România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)

1972-01-04 / nr. 8458

Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai României socialiste A devenit o tradiţie ca de Anul Nou să trecem in revistă munca pe care am desfăşurat-o, cu roadele şi bucuriile ei, împlinirile şi neajunsurile din anul încheiat şi, totodată, să scrutăm viitorul cu hotărirea de a trăi şi munci şi mai bine, de a da viaţă altor şi altor năzuinţe de progres şi prosperitate. Anul pe care il vom încheia peste cîteva minute va rămîne în istoria patriei ca anul în care am intrat într-o nouă etapă a revoluţiei noastre economicosociale — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prevederile primului an al cincinalului 1971—1975 au fost îndeplinite şi depăşite. Producţia industrială a continuat să se dezvolte un ritm înalt, cunoscind o puternică diversificare şi modernizare. Agricultura noastră socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă recoltă de cereale din istoria ţării. Au fost luate noi măsuri pentru dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii — factori de seamă ai făuririi noii civilizații socialiste în ț^rmănia. Dezvoltarea ascendi ^ tTconKc~-uj noastre se reflectă sintetic în creşterea venitului naţional — Care în acest an este cu circa 12 la sută mai mare decit în 1970 — ceea ce a permis trecerea la realizarea hotărîrilor Congresului al X-lea privind ridicarea nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Anul care atrecut s-a caracterizat printr-o intensă şi multilaterală activitate de perfecţionare a relaţiilor socialiste de producţie, a organizării societăţii. S-a amplificat şi s-a îmbunătăţit cadrul instituţional care permite participarea tot mai activă a maselor de muncitori, ţărani şi intelectuali la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor, a întregii ţări. A fost adoptat un şir de noi legi menite să reglementeze mai bine normele de bază ale activităţii economice şi sociale, drepturile şi îndatoririle oamenilor muncii în calitatea lor de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, de membri ai societăţii socialiste, să întărească ordinea şi legalitatea în întreaga noastră viaţă publică. Programul adoptat de plenara din 13—5 noiembrie a.c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cunoaşterii şi îmbunătăţirii educaţiei socialiste a maselor, formării omului nou, afirmării eticii şi echităţii socialiste în întreaga viaţă socială, deschizind o perspectivă largă de participare tot mai activă, conştientă, a întregului popor la făurirea propriei sale istorii, a destinului său luminos. Marile succese obţinute in realizarea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea constituie o nouă confirmare a justeţei politicii creatoare marxist-leniniste a Partidului Comunist Român,— al cărui semicentenar glorios a fost sărbătorit anul acesta de întregul nostru popor — a consecvenţei şi capacităţii cu care el îşi îndeplineşte rolul de forţă politică conducătoare a societăţii, a tuturor domeniilor activităţii economice şi sociale. Aceste realizări sunt rodul muncii pline de eroism şi abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care traduc în viaţă cu fermitate politica partidului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale întregii naţiuni. Acum, la sfîrşitul unui nou an de avîntată construcţie economică şi socială, care a ridicat patria noastră pe noi trepte de progres, adresez, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, cele mai calde felicitări cetăţenilor Republicii Socialiste România. Intrăm în noul an cu un program precis conturat, care deschide orizonturi largi de muncă, de creaţie, de noi şi mari înfăptuiri pe calea dezvoltării economice, sociale şi culturale a României, pe calea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale tuturor celor ce muncesc. Planul pe 1972 prevede continuarea în ritm înalt a industrializării, diversificarea şi modernizarea şi mai accentuată a producţiei, creşterea eficienţei economice, ridicarea calităţii produselor şi sporirea productivităţii muncii. Se prevede, de asemenea, întărirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, îmbunătăţirea