România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-24 / nr. 8399

Anul XXIX Nr. 8399­ 6 8 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL Al FRONTULUI ONITĂLȚII SOCIALISTE UN VAST PROGRAM DE CONSTRUCŢIE O săptămînă care situează la centrul ei lucrările Marii Adu­nări Naţionale. A fost votată şi dată publicităţii legea pentru a­­doptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975, împreună cu alte cinci legi, dintre care patru sunt consacrate reglemen­tărilor din sfera producţiei ma­teriale, necesare pentru a spri­jini procesul dinamic de dez­voltare a patriei noastre. Cea de a şasea lege vizează per­fecţionarea întregii noastre le­gislaţii, fiind vorba de înfiinţa­rea unui organism consultativ specializat, Consiliul Legislativ, cu atribuţii multiple în coordo­narea activităţii legislative. Poporul nostru urmăreşte tot­deauna cu interes lucrările fo­rului suprem de conducere a statului. Cu atât mai mult au trezit interes lucrările celei de a şaptea sesiuni a celei de a şasea legislaturi a Marii Adu­nări Naţionale, care şi-au în­scris ca prim punct al ordinii de zi legiferarea vastului program de construcţie a României mo­derne, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvolta­te. Partidul şi statul nostru tra­duc în viată cu consecventă ho­­tărîrile celui de al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român, poporul nostru este an­gajat într-o muncă inflăcărată de dezvoltare economico-socială. Noul plan cincinal, elaborat în baza Directivelor Congresului al X-lea, cu sprijinul nemijlo­cit al milioanelor de oameni ai muncii, cu participarea celor m­ai buni specialişti şi a tuturor organelor de decizie, şi-a în­dreptat atenţia spre descoperi­rea şi punerea în valoare a u­­nor mari rezerve de intensifi­care a dezvoltării. Cifrele de plan stabilite pentru noul cin­cinal sunt substanţial îmbunătă­ţite faţă de prevederile cu­prinse în Directive. Ritmul de dezvoltare a producţiei indus­triale va fi de 11—12,2 la sută, faţă de 8,5—9,5 la sută cit se prevăzuse în Directive. In do­meniul investiţiilor se înregis­trează o creştere de 50 miliarde lei. In mod corespunzător au fost imbunătăţiti toţi ceilalţi in­dicatori ai planului. Noul cin­cinal, supranumit al calităţii, va ridica în mod considerabil nivelul activităţii productive în toate domeniile economiei na­ţionale. S-a stabilit ca 25 la sută din creşterea economică să se obţină pe baza mult mai bunei folosiri a potenţialului existent, fără a atinge prin aceasta limi­ta utilizării rezervelor constata­te în unităţile economice, ci dimpotrivă, deschizindu-se căi pentru descoperirea de noi re­surse încă neangajate. Poporul nostru a caracterizat cincinalul ca un plan realist, profund ştiinţific, capabil să mobilizeze cu adevărat toate forţele noastre materiale, teh­­nico-ştiinţifice, toată energia şi puterea de creaţie şi dăruire a oamenilor muncii. In elaborarea planului cincinal, în stabilirea­ţiunile fundamentale ale planu­lui, care decurge din politica partidului şi statului de îmbi­nare a intereselor prezente cu interesele de perspectivă ale naţiunii noastre. Secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat în repe­tate rinduri argumentele care — în condiţiile tendinţei de a­­dîncire a decalajelor în lumea contemporană — impun menţi­nerea unei rate înalte a acumu­lării, asociată cu o politică de folosire chibzuită a fondurilor acumulate, ca premisă esenţială a progresului societăţii noastre, a