui Lucian Blaga la care s-a adăugat poezia lui Cicerone Theodorescu, în prima ei fază, Dan Botta şi a altora. In opera acestora, stilul ermetic are, pînă la un punct, o accepţiune pozitivă. El se caracterizează prin concentrare densă, prin procedee eliptice uneori sugestive, prin utilizarea largă a simbolurilor şi miturilor acoperind un conţinut care tinde spre cucerirea absolutului, spre ceea ce se numeşte de poeţii filozofi esenţa lumii. Acesta e, fără îndoială, stilul ermetic autentic exprimînd o stare de spirit reală, în funcţie de care poezia e izbutită sau nu. Numele anterior citate ilustrează această modalitate a ermetismului fără a fi lipsită totuşi uneori de anume depăşiri ale limitelor accesibilităţii, de căderi în obscuritate voită, fenomene pe care critica le-a remarcat la timp. Aspectele care ne interesează însă pe noi astăzi, îndeosebi, se referă la degenerescenţa stilului ermetic al poeziei autentice către stilul misterios, artificial, căutat cu tot dinadinsul, alambicat la extrem, construit din imagini şi cuvinte care nu înlesnesc înţelegerea ideilor şi a sentimentelor ci le drapează şi le ascund. Pînă la urmă, acest fel de stil ermetic exprimă, în fond, încă o modalitate a formalismului estetic pur pe care n-avem nici un motiv de a-1 elogia sau ocroti. In realitate, această deviere anulează funcţiunea fundamentală a poeziei care e comunicarea între oameni prin stil şi sprijinirea formării lor etice şi sociale. Iată, de pildă, un autor care împinge simbolul pînă la absurditate : „Amîndoi ne vom spăla într-o vocală / cu auzul rămas în ea / Ne vom usca apoi / intr-o ureche flămindă..." Un al doilea fabrică o metaforă de un mister deplin : „Să nu-ţi mai cadă ochiul / Intre cei patru ulmi“. Un altul utilizează sugestiile pluguşorului folcloric şi confecţionează onomatopeic pe urmele vădite ale lui Barbu : „Iaho ! bărbaţi muşaţi / staţi în loc şi ascultaţi / cum unii cintă oasele ! cînd mă dau de-a-ndoasele / Frig, frig, frig / cu coada-n frig / tu mă pierzi, eu te cîştig / Bica, biu, bicabîu /, ai rămas cu fusta-n brîu". Asocieri născocite şi absurdităţi voite duc alteori la versuri ca : „Oh ! şi de atita moarte / Spune-mi mamă de ce sînt / că se spânzură de miire / calul dus la jurămînt..." Altă dată, simbolurile îngemănează elemente contradictorii, suavitate și naturalism : „Bătrînii rid sub talpă, / copilăria-mi cîntă / în lebede prin viermi...*. In sfîrșit spre a nu mai prelungi exemplificările pentru care avem un întreg album de specimene culese din revistele noastre de cea mai largă circulaţie — oferim ultima ilustrare, o aglomerare de simboluri şi metafore fără nici un fel de axă de susţinere : „Tac meduzele din om / prinse-n trompele de brom / Plingeţi, o neagră cybelă / faptelor, lichidelor, / puneţi craiul Lucită halo / rău de halogen / spuneli aburilor totul despre / geana Ha’ Golem ! Este evident că o astfel de poezie sau un astfel de stil formalist şi ermetic contrazice definiţia poeziei însăşi şi — se înţelege — menirea ei morală şi Socială. Al. Dima la UNA PE ZI de MATTY SCOP ŞI MIJLOACE Discutăm mult, in ultimă vreme despre sensul social al teatrului. O discuţie care, dealtminteri,privind lucrurile mai de sus caracterizează mişcarea teatrului mondial, foarte însetată azi de a inventa modalităţi noi de pătrundere in public şi de acţiune în rîndul maselor. Evident, acestea toate, stirnesc gîndirea oamenilor scenei, obligînd-o la soluţii. Şi, citind feluritele intervenţii la dezbatere observăm — incă o dată — ci, aşa cum te intîmplă de-a lungul istoriei ori de cite ori arta spectacolului îşi propune ţeluri noi — problema nr. 