România Liberă, noiembrie 1971 (Anul 29, nr. 8406-8430)

1971-11-25 / nr. 8426

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE ROMÂNO - IUGOSLAVE Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­­deţean­ Timiş al P.C.R., convor­birile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comunişti­lor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea ro­mână, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R. Ilie Verdeţ, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Emil Drăgănes­­cu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colabo­rare economică, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Bel­grad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Execu­tiv Federal, Dragoslav Marko­vici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedin­tele în funcţiune al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului l'U.C.I., Mir­ko­l­epavat, secretar federal pen­tru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gli­­gorievici, membru al Consiliu­lui Executiv Federal, pre­şedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colabora­re economică iugoslavo-ro­­mână, Marko Vrhoneţ, şef ad­junct al Cabinetului Preşedinte­lui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovski, consilier al Preşedintelui Repu­blicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Se­cretariatul Federal pentru Afa­cerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Fede­ral pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbi­rilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situa­ţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punc­tele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc in viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în proble­mele securităţii europene, ex­­primîndu-şi convingerea­­ că tre­buie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. în cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, proble­mele situaţiei din Balcani, su­­bliniindu-se necesitatea întîlniri­­lor la diverse niveluri, şi sub toate formele, între ţările Bal­canice. Au fost abordate, de aseme­nea, probleme privind întărirea unităţii şi a coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale, a forţelor antiim­­perialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere şi încredere reciprocă. Vizitarea unor unităţi industriale In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, au vizitat Uzina Electromotor şi întreprinderea industria linii — importante unităţi indus­triale timişorene. în vizita prin aceste unităţi industriale cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­­cu Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Dră­­gănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de to­varăşii Gemal Biedici, Dragos­lav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorie­­vici, de alte persoane oficiale iugoslave. timişorene Timişoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important cen­tru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiul atît î­n ţară cit şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. în unităţile industri­ale timişorene se realizează as­tăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse elec­trice şi electrotehnice, mobilă. (Continuare în pag. a 3-a) în pag. a 3-a. Toasturile rostite de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito i încheierea vizitei în ţara noastră A PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, IOSIP BROZ TITO DINEU OFERIT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ONOAREA TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito, pre­şedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedin­tele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelu­lui Continental. Au participat tovarăşii Ion, Gheorghe Maurer, Paul Nicules-­­cu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Dră­­­gănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile'­ Şandru, ambasadorul României­ la Belgrad, şi alte persoane o­­­ficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal,, Biedici, Dragoslav Markovici," Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, , Duşan Gligorievici, Iso Njego­ I­van, ambasadorul Iugoslaviei ,la Bucureşti, şi alte persoane ofi­ciale iugoslave. La dineu au participat, de ase­menea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, per­sonalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timi­şoara, ziarişti români şi