ridicării cit mai rapide a Ro­mâniei la nivelul ţărilor dez­voltate“. Primul an al noului cincinal a şi înregistrat succese edif a­gricultură pentru creşterea pro­ducţiei agricole vegetale. Săptămînă încheiată a fost o săptămînă cu privirile aţintite spre viitor. Un alt eveniment politic important al săptămînii a înlesnit şi el o privire, cuprin­zătoare şi plină de încredere, în viitor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit al poporului nostru şi părintele tinerei generaţii, s-a întîlnit cu pionierii întruniţi la cea de a doua Conferinţă Naţională a organizaţiei lor. Cea mai tânără generaţie a patriei noastre a făcut o primire profund emo­ţionantă conducătorului partidu­lui şi statului. In cuvintarea rostită cu acest prilej, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a înfăţi­şat tabloul luminos al viitoru­lui pe care îl pregăteşte ţara noastră tinerei generaţii, dar şi răspunderile ce revin statului, societăţii, familiei, şcolii, orga­nizaţiei pionierilor in pregăti­rea şi educarea purtătorilor cra­vatelor roşii, pentru a deveni urmaşi demni ai constructorilor societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Organizaţia pionie­rilor numără un milion şi şase sute de mii de membri şi este capabilă să educe cea mai tână­­ră generaţie, cu participarea ei directă, în spiritul patriotismu­lui fierbinte, al ataşamentului faţă de Partidul Comunist Ro­mân, forţa politică conducătoare a societăţii noastre. La educa­rea copiilor patriei trebuie să contribuie o multitudine de factori de la părinţi şi profesori pînă la creatorii de artă şi li­teratură. Cultivarea dragostei de muncă şi a deprinderilor de a munci încă din aceşti primi ani de şcoală, are un rol capital în formari . tinerei generaţii, însu­fleţiţi de înaltele idealuri ale­­ socialismului şi comunismului, tineretul trebuie să fie capabil să muncească cu pricepere şi dăruire, să dispuună de o pregă­tire profesională ridicată, pen­tru a fi în măsură să preia şta­feta de la generaţiile anterioare şi să urce cu îndrăzneală noi trepte. întreaga politică a partidului şi statului nostru este expresia grijii pentru creşterea unei ge­neraţii sănătoase, animată de idealurile de luptă ale partidu­lui, educată în spiritul răspun­derii şi a dragostei de muncă. Programul de măsuri elaborat de secretarul general al parti­dului şi aprobat de întregul po­por este consacrat în bună mă­sură educării socialiste a tine­retului, ridicării conştiinţei sale, ca o ilustrare a acestei griji pentru viitorul tinerilor. Evocarea întilnirii conducăto­rului partidului şi statului cu pionierii în perspectiva cincina­lului aprobat în aceste zile de Marea Adunare Naţională capă­tă valoare de simbol. Şi grija faţă de tînăra generaţie, şi vii­torul care i se pregăteşte au in noul cincinal expresia elocven­tă, concretă, măsura reală a ceea ce întreprind partidul şi sta­tul pentru tineret, pentru toţi cetăţenii săi. PAN SOLCAN Cronica evenimentelor interne direcţiilor lui şi mai cu seamă in stăruinţa cu care au fost cercetate şi descoperite noi re­zerve ale dezvoltării noastre e­­conomico-sociale, rolul hotărî­­tor l-a avut secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Energia şi clarviziunea care îl caracteri­zează, dragostea şi grija sa ne­mărginită pentru poporul nostru au determinat ca elaborarea planului cincinal, făcută de co­misia centrală de partid şi de stat condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să urmăreas­că