România Liberă, noiembrie 1971 (Anul 29, nr. 8406-8430)
1971-11-02 / nr. 8406
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! A ^f§M #gf COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ECOMOMIŞTII COMENTEAZĂ PENTRU CITITORII MOŞTRI CIFRELE ŞI OPŢIUNILE ACTUALULUI CINCINNAL O RATĂ OPTIMA A ACUMULĂRII . După cum se ştie, o opţiune fundamentală a politicii economice a partidului nostru, pregnant oglindită in actualul cincinal, este prevederea în continuare a unei rate înalte a acumulării, de 30—32 la sută. Care este obiectivul urmărit de această opţiune ? — Creşterea continuă şi rapidă a venitului naţional, condiţie esenţială a progresului economic şi social al ţării noastre, poate fi obţinută numai prin alocarea, pentru lărgirea producţiei, a unei părţi însemnate din valoarea nou creată. Planul cincinal menţine, de aceea, o asemenea proporţie dintre fondul de acumulare şi fondul de consum care să asigure o legătură raţională între obiectivele de perspectivă şi nevoile imediate ale societăţii noastre, care să permită creşterea armonioasă a întregii economii şi asigurarea condiţiilor necesare ca ţara noastră să ajungă cit mai curînd la un venit naţional pe locuitor comparabil cu cel din ţările dezvoltate. Menţinerea unei rate înalte a acumulării nu este, deci, un scop în sine, ci corespunde pe deplin actualei etape de dezvoltare a ţării. Această idee a fost, de altfel, strălucit subliniată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea sa la cel de-al X-lea Congres al partidului. „Progresul economic şi social al fiecărui popor, spunea secretarul general al partidului, gradul de civilizaţie din fiecare ţară, sunt determinate în măsură hotărîtoare de realizarea unui raport just între fondul de acumulare şi fondul de consum... Asigurarea unei rate înalte a acumulării devine şi mai arzătoare în epoca modernă, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale, care impune şi în acelaşi timp determină o dezvoltare vertiginoasă a forţelor de producţie”. Efortul material pe care il acceptă societatea prin asigurarea unei rate înalte a acumulării este pe deplin justificat şi răsplătit, deoarece în acest fel se asigură un ritm mai rapid de dezvoltare economică , şi, în acelaşi timp, o creştere mai accentuată a nivelului de trai. — Este o idee deosebit de preţioasă pe care v-am ruga să o ilustraţi cifric. — Stabilirea raportului dintre acumulare şi consum a făcut obiectul unor atente analize, dintre variantele posibile alegîndu-se în final cea optimă. într-adevăr, dacă s-ar fi stabilit o rată a acumulării cu 3—5 la sută mai mică decît cea fixată prin plan, pînă la sfirșitul deceniului fondul de consum ar fi scăzut cu 35—50 miliarde lei față de varianta adoptată. O statistică a ritmurilor realizate in ultimele trei cincinale demonstrează, de altfel, faptul că sporirea ratei acumulării duce nemijlocit la creşterea fondului de consum. O creştere a ratei acumulării de la 17,3 la sută (1956—1960) la 25,7 la sută (1961— 1965) și la 30,5 la sută (1966— 1970) a dus la următoarele ritmuri medii ale fondului de consum în perioadele amintite : 4,8 la sută ; 5,8 la sută ; 6,2 la sută. Majorarea, în actualul cincinal, a ratei acumulării la 30—32 la sută determină o creștere medie anuală a fondului de consum, superioară celor obţinute în perioadele precedente : 7,6 la sută. — Care sînt premisele care au permis, în ţara noastră, stabilirea unei rate înalte a acumulării ? — în primul rînd este vorba de posibilităţile pe care le creează actuala revoluţie tehnico- ştiinţifică, posibilităţi care obligă de fapt toate ţările să-şi sporească rata acumulării. Cu atît mai mult această cerinţă se pune la noi, dat fiind decalajul tehnologic şi de productivitate a muncii care ne desparte de ţările cele mai dezvoltate. Pe de altă parte, în ţara noastră există şi importante posibilităţi economice ale acumulării. Este vorba de faptul că dezvoltarea foarte rapidă din ultimii ani a industriei producătoare de