România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-26 / nr. 8400

Pagina a 2­5 - 26 octombrie 1971 DEGENERESCENŢA STILULUI ERMETIC Despre stilul ermetic se vor­beşte frecvent în literatura uni­versală şi la noi. Există o ten­dinţă accentuată a unor poeţi contemporani spre utilizarea, pe o arie largă, a acestui fel de stil poetic. A devenit de aceea ne­cesară o serie de lămuriri cu privire la această problemă care nu poate fi decit de folos atît cititorilor, iubitori de poe­zie cit şi poeţilor înşişi. Căci „stilul ermetic“ discutat mereu în ultima vreme, nu e lipsit nici de aspecte pozitive, nici de al­tele negative, iar acestea din urmă trebuie fireşte, combătute cu hotărîre. E interesant de amintit, mai întîi, că originea stilului erme­tic e străveche urcînd pînă în epoca elenistică, perioadă în care s-au ivit renumitele texte ermetice atribuite unui autor fictiv socotit divin, zeului Her­mes Trimegistul, adică de trei ori cel mare. Scrierile aveau aspect ocult şi mistic şi deve­niseră faimoase în evul mediu şi chiar şi în Renaştere. Carac­teristica lor era obscuritatea, misticismul, tendinţa tainică, absconsă. De aci derivă, de fapt şi sensul actual al termenului de „ermetic“. In epoca modernă, spre sfârşi­tul veacului trecut şi pînă în vremea noastră, poezia euro­peană a cultivat prin citeva nume mari ermetismul, cel pu­ţin în mod parţial. Sunt cuno­scute astfel tendinţele ermetice ale unor poeme semnate de Ma­llarmé, Valéry sau Ştefan Geor­ge ori la noi poezia lui Ion Barbu, unele poeme ale lui Lu­cian Blaga la care s-a adăugat poezia lui Cicerone Theodorescu, în prima ei fază, Dan Botta şi a altora. In opera acestora, stilul ermetic are, pînă la un punct, o accepţiune pozitivă. El se carac­terizează prin concentrare den­să, prin procedee eliptice une­ori sugestive, prin utilizarea largă a simbolurilor şi miturilor acoperind un conţinut care tinde spre cucerirea absolutului, spre ceea ce se numeşte de poeţii filozofi esenţa lumii. Acesta e, fără îndoială, stilul ermetic autentic exprimînd o stare de spirit reală, în funcţie de care poezia e izbutită sau nu. Numele anterior citate ilustrea­ză această modalitate a erme­tismului fără a fi lipsită totuşi uneori de anume depăşiri ale li­mitelor accesibilităţii, de căderi în obscuritate voită, fenomene pe care critica le-a remarcat la timp. Aspectele care ne interesează însă pe noi astăzi, îndeosebi, se referă la degenerescenţa stilu­lui ermetic al poeziei autentice către stilul misterios, artificial, căutat cu tot dinadinsul, alam­bicat la extrem, construit din imagini şi cuvinte care nu în­lesnesc înţelegerea ideilor şi a sentimentelor ci le drapează şi le ascund. Pînă la urmă, acest fel de stil ermetic exprimă, în fond, încă o modalitate a forma­lismului estetic pur pe care n-avem nici un motiv de a-1 elogia sau ocroti. In realitate, această deviere anulează func­ţiunea fundamentală a poeziei care e comunicarea între oa­meni prin stil şi sprijinirea formării lor etice şi sociale. Iată, de pildă, un autor care împinge simbolul pînă la absur­ditate : „Amîndoi ne vom spă­la într-o vocală / cu auzul ră­mas în ea / Ne vom usca apoi / intr-o ureche flămindă..." Un al doilea fabrică o meta­foră de un mister deplin : „Să nu-ţi mai cadă ochiul / Intre cei patru ulmi“. Un altul utili­zează sugestiile pluguşorului fol­cloric şi confecţionează onoma­topeic pe urmele vădite ale lui Barbu : „Iaho ! bărbaţi muşaţi / staţi în loc şi ascultaţi / cum unii cintă oasele ! cînd mă dau de-a-ndoasele / Frig, frig, frig / cu coada-n frig / tu mă pierzi, eu te cîştig / Bica, biu, bica­­bîu /, ai rămas cu fusta-n brîu". Asocieri născocite şi absurdi­tăţi voite duc alteori la versuri ca : „Oh ! şi de atita moarte / Spune-mi mamă de ce sînt / că se spânzură de miire / calul dus la jurămînt..." Altă dată,­ simbolurile îngemă­nează elemente contradictorii, suavitate și naturalism : „Bă­­trînii rid sub talpă, / copilă­ria-mi cîntă / în lebede prin viermi...