satisfacerea în gradul cel mai înalt a cerinţelor de progres ale ţării noastre, să aibă perma­nent în atenţie omul şi nevoile sale. Noul plan cincinal asigu­ră afirmarea plenară a omului, a personalităţii sale, deschide societăţii noastre perspectiva ri­dicării pe noi trepte de civili­zaţie şi cultură. Planul conţine, în însăşi structura sa, certitudi­nea realizării. In noul cincinal, prevederile privind acumularea au o impor­tanţă primordială. In expunerea sa asupra proiectului de plan, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, a spus: „Este una din lp­eatoare, care ilustrează deopo­trivă realismul planului şi for­ţa morală a poporului nostru, condus de partid, hotărît să în­făptuiască întocmai ceea ce şi-a propus. In nouă luni, a fost ob­ţinută o producţie suplimentară de cinci miliarde de lei. Vota­rea legii de adoptare a planu­lui cincinal şi publicarea a­­cestei legi au avut un larg ră­sunet în întreaga ţară, care îşi are explicaţia în adeziunea una­nimă a poporului nostru la po­litica partidului şi statului. Activitatea legislativă a săp­­tămînii a fost bogată. Alte trei legi, cu o acţiune conjugată, re­glementează, în ordinea votă­rii lor, organizarea ş­i conduce­rea unităţilor socialiste de stat, încadrarea şi promovarea in muncă a personalului din uni­tăţile socialiste de stat, gospo­dărirea fondurilor fixe, a resur­selor materiale şi aproviziona­rea tehnico-materială. Simpla enumerare este suficientă pen­tru a reliefa importanţa dome­niilor în care acţionează noile legi. Două dintre ele au fost su­puse dezbaterii publice şi în redactarea lor actuală poartă contribuţia miilor de propuneri ale­­ oamenilor muncii. La dis­cutarea uneia dintre legi au participat un milion două sute de mii de oameni ai muncii. Ca­racterul democratic al elaboră­rii se asociază armonios cu de­mocratismul adine al prevede­rilor acestor legi, care instituie, atit în conducera unităţilor so­cialiste de stat, cit şi in înca­drarea şi promovarea cadrelor, controlul direct al oamenilor muncii, participarea lor nemij­locită. Legea privind gospodă­rirea fondurilor fixe şi a resur­selor materiale îşi are izvorul în hotărîrea oamenilor muncii, materializată în atîtea iniţiative, de a utiliza judicios, chibzuit a­­vuţia naţională, în scopul pro­gresului rapid al economiei. Tot aşa după cum, o altă lege vota­tă, cea privitoare la producerea, folosirea şi controlul calităţii se­minţelor şi a materialului sădi­tor, urmăreşte să susţină efor­turile oamenilor muncii din a­ în paginile 2, 3, 4, 5. • LEGEA PRIVIND ÎNCADRAREA ȘI PROMOVAREA ÎN MUNCĂ A PERSONA­LULUI DIN UNITĂȚILE SOCIALISTE DE STAT • LEGEA PRIVIND GOSPODĂRIREA FONDURILOR FIXE, RESURSELOR MA­TERIALE ŞI APROVIZIONAREA TEHNI­­CO-MATERIALA in numărul viitor al ziarului nostru vom publica : • Legea privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă­­vegetală • Legea pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Le­gislativ fi fl­e­m­e­n­t­e BĂTRÎNII OAMENI MARI Ion Pas­ c­a o mult respectabilă virstă, a cărei povară­­ nu-i apasă cituşi de puţin umerii, savantul de notorietate mondială, Henri Coandă, face repetate­­ acte de prezenţă prestigioasă in marile reuniuni internaţiona­le iar cind e printre noi în­deplineşte cu sîrguinţă inal­­tele-i răspunderi in­­forurile care solicită sprijinul înde­lungii sale experienţe pe tă­­rim ştiinţific şi tehnic. Ex­perienţa sa de necontenită muncă şi de strălucire izbin­­zi, el o împărtăşeşte