România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)

1972-01-22 / nr. 8474

„România libera“ COMUNICAT cu privire la cea de-a 56-a şedinţă a Comitetului Executiv al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc In perioada 18—20 ianuarie a avut loc la Moscova cea de-a cincizeci şi şasea şedinţă a Co­mitetului Executiv al Consiliu­lui de Ajutor Economic Reci­roc. La şedinţă au participat : . Tolov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Bulgaria, F. Ha­­mouz, vicepreşedinte al Guver­nului Republicii Socialiste Ceho­slovace, G. Weiss, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, D. Gombojov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Mongole, M. Ja­­gielski, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Polone, G. Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, P. Valyi, vicepreşe­dinte al Guvernului Revoluţio­nar Muncitoresc-Ţărănesc Un­gar, M. Leseciko, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U­­niunii Republicilor Sovietice Socialiste. Şedinţa a fost prezidată de M. Leseciko, reprezentantul U­­niunii Republicilor Sovietice So­cialiste. La şedinţa Comitetului Exe­cutiv a participat la examina­rea unor probleme, în confor­mitate cu Convenţia dintre C.A.E.R. şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, M. Orlandici, membru al Consi­liului­ Executiv Federal. Comitetul Executiv a exami­nat, în conformitate cu sarcina trasată de cea de-a XXV-a Se­siune a C.A.E.R., stadiul reali­zării unor acţiuni prevăzute în programul complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării inte­grării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. Examinînd informarea Secre­tariatului Consiliului cu privire la planurile de elaborare a ac­ţiunilor corespunzătoare din Programul complex, adoptate de organele C.A.E.R. şi de organi­zaţiile economice internaţionale ale ţărilor membre ale C.A.E.R., Comitetul Executiv a relevat că organele Consiliului şi organiza­ţiile economice internaţionale ale ţărilor membre ale C.A.E.R. au stabilit modul şi termenele elaborării unor acţiuni din Pro­gramul complex, au trecut la realizarea acestora şi, in pre­zent, lucrările cu privire la în­deplinirea Programului complex reprezintă principalul conţinut al activităţii tuturor organelor Consiliului. Comitetul Executiv a exami­nat informarea referitoare la­ consfătuirea desfăşurată de pre­şedintele Comitetului Executiv cu preşedinţii comisiilor perma­nente şi ai­ altor organe ale C.A.E.R. în legătură cu activi­tatea acestor organe ale C.A.E.R. privind realizarea Programului complex şi a adoptat în această problemă o hotărâre corespun­zătoare. Comitetul Executiv a adoptat propunerile Comisiilor perma­nente C.A.E.R. pentru construc­ţii de maşini şi pentru industria radiotehnică şi electronică cu privire la dezvoltarea colaboră­rii îndreptate spre lărgirea pro­ducţiei unor noi utilaje de înaltă productivitate, aparatură radio­­electronică şi piese de schimb, spre creşterea nivelului tehnic al produselor industriei con­structoare de maşini şi indus-­­­triei radioelectronice, precum şi cu privire la măsurile care să­­ contribuie la îmbunătăţirea de­servirii tehnice a maşinilor, a­­paratelor şi utilajelor care fac obiectul livrărilor reciproce. In cursul şedinţei Comitetului­­ Executiv, ţările membre ale­­ C.A.E.R. au semnat Convenţia privind colaborarea în domeniul­­ planificării comune a unor ti­­­­puri de maşini-unelte pentru aşchierea metalelor. Convenţia prevede colabora­rea ţârilor membre ale C.A.E.R. in domeniul efectuării lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de pro­iectări privind crearea de ma­şini-unelte cu comandă nume­rică program şi asimilarea pro­ducţiei acestora, precum şi li­vrări reciproce ale acestor ma­­şini-unelte, subansamble, siste­me şi automate de strungărie pe perioada 1972—1975. La şedinţa Comitetului Exe­cutiv a fost prezentată infor­marea Comisiilor permanente C.A.E.R. pentru agricultură şi pentru industria alimentară cu privire la stadiul îndeplinirii acţiunilor din Programul com­plex, care fac parte din sfera de activitate a acestor comisii. Au fost elaborate recomandări cu privire la aplicarea unor forme noi, mai eficiente, de co­laborare tehnico-ştiinţifică