România Liberă, decembrie 1971 (Anul 29, nr. 8431-8457)
1971-12-01 / nr. 8431
Anul XXIX Nr. 8431 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL F. C. E. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. Cifre şi opţiuni ale actualului cincinal comentate pentru cititorii noştri TREI MILIOANE DE LOCATARI ÎN CASĂ NOUĂ Convorbire cu ing. Ion Găvozdea vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală — Planul cincinal 1971—1975 îşi fixează drept una din coordonatele sale de bază sarcina îmbinării judicioase a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin social, decurgînd din necesitatea îmbunătăţirii în continuare a repartizării forţelor de producţie în teritoriu. Cum va răspunde construcţia de locuinţe, sector de mare interes social, acestui deziderat 7 — Corelarea laturilor economice cu cele sociale ale dezvoltării exprimă în mod concludent ţelurile umane înalte ale politicii partidului şi statului nostru, caracterul cuprinzător al conceptului dezvoltării in actuala etapă a construcţiei socialiste. Planul cincinal concretizează acest concept în cifre şi date aflate în strînsă interdependenţă. După cum se ştie, una din principalele opţiuni ale actualului cincinal este aceea privitoare la creşterea venitului naţional şi stabilirea unei cote sporite a fondului de acumulare. Desigur asta va permite realizarea unor investiţii, din fondurile centralizate ale statului, substanţial mărite faţă de precedentul cincinal. Majoritatea acestor fonduri vor fi îndreptate spre continuarea procesului de industrializare cu puternice implicaţii şi consecinţe. In economia naţională se vor crea circa un milion de noi locuri de muncă ; din agricultură vor fi atrase spre industrie 400 000 de persoane. Vor interveni, astfel, schimbări radicale în structura populaţiei, în repartiţia sa teritorială, cu implicaţii directe şi importante asupra condiţiilor de viaţă, asupra gradului de urbanizare. Şi fără îndoială construcţia de locuinţe va trebui să răspundă problemelor ridicate în faţa sa de acest proces de evoluţie, integrîndu-se programului general al dezvoltării. Pentru actualul cincinal este prevăzută construcția de către stat a circa 522 000 de apartamente, cu aproape 180 000 de CORNELIA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) Nimic din omenesc... Petre Sălcudeanu Nu scăpăm nici un prilej pentru a pune în agenda preocupărilor zilnice grija faţă de om, faţă de nevoile lui, grijă care stă la baza însăşi a politicii noastre socialiste. Strădania statului nostru, a instituţiilor lui de educaţie, este de a face pe om mai atent cu semenul lui, ca omul să se poată bucura de stimă, să nu se simtă niciodată străin şi neajutorat ori unde s-ar afla pe pămintul acestei ţări. Cei care au avut posibilitatea să călătorească, să-şi aplece ochii asupra relaţiilor care domină lumi cu structuri diferite nouă, au putut constata fără tăgadă un mare adevăr (dincolo de false străluciri de vitrină), că structurile noastre sociale dau individului societăţii socialiste o siguranţă neintilnită în altă parte, că sentimentul de înstrăinare, propriu cetăţeanului de aiurea, în propria lui ţară şi colectivitate este aproape necunoscut la noi şi, dacă vreţi, acesta este unul din marile cîştiguri ,pe care lumea noastră le-a pus la baza relaţiilor dintre oameni. „Omul, capitalul cel mai preţios, s-a transformat din formulă în realitate şi chiar dacă uzităm mai rar formula ca atare, sensurile ei ne preocupă clipă de clipă şi ne simţim de-a dreptul indignaţi cinci întilnim indivizi, care au(Continuare în pag. a 5-a) Vrem să facem un test CĂLĂTOR PE LINIILE I.T.B. Ieri la ora 6 dimineaţa, în timp ce oraşul nu-şi schimbase încă decorul nocturn, iată-mă în postura de pasager al I.T.B.ului avînd ca reper de plecare, cîteva staţii din noul cartier Titan. Am sentimentul că sînt un veritabil jucător de rugby care... plachează