1 (daci nu chiar problema-coşmar) o reprezintă alegerea mijloacelor. „Hernani“ a lui Victor Hugo a provocat o ruptură in evoluţia dramaturgiei din veacul trecut nu numai prin starea „romantică“ a eroilor ci şi prin eliberarea vocabularului de eleganţele epurate ale racinismului, adică prin aflarea unor mijloace de expresii pe potriva publicului nou, mult mai aproape de realităţi decit lojile aristocratice ale veacului dinainte. Creaţiile politice ale lui Maiakovski, Mayerhold sau Brecht au adus nu numai idei contemporane ci şi forme inedite de scriere ori regie. De la erupţia pe scenă a tehnicii audio-vizuale la „distanţare“ şi de la năvălirea actorilor in sală la cupletul revoluţionar aruncat, ochi in ochi, spectatorului, precum un manifest, mijloacele acestea au fost menite să transporte gîndirea la destinaţie. Instrument ? Poate. Armă ? De ce nu ? Se spune atit de obişnuit despre o piesă de succes ci a „cucerit" publicul, incit nu mi se pare cituşi de puţin nefiresc şi considerăm noţiunea de spectator asemeni unei cetăţi veşnic asediate. Şi niciodată cucerite definitiv. De aceea, am credinţa că experienţa fiecăruia dintre noi (prin experienţă inţelegind nu numai reuşitele dar şi erorile) poate fi de folos pentru o abordare mai concretă a dramaturgiei contemporane. Penultima mea piesăspun penultima, deoarece despre ultima terminată, cronologic vorbind, voi aminti mai pe urmă) se intitulează „Contract special de închiriat oameni“ (Comedia va avea şi un subtitlu). Textul este consacrat uneia din temele fundamentale ale umanismului contemporan. Alegind „mesajul“ (scopul) mi-am pus fireşte, întrebările de cuviinţă cu privire la mijloace. Primul mijloc îl constituie, vorbind convenţional „genul“ şi întrucit a apăra o idee înseamnă, implicit, a ataca ideea contrarie, am ales satira (folosesc iarăşi termeni convenţionali). Sfera chestiunii e vastă drept care am ales un domeniu mai cunoscut (atît autorului cit şi cititorului) şi anume rasismul. Trebuind să aleg timpul (prima coordonată) m-am hotărît asupra secolului XX (mai precis anii noştri) deoarece niciodată n-a fost mai acută, necesară şi vitală de-a lungul istoriei tema internaţionalismului. Trebuind să aleg spaţiul (a doua coordonată) am schiţat un oraş imaginar, undeva lingă Andorra. De ce acolo ? Pentru că piesa intră intr-un fel de dialog cu „Andorra“ elveţianului Max Frisch. Trebuind să aleg realitatea social-istorică a oraşului m-am hotărît asupra unui regim de esenţă fascistă deoarece, după cum se ştie, asemenea tip de societăţi împing contradicţiile la paroxism îngăduind apariţia situaţiilor limită şi prin urmare o dramatizare maximă a faptelor. In sfirşit, trebuind să aleg un purtător de cuvint al stărilor atacate, am instalat in centrul acţiunii un leader autorizat „Primarul“, deoarece relaţia dintre puterea social-economică şisituaţia spirituală mi se pare a fi nu numai de netăgăduit dar şi hotăritoare. Drumul se prezintă aşadar precum o coborire pe spirală de la idee la incorporare. Dorinţa lui Linia Ciulei de a patrona montarea comediei la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra mă îndeamnă să cred că acordul dintre scop şi mijloace a fost înfăptuit. Cealaltă piesă este o comedie în nouă tablouri, intitulată „Despre unele lipsuri, deficienţe şi neajunsuri din domeniul dragostei“. După cum se vede din acest titlu foarte afişat, comedia (poate un „capriciu“ contemporan) rivneşte a înfăţişa citeva dintre acele reacţii umane, care, — aşa cum reiese atit din observaţia autorului cit şi din experienţa cotidiană a spectatorului — se pun de-a curmezişul iubirii, paralizind-o, denaturind-o