în ce priveşte soluţionarea proble­melor creşterii valorii nutritive a produselor fabricate şi crea­rea unor noi tipuri de produse de înaltă calitate, precum şi cu privire la principalele probleme referitoare la ambalaje şi ma­teriale de ambalat pentru pro­dusele alimentare. Ţările membre ale C.A.E.R. au semnat o serie de convenţii privind colaborarea tehnico-şti­­inţifică în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, pre­gătite de comisiile permanente. Comitetul Executiv a definit direcţiile activităţii Comisiilor permanente pentru agricultură şi pentru industria alimentară pe perioada următoare şi a sta­bilit măsuri concrete în legă­tură cu soluţionarea complexă a problemelor colaborării pri­vind întărirea în continuare a bazei tehnico-materiale a aces­tor ramuri ale economiei naţio­nale. Comitetul Executiv a apro­bat Regulamentele unor noi or­gane ale C.A.E.R., create in baza hotărîrii celei de-a XXV-a Sesiuni a Consiliului şi a­­nume : Regulamentele Comitetu­lui C.A.E.R. pentru colaborare în domeniul activităţii de plani­ficare, în componenţa căruia in­tră preşedinţii organelor cen­trale de planificare, Comitetului C.A.E.R. pentru colaborare teh­­nico-ştiinţifică, în componenţa căruia intră preşedinţi ai co­mitetelor, miniştri şi conducă­tori ai departamentelor pentru ştiinţă şi tehnică, Comisiei per­manente C.A.E.R. pentru poşte şi telecomunicaţii. Consfătuirii conducătorilor oficiilor pentru invenţii din ţările membre ale C.A.E.R. Comitetul Executiv a luat cu­noştinţă de raportul despre ac­tivitatea desfăşurată de Consfă­tuirea reprezentanţilor ţărilor membre ale C.A.E.R. pentru probleme juridice, cu privire la perfecţionarea activităţii orga­nelor de arbitraj pentru comerţ exterior şi a adoptat proiectul Convenţiei privind soluţionarea pe cale arbitrară a litigiilor de drept civil, decurgînd din rela­ţiile de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, elaborat de Consfătuire. In scopul dezvoltării în conti­nuare a colaborării ţărilor membre ale C.A.E.R. în dome­niul comerţului interior şi al perfecţionării formelor organi­zatorice ale acestuia, Comitetul Executiv a considerat oportun ca, în viitor, Consfătuirea mi­niştrilor comerţului interior ai ţărilor membre ale C.A.E.R. să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Consiliului de Ajutor E­­conomic Reciproc. Comitetul Executiv a aprobat planul său de lucru pe anul 1972. In plan au fost incluse în­deosebi probleme legate de în­făptuirea Programului complex. In cursul şedinţei Comitetului Executiv au fost examinate ?i alte probleme : a fost aprobat planul lucrărilor de cercetări ştiinţifice al Institutului inter­naţional pentru probleme econo­mice ale sistemului mondial so­cialist pînă în anul 1973 inclusiv, a fost aprobat bugetul Secreta­riatului Consiliului pe anul 1972. Comitetul Executiv a fost de acord cu propunerea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu privire la extinderea colabo­rării R.S.F.I. în cadrul C.A.E.R. asupra domeniului transporturi­­lor, in conformitate cu Conven­ţia dintre Consiliul de Ajutor Economic Reciproc şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind participarea R.S.F.I. la lucrările organelor C.A.E.R. Şedinţa Comitetului Executiv s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reci­procă. Tovarăşul Gheorghe Rădulescu s-a înapoiat de la Moscova Vineri s-a înapoiat de la Mos­cova tovarăşul Gheorghe Rădu­lescu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştrii, reprezentan­tul permanent al României în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, care a participat la lucrările celei de-a 56-a şedinţe a Comitetului Executiv al C.A.E.R La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, erau prezenţi tovarăşii Leonte Răutu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Teodor Vasiliu, Dan Enăchescu, miniş­tri, Ion Drăgan, secretar gene­ral al Consiliului de Miniştri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, alte persoane oficiale. Au fost de faţă V. S. Tikunov ministru­ consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Ager­­pres) A APĂRUT NR. 1/1972 AL REVISTEI „PROBLEME ECONOMICE“ Din cuprins : Haralambie Ni­­culescu : Relaţia dintre procesul de