în „grămada“ colegilor mei matinali, în aşteptarea mult doritului vehicul ...Staţia Leontin Sălăjan : — Şi dumneavoastră tot cu autobuzul 65 ? — mă întreabă, muncitorul Marian Toma, de la Fabrica de cabluri. — Tot. — Asta nu-i autobuz. Este o... fantomă. Vine din jumătate în jumătate de oră. — Aşteptăm de... 40 de minute. Și întîrziem de la serviciu — intervine şi Maria Sandu, salariată la combinatul de sticlă. In fiecare dimineaţă se întîmplă aşa... Am făcut nenumărate sesizări, dar degeaba. Cei de la I.T.B., n-au luat nici o măsură. Boris Vasiliu, salariat la Uzina de medicamente : „ Avem mare bătaie de cap cu mijloacele de transport din acest cartier care, de fapt, prin populaţia pe care o are, este un veritabil oraş. Deşi există aici o platformă industrială compusă din mai multe uzine, totuşi întreprinderea de transporturi nu ia măsuri pentru a curma această situaţie dăunătoare şi producţiei şi nouă. In sfîrşit apare, intr-adevăr după... 40 de minute, autobuzul 65 sub forma unui uriaş pachiderm supraîncărcat cu oameni care stau ca nişte ciorchini pe scări. Nici nu opreşte în staţie şi, în timpul acesta, număr peste 50 de călători care sunt abandonaţi pentru eventual încă 40 de minute, la discreţia capriciosului orar al acestei unităţi de largă utilitate publică. E frig şi burniţează uşor. Mă opresc în altă staţie, unde întîlnesc grupuri compacte de cetăţeni, puşi în situaţia să întîrzie de la locurile lor de muncă. Grigore Ivan, instalator la Uzina de mecanică fină : — Aştept de 20 de minute autobuzul 101. Dar cînd vine la intervale aşa de rare, este atît de încărcat incit e practic imposibil să te urci in el. Aşa este in fiecare dimineaţă. Recepţionez în continuare imagini şi dialoguri similare din staţia autobuzelor 107 şi 111 şi, apoi, împreună cu fotoreporterul MIHAI POPESCU ne instalăm cu obiectivul aparatului de fotografiat, la poarta uzinelor „23 August“. PAUL NUCU, tehnician : „ Am aşteptat de la ora 6 şi 20 de minute, tramvaiul 24. Dar n-a venit nici un vagon. Am avut şansa să intîlnesc un coleg cu maşina şi aşa am reuşit să vin la timp la uzină. Iulian Mutulescu, şeful serviciului administrativ al uzinelor „23 August“. „ Avem mari greutăţi din cauza felului cum circulă mijloacele de transport ale I.T.B.ului. închipuiţi-vă că dacă intr-o zi întîrzie 200 de oameni cite o jumătate de oră, asta înseamnă 100 de ore de muncă pierdute. Să ne îndreptăm acum privirile asupra unui alt punct al oraşului, pe platforma industrială din cartierul Militari. Stăm de vorbă cu tovarăşa ELEONORA COJOCARU, secretara Comitetului de partid de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, deputată în Marea Adunare Naţională . „ Astăzi de dimineaţă am aşteptat în staţia din Piaţa Palatului, 40 de minute autobuzul 74. In fiecare dimineaţă, aceeaşi poveste. In fabrica noastră lucrează 14 000 de salariate. In preajma noastră se află Uzina de utilaje, Uzina de maşini electrice, Fabrica de produse lactate, Fabrica de radiatoare şi alte întreprinderi. Un oraş întreg de salariaţi. Cu toate sesizările noastre repetate adresate conducerii I.T.B.-ului, nu s-au luat măsuri pentru rezolvarea acestor probleme. Am decalat pină şi orarul de muncă şi, începînd de la ora 5 şi 45 de minute pină la 7 dimineaţa, muncitoarele intră în secţii din 20 în 20 de minute. Dar degeaba. Nu zic că nu au şi ei acolo unele greutăţi obiective dar despre alte lipsuri vreau să vorbesc. — De care anume ? — După părerea mea, la I.T.B. este vorba despre o insuficientă organizare iar vehiculele sînt prost distribuite pe reţea. Am să vă dau cîteva cazuri. După cite ştiu, pe linia 39 sînt numai 6 autobuze deşi este foarte solicitată iar în timp ce troleibuzul 90 este aglomerat, pe linia lui 92 uneori vehiculele merg goale. Iată deci numai cîteva carenţe de organizare care ne aduc pină la urmă nouă pagube în activitatea noastră de