mijloace de producţie a dus la crearea unei structuri economice favorabile acumulărilor productive superioare. Creşterea rapidă a comerţului exterior şi, în general, a relaţiilor economice externe. Îmbunătăţirea în continuare a structurii importurilor şi exporturilor, creşterea eficienţei lor, amplifică, de asemenea, potenţialul de acumulare al ţării. — Pornind de la ideea pe care aţi formulat-o că acumularea nu este un scop în sine, ea urmărind dezvoltarea rapidă şi multilaterală a societăţii noastre, vă rugăm să insistaţi puţin asupra eficienţei folosirii fondurilor de acumulare. — Rata înaltă a acumulării se caracterizează, în actualul cincinal, prin marele volum de investiţii prevăzut a se realiza, investiţii ce însumează 470 miliarde lei. Cifra demonstrează grăitor atit marea forţă economică a societăţii noastre socialiste, cit şi importantul efort pe care poporul nostru îl face, în mod conştient, pentru construirea societăţii multilateral dezvoltate. Făcînd o comparaţie între investiţiile prevăzute în ultimele cincinale şi creşterea venitului naţional avem o imagine grăitoare a înaltei eficienţe economice a investiţiilor din actuala perioadă de dezvoltare a ţării. Dacă în cincinalul 1953— 1960 unui procent de creştere a investiţiilor i-au corespuns 0,64 procente de creştere a venitului naţional, în perioada 1966—1970 la fiecare procent de mărire a investiţiilor s-a obţinut 0,73 procente de creştere a venitului naţional iar în cincinalul actual 1,37 procente. Ce demonstrează aceste procente ? Faptul că, eficienţa globală a investiţiilor a sporit, in acest cincinal creşterea prevăzută fiind de-a dreptul excepţională. Explicaţia acestei eficienţe ridicate a investiţiilor stă în mai mulţi factori. Voi menţiona amplificarea posibilităţilor oferite de actuala revoluţie tehnico-ştiinţifică, îmbunătăţirea repartizării pe ramuri a investiţiilor (creşterea ponderii acestora în ramurile ce oferă o eficienţă înaltă), sporirea volumului şi ponderii investiţiilor din agricultură. Fireşte că obţinerea unei eficienţe tot mai ridicate depinde şi de felul în care toţi oamenii muncii angrenaţi în procesul de transpunere în viaţă a planului de investiţii prevăzut vor şti să folosească cit mai raţional cele 470 miliarde lei. Am convingerea că această importantă sarcină, a cărei îndeplinire corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregului popor, va fi privită cu o înaltă răspundere de toţi membrii societăţii noastre. PAUL MARIAN Convorbire cu conf. univ. dr. Ion Blaga 1971 - 1975 I •STERETlTIILOIl E5PULLI BTOARIU OCINII Oi IfTfllll iiilflMI NATIONAL 1966 -1970 PERSPECTIVELE CAPACITĂŢII Virgil Bradaţeanu Sint tot mai multe cifrele care au poezie nu numai pentru matematicieni, sint tot mai des intîlnite rubricile statistice care poartă semnificaţii deosebite, accesibile tuturor, specialişti şi nespecialişti in materie, autori şi beneficiari totodată a tot ceea ce ele cuprind. Aşa apare bunăoară aceea care stabileşte pentru anii actualului cincinal la peste un milion numărul noilor locuri de muncă ; aici rigoarea statistică se amplifică prin semnificaţiile practice ale faptului şi nimeni nu poate primi fără emoţie realitatea, cifra de un milion, cu tot ceea ce reprezintă ea pentru oamenii ale căror destine se vor împlini in această splendidă perspectivă. Un milion de noi locuri de muncă, aşadar aproape echivalentul sporului natural al populaţiei in această jumătate de deceniu, un milion, aşadar mii, zeci şi sute de mii de posibilităţi pentru afirmarea energiei tinere sau a maturităţii experimentate sau în puţine cuvinte concretizarea noilor perspective ale capacităţii în România socialistă. Ele sunt totodată rezultatele evidente ale unui sistem social a cărui raţiune o reprezintă bunăstarea şi fericirea oamenilor, a nobilelor idealuri socialiste conjugate cu realele posibilităţi şi autenticele perspective ale naţiunii noastre, de către Partidul Comunist Român, conducătorul întregului popor in