România Liberă, decembrie 1971 (Anul 29, nr. 8431-8457)

1971-12-01 / nr. 8431

Anul XXIX Nr. 8431 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL F. C. E. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat pro­iectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la re­gimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele pro­iecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi func­ţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care ur­­mează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comite­tul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construc­ţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de mă­suri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lu­crări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii cu­rente. Cifre şi opţiuni ale actualului cincinal comentate pentru cititorii noştri TREI MILIOANE DE LOCATARI ÎN CASĂ NOUĂ Convorbire cu ing. Ion Găvozdea vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală — Planul cincinal 1971—1975 îşi fixează drept una din coor­donatele sale de bază sarcina îmbinării judicioase a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin social, decurgînd din necesitatea îmbunătăţirii în con­tinuare a repartizării forţelor de producţie în teritoriu. Cum va răspunde construcţia de locu­inţe, sector de mare interes so­cial, acestui deziderat 7 — Corelarea laturilor econo­mice cu cele sociale ale dezvol­tării exprimă în mod concludent ţelurile umane înalte ale politicii partidului şi statului nostru, caracterul cuprinzător al conce­ptului dezvoltării in actuala etapă a construcţiei socialiste. Planul cincinal concretizează acest concept în cifre şi date aflate în strînsă interdependenţă. După cum se ştie, una din principalele opţiuni ale actualu­lui cincinal este aceea privitoare la creşterea venitului naţional şi stabilirea unei cote sporite a fondului de acumulare. Desigur asta va permite realizarea unor investiţii, din fondurile centrali­zate ale statului, substanţial mărite faţă de precedentul cin­cinal. Majoritatea acestor fonduri vor fi îndreptate spre continu­area procesului de industrializare cu puternice implicaţii şi conse­cinţe. In economia naţională se vor crea circa un milion de noi locuri de muncă ; din agricultură vor fi atrase spre industrie 400 000 de persoane. Vor inter­veni, astfel, schimbări radicale în structura populaţiei, în repar­tiţia sa teritorială, cu implicaţii directe şi importante asupra con­diţiilor de viaţă, asupra gradului de urbanizare. Şi fără îndoială construcţia de locuinţe va trebui să răspundă problemelor ridicate în faţa sa de acest proces de evoluţie, integrîndu-se progra­mului general al dezvoltării. Pentru actualul cincinal este prevăzută construcția de către stat a circa 522 000 de aparta­mente, cu aproape 180 000 de CORNELIA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) Nimic din omenesc... Petre Sălcudeanu Nu­ scăpăm nici un prilej pentru a pune în agenda pre­ocupărilor zilnice grija faţă de om, faţă de nevoile lui, grijă care stă la baza însăşi a politicii noastre socialiste. Strădania statului nostru, a instituţiilor lui de educaţie, este de a face pe om mai a­­tent cu semenul lui, ca omul să se poată bucura de stimă, să nu se simtă niciodată stră­in şi neajutorat ori unde s-ar afla pe pămintul acestei ţări. Cei care au avut posibilitatea să călătorească, să-şi aplece ochii asupra relaţiilor care domină lumi cu structuri di­ferite nouă, au putut consta­ta fără tăgadă un mare ade­văr (dincolo de false strălu­ciri de vitrină), că structurile noastre sociale dau individu­lui societăţii socialiste o si­guranţă neintilnită în altă parte, că sentimentul de în­străinare, propriu cetăţeanu­lui de aiurea, în propria lui ţară şi colectivitate este a­­proape necunoscut la noi şi, dacă vreţi, acesta este unul din marile cîştiguri ,pe care lumea noastră le-a pus la baza relaţiilor dintre oameni. „Omul, capitalul cel mai pre­ţios,­ s-a transformat din for­mulă în realitate şi chiar dacă uzităm mai rar formula ca a­­tare, sensurile ei ne preocupă clipă de clipă şi ne simţim de-a dreptul indignaţi cinci întilnim indivizi, care au­(Continuare în pag. a 5-a) Vrem să facem un test CĂLĂTOR PE LINIILE I.T.B. Ieri la ora 6 dimineaţa, în timp ce oraşul nu-şi schimbase încă decorul nocturn, iată-mă în postura de pasager al I.T.B.