*. In sfîrșit spre a nu mai pre­lungi exemplificările pentru care avem un întreg album de specimene culese din revistele noastre de cea mai largă circu­laţie — oferim ultima ilustrare, o aglomerare de simboluri şi metafore fără nici un fel de axă de susţinere : „Tac meduzele din om / prinse-n trompele de brom / Plingeţi, o neagră cy­­belă / faptelor, lichidelor, / pu­neţi craiul Lucită halo / rău de halogen­ / spuneli aburilor totul despre / geana Ha’ Golem ! Este evident că o astfel de poezie sau un astfel de stil for­malist şi ermetic contrazice de­finiţia poeziei însăşi şi — se în­ţelege — menirea ei morală şi Socială. Al. Dima la UNA PE ZI de MATTY SCOP ŞI MIJLOACE Discutăm mult, in ultimă vreme despre sensul social al teatrului. O discuţie care, dealtminteri,­privind lucru­rile mai de sus caracterizează mişcarea teatrului mondial, foarte însetată azi de a in­venta modalităţi noi de pă­trundere in public şi de acţi­une în rîndul maselor. Evi­dent, acestea toate, stirnesc gîndirea oamenilor scenei, obligînd-o la soluţii. Şi, citind feluritele inter­venţii la dezbatere obser­văm — incă o dată — ci, aşa cum te intîmplă de-a lungul istoriei ori de cite ori arta spectacolului îşi propune ţeluri noi — pro­blema nr. 1 (daci nu chiar problema-coşmar) o repre­zintă alegerea mijloacelor. „Hernani“ a lui Victor Hugo a provocat o ruptură in evo­luţia dramaturgiei din vea­cul trecut nu numai prin­ starea „romantică“ a eroilor ci şi prin eliberarea vocabu­larului de eleganţele epurate ale racinismului, adică prin aflarea unor mijloace de ex­presii pe potriva publicului nou, mult mai aproape de realităţi decit lojile aristo­cratice ale veacului dinainte. Creaţiile politice ale lui Maiakovski, Mayerhold sau Brecht au adus nu numai idei contemporane ci şi for­me inedite de scriere ori regie. De la erupţia pe scenă a tehnicii audio-vizuale la „distanţare“ şi de la năvă­lirea actorilor in sală la cu­pletul revoluţionar aruncat, ochi in ochi, spectatorului, precum un manifest, mijloa­cele acestea au fost menite să transporte gîndirea la des­tinaţie. Instrument ? Poate. Armă ? De ce nu ? Se spune atit de obişnuit despre o piesă de succes ci a „cucerit" publicul, incit nu mi se pare cituşi de puţin nefiresc şi considerăm noţiunea de spec­tator asemeni unei cetăţi veşnic asediate. Şi niciodată cucerite definitiv. De aceea, am credinţa că experienţa fiecăruia dintre noi (prin ex­perienţă inţelegind nu numai reuşitele dar şi erorile) poate fi de folos pentru o abor­dare mai concretă a drama­turgiei contemporane. Penultima mea piesă­­spun penultima, deoarece despre ultima terminată, cronologic vorbind, voi aminti mai pe urmă) se intitulează „Con­tract special de închiriat oa­meni“ (Comedia va avea şi un subtitlu). Textul este con­sacrat uneia din temele fun­damentale ale umanismului contemporan. Alegind „me­sajul“ (scopul) mi-am pus fireşte, întrebările de cuvi­inţă cu privire la mijloace. Primul mijloc îl constituie, vorbind convenţional „genul“ şi întrucit a apăra o idee în­seamnă, implicit, a ataca ide­­ea contrarie, am ales satira (folosesc iarăşi termeni con­venţionali). Sfera chestiunii e vastă drept care am ales un domeniu mai cunoscut (atît autorului cit şi cititoru­lui) şi anume rasismul. Tre­buind să aleg timpul (prima coordonată) m-am hotărît asupra secolului XX (mai precis anii noştri) deoarece niciodată n-a fost mai acută, necesară şi vitală de-a lun­gul istoriei tema internaţio­nalismului. Trebuind să aleg spaţiul (a doua coordonată) am schiţat un oraş imaginar, undeva lingă Andorra. De ce acolo ? Pentru că piesa intră intr-un fel de dialog cu „An­dorra“ elveţianului Max Fris­ch. Trebuind să aleg realita­tea social-istorică a oraşului m-am hotărît asupra