România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-14 / nr. 8390

„România libera" Imaginile noastre au surprins aspecte ale preocupărilor agricultorilor din judeţul GALAŢI. Aşa cum am arătat în prezentarea făcută in pagina I, aici, lucrindu-se fără întrerupere din zori şi pînă noaptea tîrziu, s-a reuşit să se termine semănatul griului. Adresind felicitările noastre gălăţenilor pentru succesul obţinut le amintim că mai sunt totuşi unele lucrări agricole de sezon — in special recoltatul porumbului şi însilozatul furajelor — care nu se desfăşoară în ritmul cerut. De asemenea în cooperativele agricole de producţie, mai sunt de recoltat peste 37 000 ha cu porumb boabe. Dacă ar fi să sintetizăm ce a contribuit la efectuarea însăminţărilor intr-un ritm rapid pe ogoarele gălăţene — şi o facem pentru acele judeţe care mai au suprafeţe destul de mari de însăminţat — ne-am opri numai asupra unui singur factor : preţuirea fiecărei ore, fiecărei clipe. Această afirmaţie o susţinem cu o fotografie realizată la miezul nopţii în raza S.M.A. VLADEŞTI. Intr-o campanie agricolă fiecare lucrare işi are importanţa sa. Aşa se face că în multe cooperative agricole s-a acţionat pe un front larg : însămînţări, recoltări, în silozatul furajelor. — La noi, la VEREŞTI — ne spune inginerul LAURENŢIU DIACONU, preşedintele unităţii — culesul porumbului este avansat. Prin buna organizare a muncii, am urmărit să nu neglijăm nici o lucrare agricolă, in dauna alteia. Şi am repert ansamblul judeţului, însă, recoltarea acestui produs este rămasă în urmă. Am făcut un calcul simplu. Daca se lucrează în continuare cu viteza atinsă in perioada 6—11 octombrie această lucrare va fi terminată abia in noiembrie. Apreciem că organele agricole judeţene trebuie sa concentreze urgent toate forţele şi mijloacele pentru ca, in cel mai scurt timp, întreaga recoltă să fie pusă la adapost de intemperii. Ora 11:30. Cincisprezece remorci şi autocamioane aşteaptă să fie descărcate de struguri. Unii şoferi îşi fac aici „stagiul de aşteptare“ încă de dimineaţă. Delegatul cooperativei agricole de producţie FOITEŞTI (reţineţi localitatea) nu reuşeşte să facă mai mult de două transporturi pe zi. Alţii, care vin mai de departe (15—30 km) fac o singură cursă. Asta da, utilizare „eficientă“ a mijloacelor de transport, mai ales în perioada de campanie în care ne găsim ! Care-i părerea întreprinderii judeţene a viei şi vinului asupra modului în care s-a organizat preluarea strugurilor la centrele teritoriale care îi aparţin ? Pentru informarea sa ţinem să precizăm locul unde se petrec cele descrise : Centrul de vinificaţie FOLTEŞTI. Cu ce vor fi hrănite animalele la iarnă ? La această întrebare răspunsul este greu de dat la cooperativa agricolă din CAVADINEŞTI. Este drept că s-au insilozat circa 1500 tone de furaje, dar această cantitate nu este suficientă. Brigadierul VASILE PECINEAGĂ ne-a spus că, pentru numărul de animale de care dispune unitatea, ar fi necesare pe puţin 3 000 tone de siloz. — Cum veţi acoperi necesarul ? — Nu prea ştim... „Rebusul“ furajer ar putea fi lesne rezolvat pentru că pe cîmp sînt destule resurse nefolosite. Mai surprinde şi faptul că, de pe acum, s-au „atacat“ rezervele pentru iarnă. După cum se vede în imagine sfecla furajeră, figurează în perioada când păşunatul poate fi prelungit în raţiile zilnice ale animalelor. Text: EUGEN SASU Fotografii : NICU VASILE în linii mari la direcţia agricolă judeţeană recoltatul florii-soarelui este considerat încheiat. Pe ici-colo mai sunt însă parcele neatinse de culegători. In imagine, una din aceste parcele aparţinind întreprinderii agricole de stat DEALUL BUJORULUI. AMBALAJUL IN COMERŢUL MODERN „Aş cere oare prea mult dacă aş dori ca, ni mic, splendida expoziţie pe care am vizitat-o să o reintilnesc in mii şi mii de expoziţii din unităţile de desfacere ? Mă refer nu atit la sortimente — multe dintre ele nu sunt inedite pentru cumpărători — ci la modul de prezentare, de ambalare, de expunere“. Am ales drept motto al acestui articol cuvintele exprimate de unul dintre vizitatorii Pavilionului