drumul său către culmile progresului şi ale civilizaţiei. Trăim într-o societate multilateral dezvoltată, înfloritoare, ca principali beneficiari ai propriilor noastre capacităţi puse in condiţii optime de afirmare. Este evident pentru oricine, fiecare fiind beneficiarul lor, că, în afirmarea capacităţii, există pretutindeni asemenea condiţii. Vorbesc de la sine şcolile de toate gradele şi invăţămintul gratuit, şcolile ale căror uşi sunt deschise capacităţii şi numai ei, vorbeşte de la sine posibilitatea oferită fiecăruia de către societatea socialistă de a-şi pune în valoare calităţile şi (Continuare în pag. a 3-a) Marele complex expoziţional al Bucureştiului se pregăteşte pentru manifestările anului 1972 După zece zile de funcţionare, Expoziţia internaţională de echipament şi utilaje pentru agricultură, industria alimentară şi industria de ambalaje şi-a închis porţile. Reunind peste 200 de firme din 20 de ţări, expoziţia s-a bucurat de un larg interes, fiind vizitată de peste 100 000 de persoane, dintre care 6 500 specialişti români şi străini. — Bilanţul încheiat relevă că expoziţia şi-a atins scopul propus — ne-a precizat arh. CLAUDIU POPEŞTEANU, directorul Tirgului internaţional Bucureşti — facilitîrnd o mai bună cunoaştere a ofertei producătorilor români şi străini în domeniile respective. Negocierile purtate cu acest prilej, în bună parte materializate în contracte ferme de export-import, deschid noi perspective dezvoltării şi diversificării schimburilor comerciale ale ţării noastre în sectoarele care au format obiectul expoziţiei. Putem afirma că această manifestare internaţională a constituit un succes de bun augur pentru întregul nostru program expoziţional stabilit pentru proximii doi ani, piaţa românească dovedindu-se şi de data aceasta atractivă pentru cercurile economice de peste hotare. Despre interesul manifestat faţă de aceste expoziţii internaţionale specializate organizate de ţara noastră, ne-au vorbit şi mulţi participanţi străini. TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. a 5-a) în cuprinsul ziarului: 9 Teatrul, o şcoală pentru tinăra generaţie 9 Conştiinţa viitoarei profesii 9 Cum decurge cooperarea interuzinală Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ziarista franceză Genevieve Tabouis Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, luni dupăamiază, pe cunoscuta ziaristă şi publicistă franceză, Genevieve Tabouis, care face o vizită în ţara noastră. La primire, desfăşurată într-o atmosferă de cordialitate, au participat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, precum şi Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. (Agerpres). Marti 2 noiembrie 1971 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE PROFESORUL AMERICAN DE ORIGINE ROMÂNĂ GEORGE PALLADE Luni, 1 noiembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe profesorul american de origine română de la Universitatea Rockefeller, membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Washington, George Pallade, care, la invitaţia Academiei Republicii Socialiste România, face o vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România. A fost, de asemenea, de faţă Ion Românu, consilier la C.C. al P.C.R. în cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej au fost abordate probleme ale cooperării dintre savanţii din România şi Statele Unite ale Americii în diferite compartimente de cercetare, ale schimbului de experienţă pe planul învăţămîntului universitar, în interesul activităţii ştiinţifice din cele două ţări, al progresului general. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate. O condiţie a procesului productiv: asigurarea funcţionării continue a instalaţiilor De curind, Consiliul de Stat ■ a adoptat un decret privind siguranţa in funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din organizaţiile socialiste de stat. In legătură cu prevederile acestui decret, a cărui importanţă nu va scăpa credem cititorilor noştri, l-am rugat pe tov. ing. D. Niculescu, inspector general de stat pentru calitatea produselor, să comenteze măsurile prevăzute de acest important document. Decretul a devenit necesar ca urmare a dezvoltării impetuoase a bazei tehnico-materiale a economiei noastre naţionale, a prevederilor crescute ale cincinalului şi a necesităţii obţinerii maximului de eficienţă de la aceasta, ceea ce se poate realiza numai în condiţiile unei depline siguranţe în funcţionarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor tehnologice şi a aparaturii de măsură şi control. Trebuie să remarcăm că alături de grija manifestată ca o trăsătură generală, definitorie pentru majoritatea celor cărora li s-au încredinţat mijloace de producţie ale poporului, au apărut cazuri, nu puţine la număr, în care lipsa de răspundere şi neglijenţa au determinat ieşirea din funcţiune a unor maşini şi instalaţii tehnologice, dereglarea unor aparate de măsură şi control, ceea ce a dus la serioase pierderi de producţie şi în final, la importante pagube pentru avuţia naţională. Pentru a da măcar o idee asupra proporţiilor şi consecinţelor la care pot duce asemenea situaţii aş cita cazul de la combinatul de îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele unde avarierea unui recipient de sinteză a amoniacului, care lucra la temperaturi şi presiuni ridicate a scos din funcţiune pentru mai multe luni de zile întreaga linie de fabricaţie, cu consecinţe serioase asupra livrărilor ritmice de îngrăşăminte către agricultură şi bineînţeles cu influenţe severe asupra bilanţului întreprinderii. Analiza acestui caz ca şi a altora ne-a arătat că apariţia avariilor nu are — aşa cum încearcă unii să acrediteze — un caracter întîmplător. In mod invariabil de fiecare dată cînd s-au constatat asemenea „căderi de instalaţii“ s-au identificat cauze subiective, încălcări ale disciplinei de producţie, superficialitate în proiectarea instalaţiilor, lipsa unei distribuiri a răspunderilor şi a controlului, neefectuarea de revizii periodice cu caracter preventiv şi aminarea fără nici o fundamentare a reparaţiilor progra- Ing. D. Niculescu inspector general de stat pentru calitatea produselor mate, nedotarea utilajelor cu aparatura de măsură şi control necesară conducerii proceselor de producţie etc. Decretul foarte important, adoptat de către Consiliul de Stat este menit să pună ordine în gîndirea şi comportarea tuturor celor ce răspund de aceste probleme. Proiectat în perspectiva industrializării vertiginoase a ţării noastre, a creşterii tehnicităţii şi a dotării economiei cu un impresionant număr de utilaje şi instalaţii moderne, importanţa lui creşte şi mai mult. El reprezintă o sinteză a celei mai avansate experienţe tehnice pe plan mondial, prevede soluţii fundamentate ştiinţific şi verificate de practică şi mai ales, prezintă o concepţie integrală a ceea ce trebuie să se înţeleagă prin siguranţă în funcţionare şi a modului în care trebuie acţionat pentru obţinerea rezultatelor optime. Astfel decretul statorniceşte răspunderea ministerelor, împreună cu centralele industriale şi întreprinderile, a organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat de a organiza proiectarea, executarea şi punerea în funcţiune, precum şi exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice în condiţii de deplină siguranţă in funcţionare, obligaţia de a asigura încărcarea optimă a capacităţilor de producţie, întreţinerea şi reparaţia corespunzătoare a acestora. Este pentru prima dată în ţara noastră şi — spre onoarea noastră — pentru prima dată pe plan mondial cînd este legiferată obligaţia proiectanţilor şi a furnizorilor de utilaje de a acorda asistenţă tehnică beneficiarilor şi, de a urmări sistematic comportarea în funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, de a ţine evidenţa defecţiunilor apărute şi pe baza studierii acestora să introducă în proiecte modificări pentru continua îmbunătăţire a produselor viitoare. Se stabileşte de