deopo­trivă in intilnirile la care îl invită, fie oamenii muncii , de pe marile şantiere ale tot mai numeroaselor noastre hidrocentrale, fie tineretul de pe băncile universităţilor. Dornici să-l vadă, să-l ascul­te­ să se pătrundă de învă­ţămintele desprinse din vor­birea lui înţeleaptă, l-au pof­tit la palatul lor înşişi pio­nierii, încadrat, din imboldul con­ştiinţei sale, în uriaşul efort constructiv al patriei socia­­­­liste, el declara nu demult (numără astăzi 85 de ani) că, tocmai datorită virstei îna­intate, nu-şi îngăduie între­ruperile in muncă şi vacan­ţele prelungite. Greionînd, cu o săptămînă în urmă, personalitatea cu multiple faţete a lui André Maurois, reproduceam pă­rerea exprimată de el în pa­ginile Memoriilor terminate cu puţin timp înainte ca au­torul lor să-şi fi încheiat existenţa intens şi atit de rodnic trăită — anume că „îndeosebi la bătrîneţe e ne­cesar să trăieşti fiecare mi­nut“. La concepţia de viaţă a compatriotului nostru şi a scriitorului francez subscriu, prin exemplul talentului, pu­terii de muncă, devotamen­tului faţă de societatea in mijlocul căreia trăiesc, crea­tori ca poetul şi dramaturgul Victor Eftimiu, ca făuritorii de monumente O. Han, Ion Jalea, tustrei în virstă de, respectiv 83, 80 și 84 de ani. La 90 de ani de curînd îm­(Continuare în pag. a 5-a) ti.p,yvi..yw noştri transmis ieri . Aglomeratul de rumeguş este un nou produs realizat de specialiştii de la Combi­natul de celuloză şi hîrtie „Letea“ din BACĂU. Avînd calităţi similare cu cele ale lemnului de fag, el va fi uti­lizat la confecţionarea amba­lajelor şi va aduce combina­tului băcăuan economii de 8 milioane lei anual • La TG. MUREŞ se desfăşoară un sondaj sociologic privind aspectele politico-ideologice ale activităţii culturale din instituţiile municipiului, cu scopul întocmirii unei lucrări de sinteză vizînd stimularea activităţii ştiinţifice şi cultu­rale de perspectivă • La CERTEJ, județul Hunedoara, a început un ciclu de mani­festări consacrate împlinirii a 225 de ani de la deschi­derea exploatărilor miniere din această zonă • La în­treprinderea „Electro-Banat" din TIMIȘOARA a avut loc o consfătuire privind promo­varea celor mai bune metode în munca de invenţii, inovaţii şi raţionalizări • La Fabrica de ceasuri „Victoria" din ARAD a fost realizat ceasul cu numărul 4 milioane, ga­ma ceasurilor deşteptătoare fabricate pînă în prezent ri­­dicîndu-se la 48 • Peste ca­lea ferată care traversează municipiul TG. JIU se află in construcție un pasaj rutier care va uşura circulaţia tot mai intensă din această lo­calitate • La IAȘI s-a des­chis cea de-a doua ediţie a Tîrgului olarilor. Au îndeplinit planul pe 10 luni Industria judeţului CLUJ a îndeplinit integral planul pe 10 luni. Potrivit calculelor estima­tive, pînă la sfîrşitul lunii se va obţine o producţie industrială globală suplimentară in valoare de peste 270 milioane Iei. Ca urmare a demarajului bun in ultimul trimestru al anului, unităţile industriale din judeţul NEAMŢ au realizat, înainte de termen, sarcinile de plan pe cele 10 luni. Fină la finele lui oc­tombrie se va obţine peste pre­vederi o producţie globală in valoare de 270 milioane lei. întreprinderile industriale ale judeţului VASLUI au raportat, de asemenea, îndeplinirea îna­inte de termen a planului la in­dicatorii producţiei globale şi ai producţiei marfă. S-a calculat că pînă la sfîrşitul lunii, oame­nii muncii din judeţ vor obţine suplimentar produse în valoare de 88 milioane