şi schilodind-o ; vanitate exacerbată, cupiditate, suspiciune bolnăvicioasă. Moravuri burgheze . Cam puţin spui. Şi cam sumar. Adevărul este că ori de cite ori vorbim despre sechelele negative ale trecutului, s-ar cuveni ca imaginaţia noastră să alerge mai departe în timp, ajungind, fără ezitări oriunde, inclusiv la ancestral. De aceea străduindu-mă să găsesc expresia potrivită acestor rămăşiţe sau mai bine spus grămezi ale trecutului i-am aruncat pe eroi (un el, o ca şi-un altcineva) in epoci şi locuri diferite. Una din maladiile demascate, ca să dau un exemplu, este — fireşte — gelozia (mă refer la gelozia de dincolo de raţiune). La un moment dat. El, bărbatul, se află în secolul 20, zace grav rănit pe un pat de spital, îşi suspectează crincen soţia (la fel de grav rănită), află că aceasta a primit un buchet de flori şi la capătul unei scene pe care n-are rost s-o povestesc aici îşi smulge bandajul, strigind la adresa trimiţătorului de buchet un : îl măninc !... Sfirşit de tablou, întuneric. Apoi, la aprinderea luminii ii întîlnim pe eroi în epoca de piatră, adică in nişte condiţii cînd noţiunea de „îl măninc" posedă înţelesuri concrete. Chiar foarte concrete. Trecerea brutală de la idee (o vorbă aruncată ca uji automatism : cine n-o rosteşte, la urma urmei, din cind în cînd ?) la izvorul preistoric, urmăreşte să demaşte cuvintele şi să-l îndemne pe spectator prin ris (galben) la o clipă de autocunoaştere. Faptul că Ion Frunzetti, directorul teatrului „Ion Vasilescu" şi colaboratorii săi literari (fără deosebire de sex) au tresărit la citirea comediei, hotărind s-o propună scenei, mă indeamnă să nădăjduiesc că publicul va tresări și el. Al. Mirodan 10000 de mesaje radio în peste 130 de ţări Acesta este recordul pe care inginerul Ioan Protopopescu din Botoşani l-a stabilit în cei 18 ani de activitate ca radioamator. Membru activ al Clubului internaţional de radioamatori, cunoscînd pentru uzul curent cinci limbi străine, mesajele sale au fost recepţionate în toate continentele lumii, iar el este deţinătorul a numeroase premii şi diplome în competiţiile internaţionale. Din dorinţa de a-şi fructifica pasiunea în folosul concetăţenilor săi, anul trecut, în timpul inundaţiilor, Ioan Protopopescu a dublat zile şi nopţi la lină cu staţia sa, reţeaua oficială de ■ radio pentru a asigura, în caz de necesitate, legătura Bucureşti — Arad, prin Botoşani. La vîrsta de numai 33 de ani, biografia sa este bogată, iar pasiunea lui i-a adus numeroase satisfacţii, li dorim in continuare cit mai multe ! (N. SENCIUC - coresp. R.I.). Pădurea a fost salvată Cineva a aruncat o ţigară sau un chibrit aprins pe o mirişte de lingă pădurea Tufoasa, din cantonul silvic Apa-Someşeni (judeţul Satu Mare). La scurt timp, miriştea a luat foc, iar incendiul minat de vînt a ajuns in mai puţin de trei sferturi de oră la pădure. Era pusă in pericol o mare plantaţie cu puieţi şi o rezervaţie de stejari. Din fericire, un grup de muncitori ai Trustului de îmbunătăţiri funciare, care lucrau in apropiere, au observat focul. Mihai Pop, a anunţat pe pădurarul Rudolf Grafiuc, iar acesta împreună cu întreaga familie a chemat în ajutor oamenii din apropiere. Şi cu toate mijloacele care le stăteau la îndemînă au început bătălia cu focul. Iosif Ninaci, Vasile Diulvesi şi fratele său Carol, Gheorghe Luca, Andrei Igly şi toţi ceilalţi care se luptau cu flăcările au reuşit ca, pînă la sosirea pompierilor, să localizeze incendiul reducînd la minimum pagubele, ce le-ar fi putut provoca crasa neglijenţă a unei persoane neidentificată deocamdată. DEOCAMDATĂ. (R. PICIU — coresp. (R.I.). Ce s-a ales