de mostre, deoarece ni s-a părut că ele sintetizează o dorinţă comună a multor cetăţeni, răspunde unei cerinţe obiective a producerii şi desfaceriimărfurilor la nivelul anului ’71. Intr-adevăr, dacă în ce priveşte calitatea şi varietatea lor sortimentală multe produse de consum fabricate în ţara noastră rivalizează cu cele realizate în ţări cu vechi tradiţii în acest domeniu, modul lor de prezentare, asigurarea acelui „aspect comercial“ care să atragă interesul şi aprecierea cumpărătorilor încă înainte ca aceştia să folosească efectiv produsul, sunt încă deficitare. E drept, şi în acest domeniu s-au făcut o seamă de progrese. Unele produse cosmetice, unele băuturi au început să fie prezentate în casete sau cutii elegante. O seamă de tricotaje, în special articolele de lenjerie, sunt vindute în pungi de polietilenă, care sporesc atractivitatea mărfii respective. Cu începere de la 1 octombrie fabricile vor livra confecţii numai pe umeraşe, asigurîndu-le astfel prospeţimea, acurateţea. Progrese, deci, sînt. Palide însă, timide, departe de necesităţile reale ale consumatorilor. Povestea, recent, un specialist in domeniul comerţului, Ion Mazilu, o întimplare cu tîlc. Vizita un mare magazin din capitala Franţei pentru a studia tradiţionala experienţă a parizienilor in diversificarea articolelor de confecţii. — La prima vedere — ne spune d-sa — gama de sortimente iţi lua, intr-adevăr, ochii. Examinînd mai atent confecţiile pentru băieţi, care mă interesau îndeosebi, am avut însă surpriza să constat că de fapt nu existau decit două modele. Fiecare piesă avea însă cite un „dichis“, cite un amănunt care îi schimba faţa, care o făcea să nu fie aidoma cu alta. Iată ce înseamnă ceea ce numim noi „tehnoprezentare“, domeniu în care mai avem încă de învăţat. Observaţia acestui specialist ni se pare justă întrucît eaatinge o problemă mai puţin dezbătută. De cite ori se vorbeşte despre prezentarea produselor se invocă dificultăţile reale în ce priveşte obţinerea unor ambalaje mai variate, mai estetice. Dar aceasta nu este decit o latură a chestiunii, cel puţin la fel de importantă fiind priceperea de a găsi forme inedite, spectaculoase, de prezentare a mărfurilor. Este, intr-un fel, o problemă de psihologie comercială, încă puţin abordată , la noi, înfiinţarea Institutului de estetică industrială, pe lingă Ministerul Industriei Uşoare, umple în acest sens un gol resimţit în producţia şi desfacerea produselor destinate populaţiei. Ceea ce nu înseamnă insă că problema asigurării unor amba• Tehnoprezentarea mărfurilor, un domeniu de activitate încă deficitar • Pe cînd ambalaje adecvate pentru o seamă de articole alimentare clare mai atrăgătoare şi în cantităţi sporite nu reclamă şi ea o rezolvare mai operativă. Aşa cum bine subliniatov. Marin Hircă, director general adjunct al Direcţiei Generale Comerciale a Capitalei, în Bucureşti s-a organizat o amplă consfătuire pe tema ambalajelor, în cadrul căreia s-au făcut numeroase propuneri, s-au adoptat hotărîri, fără ca efectele ei să fi devenit evidente pentru consumatori. Este drept că producţia de cartoane şi de hirtie specială de ambalaje este încă limitată (ca şi industria de ambalaje propriu-zisă), dar nici posibilităţile existente nu sunt bine folosite. Deficitară este, bunăoară, repartizarea cantităţilor de ambalaje între diferite sectoare productive. In timp ce pastele făinoase, care ar putea fi vindute foarte bine in învelişuri din plastic, se ambalează în cutii de carton superdimensionate, cetăţenii sunt adesea puşi în situaţia de a pleca din magazine cu încălţămintea in sacoşă, din lipsa cutiilor necesare. Şi nu e singurul exemplu ce s-ar putea da în acest sens. încă insuficient se foloseşte la noi un ambalaj ieftin şi practic , foliile din mase plastice. Trecerea la desfacerea prin autoservire a pîinii, de exemplu, ar fi mult uşurată dacă s-ar asigura preambalarea acesteia in pungi din polietilenă, aşa cum se întimplă deocamdată doar la vînzarea cozonacilor de brutărie. Igiena, dar şi păstrarea prospeţimii piinii, nu ar avea decit de cîştigat. De asemenea, iniţiativa