creare a valorii şi de valori­ficare în socialism ; Dr. Ileana Stănescu : Valorificarea potenţe­lor economice şi sociale ale a­­griculturii cooperatiste ; Ştefan Arsene : Creşterea rolului pre­ţurilor în conducerea planificată a economiei naţionale ; Mihai Varia : Pregătirea cadrelor pen­tru informatică — sarcină im­portantă în actualul cincinal ; Dr. Al. Puiu : Factori de creş­tere a competitivităţii produse­lor româneşti pe pieţele exter­ne ; Z. Folt : Autoutilarea — a­­tribut al procesului de industria­lizare socialistă ; Dr. Cezar Basno : Dobînda — factor de cointeresare a întreprinderilor in utilizarea eficientă a mijloace­lor circulante ; Dr. N. Braşovea­­nu, V. Baghinschi : Influenţa modernizării mijloacelor de pro­ducţie asupra repartiţiei terito­riale a producţiei agricole : Po­sibilităţi de perfecţionare a re­laţiilor dintre industrie şi co­merţ : Criza sistemului valutar capitalist : cauze, implicaţii, perspective (I) ; Sistemul indi­catorilor de plan*; Smaranda Tu­dor : Afirmarea personalităţii maistrului în întreprindere şi în grupa de muncă . VI. Krasna­­seschi : Ergonomia — ştiinţă a creşterii productivităţii şi a sa­tisfacţiei în muncă . V. Aldea : UNCTAD — Conferinţa Naţiuni­lor Unite pentru Comerţ şi Dez­voltare : Dr. Paul N. Ştefănescu : Petrochimia în deceniul actual ; A. Pietraru : Zonele libere şi porturile libere — forme de pro­movare a comerţului internaţio­nal ; Dr. A. Berea : Sistemul de preţuri în mecanismul economic socialist ; T. Duţia : O sinteză reuşită privind metodele de de­terminare şi analiză a preţului de cost ; Dr. I. Lemnij : Ascen­siunea socială a ştiinţei. Primire la Consiliul de Miniştri Vineri la amiază, vicepreşe­dintele Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu a primit pe prof. Urs Hochstrasser, preşedin­tele Comisiei de energie atomi­că din Elveţia, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cor­dială, a luat parte preşedintele Comitetului de Stat pentru E­­nergia Nucleară, prof. Ion Ursu. Cu acest prilej, au fost abor-­­date probleme privind dezvolta­rea colaborării dintre România şi Elveţia în domeniul aplicaţi­ilor paşnice ale energiei atomice. (Agerpres) Numirea noului reprezentant permanent al Republicii Socialiste România pe lingă O. N. U. Prin decret al Consiliului de Stat, tovarăşul Ion Datcu, am­basador, a fost numit în func­ţia de reprezentant permanent al Republicii Socialiste România pe lingă Organizaţia Naţiunilor Unite, în locul tovarășului Gheorghe Diaconescu, care a fost rechemat in centrala Mi­nisterului Afacerilor Externe. (Agerpes) Intr-o avancronică con­sacrată meciurilor pe care echipele britanice le vor susţine în cupele europene, săptămînalul „Sunday Times“ se ocupă şi de intîlnirea pe care Tottenham Hotspur o va disputa in compania for­maţiei române U.T.A. Sub semnătura lui Brian Glan­­ville, „Sunday Times“ scrie : „Spurs are o misiune ne­liniştitoare impotriva echi­pei U.T. Arad. Spurs ar pu­tea să învingă , cu condi­ţia să-l stăpinească pe splen­didul roşcovan Flavius Do­­mide... Eu am urmărit U.T.A. jubind vara trecută la Constanta , o formaţie bine echilibrată, flexibilă, puternică, în care Domide este un mijlocaș ofensiv complet, coordonator, com­­binînd în mod armonios cu Brn­sovski, centrul înaintaș. In avancronică este publi­cată și fotografia lui Do­mide, caracterizat printr-un singur cuvînt : Splendid ! • ULTIMELE DOUA PAR­TIDE din sferturile de finală ale turneului internaţional de tenis de la Londra, s-au în­cheiat cu următoarele rezulta­te : Ilie Nastase (România) — G. Battrick (Anglia) 7—5, 6—4 Clark Graebner (S.U.A.) — Pancho Gonzales (S.U.A.) 6—2, 7—6. In semifinale, Graebner l-a eliminat pe Năstase cu 6—3, abandon al jucătorului român. LOTO EXTRAGEREA I : 35 38 78 70 18 83 50 44 32 EXTRAGEREA a II-a : 22 63 47 46 67 24 37 Primire la tovarăşul Paul Niculescu-Mizil In după-amiaza zilei de ieri, tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., a pri­mit delegaţia de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto­­română, condusă de tovarăşul A. V. Grebner, vicepreşedinte al Asociaţiei, redactor-şef ad­junct al ziarului „Izvestia“, care, la invitaţia Consiliului General ARLUS, se află în ţara noastră, pentru semnarea Planului de