asemenea răs(Continuare în pag. a 3-a) UNDE ARDEA BALTA... Cu cîteva zile în urmă, fiindcă îmi plăcuse foarte mult im om, fiindcă îi văzusem gospodăria — casa cu lemnăria proaspăt vopsită, pregătită de iarnă , grădina lucrată frumos, stratuii afinate peste care, în primele zile ale primăverii, se va înfoia salata verde — mă urcam în remorca unui tractor ce avea să ma ducă la ferma 8 Luciu din I.A.S. Zimnicele. Se recomandase : Dumitru St. Gheorghe , dar ştiam de-acum că oamenii din Bragadiru şi Bujoru, al căror şef de echipă este, îi zic Gogu lui Voica. Şi că din cind în cînd, el găseşte necesar să le aducă aminte tovarăşu’ Gogu lui Voica. Acum stăm amîndoi pe banca din faţă, ne ţinem zdravăn de marginea remorcii, zgîlţîiţi, aruncaţi într-o parte şi alta. E frig rău, azi-noapte a căzut brumă, cade şi acum pe feţele şi pe hainele noastre, iar soarele rătăceşte , încă somnoros în ceaţa din marginea cîmpiei , imi priveşte mina dreaptă, învineţită pe fierul rece, surîde şi îmi zice : — Cum e cu agricultura, tovarăşu’ ziarist ? Rid cu dinţii strînşi, clătinat dintr-o parte într-alta, mă uit la chipul lui rumen şi mi-amintesc de un meşter tinichigiu cu care am lucrat cîndva într-o fabrică ; tot aşa obraji avea. La mirarea noastră obişnuia să zică : „Ehe, mă băieţi, ce de bani m-a costat pe mine fardul ăsta !“ — Cum e cu fardul, nea Gogule ? — îl întreb. Nu înțelege. Arăt spre obrajii săi. Face semn că o să-mi spună mai tîrziu :• Cînd ne dăm jos, că e mai cald... Trecem Vedea pe şoseaua ruptă în fiecare primăvară de apele ei. Deoparte — orezăriile roşcate afumate de ceaţă, de calaltă — clăile aurii din paiele orezului cules. Intrăm în „Baltă“. Așa-i zice locului. Porumb înalt, frumos, tot ce-a mai rămas de recoltat. — La început, pe aici , luam trestia de pe tractor... Cînd am desţelenit era ca acuma, uscat totul. De-aş avea eu focurile pe care le-am dat în balta asta nu mi-ar mai trebui căldură toată viaţa... „Împăratul bălţii“ — îmi ziceau tractoriştii. Eu doar mă dădeam la o parte şi ziceam : „Intră frăţioare şi ară... Ţi-am deschis drumul". Da, pe urmă mergeam in urma lor. Erau băieţi de la noi din sat şi tot îi controlam, să facă arătură cum vreau eu, nu cum le vine, lor... Fiindcă noi aici avem răspunderi mari. Sînt convins de asta, dar tot zîmbesc. Mă vede și zice altfel : — Fiindcă noi avem dragoste de treabă și ne doare inima de pămînt. Trebuie să explic de ce am zîmbit : — Fiindcă și una și alta-s adevârate, dar îmi place mie cum ai spus a doua oară... Tace. Dar știu că a înțeles cînd îmi răspunde : — Îmi tot arăta contabila’ cifrele, atita și-atîta. I-am zis : Dacă n-am veni noi să punem umărul ce mi-ar mai arăta ? Şi cu vorbele-i la fel... Oprim. Doi oameni sar jos : — Luaţi cocenii — le zice. Controlaţi-i. Să nu găsesc vreun ştiulete pe urmă, că-i de rău... Şi repede, unui tînăr care se grăbea şi el să coboare : — Stai locului. Ori faci ca ăl de s-a culcat în tindă să fie mai aproape de oraş ?! Oamenii rid şi plecăm mai departe. — Cea mai grea muncă e cu omul... — îmi spune. Ştiu asta de pe front. Cam aşa-i şi aici. Fermierul dacă-i cu mină frîntă nu-i bun. Dacă-i cu mină de oţel atunci merge, treaba. Am să vă las să vă uitaţi la oamenii mei şi să faceţi comparaţie cu cei din Năsturelu şi Zimnicea. Pe-ai mei unde-i pun acolo stau. Ca-n uzină. Aialalţi toată ziua s-ar schimba de colo-colo, numai n-ar face nimic. Că le mai şi zic: „Bă, păi tu nu-ţi iei nici cit ai mîncat de dimineaţă“... Ai mei ştiu vorba : „în fiecare dimineaţă dau avans, seara lichidare“. Şi trag toată ziua. Ştiu că a fost pe front. Mi-a povestit despre Debreţin, despre traversarea Tisei, despre Buda, a ajuns cu regimentul lui de artilerie tocmai la Bratislava. Acum i-ar place să călătorească , de-adevărat. O să se ducă la iarnă în Bulgaria, cu soţia şi cu un moş din Bujoru, badea Toma („...are 82 de ani da’-i ţanţoş...