de a se ambala în pungi din plastic un produs de mare consumaţie zilnică — laptele — iniţiativă apărută la Constanţa şi Oradea, ar merita atenţie şi din partea altor producători din ţară, inclusiv din Bucureşti. Cetăţenii ar fi bucuroşi dacă ar fi scutiţi de zilnica trambalare cu sticle goale şi pline, ca să nu mai vorbim de faptul că industria ambalajelor din sticlă ar fi descongestionată. Poate în acest fel s-ar putea, în sfirşit, fabrica butelii din sticlă de capacităţi variate, astfel incit, dacă dorim să cumpărăm apă minerală sau vin în cantităţi mici să nu trebuie să luăm neapărat un litru. Alături de lapte, alte produse lichide — răcoritoarele, berea — aşteaptă şi ele ambalajele adecvate, din materiale plastice, larg folosite peste hotare. De asemenea, se cuvine găsită în sfirşit soluţia pentru ambalarea adecvată şi economică a unor produse de mare volum, cum ar fi, de exemplu, cărbunii. Consumatorii vor saluta cu siguranţă faptul că ar fi puşi în situaţia să introducă direct în sobe pachete de cărbuni preambalaţi, scăpînd de neplăcerea contactului direct cu acest combustibil. După cum s-ar declara satisfăcuţi dacă un produs greu de transportat — ouălele — nu li se va mai livra direct în... mină. Anul trecut, cu prilejul contractărilor, industria locală a prezentat o „poşetă“ din plastic cu spaţii distincte pentru transportul a 20 de ouă. Ce s-a intîmplat după aceasta nimeni nu ştie. Cert este că nimeni nu a văzut ambalajul respectiv in magazine. In domeniul prezentării si ambalării produselor — după cum se vede — foarte multe lucruri sunt abia de domeniul dezideratului. Construcţia, în acest cincinal, a unei întreprinderi specializate, va îmbunătăţi substanţial baza materială. Dar asta nu e suficient. O doză substanţială de preocupare, de inventivitate, pentru rezolvarea acestor chestiuni de larg interes cetăţenesc se face mult dorită și așteptată. Ambalajul trainic, elegant, potrivit mărfurilor pe care le protejează, nu reprezintă nicidecum un lux, ci o necesitate stringentă. PAUL MARIAN S. MIRCESCU le perspectivele industriale şi (Urmare din pag. 1) Interferenţa preocupărilor pentru promovarea cit mai eficientă a frumosului şi utilului va conduce la mărirea gradului de competitivitate a produselor. — Ne-aţi putea detalia preocupările pentru dezvoltarea acestei activităţi ? — Desigur. O atenţie deosebită va fi acordată studiilor şi propunerilor de realizare a produselor noi. Se vor mai efectua studii asupra materiilor prime, asupra posibilităţii de utilizare a unor prototipuri din materii prime noi şi din cele existente. Va fi urmărită, de asemenea, modernizarea produselor, tinzîndu-se, în principal — prin aceasta — la economisirea de materii prime, reducerea preţului de cost şi creşterea productivităţii muncii. Un alt obiectiv il va constitui elaborarea de studii şi prototipuri privind estetica ambalării şi preambalării produselor, ţinîndu-se seama de rezultatele obţinute în acest domeniu pe plan mondial. Toate aceste studii , care vor fi efectuate împreună cu specialiştii din întreprinderile productive (fabrici de confecţii, de articole din masă plastică şi sticlă, de maşini şi ustensile de uz casnic etc.) — vor fi puse la dispoziţia creatorilor şi întregii producţii din ramurile respective. De altfel, preocupările în acest sens sunt specifice pentru fiecare grupă de produse în parte. Dacă ne referim, bunăoară, la vestimentaţie — care deţine un loc preponderent in industria uşoară — ţinem să arătăm că institutul nostru, afiliat la Centrul internaţional al culorii din Paris şi asigurat cu legături de colaborare cu numeroase case de modă din străinătate, va fi în măsură să sprijine creatorii printr-un vast material documentar, valorificat în spiritul stilului românesc pentru realizarea unei linii proprii în modă. Această linie se va lansa cu periodicitate, atit in faţa creatorilor, cit şi a publicului. In scopul mai bunei cunoaşteri a activităţii de creaţie, cit şi al însăşi cunoaşterii reciproce a creatorilor, a opiniilor lor, în Capitală se va deschide „Casa creatorului“. Concomitent, se