unui regim de esenţă fascistă deoarece, după cum se ştie, asemenea tip de societăţi împing contradicţiile la paro­xism îngăduind apariţia si­tuaţiilor limită şi prin urma­re o dramatizare maximă a faptelor. In sfirşit, trebuind să aleg un purtător de cuvint al stărilor atacate, am insta­lat in centrul acţiunii un lea­der autorizat „Primarul“, de­oarece relaţia dintre puterea social-economică şi­­situaţia spirituală mi se pare a fi nu numai de netăgăduit dar şi hotăritoare. Drumul se pre­zintă aşadar precum o cobo­­rire pe spirală de la idee la incorporare. Dorinţa lui Li­nia Ciulei de a patrona mon­tarea comediei la Teatrul Lu­cia Sturdza Bulandra mă îndeamnă să cred că a­­cordul dintre scop şi mijloace a fost înfăptuit. Cealaltă piesă este o come­die în nouă tablouri, intitu­lată „Despre unele lipsuri, deficienţe şi neajunsuri din domeniul dragostei“. După cum se vede din acest titlu foarte afişat, come­dia (poate un „capriciu“ contemporan) rivneşte a în­făţişa citeva dintre acele reacţii umane, care, — aşa cum reiese atit din obser­vaţia autorului cit şi din ex­perienţa cotidiană a specta­torului — se pun de-a curme­zişul iubirii, paralizind-o, de­­naturind-o şi schilodind-o ; vanitate exacerbată, cupi­ditate, suspiciune bolnăvi­cioasă. Moravuri burgheze . Cam­ puţin spui. Şi cam sumar. Adevărul este că ori de cite ori vorbim despre sechelele negative ale tre­cutului, s-ar cuveni ca imaginaţia noastră să a­­lerge mai departe în timp, ajungind, fără ezitări­ ori­unde, inclusiv la ancestral. De aceea străduindu-mă să găsesc expresia potrivită a­­cestor rămăşiţe sau mai bine spus grămezi ale trecutului i-am aruncat pe eroi (un el, o ca şi-un altcineva) in epoci şi locuri diferite. Una din mala­diile demascate, ca să dau un exemplu, este — fireşte — ge­lozia (mă refer la gelozia de dincolo de raţiune). La un moment dat. El, bărbatul, se află în secolul 20, zace grav rănit pe­ un pat de spital, îşi suspectează crincen soţia (la fel de grav rănită), află că aceasta a primit un buchet de flori şi la capătul unei scene pe care n-are rost s-o povestesc aici îşi smulge ban­dajul, strigind la adresa tri­­miţătorului de buchet un : îl măninc !... Sfirşit de tablou, întuneric. Apoi, la aprinderea luminii ii întîlnim pe eroi în epoca de piatră, adică in nişte condiţii cînd noţiunea de „îl măninc" posedă înţe­lesuri concrete. Chiar foarte concrete. Trecerea brutală de la idee (o vorbă aruncată ca uji automatism : cine n-o ros­teşte, la urma urmei, din cind în cînd ?) la izvorul pre­istoric, urmăreşte să de­maşte cuvintele şi să-l în­demne pe spectator prin ris (galben) la o clipă de auto­­cunoaştere. Faptul că Ion Frunzetti, directorul teatru­lui „Ion Vasilescu" şi colabo­ratorii săi literari (fără deo­sebire de sex) au tresărit la citirea comediei, hotărind s-o propună scenei, mă indeamnă să nădăjduiesc că publicul va tresări și el. Al. Mirodan 10000 de mesaje radio în peste 130 de ţări Acesta este recordul pe care inginerul Ioan Protopopescu din Botoşani l-a stabilit în cei 18 ani de activitate ca radioamator. Membru activ al Clubului in­ternaţional de radioamatori, cu­­noscînd pentru uzul curent cinci limbi străine, mesajele sale au fost recepţionate în toate conti­nentele lumii, iar el este deţi­nătorul a numeroase premii şi diplome în competiţiile interna­ţionale. Din dorinţa de a-şi fructifica pasiunea în folosul concetăţenilor săi, anul trecut, în timpul inundaţiilor, Ioan Protopopescu a dublat zile şi nopţi la lină cu staţia sa, reţea­ua oficială de ■ radio pentru a asigura, în caz de necesitate, le­gătura Bucureşti — Arad, prin Botoşani. La vîrsta de numai 33 de ani, biografia sa este bogată, iar pasiunea lui i-a adus nume­roase satisfacţii, li dorim in continuare cit mai multe ! (N. SENCIUC - coresp. R.I.). Pădurea a fost salvată Cineva a aruncat o ţigară sau un chibrit