România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)
1972-01-22 / nr. 8474
„România libera“ COMUNICAT cu privire la cea de-a 56-a şedinţă a Comitetului Executiv al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc In perioada 18—20 ianuarie a avut loc la Moscova cea de-a cincizeci şi şasea şedinţă a Comitetului Executiv al Consiliului de Ajutor Economic Reciroc. La şedinţă au participat : . Tolov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, F. Hamouz, vicepreşedinte al Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, G. Weiss, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, D. Gombojov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole, M. Jagielski, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, G. Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, P. Valyi, vicepreşedinte al Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar, M. Leseciko, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Şedinţa a fost prezidată de M. Leseciko, reprezentantul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La şedinţa Comitetului Executiv a participat la examinarea unor probleme, în conformitate cu Convenţia dintre C.A.E.R. şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, M. Orlandici, membru al Consiliului Executiv Federal. Comitetul Executiv a examinat, în conformitate cu sarcina trasată de cea de-a XXV-a Sesiune a C.A.E.R., stadiul realizării unor acţiuni prevăzute în programul complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. Examinînd informarea Secretariatului Consiliului cu privire la planurile de elaborare a acţiunilor corespunzătoare din Programul complex, adoptate de organele C.A.E.R. şi de organizaţiile economice internaţionale ale ţărilor membre ale C.A.E.R., Comitetul Executiv a relevat că organele Consiliului şi organizaţiile economice internaţionale ale ţărilor membre ale C.A.E.R. au stabilit modul şi termenele elaborării unor acţiuni din Programul complex, au trecut la realizarea acestora şi, in prezent, lucrările cu privire la îndeplinirea Programului complex reprezintă principalul conţinut al activităţii tuturor organelor Consiliului. Comitetul Executiv a examinat informarea referitoare la consfătuirea desfăşurată de preşedintele Comitetului Executiv cu preşedinţii comisiilor permanente şi ai altor organe ale C.A.E.R. în legătură cu activitatea acestor organe ale C.A.E.R. privind realizarea Programului complex şi a adoptat în această problemă o hotărâre corespunzătoare. Comitetul Executiv a adoptat propunerile Comisiilor permanente C.A.E.R. pentru construcţii de maşini şi pentru industria radiotehnică şi electronică cu privire la dezvoltarea colaborării îndreptate spre lărgirea producţiei unor noi utilaje de înaltă productivitate, aparatură radioelectronică şi piese de schimb, spre creşterea nivelului tehnic al produselor industriei constructoare de maşini şi indus-triei radioelectronice, precum şi cu privire la măsurile care să contribuie la îmbunătăţirea deservirii tehnice a maşinilor, aparatelor şi utilajelor care fac obiectul livrărilor reciproce. In cursul şedinţei Comitetului Executiv, ţările membre ale C.A.E.R. au semnat Convenţia privind colaborarea în domeniul planificării comune a unor tipuri de maşini-unelte pentru aşchierea metalelor. Convenţia prevede colaborarea ţârilor membre ale C.A.E.R. in domeniul efectuării lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări privind crearea de maşini-unelte cu comandă numerică program şi asimilarea producţiei acestora, precum şi livrări reciproce ale acestor maşini-unelte, subansamble, sisteme şi automate de strungărie pe perioada 1972—1975. La şedinţa Comitetului Executiv a fost prezentată informarea Comisiilor permanente C.A.E.R. pentru agricultură şi pentru industria alimentară cu privire la stadiul îndeplinirii acţiunilor din Programul complex, care fac parte din sfera de activitate a acestor comisii. Au fost elaborate recomandări cu privire la aplicarea unor forme noi, mai eficiente, de colaborare tehnico-ştiinţifică în ce priveşte soluţionarea problemelor creşterii valorii nutritive a produselor fabricate şi crearea unor noi tipuri de produse de înaltă calitate, precum şi cu privire la principalele probleme referitoare la ambalaje şi materiale de ambalat pentru produsele alimentare. Ţările membre ale C.A.E.R. au semnat o serie de convenţii privind colaborarea tehnico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, pregătite