vor extinde acţiunile în rîndurile publicului, preconizîndu-se organizarea unei MARFOTECI sub forma unei EXPOZIŢII PERMANENTE, anticipînd LINIA SEZONULUI VIITOR, prin intermediul căreia să se cunoască permanent atit părerea publicului, cit şi cea a reprezentanţilor comerţului. O atenţie însemnată va fi acordată organizării de acţiuni pe linia educaţiei gustului estetic al cumpărătorilor, cit şi — in general — pe linia cunoaşterii părerilor şi aprecierilor acestora cu prilejul lansării d de produse noi sau modernizate. — Dar în domeniul esteticii producţiei, ce se urmăreşte ? — Elaborarea — prin studii adecvate — a unor noi principii cu privire la ambianţa muncii, estetica vestimentaţiei de muncă, corelaţia dintre formă şi culoare in secţiile productive, in strînsă colaborare cu problemele de ergonomie, sociologie şi psihologie industrială, care sunt menite să conducă la îmbunătăţiri în muncă, în randamentul utilajelor, al oamenilor, într-un cuvint la o mai bună organizare şi desfăşurare a procesului de producţie. Intervenţia esteticii industriale in procesul muncii va avea un efect tonifiant, creind în jurul omului o atmosferă plăcută, generatoare de rezultate superioare in muncă şi în viaţa de zi cu zi. — Aţi trecut in mod practic şi la unele acţiuni . — Desigur. Un cadru propice al acţiunilor noastre de început îl constituie Pavilionul de mostre. De curînd, peste 300 de creatori din industria uşoară şi specialişti din comerţ, au dezbătut aici importante probleme şi aspecte ale creaţiei industriale. S-au analizat minuţios cu acest prilej toate produsele expuse la standurile industriei uşoare, făcindu-se aprecieri şi observaţii asupra exponatelor şi tendinţelor in dezvoltarea creaţiei industriale pe plan intern şi internaţional. O altă acţiune importantă a constituit-o consfătuirea ţinută la Pavilionul de mostre în domeniul esteticii producţiei, care s-a soldat, de asemenea, cu însemnate rezultate pentru popularizarea ideilor din acest domeniu, pentru intensificarea preocupărilor şi pe această linie în cadrul unităţilor productive, atit din industria uşoară, cit şi din alte ramuri ale economiei naţionale. Preocupările cu privire la estetica industrială pe plan mondial au condus — printre altele — şi la instituirea acordării unor distincţii, mărci, diplome etc. Astfel, în Franţa se acordă anual distincţia „Beauté industrie“, alături de altele, printre care şi premiul ,,Oscar“ pentru ambalaje. In R.P. Bulgaria se acordă premiul „Miini de aur“, îru^Belgia se acordă premiul „Semnul de aur“ ; de asemenea, în U.R.S.S., Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Anglia, R.F.G. etc, se acordă diferite premii şi distincţii, care cumulează — în Aprecierea generală — elementele superioare ale parametrilor tehnici, economici şi estetici ai produselor respective. De menţionat că în competiţiile interne sau internaţionale, aceste produse sunt preferate altora cu funcţionalităţi similare, deoarece aprecierea creatorilor industriali este o garanţie sigură a calităţii utilitare şi estetice. In acest context se înscrie primul concurs cu premii organizat în prezent — pentru toate ramurile producătoare — la cel de-al V-lea Pavilion de mostre, pentru cel mai apreciat şi solicitat produs. Experienţa aceasta ne va folosi pentru instituirea, în cadrul industriei uşoare, a MĂRCII DE ESTETICĂ ŞI CALITATE „FRUMOS INDUSTRIAL“, Ce va fi acordată — pentru prima oară în ţara noastră — începînd cu anul viitor. Instituirea acestei mărci, acordată prin concurs celor mai reuşite produse din punct de vedere tehnic, economic şi estetic, va contribui la stimularea creaţiei industriale, domeniul creaţiei producţiei? Fără îndoială că perfecţionarea continuă a activităţii, institutului nostru, dezvoltarea pe parcurs a bazei tehnico-materiale prin construirea unui nou local, dotat cu ateliere-pilot, care să fundamenteze, — din toate punctele de vedere — viitoarele prototipuri, vor spori eficienţa acţiunilor noastre, le vor lega şi mai mult de practică. Pe de altă parte, participarea la manifestările cu caracter internaţional (dintre care cea mai apropiată este Congresul Asociaţiei internaţionale de estetică industrială de la Barcelona, dintre 14—16 octombrie a.c.), vizitele de lucru la institutele de estetică străine, invitarea in ţara noastră a unor creatori de la instituţiile de creaţie şi casele de modă renumite din străinătate, sunt menite să amplifice cunoaşterea de către creatori din ţara noastră a celor mai noi metode şi forme de lucru din acest domeniu pe plan internaţional. Chiar în prezent se află in ţara noastră un grup de specialişti în arta sticlăriei din Veneţia, un deschid al esteticii ’ kt V vCv . •tgjFppgp DUPĂ C „Este strîmbă strada sau optica unora?“ In numărul din 3 august a.c. al ziarului nostru, relatam sub titlul de mai sus cazul străzii Miron Costin din Făgăraş, o stradă nouă care ar fi putut să fie dreaptă şi frumoasă dar care a fost strimbată şi uriţită datorită modului abuziv in care au construit aici o serie de cetăţeni certaţi cu legea. Aşa cum am arătat în ancheta noastră forurile chemate să vegheze la respectarea reglementărilor privind sistematizarea şi disciplina în construcţii s-au făcut că nu văd nimic din toate acestea. Mai mult decît atit, serviciul de arhitectură şi sistematizare al Consiliului popular al oraşului Făgăraş şi direcţia de resort a Consiliului popular al judeţului Braşov au stabilit măsuri care afectează drepturile cetăţenei Maria Voica, domiciliată pe strada Miron Costin. Deşi gospodăria sa este prima construită în zonă, pe baza unor avize perfect valabile, Maria Voica trage ponoasele faptului că vecinii săi au construit după cum le-a fost placul, astfel incit locuinţa sa a ajuns... in mijlocul străzii. După cum am menţionat, la timpul potrivit, la faţa locului s-a deplasat chiar unul din vicepreşedinţii Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Braşov, tovarăşul Gheorghe Haizea. Ne-am fi aşteptat ca hotărîrea anunţată, privind modernizarea străzii, să fie transpusă în fapt iar cei vinovaţi de tergiversarea aplicării legii şi de încălcarea ei să primească sancţiunile cuvenite. Sunt trei luni de cînd am întreprins ancheta noastră la Făgăraş, făcind publice în coloanele ziarului faptele constatate, însă nici pînă acum cele două consilii populare, al oraşului Făgăraş şi al judeţului Braşov, nu ne-au răspuns în vreun fel. Intre timp am aflat că totuşi, ceva s-a întreprins. In locul emiterii unei decizii de aliniere a străzii Miron Costin s-a trecut direct la „modernizarea“ ei, adică la realizarea unor trotuare şi căi de acces care definitivează situaţia de fapt. Casa Măriei Voicu a rămas neprotejată faţă de circulaţia vehiculelor pe, strada respectivă, foarte îngustă". După toate acestea, să ne mai mirăm că, sub ochii edililor locali, pe str. Miron Costin continuă să apară construcţii abuzive ? Aşteptăm ca, în sfîrşit, Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Braşov să ia măsuri ca legea să fie repusă în drepturile ei iar abuzurile curmate. CORNELIA PREDA , jv -Pagina a 3-a — 14 octombrie 1971 Sistemul „suveica“ şi orbul găinilor După publicarea anchetei „Sistemul „suveică“ şi orbul găinilor“, am primit din partea colectivului economic, tehnic şi administrativ al Spitalului unificat C.F.R. nr. 2 Bucureşti o scrisoare in care ne spune : „Vă adresăm cele mai calde mulţumiri pentru publicarea în „România liberă“ nr. 8 376 din 28 septembrie a.c. a articolului „Sistemul „suveică“ şi orbul găinilor“. Autorul acestui articol, spre deosebire de cei care au efectuat verificarea, ■ s-a orientat corect în privinţa stabilirii răspunderii şi a factorilor care au contribuit indirect la delapidarea sumei de 37 000 lei de către Maria Amza. Articolul a reuşit, în fine, să determine organele competente să soluţioneze cazul furtului săvîrşit de Maria Amza. Ne-a intrigat faptul că, timp de aproape patru luni de zile de la constatarea furtului, făptaşa a rămas liberă, acţionîndu-se însă foarte repede împotriva a trei angajate care, în orice caz, erau mai puţin vinovate. A surprins şi faptul că verificarea a fost efectuată de un organ de control care făcea parte, în acelaşi timp, din comisia de cenzori, şi care era deci interesat să nu scoată în evidenţă deficienţele salariaţilor de la C.A.R., precum şi cele ale comisiei de cenzori, care nu şi-a îndeplinit obligaţiile în strictă concordanţă cu prevederile statutului C.A.R.