din nunta Zamfirei... Duţă Tînăra Zamfira Duţă, de prin părţile Călăraşului, îşi găsiseun concubin în persoana lui Traian Badea, cu care plănuise o nuntă ca-n poveste. Numai ci pentru asta, Zamfira avea nevoie de bani, cit mai mulţi şi, negreşit, cît mai repede. Şi romanticul ei viitor consort i-a venit în ajutor, oferindu-i... soluţia să se angajeze gestionară. Ceea ce Zamfira a şi făcut, luînd în primire unitatea Alimentară 22 din oraşul Slatina. Aici, fata s-a pus pe „muncă“ - a se citi furt - reuşind ca, nu mai puţin de şase luni, să sustragă 31894 lei pentru nunta ca-n poveste - dar a venit inventarul şi Zamfira şi-a încheiat aventura In faţa altor ofiţeri decit cel de stare civilă şi unde, vrind-nevrînd a trebuit si zică „da“ fiindcă înseşi faptele o demascam Nunta n-a mai avut loc, dar pseudo-ginerele n-a fost întrebat de nimeni nimic. De ce ? (D. BUJDOIU - coresp. R.I.). Maeştrii combinaţiilor Maria Orfanu, dactilografă la o unitate de construcţii din Craiova şi concubinul ei, şoferul Constantin Rada s-au gîndit că, pe lingă meseriile lor exercitate legal in timpul celor 8 ore de lucru, pot să practice în timpul liber şi pe aceea de „maeştri ai marilor combinaţii“. Mai o găină, mai o vadră de vin, mai un ban — renta. Şi renta pentru că se găseau naivi care să creadă că în acest mod îşi pot vedea odraslele admise în şcoala profesională. Astfel, cei doi maeştri ai combinaţiilor au obţinut, în schimbul presupuselor intervenţii promise, bunuri şi sume de bani de 1500—2000 lei pentru fiecare „client". Aşa au dobindit un „venit" de peste 11 000 lei număr în numerar — plus damigenele şi orătăniile. In cele din urmă insă, „combinaţiile“ s-au metamorfozat în trei ani închisoare pentru Maria Orfanu şi 3 ani şi 6 luni pentru Constantin Rada, astfel că „marii maeştri" nu mai sunt mari. Întrebarea este : dar naivii - tot naivi ? (I. BECHERU - coresp. R. I.). Rubrică redactată de PIA RADULESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni SPORT • SPORT • SPORT • SPORT DIVIZIA A DE FOTBAL în cabine după minutul 90 U.T.A. se dovedeşte a fi în continuare o echipă extrem de serioasă, cu oameni serioşi şi dăruiţi fotbalului. Seriozitatea şi sudura morală ce există între jucătorii ei i-au permis de-a lungul anilor să obţină bune performanţe, să se menţină mereu printre formaţiile fruntaşe ale fotbalului nostru. Azi, echipa arădeană se află din nou în postura de lider al campionatului şi de neînvinsă de-a lungul a opt etape, elemente ce probează şi ele calităţile acestei echipe lipsită, în general, de vedete. U.T.A. a rămas în postura de lider datorită victoriei puţin previzibilă obţinută la Braşov, acolo unde şansele oaspeţilor sunt, de la bun început, diminuate de forţa de joc manifestată de obicei pe propriul teren de echipa Steagul roşu. Această victorie a arădenilor constituie şi cea mai mare surpriză a etapei de duminică, surpriză pentru că ne-am obişnuit să acordăm prima şansă echipelor gazdă, mai ales atunci cînd acestea şi-au dovedit în repetate rinduri soliditatea in partidele susţinute acasă. U.T.A. a trecut însă cu bine şi peste acest greu obstacol şi se pregăteşte acum să-l înfrunte pe următorul, meciul cu Dinamo, la Bucureşti, meci care capătă proporţii deosebite in conjunctura de azi a clasamentului. Dar rezultatul de la Braşov nu reprezintă singura excepţie a etapei de duminici. Surprizător este şi rezultatul de egalitate obţinut de Crişul la Bacău, primul punct în deplasare şi al treilea de la începutul campionatului, cum la fel de neaşteptate apar şi victoria categorică a argeşenilor în faţa Petrolului şi remiza craiovenilor la Tg. Mureş. In