organizării muncii în vederea dezvoltării intensive a producţiei, in special a zootehniei. Va trebui să se intensifice participarea activă a oamenilor muncii la gospodărirea avutului socialist, la conducerea unităţilor economice şi a instituţiilor, la efortul pentru întărirea ordinii şi disciplinei în producţie. Va continua dezvoltarea ascendentă, pe toate planurile a orînduirii noastre, se vor perfecţiona planificarea şi conducerea vieţii sociale, se vor afirma tot mai puternic principiile socialismului în întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerinţelor materiale şi spirituale ale maselor. Realizarea planului în anul care vine va avea un rol hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a întregului cincinal, îndeplinirea prevederilor sale cere din partea noastră, a tuturor, eforturi sporite, o înaltă conştiinţă revoluţionară, patriotică, un profund spirit de răspundere în realizarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia în postul, în locul de muncă pe care ni l-a încredinţat partidul, societatea. Dispunem de toate condiţiile necesare pentru a obţine in anul ce vine noi şi importante progrese în toate domeniile de activitate. Sunt pe deplin convins că bravul nostru popor, sub conducerea încercată a partidului comunist, va merge neabătut înainte, va face ca anul 1972 să înscrie în cronica contemporană a României noi şi mari victorii pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dragi tovarăşi, In anul 1971 s-au produs noi şi profunde schimbări in viaţa internaţională, în raportul de forţe mondial. Politica imperialistă de forţă şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor popoare a suferit noi eşecuri. S-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a deveni stăpîne pe propriile lor bogăţii naţionale, pe rodul muncii lor, de a-şi asigura dezvoltarea de sine stătătoare pe calea progresului material şi social. Anul care a trecut a adus noi confirmări justeţei politicii marxist-leniniste promovate de partidul şi statul nostru pe arena internaţională, a înregistrato nouă şi puternică afirmare a României în lupta pentru progres şi pace, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului. S-au dezvoltat şi adîncit colaborarea multilaterală şi prietenia noastră frăţească cu toate ţările socialiste. S-a întărit solidaritatea internaţională a partidului nostru cu celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-au intensificat contactele, schimburile şi convorbirile cu reprezentanţii mişcărilor de eliberare naţională, ai forţelor politice democratice şi progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială, a conlucrării sale cu toate statele şi popoarele iubitoare de pace în efortul general pentru destindere, pentru însănătoşirea vieţii internaţionale. Am pornit şi pornim neabătut în politica noastră externă de la premisa că cerinţa actuală vitală, fundamentală, a tuturor popoarelor, condiţia esenţială de care depinde salvgardarea păcii pe pămînt este respectarea neştirbită a independenţei şi suveranităţii naţionale a tuturor popoarelor, a dreptului lor de a trăi liber, de a-şi organiza viaţa aşa cum o doresc, respectarea egalităţii depline între naţiuni şi neamestecul în treburile interne, eliminarea totală din relaţiile interstatale a folosirii forţei şi a ameninţării cu forţa. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea şi mai fermă în viaţa internaţională a acestor principii, care constituie singura cale pentru instaurarea unor relaţii de colaborare şi pace în întreaga lume ! Concluzia de bază care se desprinde şi la acest început de an este necesitatea intensificării eforturilor tuturor statelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra şi impune principiile dreptului şi legalităţii internaţionale. creşterea răspunderii maselor largi populare, a tuturor forţelor politice progresiste, a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme internaţionale în promovarea unei politici de colaborare şi pace între popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor statelor este stingerea focarelor de război, lichidarea conflictelor, a factorilor de încordare şi