lei, depăşind an­gajamentul anual. (Agerpres). PROGNOZA METEOROLOGICĂ ŞI STADIUL ACTUAL AL LUCRĂRILOR AGRICOLE Ciclul de producţie agricolă 1970—1971 nu poate fi — nici chiar în linii mari — conside­rat încheiat. Aceasta deoarece, la data la care ne găsim a mai rămas un volum destul de mare de executat : APROAPE 200.000 HA DE INSAMINTAT CU GRIU ŞI CIRCA 600 000 HA CULTIVATE CU PORUMB, SFECLA DE ZAHAR, CARTOFI, LEGUME ŞI STRUGURI CARE N-AU FOST INC­A RECOLTA­TE. Este evident că, printr-o concentrare a mijloacelor şi for­ţelor existente, toate lucrările agricole de sezon trebuie, în ur­mătoarele zile, încheiate. Cum se vor prezenta, din punct de vedere meteorologic, aceste zile, pe care ne îngăduim să le nu­mim „zile record“ ? Specialiştii de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie a­­preciază că vremea, în perioada care a mai rămas pînă la sfîrşi­tul lunii, se va menţine, în pri­ma parte a intervalului, în ge­neral frumoasă în sud, dar în nordul ţării se vor semnala ploi cu caracter local. In partea a doua a intervalului, cerul se va înnoura şi vor cădea ploi tempo­rare in cea mai mare parte a ţării. Deşi temperaturile mini­me vor oscila între 2—12 grade, în unele puncte ale ţării ele vor fi mai coborîte. Este posibilă, mai ales în nord prezenţa bru­melor şi a îngheţului la sol. Se apreciază că evoluţia proceselor atmosferice se va desfăşura în luna noiembrie pe un fond mai călduros decit cel obişnuit, fapt care nu exclude posibilitatea unor răciri de scurtă durată. Precipitaţiile vor oscila în vest în jurul valorilor normale, în timp ce în celelalte zone ale ţării acestea vor fi depăşite. In funcţie de aceste date me­teorologice probabile, am cerut unor specialişti in materie să se pronunţe în legătură cu MO­DUL ÎN CARE TREBUIE SA SE ACŢIONEZE PE TEREN IN EXECUTAREA DIFERITELOR LUCRĂRI AGRICOLE. Cu pri­vire la semănatul griului — în condiţiile depăşirii epocii opti­me in care s-a stabilit să se execute această lucrare — dr. ing. CRISTIAN HERA, directo­rul ştiinţific al Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice FUNDULEA-IL­­FOV, a insistat în mod deose­bit pe îmbunătăţirea normelor de sămînţă, în sensul asigurării numărului maxim de boabe germinabile la m.p. stabilit pen­tru fiecare soi de grîu. La soiul Bezostaia, de pildă se va prefera — în vederea corectării desimii plantelor — limita maximă a normei, adică 550 de boabe ger­minabile la m.p. Pornind de la ideea că semănatul trebuie în­cheiat într-un timp cit mai scurt, se recomandă ca toate mijloacele mecanice necesare executării diferitelor lucrări (arat, discuit, fertilizat, semă­nat) să fie astfel concentrate pe un număr restrîns de sole. Imediat după încheierea aici a semănatului se va trece cu a­­celeași mijloace — pe solele următoare. Tot în vederea acce­lerării ritmului de lucru, acolo unde starea terenului eliberat de plante premergătoare permi­te, nu trebuie să se mai are, ci să se facă discuiii repetate de 2—3 ori, in sensuri diferite, în agregat cu grapa stelată. In mod normal, fertilizarea terenurilor cu îngrăşăminte pe bază de fos­for şi azot se face la grîu îna­inte de semănat. In mod excep­ţional, pentru reducerea numă­rului de lucrări înainte de se­mănat, administrarea îngrăşă­mintelor pe bază de azot se va face după ce sămînţa a fost în­corporată în sol, iar in cazuri extreme (unde mai sînt de se­mănat suprafeţe mai mari) se poate admite ca şi aplicarea în­grăşămintelor fosfatice să fie