ciuda acestor surprize, se poate spune, totuși, că etapa de duminică a fost destul de calmă. Confruntările au fost însă destul de aspre, de disputate. Derbiul etapei Steaua— Rapid, de pildă, a dezlănțuit pasiuni deosebite în cele două tabere, dominate în egală măsură de ideea victoriei. A triumfat în cele din urmă echipa militară, datorită jocului mai bun practicat in repriza secundă, dar tot atit de bine se putea ca meciul să se termine la egalitate. Un rezultat asemănător se părea că va fi consemnat şi pe terenul din Constanţa dar, în ultimul minut de joc, exact atunci cînd adversarului i se răpește practic orice posibilitate de revenire, Ologu a marcat golul Victoriei sale. Să intrăm acum din nou prin cabinele echipelor pentru a surprinde atmosfera ce a domnit aici după minutul 90. . ■. ................. ................................. ............... ■ 1 1111 '*■' ■■■ .» -■»— ■■ ■»" ■ — „Oare noi am avut atac in acest meci?" După meciul de la Constanţa, în cabinele celor două echipe. In timp ce oamenii lui Robert Cosmoc exultau de bucuria victoriei, dincolo, la Dinamo, era linişte. O linişte grăitoare. Cel mai vorbăreţ, Sătămăreanu II : „Aşa se întimplă cînd doar apărarea duce greul. Dacă prima dată, la şutul lui Oprea, am reuşit să degajez balonul, la şutul lui Ologu, deşi mă aflam aproape de minge, n-am mai reuşit să îndepărtez pericolul. Doar un pas m-a despărţit de minge.“ Supărat era şi portarul Constantinescu. Felicitat de colegi că a apărat bine, el răspunde cu amărăciune în glas : „Ce folos, dacă mingea tot s-a strecurat în poartă. Oare noi am avut atac în acest meci ?“ întrebarea a rămas fără răspuns... „Angajamentul" lui Dobrin! Marcat de efortul depus, Dobrin, căzut pe una dintre băncile cabinei echipei sale, parcă nu mai avea puteri să se dezechipeze. — Poate că n-o să credeţi, dar aseară i-am spus lui Radu: miine tu vei fi cel mai bun de pe teren. Vei marca cel puţin un gol. Radu îşi pierduse încrederea în forţele proprii. Trebuia ajutat, nu ? Nimeni de pe stadionul din Piteşti n-a ştiut de angajamentul lui Dobrin, ambiţionat să-l ajute pe Radu să joace bine, să-şi refacă moralul zdruncinat. Primele două goluri ale sale le-a marcat din pasele excelente ale lui Dobrin. Şi, intr-adevăr, Radu a jucat excelent, a marcat trei goluri, dar această evoluţie o datorează în mare măsură atît de mult discutatului Dobrin. O echipă fără cusur... ...aşa a fost caracterizată echipa U.T.A. de antrenorul echipei naţionale Angelo Niculescu, observator al meciului de la Braşov. „Ţinută sportivă ireproşabilă a tuturor jucătorilor, care au o concepţie echilibrată şi realistă de joc. Un merit în plus pentru faptul că din primul și pînă In ultimul minut au jucat intr-un spirit ofensiv, deschis, contribuind la un spectacol de calitate. Echipa arădeană poate reprezenta un exemplu pentru jucătorii tuturor echipelor noastre de fotbal. Este greu să remarc pe cineva dintr-un unsprezece fără cusur. Totuşi, consider că linia mediană alcătuită din Domîde, Petescu și Broşovschi este compartimentul forte al echipei". .Ne gindim să chemăm pompierii... Evident studenţii ieşeni sunt mulţumiţi de rezultat, de prima lor victorie în campionat, dar nu şi de calitatea jocului prestat. La unison, dau vina pe starea terenului, tare ca betonul .