animozitate. Să se oprească războiul dus de Statele Unite împotriva popoarelor din Indochina ; popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să fie lăsate să-şi hotărască singure destinul ! Să se lichideze conflictul din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967 ! Mai mult ca oricînd este necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluţioneze pe cale politică, paşnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul ! Un obiectiv de seamă căruia îî vom consacra şi in viitor efortul nostru este înfăptuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coşmarul unui război termonuclear, reducerea uriaşelor cheltuieli militare. Trăind în Europa şi avînd încă proaspătă în memorie experienţa tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un joc central în politica sa internaţională înfăptuirii securităţii europene, organizării unei conferinţe general-europene, stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi convieţuire paşnică între toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenţie permanentă dezvoltării colaborării fructuoase între toate ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii şi cooperării paşnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării şi păcii în Europa, punîndu-se bazele instaurării trainice a securităţii pe continentul nostru ! Desigur, destinderea internaţională, dezvoltarea nestingherită a colaborării între popoare necesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar suntem convinşi că forţele sociale şi politice antiimperialiste, de o amploare fără precedent în istorie, pot împiedica politica imperialistă de agresiune şi dictat, pot asigura înfăptuirea aspiraţiilor de pace şi progres ale umanităţiţii. România, partidul şi guvernul nostru sînt ferm hotărîte să desfăşoare şi în anul ce vine o intensă activitate pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, să-şi aducă contribuţia la cauza colaborării, progresului şi păcii în lume. Stimaţi tovarăşi şi concetăţeni, Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an, începem anul nou cu deplină încredere în forţelealeatoare ale poporului nostru, incapacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Totodată, inaugurăm noul an cu convingerea că luptînd unite, popoarele vor şti să-şi apere existenţa, să salvgardeze pacea şi securitatea internaţională, să creeze condiţiile pentru făurirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste ginduri, ridic paharul în sănătatea şi fericirea poporului român ! Pentru pace şi colaborare internaţională ! Toastez pentru împlinirea celor mai nobile năzuinţe ale fiecăruia dintre dumnesvoastra ! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacţii in activitatea socială şi în viaţa personală ! Multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi prieteni şi tovarăşi ! Excelenţei Sale General NEWIN Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane $ RANGOON Cu prilejul sărbătorii naţionale a Uniunii Birmane vă adresez Excelenţă, în numele Consiliului de Stat, al guvernului şi poporului român, precum şi al meu personal, cele mai cordiale felicitări şi urări de sănătate şi fericire ,personală Excelenţei Voastre, de pace şi prosperitate pentru poporul birman. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In incinta Bistreţ — Nedeia- Jiu 15.000 hectare redate agriculturii In judeţul Dolj s-a terminat desecarea incintei Bistreţ — Nedeia — Jiu în suprafaţă de 15 000 hectare, pe terenurile ce aparţin cooperativelor de producţie din Zăval, Gighera, Nedeia, Bistreţ, Dunăreni, Măceşu de Sus, Goicea Mare, Măceşu de Jos şi întreprinderii agricole de stat Băileşti. Au fost, de asemenea, finalizate, lucrările de înlăturare a excesului de umiditate pe alte 521 de hectare aparţinînd cooperativelor agricole de producţie din Filiaşi, Pieleşti şi Mîrşani, şi a fost terminat un dig de protecţie care apără de inundaţii 8 200 ha teren din perimetrul localităţilor Murta, Lişteava, Goicea, Dobreşti, Sadova şi Tîmbureşti. Pentru anul acesta cooperatorii din judeţul Dolj şi-au propus, să execute cu forţe locale lucrări de desecări pe alte 700 hectare, suprafaţă ce întrece cu 