aprins pe o mirişte de lingă pădurea Tufoasa, din cantonul silvic Apa-Someşeni (judeţul Satu Mare). La scurt timp, miriştea a luat foc, iar in­cendiul minat de vînt a ajuns in mai puţin de trei sferturi de oră la pădure. Era pusă in pe­ricol o mare plantaţie cu puieţi şi o rezervaţie de stejari. Din fericire, un grup de muncitori ai Trustului de îmbunătăţiri funciare, care lucrau in apro­piere, au observat focul. Mihai Pop, a anunţat pe pădurarul Rudolf Graf­iuc, iar acesta îm­preună cu întreaga familie a chemat în ajutor oamenii din apropiere. Şi cu toate mijloa­cele care le stăteau la îndemînă au început bătălia cu focul. Io­sif Ninaci, Vasile Diulvesi şi fratele său Carol, Gheorghe Luca, Andrei Igly şi toţi­ ceilalţi care se luptau cu flăcările au reuşit ca, pînă la sosirea pom­pierilor, să localizeze incendiul reducînd la minimum pagubele, ce le-ar fi putut provoca cras­a neglijenţă a unei persoane ne­identificată deocamdată. DEO­CAMDATĂ. (R. PICIU — coresp. (R.I.). Ce s-a ales din nunta Zamfirei... Duţă Tînăra Zamfira Duţă, de prin părţile Călăraşului, îşi găsise­­un concubin în persoana lui Traian Badea, cu care plănuise o nuntă ca-n poveste. Numai ci pentru asta, Zamfira avea nevoie de bani, cit mai mulţi şi, negreşit, cît mai repede. Şi ro­manticul ei viitor consort i-a venit în ajutor, oferindu-i... so­luţia să se angajeze gestionară. Ceea ce Zamfira a şi făcut, lu­­înd în primire unitatea Alimen­tară 22 din oraşul Slatina. Aici, fata s-a pus pe „muncă“ - a se ci­ti furt - reuşind ca, nu mai puţin de şase luni, să sustragă 31894 lei pentru nunta ca-n po­veste - dar a venit inventarul şi Zamfira şi-a încheiat aven­tura In faţa altor ofiţeri decit cel de stare civilă şi unde, vrind-nevrînd a trebuit si zică „da“ fiindcă înseşi faptele o de­mascam Nunta n-a mai avut loc, dar pseudo-ginerele n-a fost întrebat de nimeni nimic. De ce ? (D. BUJDOIU - co­resp. R.I.). Maeştrii combinaţiilor Maria Orfanu, dactilografă la o unitate de construcţii din Craiova şi concubinul ei, şoferul Constantin Rada s-au gîndit că, pe lingă meseriile lor exercitate legal in timpul celor 8 ore de lucru, pot să practice în timpul liber şi pe aceea de „maeştri ai marilor combinaţii“. Mai o găi­nă, mai o vadră de vin, mai un ban — renta. Şi renta pentru că se găseau naivi care să creadă că în acest mod îşi pot vedea odraslele admise în şcoala pro­fesională. Astfel, cei doi maeştri ai combinaţiilor au obţinut, în schimbul presupuselor interven­ţii promise, bunuri şi sume de bani de 1500—2000 lei pentru fiecare „client". Aşa au dobin­­dit un „venit" de peste 11 000 lei număr în numerar — plus damigenele şi orătăniile. In cele din urmă insă, „combinaţiile“ s-au metamorfozat în trei ani închisoare pentru Maria Or­fanu şi 3 ani şi 6 luni pentru Constantin Rada, astfel că „marii maeştri" nu mai sunt mari. Întrebarea este : dar nai­vii - tot naivi ? (I. BECHERU - coresp. R. I.). Rubrică redactată de PIA RADULESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni SPORT • SPORT • SPORT • SPORT DIVIZIA A DE FOTBAL în cabine după minutul 90 U.T.A. se dovedeşte a fi în continuare o echipă extrem de serioasă, cu oameni serioşi şi dăruiţi fotbalului. Seriozitatea şi su­dura morală ce există între jucătorii ei i-au permis de-a lungul anilor să obţină bune performanţe, să se menţină mereu printre formaţiile fruntaşe ale fotbalului nostru. Azi, echipa arădeană se află din nou în postura de lider al campionatului şi de neînvinsă de-a lungul a opt etape, elemente ce pro­bează şi ele calităţile acestei echipe lipsită, în general, de vedete. U.T.A. a rămas în postura de lider datorită victoriei puţin pre­vizibilă obţinută la Braşov, acolo unde şan­sele oaspeţilor sunt, de la bun început, di­minuate de forţa de joc manifestată de obi­cei pe propriul teren de echipa Steagul roşu. Această victorie a arădenilor