co­laborare între cele două aso­ciaţii pe anul 1972. La primire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovără­şească, au participat tovarăşii Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui General ARLUS, şi Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost prezent, de asemenea, V. S. Tikunov, ministru-consilier al Ambasadei U.R.S.S. la Bu­curești. Semnarea Protocolului comercial între România şi Ungaria pe anul 1972 In urma tratativelor purtate într-o atmosferă prietenească şi de înţelegere reciprocă, la 21 ianuarie a fost semnat Protoco­lul comercial între Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară pe anul 1972. Potrivit documentului, Româ­nia va livra printre altele : autocamioane, autoutilitare, au­toturisme de teren, tractoare, remorci basculante, maşini agri­cole, locomotive Diesel hidrau­lice, vagoane de marfă, utilaj petrolier, utilaje de construcţii, rulmenţi, maşini unelte, produ­se sodice, ale industriei lemnu­lui, ciment şi diferite materiale de construcţii, sare, bunuri de consum. La rîndul său, Ungaria va li­vra printre altele: maşini unel­te, utilaje siderurgice, instalaţii pentru fabricarea becurilor, uti­laje pentru producţia de alumi­nă, utilaje chimice şi alimenta­re, rulmenţi, autobuze, aparate de măsură şi control, utilaje pentru industria uşoară, maşini de construcţii laminate şi ţevi din oţel, aluminiu şi semifabri­cate din aluminiu, alumină cal­cinată, produse chimice, ţesături de bumbac şi alte bunuri de consum. Protocolul a fost semnat din partea română de Nicolae Nico­lae, prim adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din par­tea ungară de Tordai Jeno, ad­junct al ministrului comerţului exterior. La semnare au participat Cor­nel Burtică, ministrul comerţului exterior, Ferenc Martin, amba­sadorul Ungariei la București. Semnarea unui Protocol adiţional­­ la Tratatul de asistenţă juridică dintre România şi Iugoslavia Vineri 21 ianuarie, la Ministe­rul Afacerilor Externe, a avut loc semnarea unui Protocol adi­ţional la Tratatul de asistenţă juridică dintre România şi Iugo­slavia, semnat la Belgrad la 18 octombrie 1960. Din partea Republicii Socia­liste România, protocolul a fost semnat de Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia de Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. Convorbiri economice româno —libiene Pentru întărirea relaţiilor e­­conomice şi comerciale româno­­libiene o delegaţie din Republi­ca Socialistă România a vizitat Republica Arabă Libiana in pe­rioada 14—19 ianuarie 1972. Delegaţia română, condusă de Florian Stoica, director general în Ministerul Comerţului Exte­rior, a avut în timpul vizitei sale la Tripoli, convorbiri cu delegaţia Republicii Arabe Li­biene, condusă de Ahmed El­a­trash, subsecretar in Ministerul Economiei. Convorbirile, care s-au desfă­şurat intr-o atmosferă cordială, au inclus cooperarea intre cele două ţări, in sectoarele : petro­lier, agricol, schimburi comer­ciale şi cooperării tehnice. Delegaţiile au convenit întări­rea de mai departe a cooperării în domeniile menţionate. S-a căzut de acord ca in viitorul a­­propiat să se semneze un acord comercial şi un acord de coo­perare economică și tehnică. Deschiderea oficială a Reprezentanţei P.N.U.D. La sediul Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii interna­ţionale (ADIRI) din Capitală a avut loc vineri, festivitatea des­chiderii oficiale a Reprezentan­ţei la Bucureşti, a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvol­tare (P.N.U.D.). La festivitate au participat Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Traian Ionaşcu, preşedinte al Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din România, reprezentanţi ai con­ducerii unor ministere şi insti­tuţii centrale. Au fost, de asemenea, pre­zenţi reprezentanţi ai P.N.U.D. şi ai instituţiilor specializate ale Naţiunilor Unite. La ceremonie a luat parte S. A. Chedid, director al Cen­trului de Informare O.N.U. la Bucureşti. Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a adresat o telegramă de felicitare ministru­lui afacerilor externe al Repu­blicii Populare Chineze, Ci Pin-fei, cu ocazia numirii sale in această funcţie. • Noul ambasador extraordinar­­ şi plenipotenţiar al Republicii Sierra Leone la Bucureşti,­­ Edward Wilmot Blyden, a depus vineri dimineaţă, o coroană de­­ flori la Monumentul eroilor­­ luptei pentru libertatea poporului­­ şi a patriei, pentru socialism. fpilUDA ZILEI Pagina a 5-a — 22 ianuarie 1972 fECTUALTATEA INTERNAŢIONALĂ VEŞTI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE U.R.S S. : Dezvoltarea navi­gaţiei fluviale. Navigaţia fluvială ocupă o pondere importantă in întregul sistem al transporturilor din Uniunea Sovietică, unde reţeaua de fluvii şi canale traversează întreaga ţară. Ţinîndu-se seama şi de condi­ţiile de climă, care împiedică navigaţia fluvială în timpul lungilor luni de iarnă, în Uni­unea Sovietică a început con­strucţia unor spărgătoare de gheaţă fluviale care vor putea răzbi şi prin gheţuri cu grosi­mea de 50 cm. Prelungirea du­ratei navigaţiei va permite spo­rirea volumului de mărfuri transportate pe căile fluviale cu 25 la sută in decurs de zece ani. Pentru a ne imagina acest vo­lum, este suficient să amintim că pentru anul 1975 planul pre­vede ca navele fluviale să transporte 380 milioane tone de diferite mărfuri. R. P. CHINEZĂ : Creşterea producţiei de energie electrică. Electricitatea a pătruns tot mai mult in localităţile din pro­vincia Shansi din nordul Chi­nei. In prezent, 63 la sută din comunele populare şi 41 la sută din brigăzile de producţie dis­pun de energie electrică. In 1971 au fost date in funcţiune de trei ori mai multe hidrocentrale de capacitate mică, centrale termi­ce, linii de înaltă tensiune, sta­ţii de transformare faţă de anul precedent. Creşterea producţiei de energie electrică a contribuit la mecanizarea lucrărilor agri­cole şi la dezvoltarea industriei locale. R.S.F. IUGOSLAVIA : Re­zultate remarcabile în dezvol­tarea provinciei autonome Voivodina. In ultimii zece ani, s-au ob­ţinut rezultate remarcabile in dezvoltarea economică, sporirea nivelului de trai şi îmbunătăţi­rea condiţiilor sociale ale locui­torilor din provincia autonomă Voivodina. In anii de după răz­boi, venitul naţional pe locuitor a sporit de peste trei ori, iar numărul salariaţilor de peste două ori şi jumătate, ceea ce în­seamnă că fiecare al patrulea locuitor este salariat. Numai în ultimii cinci ani, au fost con­struite 50 000 de locuinţe noi. Prin cinci locuitori, unul are locuinţă constrită în anii de după eliberare. Provincia este electrificată în proporţie de 93 la sută. R. S. CEHOSLOVACĂ : In­trarea în funcţiune a unor noi capacităţi energetice în ultimele 12 luni, în Cehia şi Moravia au intrat in funcţi­une noi capacităţi energetice cu o putere instalată totală de 785 megawaţi. In acest an, produc­ţia centralelor electrice din R.S. Cehă va spori cu 12 la sută faţă de anul trecut, fiind egală cu 32 miliarde kilowat-ore de energie electrică. R. P. BULGARIA : Indus­tria construcţiilor de maşini în cel de-al şaselea cincinal. Intr-un interviu acordat zia­rului „Rabotnicesko Delo", mi­nistrul construcţiilor de maşini, Ivan Popov, relevă că in cursul celui de al şaselea plan cincinal producţia acestui sector indus­trial va spori de 2,2 ori, iar rata medie anuală a creşterii pro­ductivităţii muncii va fi de 11,1 la sută. Una din sarcinile principale care stau în faţa construcţiilor de maşini este de a desăvîrşi concentrarea producţiei. In pre­zent, in Bulgaria s-a trecut la etapa concentrării tipurilor co­mune de activităţi de produc­ţie, ceea ce va aduce mari eco­nomii prin reducerea preţului de cost, economii la materiale şi altele. In afară de aceasta, in întreprinderi se vor elibera nu­meroase suprafeţe productive, fapt care va permite realizarea unor economii în domeniul con­strucţiilor capitale. R. P. UNGARA : Un nou obiectiv industrial va intra in funcţiune la Szolnok. Printre obiectivele industriale ce urmează a fi date in exploa­tare în acest an în Ungaria se numără şi a patra fabrică de acid sulfuric din cadrul combi­natului chimic de la Szolnok. Lucrările de construcţie au fost terminate şi, in prezent, are loc montarea utilajelor in valoare de 115 milioane forinţi. Noua unitate, cu o capacitate anuală de 200 000­ tone va livra incă in 1972 60 000—70 000 tone de acid sulfuric. In ansamblu, prin realizarea fabricii, produc­ţia de acid sulfuric a combinatu­lui de la Szolnok va depăși 500 000 tone pe an.