iugos­lavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noas­tră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toas­turi. In vizită la uzina ,,Electromotor". Cei doi preşedinți, înaintea plecării, pe peronul gării din Timişoara. Plecarea din Timişoara Miercuri seara, s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­­­­mânia, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii So­­­­cialiste Federative Iugoslavia;, ^preşedintele Uniunii Comunişti-'' lor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari,­ sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîm­­pinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, senti­mentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi ma­nifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vi­zita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de to­varăşii Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Emil Dră­­gănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, preşedintele părţii româ­ne în Comisia Mixtă româno­­iugoslavă de colaborare econo­mică, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, con­ducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din între­prinderile şi instituţiile muni­cipiului Timişoara. In vizita de prietenie făcută in ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, pre­şedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Ser­bia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Bi­roului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare e­­conomică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă mi­litară prezintă onorul. Se into­nează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mul­ţimea prezentă scandează „Ceauşescu — Tito“ „Ceauşescu — P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoane­le oficiale care îi însoţesc se în­dreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat iu­goslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplau­dă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pen­tru dezvoltarea colaborării din­tre partidele şi popoarele celor două ţări, în aplauzele mulţimii trenul special cu care călătoreşte to­varăşul Iosip Broz Tito pără­seşte gara Timişoara, îndrep­­tindu-se spre patrie. De la fe­reastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de (Continuare în pag. a 3-a) CIFRE ŞI OPŢIUNI ALE ACTUALULUI CINCINAL COMENTATE PENTRU CITITORII NOŞTRI IALOMIŢA INDUSTRIALĂ Convorbire cu tovarăşul Vasîie Marin prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean . Ne aflăm către sfîrşitul primului an al cincinalului. Ialomiţa este judeţul care trebuie să mărească paşii săi industriali. Planul cinci­nal recent aprobat de Ma­rea Adunare Naţională îi creează această posibilitate. Care vor fi aceşti paşi ? Cit de mari se arată a fi ei ? — Pasul, sau paşii industriali ai judeţului nostru ce vor fi făcuţi în acest cincinal sunt destul de importanţi înscriin­­du-se în mersul general al ţării către o economie avansată, modernă. Primul a şi fost fă­cut. Mă refer la rezultatele bune, peste 100 la sută, ce le avem pe zece luni şi care asi­gură realizarea integrală a planului anual. Trei din obiec­tivele cincinalului se află în plină construcţie : Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Slobozia, care aduce industria chimică şi în această parte a Bărăganului şi care adaugă 30 la sută potenţialului industrial actual al Ialomiţei, Fabrica de produse din beton celular au­­toclavizat de la Călăraşi şi mo­derna balastieră din sudul ju­deţului. Dacă e vorba să calculăm di­mensiunea paşilor, apoi numai aceste trei obiective vor dubla producţia industrială a judeţu­lui Ialomiţa în acest cincinal. La ele se vor adăuga însă altele. O uzină de pompe, o fa­brică de înlocuitori de piele, o fabrică de tricotaje, o uzină de armături industriale, o fabrică de conserve, o fabrică de za­hăr, una de ulei. După cum se vede, obiectivele a căror construcţie începe în acest cin­cinal sunt în strînsă legătură cu economia judeţului, actuală sau viitoare. Un important spor de pro­ducţie industrială se va asigura şi prin dezvoltările unor obiec­tive mai noi sau mai vechi. Combinatului de celuloză şi hîr­­tie din Călăraşi i se va adăuga o fabrică de cartoane, portului Călăraşi încă două dane. La Ţăn­­dărei, Lehliu-gară vor fi con­struite noi secţii de producerea pastei de tomate. — Cum gîndiţi, tovarăşe prim-secretar să valorificaţi mai intens resursele natu­rale de care dispune sau va dispune judeţul Ialomiţa, pentru a completa nevoile pieţii cu produsele solicita­te ? — Industria noastră locală