“) care are nepoţi pe-acolo. — Iarna nu prea-i muncă.. . zic eu. — Ba să ştii şi dumneata, e mai multă muncă iarna ca vara. Bălegar la răsadniţe, chimicalele pe cîmp, sortăm cartofi pentru iarovizare, supraveghem culturile... — Şi pămîntul ? — Ce-i cu el ?! Că doar nu rămîne în paragină. Uneori, cînd timpul permite, facem arături şi în februarie... — Da’, primăvara cum e ? Nu vin apele aici ? Cum a fost în ’70 ? — Au fost ceva infiltraţii. Da’ avem dig bun. L-am mai înălţat atunci cu vreun metru. Pe locurile mai ridicate prăseam, unde se putea discutam, făceam şi de gardă la dig, pregătiţi cînd s-o auzi ceva să încărcăm imediat oamenii. In ’65 a fost mai rău : muncitorii erau in sălcii, cu ochii la dig. Cînd am auzit: „A rupt digu’ la Asachi...“ încă eram liniştit. Da’ cînd am auzit : „S-a rupt la Fătana...", aici, aproape, atunci m-am speriat. Am trimis oamenii la fermă, pe teren mai ridicat, m-am urcat pe o mașină și am pornit în baltă, da’ parcă nu mergea neam! — Nu te-ai repezit acasă ? — Unde acasă, dom’le ?! Aveam oi în baltă, ciobanii dormeau, îi lua apa cu totu’... — adaugă, apoi, cu amărăciune , era o producție atunci... Nu MIHAI CREANGA (Continuare în pag. a 2-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunta în pag.ă Sa MI, »SIEEH BUCUREŞTI HiiiC tilTOFF, Pilit MIDNU MUTEI La invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, astăzi soseşte la Bucureşti, într-o vizită oficială, Dominic Mintoff, primul ministru al Maltei, ministru pentru Commonwealth şi al afacerilor externe. titlului Laburist din Malta, Dominic Mintoff a activat ca secretar general al partidului, in urma victoriei în alegeri a laburiştilor, in 1947, devine vicepremier şi ministru al lucrărilor publice şi reconstrucţiei, funcţii din care demisionează in 1949. In martie 1955, a preluat funcţia de prim-ministru, pe care a deţinut-o pină in 1958. Apoi,, in perioada 1962—1970 s-a aflat in fruntea opoziţiei. Succesul Partidului Laburist în alegerile din iunie 1971 l-a readus pe Dominic Mintoff in fruntea guvernului maltez. Printre primele măsuri ale noului guvern s-a numărat numirea unui maltez in funcţia de guvernator general, deţinută pînă atunci de un britanic. Din iniţiativa guvernului, a fost evacuat sediul statului major al forţelor navale ale NATO din insulă. Premierul Maltei a de-nunţat tratatul cu Marea Britanie şi a calificat drept indezirabile vizitele flotei a şasea americane în porturile malteze. Opinia publică din ţara noastră urează un călduros bun-venit primului ministru Dominic Mintoff şi îşi exprimă convingerea că vizita sa în România va contribui la întărirea prieteniei şi la dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări. Născut la Caspicna, la 6 august 1916, Dominic Mintoff şi-a făcut studiile în Malta, absolvind facultăţile de ştiinţe, de litere şi de, construcţii civile. în 1941"şi-a luat doctoratul în ştiinţe tehnice la Oxford. întors în Malta în 1944, el a lucrat ca arhitect, jucînd un rol de frunte în activitatea de reconstruire a localităţilor insulei grav afectate de război. Personalitate marcantă a Par Maiestăţii Sale Imperiale HAILE SELASSIE I Împăratul Etiopiei ADDIS ABEBA Cu prilejul celei de-a 41-a aniversări a încoronării Maiestăţii Voastre Imperiale — Ziua naţională a Etiopiei — vă adresez călduroase felicitări, iar poporului etiopian cele mai bune urări de pace şi progres. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit din partea premierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, o telegramă prin care, în numele guvernului şi poporului chinez, sunt exprimate profunde condoleanţe familiilor celor decedaţi in accidentul de la exploatarea minieră Certej-Săcărimb, precum şi urări de însănătoşire grabnică a răniţilor. ★ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit o telegramă din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, Willi Stoph, care, în numele guvernului şi al poporului R. D. Germane, exprimă condoleanţe în legătură cu accidentul de la exploatarea minieră Certej-Săcărimb și transmite compasiune familiilor îndoliate.