­­ului avînd ca reper de plecare, cîteva staţii din noul cartier Ti­tan. Am sentimentul că sînt un veritabil jucător de rugby care... plachează în „grămada“ colegi­lor mei matinali, în aşteptarea mult doritului vehicul ...Staţia Leontin Sălăjan : — Şi dumneavoastră tot cu a­­utobuzul 65 ? — mă întreabă, muncitorul Marian Toma, de la Fabrica de cabluri. — Tot. — Asta nu-i autobuz. Este o... fantomă. Vine din jumătate în jumătate de oră. — Aşteptăm de... 40 de mi­nute. Și întîrziem de la serviciu — intervine şi Maria Sandu, sa­lariată la combinatul de sticlă. In fiecare dimineaţă se întîm­­plă aşa... Am făcut nenumărate sesizări, dar degeaba. Cei de la I.T.B., n-au luat nici o măsură. Boris Vasiliu, salariat la Uzi­na de medicamente : „ Avem mare bătaie de cap cu mijloacele de transport din acest cartier care, de fapt, prin populaţia pe care o are, este un veritabil oraş. Deşi există aici o platformă industrială compu­să din mai multe uzine, totuşi întreprinderea de transporturi nu ia măsuri pentru a curma a­­ceastă situaţie dăunătoare şi producţiei şi nouă. In sfîrşit apare, intr-adevăr după... 40 de minute, autobuzul 65 sub forma unui uriaş pachi­derm supraîncărcat cu oameni care stau ca nişte ciorchini pe scări. Nici nu opreşte în staţie şi, în timpul acesta, număr peste 50 de călători care sunt abandonaţi pentru eventual încă 40 de mi­nute, la discreţia capriciosului orar al acestei unităţi de largă utilitate publică. E frig şi bur­niţează uşor. Mă opresc în altă staţie, unde întîlnesc grupuri compacte de cetăţeni, puşi în situaţia să întîrzie de la locurile lor de muncă. Grigore Ivan, instalator la U­­zina­ de mecanică fină : — Aştept de 20 de minute au­tobuzul 101. Dar cînd vine la intervale aşa de rare, este atît de încărcat incit e practic im­posibil să te urci in el. Aşa este in fiecare dimineaţă. Recepţionez în continuare i­­magini şi dialoguri similare din staţia autobuzelor 107 şi 111 şi, apoi, împreună cu fotoreporte­rul MIHAI POPESCU ne insta­lăm cu obiectivul aparatului de fotografiat, la poarta uzinelor „23 August“. PAUL NUCU, tehnician : „ Am aşteptat de la ora 6 şi 20 de minute, tramvaiul 24. Dar n-a venit nici un vagon. Am avut şansa să intîlnesc un coleg cu maşina şi aşa am reuşit să vin la timp la uzină. Iulian Mutulescu, şeful servi­ciului administrativ al uzinelor „23 August“. „ Avem mari greutăţi din cauza felului cum circulă mij­loacele de transport ale I.T.B.­­ului. închipuiţi-vă că dacă in­tr-o zi întîrzie 200 de oameni cite o jumătate de oră, asta în­seamnă 100 de ore de muncă pierdute. Să ne îndreptăm acum privi­rile asupra unui alt punct al o­­raşului, pe platforma industria­lă din cartierul Militari. Stăm de vorbă cu tovarăşa ELEONORA COJOCARU, secre­tara Comitetului de partid de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, deputată în Marea Adunare Naţională . „ Astăzi de dimineaţă am aş­teptat în staţia din Piaţa Pala­tului, 40 de minute autobuzul 74. In fiecare dimineaţă, aceeaşi poveste. In fabrica noastră lu­crează 14 000 de salariate. In preajma noastră se află Uzina de utilaje, Uzina de maşini e­­lectrice, Fabrica de produse lactate, Fabrica de radiatoare şi alte întreprinderi. Un oraş în­treg de salariaţi. Cu toate sesi­zările noastre repetate adresate conducerii I.T.B.