„Am solicitat peste tot ajutor dar nimeni n-a mişcat pînă acum nici un deget. Dacă nu se vor lua măsuri imediate riscăm să rămînem fără crampoane la ghete şi să ne autoaccidentăm pe propriul nostru teren, ne spune Alecu, care propune un şiretlic : „să dăm o falsă alarmă la postul de pompieri şi poate aşa ne vom trezi la stadion cu citeva autocisterne cu care să putem uda terenul”. Alături, în cabina oaspeţilor, se fac reproşuri pe compartimente: Libardi lui Dodu, Stocker lui Georgescu, Georgevici lui Naidin şi toţi la un loc arbitrului. Intervine energic antrenorul Iordache : „Bine, bine, tot arbitrul l-a împiedicat pe Peronescu să înscrie de la doi metri, sau pe Mulţescu, sau pe Naidin ? Păcat că în cimp aţi jucat, totuşi, destul de bine. Dar, cu asemenea ratări...” Grupajul a fost realizat cu concursul colaboratorilor noştri MIRCEA TUDORAN, GH. NERTEA, I. TONCU, LAURENŢIU DUMITRESCU şi al redactorului nostru sportiv ION BOCIOACA Rugbi Mare surpriză la Petroşani Etapa de duminică a campionatului de rugbi a fost dominată de marea surpriză consemnată pe terenul din Petroşani, acolo unde actuala deţinătoare a titlului, Steaua a fost învinsă cu categoricul scor de 18-9 de Ştiinţa. Prin această înfringere echipa militară ne arată din nou că nu se simte în largul său atunci cind joacă în deplasare. Surprinzătoare este şi victoria obţinută la Bucureşti de Politehnica Iaşi, in meciul cu Sportul studenţesc, mai ales dacă ne gindim că in echipa studenţească activează destul de mulţi jucători experimentaţi, transferaţi în acest an de la Dinamo, Steaua şi Griviţa roşie. Ieşenii, fără a produce o impresie deosebită, au reuşit, totuşi, victoria, cu 10—6, speculind unele erori ale apărării adverse, dar şi datorită ratărilor succesive ale bucureştenilor Mult mai echilibrat decît ne aşteptam a fost meciul Griviţa roşie — Gloria, terminat cu scorul de 19—16 cu favoarea primei echipe, superioară din punct de vedere tehnic şi tactic, dar lipsită în această confruntare de forţa de joc arătată cu alte prilejuri. La Timişoara, actualul lider al campionatului, Universitatea, a trecut prin mari emoţii pînă şi-a văzut asigurată victoria, cu scorul de 9—6, deoarece se pare că constănţenii sînt pe cale de a depăşi criza de formă ce i-a însoţit de la începutul campionatului. Deci, şi la Timişoara scorul a fost strîns ca şi în partidele Agronomia — Dinamo (3—7) și. Rulmentul — C.S.M. Sibiu (10—3). M. NICULESCU Fischer — 3 puncte avans BUENOS AIRES 25 (Agerpres). — Cîștigînd partida a 8-a a meciului său cu Petrosian, marele maestru american Robert Fischer a mărit avanul său la 3 puncte, conducînd acum cu 5,5—2,5 puncte. In cea de-a 8-a partidă, Petrosian (cu albele) a încercat să micșoreze scorul, asumîndu-și unele riscuri in jocul de mijloc. Fischer a parat însă tentativa de atac a adversarului și rămlnind cu un pion În plus a trecut el însuși la un contraatac puternic, care l-a silit pe Petrosian să cedeze la mutarea a 40-a. Boxerii români înaintea unor dificile confruntări Pînă la sfîrşitul acestui an selecţionata de box a ţării noastre va mai susţine 4 întîlniri : cu R. D. Germană (12 noiembrie la Bucureşti — revanşa două zile mai tirziu la Brăila), cu R. F. a Germaniei (5 decembrie la München) şi cu Polonia (19 decembrie la Varșovia). In cursul zilei de ieri, ni s-a comunicat că pentru meciul cu R. D. Germană echipa noastră va avea următoarea alcătuire : Aurel Mihai, C. Gruescu, V. Ivan, G. Pometcu, V. Antoniu, P. Dobrescu, V. Zilberman, N. Tudor, Al. Năstac, H. Stumpf • ASTAZI ÎNCEP LA CLUJ întrecerile celei de-a XII-a ediţii a competiţiei internaţionale de handbal feminin dotate cu „Trofeul Carpaţi“. La acest turneu internaţional, care constituie un important examen înaintea campionatului mondial ce se va disputa în luna decembrie în Olanda, şi-au anunţat participarea şase echipe : Ungaria (actuala campioană mondială), Iugoslavia (vicecampioană mondială), şi I. Alexe. Antrenorii echipei sunt Ion Popa, Ion