“. Scrisoarea este semnată de I. Simionescu, şeful serviciului plan-organizarea muncii. Consiliile Frontului Unităţii Socialiste participă activ la dezvoltarea judeţului (Urmare din pag. 1) Bazine universale, blocuri de locuinţe, brutării, băi comunale, ştranduri. Foarte multe din aceste realizări poartă pecetea acestor acţiuni de muncă patriotică la care participă cu însufleţire toţi locuitorii judeţului. Acest entuziasm patriotic a dat naştere unui izvor nesecat de iniţiative. A arăta aici toate aceste iniţiative ale consiliilor Frontului Unităţii Socialiste este destul de dificil deoarece în fiecare oraş, comună sau sat ele capătă un caracter specific. Pot spune, insă că în oraşele şi comunele judeţului au fost construite în primele nouă luni ale anului 260 000 m.p. străzi şi un milion m.p., trotuare, că s-au amenajat 297 de baze sportive, ştranduri şi terenuri de joacă pentru copii, că s-au executat, reparat şi întreţinut peste 2 500 km de drumuri, s-au construit şi reamenajat 4 800 de fintini, iar extinderile de zone şi spaţii verzi însumează aproape 700 de hectare, pe care s-au plantat circa 500 000 arbori şi pomi. De fapt, angajamentul anual pe judeţ privind munca patriotică a fost îndeplinit şi depăşit încă din luna august. Cu citeva săptămâni în urmă, din iniţiativa Biroului Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, pe meleagurile ilfovene a fost declanşată, în domeniul agriculturii, o largă acţiune patriotică menită să scoată de sub influenţa excesului de umiditate o suprafaţă de 30 000 hectare teren arabil. Pe cele 17 şantiere deschise in judeţ, dintre care trei sunt şantiere ale tineretului, au fost prezenţi pînă acum sute de mii de oameni: muncitori,ţărani cooperatori, funcţionari, cadre didactice, mecanizatori, elevi, pionieri. Oamenii muncii din judeţul Ilfov sunt conştienţi că de ei depinde rodnicia viitoare a pămintului, că nimeni nu poate rămine indiferent atunci cind se naşte pericolul ştirbirii acestei importante avuţii naţionale. — Un rol deosebit în educarea comunistă a oamenilor muncii il au organizaţiile de masă şi obşteşti. Care este aportul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste la procesul de educare ? — Evident, răspunderea principală pentru îndrumarea nemijlocită a întregii munci de educaţie comunistă revine organelor şi organizaţiilor de partid. Planurile activităţii politicoideologice înglobează însă participarea tuturor factorilor care concură la munca educativă. Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, consiliile comunale şi orăşeneşti îşi orientează munca politică şi cultural-educativă in direcţia promovării largi a ideologiei partidului, a politicii sale. Vom face din cluburile muncitoreşti, casele de cultură, din căminele culturale adevărate instituţii de educaţie politică a maselor de oameni ai muncii. In acest sens, sub directa îndrumare a comitetului judeţean de partid, Frontul Unităţii Socialiste întreprinde acţiuni de un larg ecou social, de mare cuprindere şi durată. Timpul de activitate care ni se deschide este foarte larg şi fertil. Ţinind seama de sarcinile mari care ne revin, trebuie să ne preocupăm in continuare de găsirea celor mai adecvate forme organizatorice şi metode de muncă, astfel incit să asigurăm maxim de eficienţă tuturor acţiunilor de educaţie civică, să îndeplinim pe deplin rolul ce revine consiliilor Frontului Unităţii Socialiste in întreaga viaţă politică şi socială a ţării noastre. Invenţie românească pentru preintimpinarea accidentelor in mine îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale minerilor şi mai ales creşterea securităţii ei preocupă şi pe oamenii noştri de ştiinţă. Astăzi sîntem în măsură să anunţăm că după cercetări asidue, la Institutul de cercetări ştiinţifice pentru protecţia muncii a fost realizat, de către dr. ing. Aurel