-ului, nu s-au luat măsuri pentru rezolvarea acestor probleme. Am decalat pină şi orarul de muncă şi, în­­cepînd de la ora 5 şi 45 de mi­nute pină la 7 dimineaţa, mun­citoarele intră în secţii din 20 în 20 de minute. Dar degeaba. Nu zic că nu au şi ei acolo une­le greutăţi obiective dar despre alte lipsuri vreau să vorbesc. — De care anume ? — După părerea mea, la I.T.B. este vorba despre o insu­ficientă organizare iar vehicule­le sînt prost distribuite pe reţea. Am să vă dau cîteva cazuri. Du­pă cite ştiu, pe linia 39 sînt nu­mai 6 autobuze deşi este foarte solicitată iar în timp ce trolei­buzul 90 este aglomerat, pe li­nia lui 92 uneori vehiculele merg goale. Iată deci numai cîteva carenţe de organizare care ne aduc pină la urmă nouă pagube în activitatea noastră de producţie. A intrat tocmai acum in bi­rou tovarăşul ION SCÎNTEIE, director administrativ al Fabri­cii de confecţii şi tricotaje Bucureşti, îl întreb : — Spuneţi-mi vă rog, ce în­seamnă practic în această mare fabrică o întîrziere a salariaţi­lor dimineaţa de numai 5 minu­te ? DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) Cum arată, „în mers“ merat ca de obicei... autobuzul de pe linia 101. supraaglo-Fotografii: MIHAI POPESCU NOSîî'î • La Bascov, în apropie­rea municipiului Pitești a în­ceput să producă energie e­­lectrică cea de-a 8-a hidro­centrală de pe Argeș. Odată cu intrarea în exploatare a noului obiectiv hidroenerge­tic, puterea instalată pe a­­cest rîu interior al ţării se ridică la 300 MW • La Uzina de vagoane din Arad a fost realizat pro­totipul unui nou vagon de marfă pe patru osii prevă­zut cu sistem de autodescăr­­care . Pe şantierul comple­xului de irigaţii Razelm a în­ceput executarea primelor lucrări hidrotehnice pentru stăvilarele de pe canalele nr. 2 şi 5 destinate reglării apei din Dunăre şi din lacu­rile Sinoe şi Smeria • Trus­tul judeţean de construcţii Hunedoara a predat locata­rilor 1 800 de noi apartamen­te­­ La Alba lulia se va ex­tinde reţeaua telefonică cu încă 1­00 de linii * în zona turistică montană a Musce­lului a fost inaugurat un nou şi modern complex turistic ■— cabana Voina • „Profiluri mureşene“ este titlul unei culegeri apărute la Tg. Mu­reş şi care cuprinde 29 de portrete ale unor personali­tăţi ale vieţii politice, sociale, culturale şi ştiinţifice a ţârii, care s-au născut sau şi-au desfăşurat activitatea pe te­ritoriul judeţului Mureş IERI Primele electrocare româneşti în fabricaţie de serie ORADEA (prin telefon). La Uzina de utilaj mi­nier din Oraşul dr. Petru Groza a început fabri­caţia de serie a primelor electrocare de concepţie românească, utilaje avind o arie de utilizare în transporturi. Specialiştii uzinei, cărora le aparţine această nouă creaţie tehnologică, au realizat uti­lajul amintit la parametrii superiori maşinilor si­milare existente pe plan mondial. Greutatea spe­cifică redusă, viteză de deplasare sporită, manipu­larea simplă sunt doar cîteva din caracteristicile principale ale noului electrocar românesc fabricat la uzina de la poalele munţilor Apuseni. In actu­alul cincinal de aici vor ieşi de pe banda de montaj 3 000 de asemenea utilaje. Timişoara şi Aradul primesc energie electrică de la Porţile de Fier TIMIŞOARA (Coresp. R.I. — I. Medoia) In zia­rul nostru de ieri am informat cititorii despre pu­nerea in funcţiune a liniei electrice de 220 kV Re­şiţa-Timişoara in lungime de aproximativ 5O de km, care face racordarea cu centrala hidroenerge­tică de la Porţile de Fier. După cum ne spune in­ginerul Ilie Zaberca, directorul Întreprinderii de reţele electrice Timişoara, noua arteră de energie electrică dată in folosinţă cu o lună mai devreme, funcţionează ireproşabil, ea asigurînd o alimentare continuă cu curent electric a populaţiei din muni­cipiile Timişoara, Arad şi din zonele învecinate. In felul acesta „gigantul de la Porţile de Fier" propulsează energie electrică in tot mai multe lo­calităţi din vestul ţării, salbele lui de lumină ajun­­gind pină în extremitatea judeţului Arad. o întrebare pentru consiliile populare: Ce dă greutate hotărrilor pe care le adoptaţi? NU HOTĂRÎM DECIT DUPĂ CE CONSULTĂM CETĂŢENII — Răspunsul judeţului Hunedoara — Oraşele şi satele hunedorene se dezvoltă într-un ritm rapid. In ultima vreme, au apărat im­portante unităţi economice, s-au înălţat multe obiective social­­culturale, au fost modernizate drumuri şi străzi. In acest pro­ces continuu de înnoiri s-au contopit două elemente deosebit de valoroase : politica ştiinţi­fică a partidului şi interesul cu care oamenii muncii contribuie ,la