de comisiile permanente. Comitetul Executiv a definit direcţiile activităţii Comisiilor permanente pentru agricultură şi pentru industria alimentară pe perioada următoare şi a stabilit măsuri concrete în legătură cu soluţionarea complexă a problemelor colaborării privind întărirea în continuare a bazei tehnico-materiale a acestor ramuri ale economiei naţionale. Comitetul Executiv a aprobat Regulamentele unor noi organe ale C.A.E.R., create in baza hotărîrii celei de-a XXV-a Sesiuni a Consiliului şi anume : Regulamentele Comitetului C.A.E.R. pentru colaborare în domeniul activităţii de planificare, în componenţa căruia intră preşedinţii organelor centrale de planificare, Comitetului C.A.E.R. pentru colaborare tehnico-ştiinţifică, în componenţa căruia intră preşedinţi ai comitetelor, miniştri şi conducători ai departamentelor pentru ştiinţă şi tehnică, Comisiei permanente C.A.E.R. pentru poşte şi telecomunicaţii. Consfătuirii conducătorilor oficiilor pentru invenţii din ţările membre ale C.A.E.R. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă de raportul despre activitatea desfăşurată de Consfătuirea reprezentanţilor ţărilor membre ale C.A.E.R. pentru probleme juridice, cu privire la perfecţionarea activităţii organelor de arbitraj pentru comerţ exterior şi a adoptat proiectul Convenţiei privind soluţionarea pe cale arbitrară a litigiilor de drept civil, decurgînd din relaţiile de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, elaborat de Consfătuire. In scopul dezvoltării în continuare a colaborării ţărilor membre ale C.A.E.R. în domeniul comerţului interior şi al perfecţionării formelor organizatorice ale acestuia, Comitetul Executiv a considerat oportun ca, în viitor, Consfătuirea miniştrilor comerţului interior ai ţărilor membre ale C.A.E.R. să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Comitetul Executiv a aprobat planul său de lucru pe anul 1972. In plan au fost incluse îndeosebi probleme legate de înfăptuirea Programului complex. In cursul şedinţei Comitetului Executiv au fost examinate ?i alte probleme : a fost aprobat planul lucrărilor de cercetări ştiinţifice al Institutului internaţional pentru probleme economice ale sistemului mondial socialist pînă în anul 1973 inclusiv, a fost aprobat bugetul Secretariatului Consiliului pe anul 1972. Comitetul Executiv a fost de acord cu propunerea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu privire la extinderea colaborării R.S.F.I. în cadrul C.A.E.R. asupra domeniului transporturilor, in conformitate cu Convenţia dintre Consiliul de Ajutor Economic Reciproc şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind participarea R.S.F.I. la lucrările organelor C.A.E.R. Şedinţa Comitetului Executiv s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă. Tovarăşul Gheorghe Rădulescu s-a înapoiat de la Moscova Vineri s-a înapoiat de la Moscova tovarăşul Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştrii, reprezentantul permanent al României în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, care a participat la lucrările celei de-a 56-a şedinţe a Comitetului Executiv al C.A.E.R La sosire, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi tovarăşii Leonte Răutu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Teodor Vasiliu, Dan Enăchescu, miniştri, Ion Drăgan, secretar general al Consiliului de Miniştri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, alte persoane oficiale. Au fost de faţă V. S. Tikunov ministru consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) A APĂRUT NR. 1/1972 AL REVISTEI „PROBLEME ECONOMICE“ Din cuprins : Haralambie Niculescu : Relaţia dintre procesul de creare a valorii şi de valorificare în socialism ; Dr. Ileana Stănescu : Valorificarea potenţelor economice şi sociale ale agriculturii cooperatiste ; Ştefan Arsene : Creşterea rolului preţurilor în conducerea planificată a economiei naţionale ; Mihai Varia : Pregătirea cadrelor pentru informatică — sarcină importantă în actualul cincinal ; Dr. Al. Puiu : Factori de creştere a competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe ; Z. Folt : Autoutilarea — atribut al procesului de industrializare socialistă ; Dr. Cezar Basno : Dobînda — factor de cointeresare a întreprinderilor in utilizarea eficientă a mijloacelor circulante ; Dr. N. Braşoveanu, V. Baghinschi : Influenţa modernizării mijloacelor de producţie asupra repartiţiei teritoriale a producţiei agricole : Posibilităţi de perfecţionare a relaţiilor dintre industrie şi comerţ : Criza sistemului valutar capitalist : cauze, implicaţii, perspective (I) ; Sistemul indicatorilor de plan*; Smaranda Tudor : Afirmarea personalităţii maistrului în întreprindere şi în grupa de muncă . VI. Krasnaseschi : Ergonomia — ştiinţă a creşterii productivităţii şi a satisfacţiei în muncă . V. Aldea : UNCTAD — Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare : Dr. Paul N. Ştefănescu : Petrochimia în deceniul actual ; A. Pietraru : Zonele libere şi porturile libere — forme de promovare a comerţului internaţional ; Dr. A. Berea : Sistemul de preţuri în mecanismul economic socialist ; T. Duţia : O sinteză reuşită privind metodele de determinare şi analiză a preţului de cost ; Dr. I. Lemnij : Ascensiunea socială a ştiinţei. Primire la Consiliul de Miniştri Vineri la amiază, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu a primit pe prof. Urs Hochstrasser, preşedintele Comisiei de energie atomică din Elveţia, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a luat parte preşedintele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, prof. Ion Ursu. Cu acest prilej, au fost abor-date probleme privind dezvoltarea colaborării dintre România şi Elveţia în domeniul aplicaţiilor paşnice ale energiei atomice. (Agerpres) Numirea noului reprezentant permanent al Republicii Socialiste România pe lingă O. N. U. Prin decret al Consiliului de Stat, tovarăşul Ion Datcu, ambasador, a fost numit în funcţia de reprezentant permanent al Republicii Socialiste România pe lingă Organizaţia Naţiunilor Unite, în locul tovarășului Gheorghe Diaconescu, care a fost rechemat in centrala Ministerului Afacerilor Externe. (Agerpes) Intr-o avancronică consacrată meciurilor pe care echipele britanice le vor susţine în cupele europene, săptămînalul „Sunday Times“ se ocupă şi de intîlnirea pe care Tottenham Hotspur o va disputa in compania formaţiei române U.T.A. Sub semnătura lui Brian Glanville, „Sunday Times“ scrie : „Spurs are o misiune neliniştitoare impotriva echipei U.T. Arad. Spurs ar putea să învingă , cu condiţia să-l stăpinească pe splendidul roşcovan Flavius Domide... Eu am urmărit U.T.A. jubind vara trecută la Constanta , o formaţie bine echilibrată, flexibilă, puternică, în care Domide este un mijlocaș ofensiv complet, coordonator, combinînd în mod armonios cu Brnsovski, centrul înaintaș. In avancronică este publicată și fotografia lui Domide, caracterizat printr-un singur cuvînt : Splendid ! • ULTIMELE DOUA PARTIDE din sferturile de finală ale turneului internaţional de tenis de la Londra, s-au încheiat cu următoarele rezultate : Ilie Nastase (România) — G. Battrick (Anglia) 7—5, 6—4 Clark Graebner (S.U.A.) — Pancho Gonzales (S.U.A.) 6—2, 7—6. In semifinale, Graebner l-a eliminat pe Năstase cu 6—3, abandon al jucătorului român. LOTO EXTRAGEREA I : 35 38 78 70 18 83 50 44 32 EXTRAGEREA a II-a : 22 63 47 46 67 24 37 Primire la tovarăşul Paul Niculescu-Mizil In după-amiaza zilei de ieri, tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a primit delegaţia de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovietoromână, condusă de tovarăşul A. V. Grebner, vicepreşedinte al Asociaţiei, redactor-şef adjunct al ziarului „Izvestia“, care, la invitaţia Consiliului General ARLUS, se află în ţara noastră, pentru semnarea Planului de colaborare între cele două asociaţii pe anul 1972. La primire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, au participat tovarăşii Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului General ARLUS, şi Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost prezent, de asemenea, V. S. Tikunov, ministru-consilier al Ambasadei U.R.S.S. la București. Semnarea Protocolului comercial între România şi Ungaria pe anul 1972 In urma tratativelor purtate într-o atmosferă prietenească şi de înţelegere reciprocă, la 21 ianuarie a fost semnat Protocolul comercial între Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară pe anul 1972. Potrivit documentului, România va livra printre altele : autocamioane, autoutilitare, autoturisme de teren, tractoare, remorci basculante, maşini agricole, locomotive Diesel hidraulice, vagoane de marfă, utilaj petrolier, utilaje de construcţii, rulmenţi, maşini unelte, produse sodice, ale industriei lemnului, ciment şi diferite materiale de construcţii, sare, bunuri de consum. La rîndul său, Ungaria va livra printre altele: maşini