Manea, un dispozitiv pentru protecţia împotriva punerilor la pămînt a liniilor de tracţiune electrică de curent continuu. Dispozitivul de protecţie este aplicabil la reţelele electrice subterane care alimentează locomotivele ce transportă oameni sau cărbune (ca și la orice alt tip de locomotive cu troleu). El semnalizează optic sau acustic producerea unui scurt circuit provocat de căderea firului de contact pe șina de cale ferată, chiar dacă curentul de defect are valoarea mai mică decit curentul de regim normal şi comandă automat declanşarea întrerupătorului de protecţie al liniei respective. Se evită astfel încălzirea suplimentară a firului de contact, menţinerea arcurilor electrice şi producerea curenţilor vagabonzi care pot provoca electrocutări sau explozii. Experimentarea dispozitivului de protecţie în condiţiile reţelei de tracţiune de la Exploatarea minieră Lupeni a dat rezultate bune astfel incit dispozitivul a fost înregistrat ca invenţie la OSIM şi în prezent se iau măsuri de generalizare a lui. In cursul lunii decembrie, 20 de asemenea dispozitive vor fi livrate minelor din Valea Jiului urrmind ca, treptat, toate celelalte mine din țară să fie înzestrate cu ele. Nu aveţi o firmă-n plus? (Urmare din pag. 1) contabil. Dan Dobreanu, care informează Comitetul Executiv al U.C.E.C.O.M. despre gravitatea celor ce se petrec, are loc un nou control financiar intern, la nivelul uniunii de ramură din București, dar adevărul nu iese nici de această dată în Întregime la lumină şi nici concluziile necesare nu se pot trage. In cele din urmă, ilegalităţile comise devin obiectul unei anchete a organelor de miliţie. Ing. Corneliu Neaţu, preşedintele cooperativei, nu ezită să ne spună că înaintarea dosarului cu datele privind afacerea comisă reprezintă o iniţiativă, ce e drept, tirzie, a comitetului executiv pe care îl reprezintă. Este cel puţin inexact. Deşi membru şi in comitetul executiv al U.C.E.C.O.M., ing. Neaţu nu acţionează in fond, păstrează tăcere, lasă ca forul din care face parte să fie dezinformat. O iniţiativă are totuşi loc, şi anume tentativa de a demite din funcţia sa pe contabilul şef. Astfel, omul care, deşi avea o parte de răspundere pentru că planificarea inventarelor nu fusese judicios făcută, prezentase, fără să se împiedice de propria sa vină, gravitatea reală a situaţiei, (între altele cooperativa plăteşte penalizări bancare de zeci de mii de lei şi va suporta daune întrucît a păgubit o serie de întreprinderi) se află pe punctul de a fi pedepsit... exemplar. Şedinţa care urma să aibă loc a fost insă amînată deoarece Comitetul executiv al U.C.E.C.O.M. a decis efectuarea unei noi anchete care să analizeze prejudiciile aduse, să dezvăluie cine și de ce a intirziat începerea cercetărilor care ar fi trebuit să fie declanșate cu cinci luni în urmă. Ceea ce ni se pare mai grav este faptul că acest caz nu este singular. Alte fapte, se află, la rindul lor, in cercetarea organelor de miliţie. Anul trecut, spre exemplu conducerea cooperativei „Radio-Progres“ a răspuns afirmativ ofertei făcută de cetăţeanul Constantin Tudose de a prelua realizarea de linguriţe pentru îngheţată. Evident, cooperativa obţinea o cotă din veniturile realizate. Ce legătură există între linguriţele pentru îngheţată şi profilul cooperativei „Radio-Progres“, specializată în depanarea aparatelor radio şi televizoarelor ? Preşedintele cooperativei ne-a asigurat că există una : experimentarea unei jucării mecanice a cărei carcasă trebuie confecţionată din material plastic. Echipa „Tudose“ s-a oferit să facă experimentarea dacă... se preia şi comanda de linguriţe. Intrucit reglementările în vigoare în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti prevăd că o cooperativă nu poate prelua realizarea unor produse fără a avea organizat un nucleu specializat ne întrebăm de ce s-au dat derogări de la aceste norme ? Ulterior s-a descoperit că Tudose și oamenii săi încasaseră in mod ilicit o manoperă suplimentară in valoare de circa 30 000 lei, prin folosirea altor matriţe decît cele declarate. Pare de necrezut dar