­ ­ • • atf: Tratativele privind încheierea unui acord de circulaţie intre R.D.G. si R.F.G. BERLIN 21 (Agerpres). — Michael Kohl, secretar de stat la Consiliul de Miniştri al R.D. Germane, şi Egon Bahr, secretar de stat la Cancelaria Federală a R.F. a Germaniei, au continuat la 20 şi 21 ianua­rie, însoţiţi de delegaţii, tra­tativele asupra­ unui acord cu privire la traficul între R. D. Germană şi R.F. a Germaniei. Tratativele au avut loc la se­diul Consiliului de Miniştri al R.D.G. Părţile au căzut de a­­cord, menţionează agenţia A.D.N., să continue convorbiril­­le la 2 februarie, la Bonn. Dezvoltarea schimburilor de mărfuri intre R. P. Polonă si Marea Britanie VARŞOVIA 21 (Agerpres).­­ Agenţia poloneză „Robotnica“ relevă tendinţele pozitive in dezvoltarea schimburilor de mărfuri dintre R. P. Polonă şi Marea Britanie în ultimii cinci ani. A­stfel, livrările de măr­furi poloneze pe piaţa brita­nică au crescut cu 30 la sută, ridicindu-se de la 460 milioane zloţi valută la peste 600 milioa­ne. In 1971, comerţul polono­­englez a crescut considerabil. S-a înregistrat, de asemenea, un spor important al importului de mărfuri britanice în Polonia, care în 1970 a atins suma de 580 milioane zloţi valută. Agenţia aminteşte, totodată, şi existenţa unor dificultăţi în schimburile comerciale cu Marea Britanie, menţionînd, în această ordine de idei, restricţiile cantitative aplicate încă de autorităţile en­gleze sub forma contingentări­­lor. Acestea, menţionează agen­ţia, ridică unele obstacole în ca­lea unei dezvoltări a schimburi­lor reciproce corespunzătoare posibilităţilor existente. Provoacă îngrijorare faptul că mărirea posibilităţilor de export ale Poloniei nu poate echilibra pierderile legate de aderarea Marii Britanii la Piaţa comună, scrie agenţia „Robotnica". De aceea, se exprimă dorinţa părţii poloneze ca partenerii britanici să creeze condiţii de aşa natură pentru dezvoltarea schimburilor cu Polonia, incit intrarea An­gliei în C­­.E. să nu devină o frină în calea colaborării eco­nomice reciproc avantajoase. Înfăţişarea de mîine a localităţilor brăilene (Urmare din pag. 1) pe baza acestor proiecte de sis­­­tematizare, care sunt emanaţia gîndirii tuturor locuitorilor în­­trucît ele au fost pe larg dezbă­tute cu toţi cetăţenii, atit prin prezentarea lor în expoziţii, în comisiile de sistematizare, cit şi prin aprobarea in sesiunile con­siliilor populare. La întocmirea proiectelor de sistematizare pri­vind dezvoltarea economică şi socială a localităţilor, s-au avut în vedere condiţiile cadrului na­tural, dispunerea localităţilor în cadrul judeţului, funcţiunile e­­conomice actuale şi de perspec­tivă, populaţia actuală şi viitoa­re, precum şi organizarea între­gii vieţi sociale. Desigur, stadiul de dezvoltare a localităţilor ru­rale in ceea ce priveşte siste­matizarea se află încă în faza incipientă, uimind ca din acest cincinal profilul unor localităţi să se contureze pregnant atit sub aspect economic cit şi social, în special a acelor localităţi care au condiţii, aşa cum spuneam, de a deveni centre economice şi sociale cu caracter urban.­­ Am dori să ne precizaţi care este gradul de urbani­zare a localităţilor judeţului şi ce măsuri se preconizează pentru accelerarea acestui proces ? — După cum este cunoscut, judeţul Brăila nu dispune decit de două centre urbane : muni­cipiul Brăila şi oraşul Făurei. Municipiul Brăila, puternic cen­tru industrial cu o populaţie de aproximativ 170 mii locuitori, are o echipare tehnică-edilitară corespunzătoare, la care nu mai avem de intervenit decit adău­gind clădirile social-culturale şi locuinţele necesare. In schimb oraşul Făurei, creat odată cu judeţul, necesită măsuri mai am­ple pentru echiparea sa cu o se­rie de dotări printre care : ali­mentarea cu apă, canalizare, u­­nităţi de deservire şi social-cul­turale etc. Planul de investiţii al Consiliului popular judeţean din actualul cincinal, cit şi cel de perspectivă, completat de contribuţia cetăţenească in mun­că şi în bani, vor completa a­­ceste dotări. De pe acum putem spune că se conturează în muni­cipiul Brăila construirea uinui stadion cu 21 000 locuri, o sală de sport, un bazin de înot o­­limpic. De asemenea, se va