constituie şi cea mai mare surpriză a etapei de duminică, surpriză pentru că ne-am obişnuit să acor­dăm prima şansă echipelor gazdă, mai ales atunci cînd acestea şi-au dovedit în repetate rindu­ri soliditatea in partidele susţinute acasă. U.T.A. a trecut însă cu bine şi peste acest greu obstacol şi se pregăteşte acum să-l înfrunte pe următorul, meciul cu Di­namo, la Bucureşti, meci care capătă propor­ţii deosebite in conjunctura de azi a clasa­mentului. Dar rezultatul de la Braşov nu re­prezintă singura excepţie a etapei de dumi­nici. Surprizător este şi rezultatul de egali­tate obţinut de Crişul la Bacău, primul punct în deplasare şi al treilea de la începutul cam­pionatului, cum la fel de neaşteptate apar şi victoria categorică a argeşenilor în faţa Pe­trolului şi remiza craiovenilor la Tg. Mureş. In ciuda acestor surprize, se poate spune, totuși, că etapa de duminică a fost destul de calmă. Confruntările au fost însă destul de aspre, de disputate. Derbiul etapei Steaua— Rapid, de pildă, a dezlănțuit pasiuni deosebite în cele două tabere, dominate în egală mă­sură de ideea victoriei. A triumfat în cele din urmă echipa militară, datorită jocului mai bun practicat in repriza secundă, dar tot atit de bine se putea ca meciul să se termine la egalitate. Un rezultat asemănător se pă­rea că va fi consemnat şi pe terenul din Con­stanţa dar, în ultimul minut de joc, exact atunci cînd adversarului i se răpește practic orice posibilitate de revenire, Ologu a mar­cat golul Victoriei sale. Să intrăm acum din nou prin cabinele echi­pelor pentru a surprinde atmosfera ce a do­mnit aici după minutul 90. . ■. ................. ................................. ............... ■ 1 1111 '*■' ■■■ .» -■»— ■■ ■»" ■ — „Oare noi am avut atac in acest meci?" După meciul de la Constanţa, în cabinele celor două echipe. In timp ce oamenii lui Robert Cosmoc exultau de bucuria vic­toriei, dincolo, la Dinamo, era linişte. O linişte grăitoare. Cel mai vorbăreţ, Sătămăreanu II : „Aşa se întimplă cînd doar a­­părarea duce greul. Dacă prima dată, la şutul lui Oprea, am reuşit să degajez balonul, la şu­tul lui Ologu, deşi mă aflam a­­proape de minge, n-am mai re­uşit să îndepărtez pericolul. Doar un pas m-a despărţit de minge.“ Supărat era şi portarul Constantinescu. Felicitat de co­legi că a apărat bine, el răs­punde cu amărăciune în glas : „Ce folos, dacă mingea tot s-a strecurat în poartă. Oare noi am avut atac în acest meci ?“ întrebarea a rămas fără răs­puns... „Angajamentul" lui Dobrin! Marcat de efortul depus, Do­brin, căzut pe una dintre băn­cile cabinei echipei sale, parcă nu mai avea puteri să se de­zechipeze. — Poate că n-o să credeţi, dar aseară i-am spus lui Radu: miine tu vei fi cel mai bun de pe teren. Vei marca cel puţin un gol.­ Radu îşi pierduse încre­derea în forţele proprii. Trebuia ajutat, nu ? Nimeni de pe stadionul din Piteşti n-a ştiut de angajamen­tul lui Dobrin, ambiţionat să-l ajute pe Radu să joace bine, să-şi refacă moralul zdruncinat. Primele două goluri ale sale le-a marcat din pasele exce­lente ale lui Dobrin. Şi, in­tr-adevăr, Radu a jucat exce­lent, a marcat trei goluri, dar această evoluţie o datorează în mare măsură atît de mult dis­cutatului Dobrin. O echipă fără cusur... ...aşa a fost caracterizată e­­chipa U.T.A. de antrenorul echi­pei naţionale Angelo Niculescu, observator al meciului de la Braşov. „Ţinută sportivă irepro­şabilă a tuturor jucătorilor, care au o concepţie echilibrată şi realistă de joc. Un merit în plus pentru faptul că din primul și pînă In ultimul minut au jucat intr-un spirit ofensiv, deschis, contribuind la un spectacol de calitate. Echipa arădeană poate reprezenta un exemplu pentru jucătorii tuturor echipelor noa­stre de fotbal. Este greu să re­marc pe cineva dintr-un unspre­zece fără cusur. Totuşi, consider că linia mediană alcătuită din Domîde, Petescu și Broşovschi este compartimentul forte al e­­chipei". .Ne gindim să chemăm pompierii... Evident studenţii ieşeni sunt mulţumiţi de rezultat, de prima lor victorie în campionat, dar nu şi de calitatea jocului pre­stat. La unison, dau vina pe starea terenului, tare ca beto­nul .