matriţele n-au fost văzute de nimeni din cei ce au stabilit consumul de materiale, norma de timp şi preţurile şi aceasta în condiţiile in care cooperativa avînd alt profil era în necunoştinţă de cauză, neavînd criterii de comparaţie. Profitad de normativele calculate după cum îi conveneau, adjudecindu-şi partea leului fiindcă era cel ce ţinea şi evidenţa lucrărilor şi a ciştigurilor, pe care a avut grijă să le înregistreze astfel incit să nu se mai poată şti exact cine şi ce a lucrat. Constantin Tudose îşi permite să facă concurenţă. Oferă linguriţele sale la un preţ mai scăzut decit cel la care ele sunt produse de alte „colective". Propunerea este tratată cu toată admiraţia. Cum de a dobindit Constantin Tudose girul cooperativei „Radio-Progres“ şi a fost lăsat să acţioneze după bunul plac ? Era, orice s-ar zice, un „om de încredere“ ! Funcţiona ca şef al serviciului aprovizionare (aşa se explică şi de ce se aproviziona cu atita uşurinţă) la cooperativa ,,Metalica“ unde ing. Corneliu Neaţu fusese o vreme vicepreşedinte. Faptul că Tudoseavea antecedente penale nu conta, doar nu lucra ca gestionar. Era numai factotum-ul unei afaceri în care juca rolul unui veritabil patron. Şi apoi, de ce nu ar fi fost acceptat dacă se experimenta şi jucăria mecanică ce constituia o „invenţia“ a vicepreşedintelui Paul Teodorescu. In paranteză fie spus nu era vorba chiar de o jucărie, de vreme ce a înghiţit o avere cu experimentările, incit stai şi te întrebi dacă cooperativa „Radio-Progres“ nu avea altceva mai bun de făcut, de pildă, să se îngrijească de servirea cetăţenilor la centrele de depanare unde lipseau de altfel, o serie de piese şi accesorii pentru radio şi televizoare. Acelaşi vicepreşedinte işi înscrie pe statele de plată pentru linguriţe soacra, in timp ce şeful serviciului producţie procedează la fel cu sora sa. Să ne mai mirăm că s-a lucrat cu ochii închişi, ceea ce a favorizat abuzurile şi falsurile care au avut loc ? Cert este că la data cind Inspectoratul de miliţie al municipiului Bucureşti ne-a furnizat detalii despre caracterul fraudulos al comenzii de linguriţe, afacere din care unii n-au pregetat să se înfrupte cu polonicul, cooperativa „Radio- Progres“, nu se constituise încă parte civilă şi nu reclamase suma de 30 000 lei cu care fusese prejudiciată. Docoloşirea unor grave carenţe nu putea fi de natură să stimuleze disciplina şi corectitudinea in rindul cooperatorilor şi astfel în ultimul timp s-au adunat numeroase nemulţumiri semnalate de cetăţeni cu privire la incorectitudinea unor depanatori, la apucăturile lor afaceriste şi calitatea slabă a unor lucrări executate. Nu putem să nu recunoaştem in această situaţie una din cauzele pentru care numărul comenzilor a scăzut, iar planul pe primele trei trimestre ale anului în curs nu a fost realizat la indicatorul servirea populaţiei. Şi astfel, „Radio-Progres“ a înregistrat un regres... In timpul acesta conducerea cooperativei s-a ocupat mai mult de combinaţii laterale, fără nici o legătură cu firma pe care o reprezenta. Comitetul executiv al U.C.E.C.O.M. a analizat recent unele situaţii de acest fel, în care firma unor cooperative este oferită cu generozitate unor afacerişti, fie dintr-o toleranţă „inexplicabilă“, fie din interes. Insă cu retragerea unor indemnizaţii de conducere nu se rezolvă mare lucru. Este necesară o exigenţă sporită faţă de felul în care este vehiculat şi păzit avutul obştesc, faţă de felul în care îşi exercită mandatul unele cadre din conducerea unor cooperative. Se impune o atitudine mai fermă şi din partea organizaţiilor de partid, a maselor de cooperatori faţă de aceste probleme. Tot aşa cum unor cadre li s-a încredinţat girul conducerii prin alegerea lor în funcţii de răspundere, tot aşa li se poate şi retrage acest gir dacă nu-l merită. In legătură cu faptele petrecute la cooperativa „Radio-Progres“ vom ţine la curent pe cititorii noştri cu rezultatul anchetei pe care o va întreprinde Comitetul executiv al U.C.E.C.O.M., cu concluziile cercetărilor întreprinse de organele de miliţie, precum şi cu măsurile ce vor fi luate.