a pornit, la întemeierea judeţu­lui, de la 55 milioane producţie globală. A ajuns în 1971 la 158 milioane, deci a crescut de a­­proape trei ori, iar la sfîrşitul cincinalului va însuma 185 mi­lioane. Avem astăzi 5 unităţi, în 1972 vor fi 6 şi aşa mai de­parte... Producţia industriei locale cuprinde 5 ramuri (mobilă, me­talurgie, alimentară, morărit şi panificaţie) care se vor dezvol­ta în acest cincinal. Cea mai mare dezvoltare o va avea producţia de mobilă — se va trece la mobila furniruită — de la 14 milioane volum în 1970, la 22 milioane în 1975. A­­vem în judeţ 4 magazine care expun şi desfac produse ale industriei locale. în prezent sortimentul de articole la fon­dul pieţei este completat de in­dustria locală cu lustre­, piese de schimb auto, articole de fe­ronerie şi nenumărate obiecte de uz casnic. Anul acesta şi-a în­ceput producţia o secţie de co­voare pentru export, cu capa­citatea de 2 000 m.p. covoare, urmind ca, pină la sfirşitul cin­cinalului să producem 4 000 mp. covoare. Din investi­ţii se vor mai construi in cincinal o fabrică de gheaţă la Călăraşi, hale moderne la uni­tăţile din Lehliu şi Slobozia, două staţii autoservice (la Că­lăraşi şi Slobozia) pentru de­servirea turismului auto. Comitetul judeţean de partid şi Comitetul executiv al Con­siliului popular judeţean se preocupă de creşterea punerii în valoare a resurselor natu­rale, de extinderea valorificării subproduselor din industria re­publicană. Se înscriu în aceste preocupări folosirea argilei în producţia de cărămidă, intensi­ficarea producţiei de împleti­turi din răchită, materie de care dispunem, în aşa fel ca să ieşim şi la export cu astfel de produse etc. Din industria re­publicană vor fi întrebuinţate reziduurile fabricilor de ulei la producţia de săpunuri, deşeu­­rile de sirmă de la întreprin­derea de prefabricate, la con­struirea panourilor din plasă de sirmă pentru împrejmuiri, ciocălăii de porumb la produ­cerea de făină etc. Ţin să subliniez că folosirea rezervelor naturale şi a resur­selor existente sau care vor apărea, nu este o treabă de­­se­zon­ de campanie. Ea cere preocupare permanentă, gin­­dire creatoare şi mai ales stă­ruinţă, perseverenţă în a se realiza ceea ce se gîndeşte. Spe­cialiştii noştri, cadrele din eco­nomia locală şi de la Consiliul popular judeţean trebuie să în­scrie aceste preocupări în a­­genda permanentă a activităţii lor. Spun acest lucru pentru că în judeţul nostru s-au mai pornit asemenea acţiuni bune şi pe parcurs au fost — în par­te sau total — abandonate. Greutăţi au fost destule şi eu nu cred că nu vor mai fi. Ros­tul nostru, al celor puşi la conducerea judeţului, este să facem totul ca să le depăşim.­­ Deducem din cele de mai sus că industria va lua o mare dezvoltare în acest colţ de Bărăgan. Cifrele re­­prezentînd producţia glo­bală industrială pot fi in­terpretate ca anticipind o adevărată explozie indus­trială în judeţul Ialomiţa. Cititorii noştri sunt îndrep­tăţiţi să se întrebe ce se va AL. MIHAI (Continuare în pag. a 3-a) SPORT Incepînd de ieri ECHIPA DE FOTBAL A ROMÂNIEI PRINTRE PRIMELE OPT DIN EUROPA ★ U. T. A. - Vittoria Setubal 3 — 0 în prima manșă (Amănunte în pag. a 5-a) ­ LUCRURI MĂRUNTE Eugen Barbu Mi se pare nefiresc, de pildă să chem lucrătorii unei întreprinderi să repare ceea ce era de reparat în redacţia revistei pe care o conduc (I.A.L.-Cotroceni), aceştia să vină, să măsoare, să promită că totul se va face bine şi conştiincios şi să asist de cinci săptămîni cum se batjocoresc (acesta este cuvîntul) materialele, timpul şi respectul pentru muncă. Dau acest exemplu aflat la îndemină pentru a ataca un „stil" de lucru de care şi alţii se mai lovesc, desigur, cînd e vorba de I.A.L. Ciţiva inşi, conduşi de un şef de echipă care vin aproximativ la ore fixe, se apucă intii să mănînce (ca şi cum in cele opt ore de muncă luarea mesei de trei, patru ori ar fi implicată), după care se dă drumul la radio (mă rog !) şi pe mu­zica de dimineaţă se dau pri­mele semne ale unei activi­tăţi. Faceţi şi dv. socoteala : în cinci săptămîni au fost spoite cinci camere şi un hol (ele nu sunt gata nici acum pentru că comandita­rul nu a fost mulţumit de lucrul efectuat şi totul a fost reluat de la capăt). Din nou s-au murdărit parche­tele, mobila cită era, din nou trebuie spălate geamurile şi raşchetată podeaua. Veselii băieţi care seara (cînd se mai găsesc prin nenorocita noastră de redacţie) dau drumul şi la televizor (care nu mai arată ca un televi­zor normal pentru că s-a (Continuare în pag. a 2-a)

Next