„Am solicitat peste tot a­­jutor dar nimeni n-a mişcat pînă acum nici un deget. Dacă nu se vor lua măsuri imediate riscăm să rămînem fără cram­poane la ghete şi să ne auto­­accidentăm pe propriul nostru teren, ne spune Alecu, care pro­pune un şiretlic : „să dăm o falsă alarmă la postul de pom­pieri şi poate aşa ne vom trezi la stadion cu citeva autocisterne cu care să putem uda terenul”. Alături, în cabina oaspeţilor, se fac reproşuri pe compartimente: Libardi lui Dodu, Stocker lui Georgescu, Georgevici lui Nai­­din şi toţi la un loc arbitrului. Intervine energic antrenorul Ior­­dache : „Bine, bine, tot arbitrul l-a împiedicat pe Peronescu să înscrie de la doi metri, sau pe Mulţescu, sau pe Naidin ? Pă­cat că în cimp aţi jucat, totuşi, destul de bine. Dar, cu aseme­nea ratări...” Grupajul a fost realizat cu concursul colaboratorilor noştri MIRCEA TUDORAN, GH. NER­­TEA, I. TONCU, LAURENŢIU DUMITRESCU şi al redactorului nostru sportiv ION BOCIOACA Rugbi Mare surpriză la Petroşani Etapa de duminică a campio­natului de rugbi a fost domina­tă de marea surpriză consemnată pe terenul din Petroşani, acolo unde actuala deţinătoare a titlu­lui, Steaua a fost învinsă cu ca­tegoricul scor de 18-9 de Ştiin­ţa. Prin această înfringere echi­pa militară ne arată din nou că nu se simte în largul său atunci cind joacă în deplasare. Sur­prinzătoare este şi victoria ob­ţinută la Bucureşti de Politeh­nica Iaşi, in meciul cu Sportul studenţesc, mai ales dacă ne gindim că in echipa studenţeas­că activează destul de mulţi ju­cători experimentaţi, transfe­raţi în acest an de la Dinamo, Steaua şi Griviţa roşie. Ieşenii, fără a produce o impresie deo­sebită, au reuşit, totuşi, victo­ria, cu 10—6, speculind unele erori ale apărării adverse, dar şi datorită ratărilor succesive ale bucureştenilor Mult mai echilibrat decît ne aşteptam a fost meciul Griviţa roşie — Glo­ria, terminat cu scorul de 19—16 cu­ favoarea primei echi­pe, superioară din punct de ve­dere tehnic şi tactic, dar lipsi­tă în această confruntare de forţa de joc arătată cu alte pri­lejuri. La Timişoara, actualul lider al campionatului, Univer­sitatea, a trecut prin mari emo­ţii pînă şi-a văzut asigurată victoria, cu scorul de 9—6, de­oarece se pare că constănţenii sînt pe cale de a depăşi criza de formă ce i-a însoţit de la în­ceputul campionatului. Deci, şi la Timişoara scorul a­ fost strîns ca şi în partidele Agrono­mia — Dinamo (3—7) și. Rul­mentul — C.S.M. Sibiu (10—3). M. NICULESCU Fischer — 3 puncte avans BUENOS AIRES 25 (Ager­­pres). — Cîștigînd partida a 8-a a meciului său cu Petrosian, m­a­­rele maestru american Robert Fischer a mărit ava­nul său la 3 puncte, conducînd acum cu 5,5—2,5 puncte. In cea de-a 8-a partidă, Pe­trosian (cu albele) a încercat să micșoreze scorul, asumîndu-și unele riscuri in jocul de mijloc. Fischer a parat însă tentativa de atac a adversarului și rămlnind cu un pion În plus a trecut el însuși la un contraatac puternic, care l-a silit pe Petrosian să cedeze la mutarea a 40-a. Boxerii români înaintea unor dificile confruntări Pînă la sfîrşitul acestui an selecţionata de box a ţării noas­tre va mai susţine 4 întîlniri : cu R. D. Germană (12 noiem­brie la Bucureşti — revanşa două zile mai tirziu la Brăila), cu R. F. a Germaniei (5 decem­brie la München) şi cu Polonia (19 decembrie la Varșovia). In cursul zilei de ieri, ni s-a comunicat că pentru meciul cu R. D. Germană echipa noastră va avea următoarea alcătuire : Aurel Mihai, C. Gruescu, V. Ivan, G. Pometcu, V. Anto­­niu, P. Dobrescu, V. Zilberman, N. Tudor, Al. Năstac, H. Stumpf • ASTAZI ÎNCEP LA CLUJ întrecerile celei de-a XII-a ediţii a competiţiei internaţio­nale de handbal feminin do­tate cu „Trofeul Carpaţi“. La acest turneu internaţional, care constituie un important examen înaintea campionatu­lui mondial ce se va disputa în luna decembrie în Olanda, şi-au anunţat participarea şase echipe : Ungaria (actuala cam­pioană mondială), Iugoslavia (vicecampioană mondială), şi I. Alexe. Antrenorii echipei sunt Ion Popa, Ion Chiriac şi C. Nour, care-i înlocuieşte pe C. Dumitrescu. Pentru partida revanşă de la Brăila antrenorii s-au oprit asupra următoarei formaţii : St. Boboc I. Nicolau, I. Ciocoi, P. Nedelcea, Gh. Cio­chină, C. Cuţov, I. Hodoşan, I. Giorfi, I. Petrea, M. Constan­tinescu şi I. Dascălu. După aceste întîlniri, se va da alcătuirea finală echipei care va înfrunta formaţiile R. F. a Germaniei şi Poloniei. Monea, suferind, nu a fost selecţionat. R. D. Germană, Olanda, U.R.S.S. şi România. • ORAŞUL MINSK va găz­dui cu începere de la 27 octom­brie un turneu internaţional de box la care şi-au anunţat participarea pugilişti din mai multe ţări europene. La această competiţie, România va fi re­prezentată de următorii spor­tivi : Vasile Drăgan, Constan­tin Bumb, Alexandru Popa și Anghel Iancu. Un nou şantier (Urmare din pag. 1) erozitate şi participare. Abia­ aşteptăm să vedem care vor fi mai tari. Studenţilor li s-a ală­turat grupul celor peste 70 de elevi de la Liceul de industrie alimentară. Majoritatea sunt fete din anul III : Steliana Mihai, Rodica Ungur, Violeta Radu, Florica Mihăilescu, aflate prima oară pe şantier. Dar acesta nu le diminuează cu nimic sirguinţa şi entuziasmul. Lotul încredinţat, pentru efec­tuarea taluzărilor, celor 120 de tineri de la U.R.A. Olteniţa arată ca un furnicar. Maistrul mecanic auto Bîndea Tudor, aflat printre ei, nu prea are timp să stea de vorbă. Ne spune doar atit : — Suntem­ bucuroși că avem prilejul, muncind aci, să punem in practică cele discutate în adunările noastre generale refe­ritor la munca patriotică. Ne bucurăm că avem cinstea să lucrăm pe acest mare șantier. Soarele e de mult sus. O mie de salopete albastre închină cu entuziasm un măreț imn muncii. „România liberă MEMENTO SECRETUL LUI MARCO POLO : Tea­trul de Operetă (14 8011), ora 19.30; D-ALE CARNAVALULUI : Teatrul ,Lu­cia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20; OMUL CARE...: Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19.30; GAIDELE, premie­ră, ora 20 la sala Studio ; COMEDIE CU OLTENI : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19.30; CARAGIALE, O SOACRA SI... ALTA : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 9.30 ; TRANS­FUZIA : Teatrul Evreiesc de Stat (21 36 71), ora 19.30; VOX BOEMA: Teatrul „C. Tănase" sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 ; VARIETĂȚI NON­STOP : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19.30 ; O POVESTE CU CÂNTEC : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77) ora 15 şi CARTEA CU APOLODOR, la sala Academiei (16 14 92), ora 17; ANSAMBLUL DE BALET „CHINA” : Concertul pentru pian şi orchestră „Fluviul galben" şi baletul „Fata cu părul cărunt" în sala Operei Române, ora 19 . CON­CERT SIMFONIC : Conservatorul „Ci­­prian Porumbescu", în sala „George Enescu" ora 20. MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9.30 - 13 - 16.30 - 20. N-AM CVITAT NICIODATĂ PENTRU TATA: Capitol (16 29 17), orele 9.30 - 11.45 - 14 - 16.30 - 18.45 - 21 ; Favorit (3106 15), orele 9.15 - 11-30 - 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Melo­dia (1206 88) orele 9.15 - 11.15 -13.30 - 16 18 15 - 20.30 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. VOI SARI DIN NOU PESTE BĂL­TOACE : Central (14 12 24), orele 9.13 - 11.30 - 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30. FLOARE DE CACTUS­­ Scale (11 03 72), orele 