dez­volta şi moderniza — intrînd în circuitul naţional — staţiunea Lacul Sărat, ale cărei calităţi te­rapeutice sunt cunoscute. Tot in municipiul Brăila se va construi o casă de cultură, în oraşul Fău­rei vor începe lucrările de ali­mentare cu apă şi canalizare, se vor construi noi obiective in­dustriale, printre care o fabrică de conserve, ateliere de artiza­nat, complexe de deservire şi se va extinde activitatea indus­triei locale. In ceea ce priveşte urbani­zarea localităţilor rurale, o a­­tenţie deosebită o vom acorda celor 10 comune propuse a de­veni oraşe. In acest scop, se vor amplasa obiective economice ca de exemplu : ferme de vaci la Măxineni şi însurăţei, fabrici de brinzeturi la Movila Miresii şi însurăţei etc. — înfăptuirea programului de ridicare edilitară a loca­lităţilor presupune iniţiative pentru asigurarea bazei ma­teriale necesare traducerii in viaţă a proiectelor de siste­matizare, modernizare şi ur­banizare. — Intr-adevăr, procesul amplu de ridicare a tuturor localităţi­lor pe o treaptă superioară de civilizaţie necesită multă iniţia­tivă din partea consiliilor popu­lare în ceea ce priveşte alege­rea obiectivelor, realizarea lor şi asigurarea bazei materiale ne­cesare. Rezultatele obţinute până acum dovedesc că avem sufi­ciente forţe, cadre de speciali­tate, care manifestă iniţiativă şi depun eforturi pentru înfăptui­rea celor propuse. Bunăoară, pentru asigurarea produselor de balastieră , produse strict ne­cesare la executarea lucrărilor social-culturale şi de care du­cem lipsă,­­ s-au făcut demer­suri în vederea infiinţării unei balastiere comune pe care s-o exploatăm împreună cu judeţele limitrofe. In ceea ce priveşte cărămida ea va fi asigurată de întreprinderea de industrie lo­cală Brăila, precum şi de noua fabrică de cărămidă dată în fo­losinţă recent în oraşul Făurei. La aceasta se va adăuga cără­mida produsă de către consiliile populare comunale din Ianca, Viziru, Bărăganul, precum şi de alte patru localităţi care au în­fiinţat activităţi industriale pro­prii. Pe această cale se va asi­gura anual pentru nevoile şan­tierelor de construcţii­ edilitar­­gospodăreşti 7 milioane bucăţi cărămidă presată. — Care este aportul consi­liilor populare comunale în această acţiune ? — Dacă pînă acum aportul consiliilor populare comunale s-a făcut mai puţin simţit în această direcţie, după Confe­rinţa pe ţară a secretarilor de partid şi primarilor comunali şi ţinind seama de indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consiliile populare comunale au fost îndrumate să treacă la o muncă concretă pentru exerci­tarea mai deplină a atribuţiu­­nilor conferite de lege. In pre­zent, pe baza schiţelor de siste­matizare pe care le au la dis­poziţie, ele întocmesc progra­mul de folosire judicioasă a ve­trei satului, îndeosebi a centru­lui civic, iau măsuri şi veghează la amplasarea conform indicaţii­lor din schiţele de sistematizare a tuturor obiectivelor ce se înalţă pe raza comunelor. O se­rie de atribuţiuni care privesc direct treburile satului şi care erau rezolvate de la judeţ, au fost trecute în seama comune­lor : amplasarea construcţiilor, administrarea şi folosirea tutu­ror fondurilor etc. La propune­rea cetăţenilor, consiliile popu­lare comunale au luat măsuri pentru construirea în centrele civice a unor locuinţe din cără­midă cu două nivele. Se află în execuţie un studiu privind posi­bilităţile de alimentare cu apă potabilă a localităţilor din me­diul rural care va fi înfăptuit cu sprijinul cetăţenilor. In ve­derea echipării localităţilor ru­rale cu dotări edilitar-gospodă­­reşti, s-a înfiinţat o secţie,­in cadrul industriei locale din ora­şul Făurei, care produce dale pentru trotuare şi tuburi de be­ton pentru instalaţii de canali­zare. Studiul întreprins cu contri­buţia organelor comunale a dus la concluzia că toate consiliile populare comunale dispun de resurse locale de materii prime sau materiale nevalorificate şi forţă de muncă insuficient uti­lizată. Punerea în mai mare mă­sură în valoare a acestor re­zerve va asigura înfiinţarea u­­nor prestări de serviciu şi obţi­nerea de produse necesare popu­laţiei. Specificul economic al judeţului nostru creează condiţii pentru dezvoltarea activităţilor de prelucrare a unor