a­­mînată. Existenţa în unităţile agricole a îngrăşămintelor com­plexe (cu azot şi fosfor) ar tre­bui să determine pe specialiştii ce lucrează aici, să le dirijeze cu prioritate, pe terenurile ce urmează să fie semănate cu grîu la această dată. Pentru a compensa, în bună parte, efec­tele negative ale întîrzierii se­mănatului, recomandăm ca pe terenurile ce se lucrează acum să se aplice îngrășăminte pe ba­ză de azot în doze mărite (cu 20—25 la sută) decit în mod normal. In ceea ce privește apli­carea îngrășămintelor pe bază de fosfor, dozele pot fi ceva mai mici, dar se va urmări să se acopere întreaga suprafaţă. Discuţia cu prof. dr. H. SLU­­ŞANSCHI, cunoscut specialist in domeniul chimiei agricole, s-a axat pe necesitatea urgentării recoltării unor culturi tîrzii. Re­­ferindu-se la porumbul boabe, interlocutorul nostru arăta că a­­cesta, lăsat pe cîm­p (chiar şi re­coltat), este expus mai ales in­fluenţelor exercitate de varia­ţiile stării timpului specifice toamnei. Ploile şi bruma îl ume­zesc, iar căldura zilei creează în aceste condiţii posibilitatea dezvoltării mucegaiurilor, rezul­tatul fiind, deci, degradarea pro­duselor. Pe de altă parte, puter­nicele salturi de temperatură de la zi la noapte fac ca învelişul boabelor de porumb şi chiar miezul lor să capete crăpături fine care devin căi de pătrun­dere a microorganismelor. Un astfel de porumb, chiar dacă nu a început să mucegăiască în cîmp, se păstrează greu, mult mai greu decit unul cu boabe­le intacte — deoarece este mai uşor atacat de microorganisme şi chiar de dăunători. La cele de mai sus se adaugă bineînţeles pierderile cantitative, datorită păsărilor şi altor vieţuitoare ce folosesc porumbul în hrana lor. Degradări asemănătoare le su­feră şi orezul nerecoltat la timp. In cazul acestui produs, profe­sorul Sluşanschi a subliniat în mod deosebit faptul că — dato­rită variaţiilor de temperatură şi umiditate — miezul bobului capătă crăpături fine ce au o influenţă negativă foarte pro­nunţată asupra randamentului de prelucrare ulterioară a ore­zului în rizerii , aceste crăpă­turi provoacă o creştere consi­derabilă a proporţiei de boabe sparte şi implicit o micşorare corespunzătoare a proporţiei de boabe decorticate, întregi, de bună calitate. Un alt specialist — dr. ing. GH. RIZESCU - referindu-se la sfecla de zahăr arăta că în cazul coboririi temperaturii sub minus 2 grade rădăcinile în­gheţate îşi sensibilizează foarte mult capacitatea de conservabi­­litate, pierd rezistenţa la atacul microorganismelor , se reduce astfel conţinutul de zahăr şi greutatea vegetativă. Concluzia care se desprinde este că, în cel mai scurt timp, recoltatul po­rumbului, cartofilor, sfeclei de zahăr, legumelor trebuie să se încheie — pe întreaga suprafa­ţă aflată în cultură — într-o perioadă cit mai restrînsă. Aşa de pildă, in cel mult 10 zile, sfecla de zahăr trebuie să fie recoltată şi transportată de pe cîmp. în prezent, pe ogoare, forţele nu mai sunt dispersate la un număr prea mare de lucrări. Concentrarea imediată a aces­tora în direcţia lichidării grab­­­­nice a restanţelor ar face ca următoarele zile să însemne pen­tru TOATE unităţile agricole, încheierea semănatului şi a re­coltării culturilor tirzii. Ing. Th. MARCAROV ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA TRAIECTORII ÎN TIMP Tancurile înaintau pe drumu­rile desfundate in huruitul a­­surzitor al motoarelor, păstrind distanţele stabilite, luminile slabe pipăiau timid terenul in faţă. In