Chiriac şi C. Nour, care-i înlocuieşte pe C. Dumitrescu. Pentru partida revanşă de la Brăila antrenorii s-au oprit asupra următoarei formaţii : St. Boboc I. Nicolau, I. Ciocoi, P. Nedelcea, Gh. Ciochină, C. Cuţov, I. Hodoşan, I. Giorfi, I. Petrea, M. Constantinescu şi I. Dascălu. După aceste întîlniri, se va da alcătuirea finală echipei care va înfrunta formaţiile R. F. a Germaniei şi Poloniei. Monea, suferind, nu a fost selecţionat. R. D. Germană, Olanda, U.R.S.S. şi România. • ORAŞUL MINSK va găzdui cu începere de la 27 octombrie un turneu internaţional de box la care şi-au anunţat participarea pugilişti din mai multe ţări europene. La această competiţie, România va fi reprezentată de următorii sportivi : Vasile Drăgan, Constantin Bumb, Alexandru Popa și Anghel Iancu. Un nou şantier (Urmare din pag. 1) erozitate şi participare. Abia aşteptăm să vedem care vor fi mai tari. Studenţilor li s-a alăturat grupul celor peste 70 de elevi de la Liceul de industrie alimentară. Majoritatea sunt fete din anul III : Steliana Mihai, Rodica Ungur, Violeta Radu, Florica Mihăilescu, aflate prima oară pe şantier. Dar acesta nu le diminuează cu nimic sirguinţa şi entuziasmul. Lotul încredinţat, pentru efectuarea taluzărilor, celor 120 de tineri de la U.R.A. Olteniţa arată ca un furnicar. Maistrul mecanic auto Bîndea Tudor, aflat printre ei, nu prea are timp să stea de vorbă. Ne spune doar atit : — Suntem bucuroși că avem prilejul, muncind aci, să punem in practică cele discutate în adunările noastre generale referitor la munca patriotică. Ne bucurăm că avem cinstea să lucrăm pe acest mare șantier. Soarele e de mult sus. O mie de salopete albastre închină cu entuziasm un măreț imn muncii. „România liberă MEMENTO SECRETUL LUI MARCO POLO : Teatrul de Operetă (14 8011), ora 19.30; D-ALE CARNAVALULUI : Teatrul ,Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20; OMUL CARE...: Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19.30; GAIDELE, premieră, ora 20 la sala Studio ; COMEDIE CU OLTENI : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19.30; CARAGIALE, O SOACRA SI... ALTA : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 9.30 ; TRANSFUZIA : Teatrul Evreiesc de Stat (21 36 71), ora 19.30; VOX BOEMA: Teatrul „C. Tănase" sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 ; VARIETĂȚI NONSTOP : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19.30 ; O POVESTE CU CÂNTEC : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77) ora 15 şi CARTEA CU APOLODOR, la sala Academiei (16 14 92), ora 17; ANSAMBLUL DE BALET „CHINA” : Concertul pentru pian şi orchestră „Fluviul galben" şi baletul „Fata cu părul cărunt" în sala Operei Române, ora 19 . CONCERT SIMFONIC : Conservatorul „Ciprian Porumbescu", în sala „George Enescu" ora 20. MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9.30 - 13 - 16.30 - 20. N-AM CVITAT NICIODATĂ PENTRU TATA: Capitol (16 29 17), orele 9.30 - 11.45 - 14 - 16.30 - 18.45 - 21 ; Favorit (3106 15), orele 9.15 - 11-30 - 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Melodia (1206 88) orele 9.15 - 11.15 -13.30 - 16 18 15 - 20.30 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. VOI SARI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : Central (14 12 24), orele 9.13 - 11.30 - 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30. FLOARE DE CACTUS Scale (11 03 72), orele 9 - 11.15 - 13.30 -16.15 - 18.45 - 21.15 . Festival (15 63 84), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 21. LAMPA LUI ALADIN Devie (16 35 38), orele 11.30 - 13.45 - 16. PROGRAM DE DESENE ANIMATE , ora 10. RITMURI SPANIOLE : Luceafărul (1587 67), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 — 18.30 — 21 . Feroviar (16 22 73), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45. SIMON BOLIVAR : Victoria (16 28 79) orele 8.30 - 10.45 - 13 - 15.30 - 18 - 20.30. MOTODRAMA : Flacăra (21 35 40), orele 15.30 - 18 - 20.15. POVESTIRILE LUI HOFFMANN : Unirea (17 10 21), orele 15.30 - 18 - 20.30. FRAȚII! Cringași (17 38 81), orele 15.30 - 18 - 20.15. CROMWELL: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 19 ; Arta (21 31 86), orele 16 - 19.30 ASEDIUL Cosmos (35 19 13) orele 15.30 - 18 - 20.15. AŞTEPTAREA : Vitan (21 39 82), orele 15.30 - 17.45 - 20.15. TIMPUL BERZELOR : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 17.45 - 20. ROMANTICII: Moşilor (12 52 93), orele 15.30 - 17.45 - 20 PARADA CIRCULUI : Timpuri Noi (15 61 10) orele 9.15 - 11 - 12.45 -14.30 - 16.15. PROGRAM DE DOCUMENTARE IN PREMIERA : Timpuri Noi, orele 18.30 - 20.15 STEAUA DE TINICHEA : București (15 61 54), orele 8.45 - 10.45 - 12.45 - 14.45 — 16.45 — 19 — 21 ; Excelsior (18 1088), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20 45; Gloria (22 44 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Tomis (21 49 46) orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 SAPTAMINA NEBUNILOR : Buzesti (15 62 79), orele 15.45 - 18 - 20.15. AEROPORTUL: Grivita (17 08 58), orele 8.30 - 11.15 - 14.15 - 17 - 20 ; Fiorita (14 27 14) orele 9 - 12.15 - 15.43 - 19.15; Flamura (23 07 40), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30. BRIGADA DIVERSE ÎN ALERTA : Pacea (31 32 52), orele 15.45 -18 - 20. OMUL ORCHESTRA : Lumina (16 23 35), orele 9-21 în continuare. CERMEN înfrăţirea între popoare (17 31 64) orele 15.30 - 17.45 - 20. DUPĂ VULPE : Bucegi (17 05 47), orele 15.45 - 18 - 20.15 . Giuleşti (17 55 46) orele 15.30 - 18 - 20.15. BOXERUL: Lira (317171), orele 15.30 - 18 - 20.15 TICK, TICK, TICK : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : M.aromei (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15.30 - 17.30 - 19.30. HELLO DOLLY : Floreasca (33 29 71) orele 15.30 - 19; Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19.30. ŞANSA : Rahova (23 91 00), orele 15.30 - 18 - 20.15. GRESEALA FATALA : Ferentari (23 17 50), orele 15.30 - 17.45 - 20 . FLOARE SI DOI GRĂDINARI : Volga (11 91 26), orele 9 - 12.15 - 15.45 - 19.15. CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CAPORALULUI ZBRUEV : Progresul (23 94 10), orele 15.30 — 18 - 20. START LA MOȘTENIRE : Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 - 20.15. Cinemateca salo Union (13 49 04), HAMLET : orele 10 - 13 - 16 . LUPTĂTORII DIN UMBRA : orele 18 45 - 21. Programul * 16,15 : Handbal feminin : Iugoslavia.. - U.R.S S. ; 17,15 : Revista literară TV. Festivalul ,,George Racovic"; 17.30 : Brafara de aur ; 18.30 : Handbal feminin România - Olanda ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 Reflector ; 2015 : Porcos folcloric bânâţean ; 20.30 : Seară de teatru : ,,Moartea unui artist" de Horia Lovinescu. Adaptare pentru televiziune şi regie Horea Popescu. Distribuţia Toma Dimitriu, Gheorghe Cozorici, Florin Piersic, Eugenia Badulescu Tanţi Cocea, fiinca Tomoroveanu Eugenia Popovici Marcel Enescu . 22,45 : Imagini din Austria ; 23 : Telejurnalul. Programul II 20,15 : Tineriinterpreţi. Cvartetul de coarde al Conservatorului .,Ciprian porumbescu" din Bucureşti , 20,35 : Desene animate ; 20,40 : Universitai 1'51 ’ 20 55 : Blocnotes de Eugen Mândrie ; 21,10 : Buletin de ştiri ; 21,15 : Cârţi şi idei . 21,45 Melodii nocturne Program realizat de televiziunea sovietică . 22,05 Film serial : „Oameni în luptă" (VI).