unelte, utilaje siderurgice, instalaţii pentru fabricarea becurilor, utilaje pentru producţia de alumină, utilaje chimice şi alimentare, rulmenţi, autobuze, aparate de măsură şi control, utilaje pentru industria uşoară, maşini de construcţii laminate şi ţevi din oţel, aluminiu şi semifabricate din aluminiu, alumină calcinată, produse chimice, ţesături de bumbac şi alte bunuri de consum. Protocolul a fost semnat din partea română de Nicolae Nicolae, prim adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea ungară de Tordai Jeno, adjunct al ministrului comerţului exterior. La semnare au participat Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Ferenc Martin, ambasadorul Ungariei la București. Semnarea unui Protocol adiţional la Tratatul de asistenţă juridică dintre România şi Iugoslavia Vineri 21 ianuarie, la Ministerul Afacerilor Externe, a avut loc semnarea unui Protocol adiţional la Tratatul de asistenţă juridică dintre România şi Iugoslavia, semnat la Belgrad la 18 octombrie 1960. Din partea Republicii Socialiste România, protocolul a fost semnat de Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. Convorbiri economice româno —libiene Pentru întărirea relaţiilor economice şi comerciale românolibiene o delegaţie din Republica Socialistă România a vizitat Republica Arabă Libiana in perioada 14—19 ianuarie 1972. Delegaţia română, condusă de Florian Stoica, director general în Ministerul Comerţului Exterior, a avut în timpul vizitei sale la Tripoli, convorbiri cu delegaţia Republicii Arabe Libiene, condusă de Ahmed Elatrash, subsecretar in Ministerul Economiei. Convorbirile, care s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au inclus cooperarea intre cele două ţări, in sectoarele : petrolier, agricol, schimburi comerciale şi cooperării tehnice. Delegaţiile au convenit întărirea de mai departe a cooperării în domeniile menţionate. S-a căzut de acord ca in viitorul apropiat să se semneze un acord comercial şi un acord de cooperare economică și tehnică. Deschiderea oficială a Reprezentanţei P.N.U.D. La sediul Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii internaţionale (ADIRI) din Capitală a avut loc vineri, festivitatea deschiderii oficiale a Reprezentanţei la Bucureşti, a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.). La festivitate au participat Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Traian Ionaşcu, preşedinte al Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din România, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale. Au fost, de asemenea, prezenţi reprezentanţi ai P.N.U.D. şi ai instituţiilor specializate ale Naţiunilor Unite. La ceremonie a luat parte S. A. Chedid, director al Centrului de Informare O.N.U. la Bucureşti. Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a adresat o telegramă de felicitare ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Chineze, Ci Pin-fei, cu ocazia numirii sale in această funcţie. • Noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Sierra Leone la Bucureşti, Edward Wilmot Blyden, a depus vineri dimineaţă, o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. fpilUDA ZILEI Pagina a 5-a — 22 ianuarie 1972 fECTUALTATEA INTERNAŢIONALĂ VEŞTI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE U.R.S S. : Dezvoltarea navigaţiei fluviale. Navigaţia fluvială ocupă o pondere importantă in întregul sistem al transporturilor din Uniunea Sovietică, unde reţeaua de fluvii şi canale traversează întreaga ţară. Ţinîndu-se seama şi de condiţiile de climă, care împiedică navigaţia fluvială în timpul lungilor luni de iarnă, în Uniunea Sovietică a început construcţia unor spărgătoare de gheaţă fluviale care vor putea răzbi şi prin gheţuri cu grosimea de 50 cm. Prelungirea duratei navigaţiei va permite sporirea volumului de mărfuri transportate pe căile fluviale cu 25 la sută in decurs de zece ani. Pentru a ne imagina acest volum, este suficient să amintim că pentru anul 1975 planul prevede ca navele fluviale să transporte 380 milioane tone de diferite mărfuri. R. P. CHINEZĂ : Creşterea producţiei de energie electrică. Electricitatea a pătruns tot mai mult in localităţile din provincia Shansi din nordul Chinei. In prezent, 63 la sută din comunele populare şi 41 la sută din brigăzile de producţie dispun de energie electrică. In 1971 au fost date in funcţiune de trei ori mai multe hidrocentrale de capacitate mică, centrale termice, linii de înaltă tensiune, staţii de transformare