spaţiul îngust de sub turelă, trăiam cu senzaţia că vibraţia va sfărima totul in mii de bucăţi. Şi dintr-o dată un ordin. Ordinul de ocupare a poziţiilor de plecare la atac. Mecanicul conductor trage de leviere şi virează la stingă, în faţă — nimic. Doar întune­ricul de nepătruns al nopţii. Citeva lumini aveau să-şi facă apariţia mai tîrziu . Adversarul deschisese un foc intens, iar trasoarele ţeseau în jurul nos­tru o plasă formată din fire lu­minoase. Membrii echipajului acţionează cu rapiditate. Părea că un mecanism viu însufle­ţise armamentul de la bord, a­­paratele, tot ceea ce pînă a­­tunci fusese inert. La picioarele noastre s-au strîns multe tu­buri goale, fierbinţi. Adversa­rul este silit să se retragă. Co­mandantul companiei, — căpi­tanul A. Mura — ordonă spo­rirea vitezei de înaintare. Este respins un contraatac. Tanchiştii îşi îndeplinesc rapid misiunile primite. Citeva ore coloşii de oţel parcă s-au luat la trîntă nu numai cu un adversar abil, ci şi cu adincimea nopţii. Se transmite : „Bravo, băieţi... continuăm ofensiva...“ Nu aveam de unde şti că subunităţile „ad­verse“ ne vor rezerva o sur­priză. Erau şi „acolo“, în faţa noastră, comandanţi destoinici care nu se puteau împăca cu nereuşita. Tancurile noastre sunt atrase, printr-o manevră de flanc, într-un teren mocir­los ! Şenilele patinează. Ar­­tileriştii creează o perdea de foc, pentru a proteja subunita­tea de tancuri. Tanchiştii au astfel posibilitatea să încerce ceea ce părea imposibil : ieşirea din terenul plin de apă şi mir. Ofiţeri, subofiţeri, militari în termen­i nu-şi cruţau forţele. Şi, peste puţin timp, cinci zorii,­­ zilei încep să mijească, tan­chiştii îşi reiau înaintarea... Episodul acesta i-am povestit, deunăzi, unui comandant de re­giment de tancuri. Afirmam, cu toată convingerea că o încor­dare de asemenea proporţii o suportă numai cei bine antre­naţi. A zîmbit. Şi m-a asigurat că astfel de fapte nu sunt u­­nice. Şi-mi relatează, succint, citeva. In aplicaţie, tanchiştii săi au stat aproape o zi şi-o noapte la leviere, într-un marş de-a dreptul epuizant. Forţa fizică se afla la limitele ei. Intervenea insă conştiinţa datoriei, flacăra aceea, fierbinte, care sălăş­­luuia în fiecare, de a se arăta demni, curajoşi, m­îndri, între­prinzători, iscusiţi. In ajunul începerii aplicaţiei avusese loc o adunare solemnă. Se alinia­­seră în faţa monumentului din curtea cazărmii. O lecţie — deşi termenul nu exprimă tensiunea emoţională a momentului — despre tradiţiile înaintate ale unităţii, despre drumul acoperit de vitejie şi eroism al inain­taşilor. Pe o parte a monu­mentului sunt înscrise nume de eroi căzuţi pe redutele Plevnei şi Griviţei, pe par­tea cealaltă — vitejii ce şi-au vărsat sîngele in luptele cu re­zonanţă de epopee la Mărăşeşti.­­ Lingă ele se află nume de e­­roi din războiul antihitlerist... Sus, monumentul se termină cu un arc de piatră masivă, sim­­bolizînd parcă cerul senin care se arcuieşte deasupra ţării ; fiii de azi ai ei se întîlneau, ca şi în alte daţi, cu nume săpate a­­dînc în conştiinţa poporului nostru. O ştafetă nevăzută ve­nită din adîncurile aceleeaşi is­torii. Acolo, in faţa monumen­tului, s-au rostit angajamente. Din inimă. Pentru că omagiul cel mai emoţionant faţă de tre­cutul, prezentul şi viitorul ţă­rii, ostaşul îl­­măsoară prin pregătirea lui, prin străduinţa lui de a fi oricind gata să-şi îndeplinească misiunea. Comandantul nu atribuia doar acestor clipe comportarea ire­proşabilă a