producţie. A intrat tocmai acum in birou tovarăşul ION SCÎNTEIE, director administrativ al Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti, îl întreb : — Spuneţi-mi vă rog, ce înseamnă practic în această mare fabrică o întîrziere a salariaţilor dimineaţa de numai 5 minute ? DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) Cum arată, „în mers“ merat ca de obicei... autobuzul de pe linia 101. supraaglo-Fotografii: MIHAI POPESCU NOSîî'î • La Bascov, în apropierea municipiului Pitești a început să producă energie electrică cea de-a 8-a hidrocentrală de pe Argeș. Odată cu intrarea în exploatare a noului obiectiv hidroenergetic, puterea instalată pe acest rîu interior al ţării se ridică la 300 MW • La Uzina de vagoane din Arad a fost realizat prototipul unui nou vagon de marfă pe patru osii prevăzut cu sistem de autodescărcare . Pe şantierul complexului de irigaţii Razelm a început executarea primelor lucrări hidrotehnice pentru stăvilarele de pe canalele nr. 2 şi 5 destinate reglării apei din Dunăre şi din lacurile Sinoe şi Smeria • Trustul judeţean de construcţii Hunedoara a predat locatarilor 1 800 de noi apartamente La Alba lulia se va extinde reţeaua telefonică cu încă 100 de linii * în zona turistică montană a Muscelului a fost inaugurat un nou şi modern complex turistic ■— cabana Voina • „Profiluri mureşene“ este titlul unei culegeri apărute la Tg. Mureş şi care cuprinde 29 de portrete ale unor personalităţi ale vieţii politice, sociale, culturale şi ştiinţifice a ţârii, care s-au născut sau şi-au desfăşurat activitatea pe teritoriul judeţului Mureş IERI Primele electrocare româneşti în fabricaţie de serie ORADEA (prin telefon). La Uzina de utilaj minier din Oraşul dr. Petru Groza a început fabricaţia de serie a primelor electrocare de concepţie românească, utilaje avind o arie de utilizare în transporturi. Specialiştii uzinei, cărora le aparţine această nouă creaţie tehnologică, au realizat utilajul amintit la parametrii superiori maşinilor similare existente pe plan mondial. Greutatea specifică redusă, viteză de deplasare sporită, manipularea simplă sunt doar cîteva din caracteristicile principale ale noului electrocar românesc fabricat la uzina de la poalele munţilor Apuseni. In actualul cincinal de aici vor ieşi de pe banda de montaj 3 000 de asemenea utilaje. Timişoara şi Aradul primesc energie electrică de la Porţile de Fier TIMIŞOARA (Coresp. R.I. — I. Medoia) In ziarul nostru de ieri am informat cititorii despre punerea in funcţiune a liniei electrice de 220 kV Reşiţa-Timişoara in lungime de aproximativ 5O de km, care face racordarea cu centrala hidroenergetică de la Porţile de Fier. După cum ne spune inginerul Ilie Zaberca, directorul Întreprinderii de reţele electrice Timişoara, noua arteră de energie electrică dată in folosinţă cu o lună mai devreme, funcţionează ireproşabil, ea asigurînd o alimentare continuă cu curent electric a populaţiei din municipiile Timişoara, Arad şi din zonele învecinate. In felul acesta „gigantul de la Porţile de Fier" propulsează energie electrică in tot mai multe localităţi din vestul ţării, salbele lui de lumină ajungind pină în extremitatea judeţului Arad. o întrebare pentru consiliile populare: Ce dă greutate hotărrilor pe care le adoptaţi? NU HOTĂRÎM DECIT DUPĂ CE CONSULTĂM CETĂŢENII — Răspunsul judeţului Hunedoara — Oraşele şi satele hunedorene se dezvoltă într-un ritm rapid. In ultima vreme, au apărat importante unităţi economice, s-au înălţat multe obiective socialculturale, au fost modernizate drumuri şi străzi. In acest proces continuu de înnoiri s-au contopit două elemente deosebit de valoroase : politica ştiinţifică a partidului şi interesul cu care oamenii muncii contribuie ,la înfăptuirea ei. Hunedorenii apreciază mult tot ceea ce se înfăptuieşte pentru că in acest ,,tot" se materializează ceva din gîndurile şi faptele lor, din