200 hectare pe cea prevăzută iniţial în plan. A • Două noi linii electrice de 220 kilovolţi, Timişoara-Arad şi Arad-Nădlac, în curs de construcţie, vor fi racordate la artera ce vine de la Porţile de Fier • La Combinatul de industrie locală din Timişoara se produc în serie, pentru prima oară în ţară, segmenţi, de frînă pentru autoturismele româneşti • A început asfaltarea şi modernizarea drumului de legătură între complexele turistice de pe Semenic şi Crivaia şi şoseaua naţională ce trece prin Caransebeş. • în munţii Bucegi, la cota 2020, în apropierea Virfului cu Dor, s-a dat în folosinţă o cabană turistică cu 200 locuri pentru masă şi 20 locuri pentru dormit. • La Cărei, în judeţul Satu Mare, se construieşte o topitorie de in şicînepă. Tehnologia modernă folosită in noua unitate va reduce timpul de topire al tulpinelor de in şi cînepă de la 10 ore la numai 6 ore şi va mări de 4 ori actuala capacitate de topire și prelucrare existentă în prezent in acest județ. Intîlnirea tovarăşului niculae ceauşescu CU PREŞEDINTELE PARTIDULUI COMUNIST DIN BELGIA, MARC BRUMM •în cursulzilei de luni, 3 ianuarie 1972, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, la Predeal, cu tovarăşul Marc Drumaux, preşedintele Partidului Comunist din Belgia, care se află la odihnă în ţara noastră, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist RomânIn cadrul întrevederii, desfăşurate într-un spirit de caldă prietenie tovărăşească, s-a realizat o informare reciprocă privind activitatea celor două partide, precum şi un schimb de păreri în probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale, îndeosebi ale securităţii europene. Cu acest prilej, s-a reafirmat dorinţa comună de a dezvolta în continuare relaţiile de colaborare frăţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Belgia, în interesul întăririi prieteniei dintre cele două partide şi popoare, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste. DEBUT 1972 Un tun nou fără zăpadă, un an nou cald. După cupele de şampanie, după şocurile de artificii şi urările de bine şi belşug, anul cel tînăr îşi aşează minutele în cupe mari cu oţel continuind jocurile de artificii la guri de cuptoare. Primele zile ale anului sunt zile de muncă, de ginduri şi proiecte noi, pentru anul care a început. Anul unu al cincinalului calităţii a fost rodnic. A fost un an plin, un an mai darnic, mai harnic decit toţi ceilalţi dinaintea lui. Anul cel nou începe să-şi adune puterile pentru efortul celor 366 de zile , prinderii, localizăm, pe o hartă mare, desfăşurată pe un birou şi o masă lungă, unul dintre blocurile despre care ni s-a vorbit, TS-8 din microraionul 7, Drumul Taberei. Pentru reporter TS, fie el şi 8, nu spune mare lucru, pentru constructori reprezintă o identitate precisă. TS-8 este, sau mai bine spus va fi, o clădire cu 10 etaje în structură mixtă — cofraje şi panouri de faţadă. Nu putem urca însă decit pînă la etajul 7; etajul 8 e încă în lucru. Maistrul constructor Anton Rădulescu mîngîie cu mina pereţii, în timp ce ne face un rezumat succint al avantajelor acestui tip de construcţie, pereţii, turnaţi în cofraje mari,ies netezi şi uniformi, finisajul va fi mai bun, rezistenţa structurii este de un grad ridicat, iar viteza de lucru se dublează. Blocul se încadrează în parametrii indicaţi de noua hotărîre, adică un cost cu 5 la sută mai redus, iar calitatea va fi mai bună. ALO, INSTITUTUL* PROIECT-BUCUREŞTI? — La telefon directorul-adjunct, arhitect Mircea Dima. — Ne acordaţi un microinterviu ? — Cu plăcere. — In acest an vor fi date în folosinţă apartamente cu caracteristici îmbunătăţite. Ce prevăd proiectele elaborate şi unde vor fi materializate ele ? — Am realizat asemenea proiecte pentru un număr de 13 secţiuni diferite, pentru blocuri cu confort I, II şi III. Sunt prevăzute îmbunătăţiri în ceea ce priveşte structura, suprafaţa şi unele finisaje. Amplasamentele sunt : Drumul Taberei, Militari, Berceni... Acum, telefonul nu ne mai este de folos. Mergem la întreprinderea de Construcții-Montaj nr. 2, și împreună cu ing. Constantin Popa, directorul intre- Efortul unor noi împliniri Petre Sălcudeanu Suntem din nou la începutul unui an