militarilor în apli­caţie. Ele se înscriu in contex­tul unei bogate activităţi poli­tico-educative. O şcoală care continuă şi adînceşte educaţia tinerilor aflaţi sub arme în spi­ritul dragostei profunde faţă de patria socialistă, faţă de glia­­ străbună, în spiritul Înalte­lor răspunderi faţă de datoria ostăşească, faţă de misiunea în­credinţată de partid şi popor. Aşa se explică şi comportările ostaşilor din aplicaţia amintită, ca şi din atitea alte zile şi nopţi de instrucţie. Cei mai solicitaţi au fost me­canicii conductori de pe tancuri. Drumul greu îi silea să facă sute şi sute de mişcări. Mulţi îşi simţeau degetele amorţite. Dar totuşi coloana înainta în ritmul ordonat. Picau de somn dar aveau încă destulă tărie în ei. Au dovedit-o şi în conti­nuare, când au primit ordinul pentru trecerea din mişcare la ofensivă , calificativul obţinut a fost pentru toate subunităţile de bine sau foarte bine. Tinerii militari cu care fac cunoştinţă nu au participat încă la aplicaţii complexe. Ei privesc însă fiecare exerciţiu cu toată seriozitatea, pentru că îi ajută să-şi însuşească măiestria de luptători, să-şi dezvolte cali­tăţile morale şi fizice proprii os­taşului armatei noastre. Aşa cum ne informează secretarul comitetului de partid, locote­­nent-colonelul M. Pîrjol, co­mandanţii şi organizaţiile de partid, cele ale U.T.C., au mo­bilizat întregul efectiv la o muncă intensă pentru îmbună­tăţirea întregii activităţi. Locotenent-colonel ION CAPET (Continuare în pag. a 5-a) Din însemnările unui reporter militar Alte Judeţe au terminat insăminţarea griului Potrivit ultimelor date cen­tralizate la Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii şi Apelor, se­mănatul griului a fost înche­iat­­ pe întreaga suprafaţă prevăzută, în următoarele ju­deţe : TULCEA, BRAILA, BUZĂU, GALAŢI, VRAN­­CEA, NEAMŢ, SATU MARE MARAMUREŞ şi TIMIŞ. De a­semenea, această lucrare a luat sfirşit în întreprinderile agri­cole de stat din judeţele DOLJ, BACAU, IAŞI, BOTO­ŞANI, SĂLAJ, HUNEDOA­RA, COVASNA şi BISTRIŢA­­NASAUD, precum şi în coo­perativele agricole de produc­ţie din IALOMIȚA și CON­STANȚA. Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Dragă tovarăşe Jivkov, Am aflat cu adincă întristare vestea despre încetarea din viaţă a soţiei dumneavoastră, tovarăş de luptă şi viaţă, dr. Mara Ma­leeva Jivkova, militantă devotată a Partidului Comunist Bulgar, care şi-a consacrat întreaga activitate înfăptuirii idealurilor edi­ficării socialismului în Republica Populară Bulgaria, vecină şi prietenă. Primiţi, dragă tovarăşe Jivkov, cele mai sincere condoleanţe din partea mea şi a soţiei mele, precum şi expresia sentimentelor noastre de profundă compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj de feli­citări adresat în numele dumneavoastră personal şi al­ Consiliu­lui de Stat cu ocazia alegerii mele în funcţia de preşedinte al Federaţiei Republicilor Arabe. Vă transmit cele mai bune urări de sănătate şi fericire. ANWAR EL SADAT Excelenţei Sale Dr. KENNETH DAVID KAUNDA Preşedintele Republicii Zambia LUSAKA Cu Prilejul celei de-a VII-a aniversări a zilei naţionale a Re­publicii Zambia, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre calde felicitări iar poporului zambian prieten cele mai bune urări de pace şi­ progres, îmi exprim convingerea că relaţiile dintre România şi Zam­bia vor cunoaşte o dezvoltare continuă, in interesul ambelor po­poare, al păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next