munca şi năzuinţele lor. Pe şantierele obşteşti am auzit adesea oameni care spun : „Noi am hotărit şi am rezolvat“, „Noi vom realiza“. Cei mai mulţi dintre autorii unor astfel de vorbe n-au obligaţii de serviciu să participe la gospodărirea oraşelor şi satelor dar conjugă vorbele la persoana intîia plural ca să sublinieze că au participat activ la procesul înnoirilor, cu conştiinţa că au, un cuvint important de spus in rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti. Consiliul popular al judeţului Hunedoara consultă cu regularitate cetăţenii pentru atragerea lor la dezbaterea problemelor majore ale vieţii economice şi sociale, la elaborarea şi aplicarea hotărîrilor. Intr-un fel sau altul, toţi locuitorii judeţului colaborează la elaborarea hotărîrilor adoptate de consiliul popular. Cu doi ani în urmă, la o sesiune, deputaţii au analizat unele probleme privind servirea populaţiei şi îmbunătăţirea activităţii prestatoare de servicii. Cu cîteva săptămîni înainte de sesiune, comitetul executiv a publicat proiectul de hotărîre în ziarul local însoţit de o invitaţie I. COJOCARU Corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 3-a) Despre nimic n-ai dreptul să crezi că nu te priveşte Ne-am cunoscut pe plajă la Mangalia şi mi s-a părut foarte tînăr, aproape copil, cu ochii migdalaţi, semănând foarte tare cu ochii puştanului grăsuţ care se distrează să şteargă ceea ce desenează pe nisip, tăticul. — Ştiţi care este circuitul bunurilor materiale ? Ia uitaţi-vă. In cîteva clipe mi-a desenat o schemă : aici forţa de muncă, aici mijloacele de producţie. — Da, cunosc. — Unde apare gîndirea crea-, toare ? O să spuneţi că acolo unde sînt oamenii. E adevărat. Dar de ce nu are un loc precis, marcat, de ce rămîne doar ca un factor subînţeles ? — Pentru că aşa este de fapt. Nu se poate concepe activitate creatoare fără gîndire creatoare. Mi se pare elementar. Şi pe urmă orice schemă păcătuieşte prin ceva : îi lipseşte ceva sau are ceva în plus. — Bine, să o lăsăm. Nu ştiu cum a venit vorba despre tehnică modernă şi imediat tînărul a început să-mi vorbească despre noile sisteme de propulsie. — Dar ce sînteţi dumneavoastră că nu înţeleg ? — Activist de partid. A doua oară ne-am întîlnit la Biofarm şi mi-a vorbit despre medicamentele extrase din plante, despre noile orientări în farmacognozia mondială, despre nevoia reevaluării unor factori naturali pe care i-am neglijat multă vreme. Şi a treia oară... Are pantofii înnămoliţi, iar pantalonii crem-deschis au semne de şantier, pete mari de noroi. Căciula mare cu urechile lăsate, îi dă un aer de pilot abia coborît din avion. E ostenit și flămînd. — Mincaţi ?... Din buzunarul pardesiului scoate cîteva chifle proaspete și-mi oferă. Luaţi, sînt calde, acum le-a adus... Ne întilnim mereu tovarăşe. Acum vreţi să discutăm despre munca patriotică ? — Nu. Să discutăm despre activistul de partid. Ne aşezăm şi tovarăşul Emil Vlad mă priveşte, pentru prima dată curios, de parcă eu voi fi cel întrebat, nu el. îmi zimbeşte nedumerit şi pe urmă, pe urmă, începe să s-agite. — Despre activistul de partid... Tocmai pe mine mă întrebaţi ? Am prea puţină experienţă, n-am realizări aproape de loc... Ştiu eu ? Şi pe urmă, activist de partid nu e o funcţie, ci cum să spun o stare de suflet pe care o puteţi găsi la mi- ANTON NICU (Continuare în pag. a 3 a) Excelenţei Sale General JEAN BEDEL BOKASSA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Aniversarea zilei naţionale a Republicii Africa Centrală îmi oferă deosebita plăcere ca, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului cendafrican prieten Subliniind bunele relaţii existente între ţările noastre, îmi exprim convingerea că acestea vor cunoaşte o dezvoltare continuă, spre binele ambelor popoare, al cauzei înţelegerii şi colaborării internaţionale. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România