şi, viind neviind, urmînd un vechi obicei dublat de o necesitate sufletească, facem bilanţuri pentru propria noastră activitate şi tragem linie sub efortul general al ţării pentru a ne putea integra puţinul sau multul pe care l-am făcut fiecare in întregul obştei. Ţara, in anul de care ne-am despărţit şi-a urmat drumul ascendent spre mai bine şi, cind spun spre mai bine, vreau să se înţeleagă că atit pe plan intern cit şi externi am fost martorii unei politici chibzuite la care întreg poporul a aderat în sensul transpunerii, materializării în viaţă, a unor fierbinţi idei de înnobilare a conştiinţei umane, pe drumul atit de complicat al devenirii. Poate nicicind n-am avut senzaţia concretă de schimbare în mecanismul deloc simplu al sufletului omenesc ca la recenta intilnire cu secretarii Comitetelor de partid şi cu preşedinţii consiliilor populare, desfăşurată în prezenţa conducătorilor noştri de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intîlnire de-a dreptul emoţionantă prin caracterul ei de analiză la obiect, prin capacitatea unor oameni de a sintetiza în puţine cuvinte istoria prefacerilor in care, în mare parte, ei înşişi le-au determinat. Am plecat de la ţară, în sens geografic, sufletul răminindu-mi prins prin mii de fire de locurile de odinioară, şi am trăit convingerea, ascultînd pe oamenii care altădată nu reprezentau in ochii celor ce conduceau destinele statului burghez nimic sau aproape nimic, că adevăratele mutaţii, marile mutaţii s-au petrecut în anii socialismului nu numai in peisajul industrial şi urbanistic, in aşezările mediului rural, ci în primul rind în structura intimă a celor socotiţi în trecut, parcă în bătaie de joc. ..talpa ţării“ fără ca ţara să fie pe atunci a lor. Zecile de vorbitori, purtind încă pe miini şi pe chip însemnele de nobilă dăruire pentru recoltele acestei toamne, mi s-au părut adevăraţi tribuni, stăpini pe ei ca şi pe destinele ţării, calmi şi adine înrădăcinaţi in convingerea victoriei socialismului in lucruri şi oameni. Fără să vreau, mi-am adus aminte de părinţii lor măcinaţi de gloanţele acelui singeros 1907, fără să vreau am făcut analogie între cei adunaţi în rotonda sălii Expoziţiei, acum, şi cei unsprezece mii de ţărani, prezenţi cu zece ani în urmă în acelaşi loc cu ocazia încheierii cooperativizării agriculturii, comparaţie venită din nece(Continuare în pag. a 2-a) CTITORII Am cunoscut, la înaltul forum care a dezbătut problemele dezvoltării multilaterale a comunelor patriei, pe unul din ctitorii contemporani ai viitoarelor oraşe, Constantin Deliu, primar şi secretar al comitetului de partid din comuna Recaş, ea însăşi propusă să devină centru de tip urban. Mă întreb cu ce ginduri poate începe un an nou primarul unui viitor oraş? Mă adresez cunoştinţei mele de... un an, Constantin Deliu, care-mi spune: — Oraşele noastre de mîine, la care astăzi încă medităm, cum să fie, cum să arate, nu se vor naşte pe teren abia acum desţelenit. Intr-un fel, ele au şi început să se înfiripe. Recaşul, bunăoară, este de pe acum unul din centrele care conţin elemente potenţiale ale unui oraş agricol: fiinţează două întreprinderi agricole de stat, o staţiune pentru mecanizarea agriculturii, există complexe zootehnice, avem şi 600 de hectare, cu vie, care vor spori la 1000 de hectare. Ne-am făcut socoteala că mai putem organiza alte două sectoare industriale, în tradiţia locală, de tricotaje şi artizanat. Concomitent cu dezvoltarea economică a comunei s-a schimbat atit viaţa ei cit şi a oamenilor. Mai mult de jumătate din numărul caselor sunt noi. Au fost ridicate două cămine culturale. S-au amenajat cinci hectare cu spaţii verzi. Toate cele şase sate aparţinătoare au fost legate prin drumuri modernizate de centrul de comună. Sunt paşi spre urbanizare. Iar ctitorii suntem noi. Şantier ştiinţific Ne adresăm preşedintelui Academiei Republicii Socialiste România, acad. MIRON NICOLESCU: — V-am ruga, tovarăşe preşedinte, să ne conduceţi pe frontul de înaintare al ştiinţei, in (Continuiare în pag. a 3-a) TELEX — PORŢILE DE FIER : Producţia de energie electrică obţinută de hidrocentrala de la Porţile de Fier a depăşit cifra de 2,6 miliarde kilowaţi.