9 - 11.15 - 13.30 -16.15 - 18.45 - 21.15 . Festival (15 63 84), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 21. LAMPA LUI ALADIN­­ Devie (16 35 38), orele 11.30 - 13.45 - 16. PROGRAM DE DESENE ANIMATE , ora 10. RITMURI SPANIOLE : Luceafărul (1587 67), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 — 18.30 — 21 . Feroviar (16 22 73), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45. SIMON BOLIVAR : Victoria (16 28 79) orele 8.30 - 10.45 - 13 - 15.30 - 18 - 20.30. MOTODRAMA : Flacăra (21 35 40), orele 15.30 - 18 - 20.15. POVESTIRILE LUI HOFFMANN : Uni­rea (17 10 21), orele 15.30 - 18 - 20.30. FRAȚII! Cringași (17 38 81), orele 15.30 - 18 - 20.15. CROMWELL: Viitorul (11 48 03), o­­rele 16 — 19 ; Arta (21 31 86), orele 16 - 19.30 ASEDIUL­­ Cosmos (35 19 13) orele 15.30 - 18 - 20.15. AŞTEPTAREA : Vitan (21 39 82), ore­le 15.30 - 17.45 - 20.15. TIMPUL BERZELOR : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 17.45 - 20. ROMANTICII: Moşilor (12 52 93), orele 15.30 - 17.45 - 20 PARADA CIRCULUI : Timpuri Noi (15 61 10) orele 9.15 - 11 - 12.45 -14.30 - 16.15. PROGRAM DE DOCUMENTARE IN PREMIERA : Timpuri Noi, orele 18.30 - 20.15 STEAUA DE TINICHEA : București (15 61 54), orele 8.45 - 10.45 - 12.45 - 14.45 — 16.45 — 19 — 21 ; Excelsior (18 1088), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20 45; Gloria (22 44 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Tomis (21 49 46) orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 SAPTAMINA NEBUNILOR : Buzesti (15 62 79), orele 15.45 - 18 - 20.15. AEROPORTUL: Grivita (17 08 58), o­­rele 8.30 - 11.15 - 14.15 - 17 - 20 ; Fiorita (14 27 14) orele 9 - 12.15 - 15.43 - 19.15; Flamura (23 07 40), o­­rele 9 - 12.30 - 16 - 19.30. BRIGADA DIVERSE ÎN ALERTA : Pacea (31 32 52), orele 15.45 -18 - 20. OMUL ORCHESTRA : Lumina (16 23 35), orele 9­-21 în continuare. CERMEN­­ înfrăţirea între popoare (17 31 64) orele 15.30 - 17.45 - 20. DUPĂ VULPE : Bucegi (17 05 47), o­­rele 15.45 - 18 - 20.15 . Giuleşti (17 55 46) orele 15.30 - 18 - 20.15. BOXERUL: Lira (317171), orele 15.30 - 18 - 20.15 TICK, TICK, TICK : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : M.aromei (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15.30 - 17.30 - 19.30. HELLO DOLLY : Floreasca (33 29 71) orele 15.30 - 19; Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19.30. ŞANSA : Rahova (23 91 00), orele 15.30 - 18 - 20.15. GRESEALA FATALA : Ferentari (23 17 50), orele 15.30 - 17.45 - 20 . FLOARE SI DOI GRĂDINARI : Volga (11 91 26), orele 9 - 12.15 - 15.45 - 19.15. CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CA­­PORALULUI ZBRUEV : Progresul (23 94 10), orele 15.30 — 18 - 20. START LA MOȘTENIRE : Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 - 20.15. Cinemateca salo Union (13 49 04), HAMLET : orele 10 - 13 - 16 . LUP­TĂTORII DIN UMBRA : orele 18 45 - 21. Programul * 16,15 : Handbal feminin : Iugosla­via.. - U.R.S S. ; 17,15 : Revista lite­rară TV. Festivalul ,,George Racovic"; 17.30 : Brafara de aur ; 18.30 : Hand­bal feminin România - Olanda ; 19.30 : Telejurnalul ; 20­­ Reflector ; 20­15 : Porcos folcloric bânâţean ; 20.30 : Seară de teatru : ,,Moartea unui artist" de Horia Lovinescu. A­­daptare pentru televiziune şi regie Horea Popescu. Distribuţia­­ Toma Dimitriu, Gheorghe Cozorici, Florin Piersic, Eugenia Badulescu Tanţi Co­cea, fii­nca Tomoroveanu Eugenia Popovici Marcel Enescu . 22,45 : Ima­gini din Austria ; 23 : Telejurnalul. Programul II­­ 20,15 : Tineri­­interpreţi. Cvartetul de coarde al Conservatorului .,Ciprian porumbescu" din Bucureşti , 20,35 : Desene animate ; 20,40 : Universita­i 1'51 ’ 20 55 : Blocnotes de Eugen Mândrie ; 21,10 : Buletin de ştiri ; 21,15 : Cârţi şi idei . 21,45 Melodii nocturne Program realizat de tele­viziunea sovietică . 22,05 Film se­rial : „Oameni în luptă" (VI).

Next