înfăptuirea ei. Hunedorenii apreciază mult tot ceea ce se înfăptuieşte pentru că in acest ,,­tot" se materializează ceva din gîndurile şi faptele lor, din munca şi năzuinţele lor. Pe şan­tierele obşteşti am auzit adesea oameni care spun : „Noi am ho­tărit şi am rezolvat“, „Noi vom realiza“. Cei mai mulţi dintre autorii unor astfel de vorbe n-au obligaţii de serviciu să participe la gospodărirea oraşe­lor şi satelor dar conjugă vor­bele la persoana intîia plural ca să sublinieze că au participat activ la procesul înnoirilor, cu conştiinţa că au, un cuvint im­portant de spus in rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti. Consiliul popular al judeţului Hunedoara consultă cu regu­laritate cetăţenii pentru atrage­rea lor la dezbaterea probleme­lor majore ale vieţii economice şi sociale, la elaborarea şi apli­carea hotărîrilor. Intr-un fel sau altul, toţi locuitorii judeţului colaborează la elaborarea hotă­­rîrilor adoptate de consiliul popular. Cu doi ani în urmă, la o sesiune, deputaţii au analizat unele probleme privind servirea populaţiei şi îmbunătăţirea ac­tivităţii prestatoare de servicii. Cu cîteva săptămîni înainte de sesiune, comitetul executiv a publicat proiectul de hotărîre în ziarul local însoţit de o invitaţie I. COJOCARU Corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 3-a) Despre nimic n-ai dreptul să crezi că nu te priveşte Ne-am cunoscut pe plajă la Mangalia şi mi s-a părut foarte tînăr, aproape copil, cu ochii migdalaţi, semănând foarte tare cu ochii puştanului grăsuţ care se distrează să şteargă ceea ce desenează pe nisip, tăticul. — Ştiţi care este circuitul bunurilor materiale ? Ia uita­­ţi-vă. In cîteva clipe mi-a de­senat o schemă : aici forţa de muncă, aici mijloacele de pro­ducţie. — Da, cunosc. — Unde apare gîndirea crea-, toare ? O să spuneţi că acolo unde sînt oamenii. E adevărat. Dar de ce nu are un loc precis, marcat, de ce rămîne doar ca un factor subînţeles ? — Pentru că aşa este de fapt. Nu se poate concepe activitate creatoare fără gîndire creatoare. Mi se pare elementar. Şi pe urmă orice schemă păcătuieşte prin­ ceva : îi lipseşte ceva sau are ceva în plus. — Bine, să o lăsăm. Nu ştiu cum a venit vorba despre tehnică modernă şi ime­diat tînărul a început să-mi vorbească despre noile sisteme de propulsie. — Dar ce sînteţi dumneavoas­tră că nu înţeleg ? — Activist de partid. A doua oară ne-am întîlnit la Biofarm şi mi-a vorbit despre medicamentele extrase din plan­te, despre noile orientări în far­­macognozia mondială, despre nevoia reevaluării unor factori naturali pe care i-am neglijat multă vreme. Şi a treia oară... Are pantofii înnămoliţi, iar pantalonii crem-deschis au sem­ne de şantier, pete mari de no­roi. Căciula mare cu urechile­­ lăsate, îi dă un aer de pilot a­­bia coborît din avion. E ostenit și flămînd. — Mincaţi ?... Din buzunarul pardesiului scoate cîteva chifle proaspete și-mi oferă. Luaţi, sînt calde, acum le-a adus... Ne întilnim mereu tovarăşe. Acum vreţi să discutăm despre munca patriotică ? — Nu. Să discutăm despre ac­tivistul de partid. Ne aşezăm şi tovarăşul Emil Vlad mă priveşte, pentru prima dată curios, de parcă eu voi fi cel întrebat, nu el. îmi zimbeş­­te nedumerit şi pe urmă, pe urmă, începe să s-agite. — Despre activistul de par­tid... Tocmai pe mine mă între­baţi ? Am prea puţină experi­enţă, n-am realizări aproape de loc... Ştiu eu ? Şi pe urmă, acti­vist de partid nu e o funcţie, ci cum să spun o stare de su­flet pe care o puteţi găsi la mi- ANTON NICU (Continuare în pag. a 3 a) Excelenţei Sale General JEAN BEDEL BOKASSA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Aniversarea zilei naţionale a Republicii Africa Centrală îmi oferă deosebita plăcere ca, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului cen­dafrican prieten­ Subliniind bunele relaţii existente între ţările noastre, îmi exprim convingerea că acestea vor cunoaşte o dezvoltare con­tinuă, spre binele ambelor popoare, al cauzei înţelegerii şi co­laborării internaţionale. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next