produse agricole. Anul acesta se vor în­fiinţa pe lingă consiliile popu­lare comunale activităţi indus­triale de acest gen care vor a­­duce venituri de peste trei mi­lioane lei. Vor fi puse în va­loare lacurile existente, amena­­jindu-se crescătorii de peşte la Jirlău, Vişani, Grădiştea, şi se va incepe amenajarea lacurilor sărate de la Movila Miresii şi Gîineni, care au calităţi tera­peutice. In comunele din lunca Dunării, se va extinde folosirea papurei şi răchitei pentru dez­voltarea activităţilor de împle­tituri. Ca urmare a sistematizării şi urbanizării localităţilor rurale din cuprinsul judeţului nostru, vom ajunge la o dotare cores­punzătoare în special a celor 10 localităţi propuse a deveni cen­tre economice şi sociale cu ca­racter urban, asigurîndu-se in felul acesta posibilităţi de apro­vizionare, deservire socială a populaţiei din teritoriu la nivel urban. In acest scop se vor am­plasa unităţi industriale de pre­lucrare şi valorificare a produ­selor agro-alimentare, unităţi sau secţii ale industriei locale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi cooperaţiei de consum, dotări în domeniul culturii, învăţămîntu­­lui şi sănătăţii. Ca urmare forţa de muncă din localităţile înve­cinate va fi utilizată de către aceste noi centre urbane iar con­diţiile de trai ale populaţiei de la sate se vor apropia tot mai mult de cele ale populaţiei de la oraşe. AJUTOR ACORDAT DE NAŢIUNILE UNITE A POPULAŢIEI .­ DIN BANGLA DESH DACCA 21 (Agerpres).­­ Naţiunile Unite s-au­ oferit să trimită guvernului Bangla Desh 200 000 tone de urine lunar, pentru a-l ajuta să facă faţă nevoilor urgente ale populaţiei, a anunţat Paul Marc Henry, director general adjunct al P.N.U.D., însărcinat cu operaţi­unile de ajutorare în zona Dacca. El a menţionat că va prezenta secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, un raport asupra situaţiei popula­ţiei din Bangla­desh. Totodată, agenţia Associated Press relatează din Delhi că reprezentantul O.N.U., Thomas Jamieson, a remis ministrului de externe indian, Swaran Singh. 5.1 milioane dolari pen­tru ajutorarea refugiaţilor Ban­gla Desh. STAREA VREMII CE A FOST IERI Temperatura In * C LOCALITATEA------------------------------ FENOMEN METEOROLOGIC ora 8 ora 14 EUROPA CE SE PREVEDE PENTRU URMĂTOARELE 48 DE ORE Interlocutorul nostru de astăzi, meteorologul STANCESCU IOAN, ne comunică : CARACTERISTICA GENERALA A VREMII : Cerul va fi variabil cu înnorări accentuate la început în sud-estul ţării, apoi la sfîrşitul interva­lului în vest. PRECIPITAŢIILE : Slabe locale, mai ales sub formă de ninsoare în su­dul Moldovei, Dobrogea şi Bărăgan, şi ploaie în vestul Olteniei, Banat şi Crişana. VINTUL : Potrivit cu intensificări locale la începutul intervalului în sud-estul ţării. TEMPERATURA : Se menţine coborîta în Moldova, estul Transilvanîei, estul Munteniei şi Dobrogea unde minimele vor fi cuprinse între —13 şi —5 grade­, iar maximele între —4 şi 3 grade. în rest, minimele : —7 si 3 grade, iar maximele între 0 si 9 grade. PROGNOZA PENTRU BUCUREȘTI : Cerul va fi variabil. Favorabil ninsorii slabe. Vînt potrivit. Temperatura minimă între —6 si —4 grade, iar maxima 0 și 2 grade. ROMÂNIA București — 5 — 4 cer variabil Constanta — 3 — 4 cer acoperit,vînt tare Sulina — 1 — 1 cer variabil,vînt tare Galaţi —10 — 6 cer acoperit Bacău — 8 — 5 cer variabil,ninsoare Piatra Neamţ — 5 — 6 cer acoperit ceaţă Iaşi­­13 — 5 cer variabil Suceava — 5 — 4 cer variabil Cluj — 83 cer senin Satu Mare — 86 cer senin Oradea — 65 cer senin Arad — 76 cer senin Timişoara — 76 cer senin Semenic —10 — 8 cer variabil Sibiu — 93 cer senin Brașov —123 cer senin Predeal —101 cer senin Vf. Omul — 9 — 5 cer senin Sinaia. Cota 1500 — 5 — 2 cer senin Joseni * —14 — 4 cer senin Craiova — 1 — 2 cer acoperit Tr. Severin1 1 cer acoperit Sofia­­ 1 — 4 cer acoperit,ninsoare Belgrad — 25 cer variabil Praga — 4 — 1 cer acoperit cer senin Budapesta — 44 Moscova —11 —10 cer variabil Varșovia — 5 — 4 cer acoperit Berlin — 10 cer variabil Atena8 10 cer acoperit, ploaie Roma5 11 cer senin Paris0 6 cer senin Londra — 15 cer variabil Copenhaga0 — 1 cer acoperit Stockhlom1 2 cer acoperit, lapovița Viena — 61 cer variabil Berna— 2 cer acoperit Madrid—­6 cer senin

Next