faţă de anul precedent. Creşterea producţiei de energie electrică a contribuit la mecanizarea lucrărilor agricole şi la dezvoltarea industriei locale. R.S.F. IUGOSLAVIA : Rezultate remarcabile în dezvoltarea provinciei autonome Voivodina. In ultimii zece ani, s-au obţinut rezultate remarcabile in dezvoltarea economică, sporirea nivelului de trai şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale ale locuitorilor din provincia autonomă Voivodina. In anii de după război, venitul naţional pe locuitor a sporit de peste trei ori, iar numărul salariaţilor de peste două ori şi jumătate, ceea ce înseamnă că fiecare al patrulea locuitor este salariat. Numai în ultimii cinci ani, au fost construite 50 000 de locuinţe noi. Prin cinci locuitori, unul are locuinţă constrită în anii de după eliberare. Provincia este electrificată în proporţie de 93 la sută. R. S. CEHOSLOVACĂ : Intrarea în funcţiune a unor noi capacităţi energetice în ultimele 12 luni, în Cehia şi Moravia au intrat in funcţiune noi capacităţi energetice cu o putere instalată totală de 785 megawaţi. In acest an, producţia centralelor electrice din R.S. Cehă va spori cu 12 la sută faţă de anul trecut, fiind egală cu 32 miliarde kilowat-ore de energie electrică. R. P. BULGARIA : Industria construcţiilor de maşini în cel de-al şaselea cincinal. Intr-un interviu acordat ziarului „Rabotnicesko Delo", ministrul construcţiilor de maşini, Ivan Popov, relevă că in cursul celui de al şaselea plan cincinal producţia acestui sector industrial va spori de 2,2 ori, iar rata medie anuală a creşterii productivităţii muncii va fi de 11,1 la sută. Una din sarcinile principale care stau în faţa construcţiilor de maşini este de a desăvîrşi concentrarea producţiei. In prezent, in Bulgaria s-a trecut la etapa concentrării tipurilor comune de activităţi de producţie, ceea ce va aduce mari economii prin reducerea preţului de cost, economii la materiale şi altele. In afară de aceasta, in întreprinderi se vor elibera numeroase suprafeţe productive, fapt care va permite realizarea unor economii în domeniul construcţiilor capitale. R. P. UNGARA : Un nou obiectiv industrial va intra in funcţiune la Szolnok. Printre obiectivele industriale ce urmează a fi date in exploatare în acest an în Ungaria se numără şi a patra fabrică de acid sulfuric din cadrul combinatului chimic de la Szolnok. Lucrările de construcţie au fost terminate şi, in prezent, are loc montarea utilajelor in valoare de 115 milioane forinţi. Noua unitate, cu o capacitate anuală de 200 000 tone va livra incă in 1972 60 000—70 000 tone de acid sulfuric. In ansamblu, prin realizarea fabricii, producţia de acid sulfuric a combinatului de la Szolnok va depăși 500 000 tone pe an. • • atf: Tratativele privind încheierea unui acord de circulaţie intre R.D.G. si R.F.G. BERLIN 21 (Agerpres). — Michael Kohl, secretar de stat la Consiliul de Miniştri al R.D. Germane, şi Egon Bahr, secretar de stat la Cancelaria Federală a R.F. a Germaniei, au continuat la 20 şi 21 ianuarie, însoţiţi de delegaţii, tratativele asupra unui acord cu privire la traficul între R. D. Germană şi R.F. a Germaniei. Tratativele au avut loc la sediul Consiliului de Miniştri al R.D.G. Părţile au căzut de acord, menţionează agenţia A.D.N., să continue convorbirille la 2 februarie, la Bonn. Dezvoltarea schimburilor de mărfuri intre R. P. Polonă si Marea Britanie VARŞOVIA 21 (Agerpres). Agenţia poloneză „Robotnica“ relevă tendinţele pozitive in dezvoltarea schimburilor de mărfuri dintre R. P. Polonă şi Marea Britanie în ultimii cinci ani. Astfel, livrările de mărfuri poloneze pe piaţa britanică au crescut cu 30 la sută, ridicindu-se de la 460 milioane zloţi valută la peste 600 milioane. In 1971, comerţul polonoenglez a crescut considerabil. S-a înregistrat, de asemenea, un spor important al importului de mărfuri britanice în Polonia, care în 1970 a atins suma de 580 milioane zloţi valută. Agenţia aminteşte, totodată, şi existenţa unor dificultăţi în schimburile comerciale cu Marea Britanie, menţionînd, în această ordine de idei, restricţiile cantitative aplicate încă de autorităţile engleze sub forma contingentărilor. Acestea, menţionează agenţia, ridică unele obstacole în calea unei dezvoltări a schimburilor reciproce corespunzătoare posibilităţilor existente. Provoacă îngrijorare faptul că mărirea posibilităţilor de export ale Poloniei nu poate echilibra pierderile legate de aderarea Marii Britanii la Piaţa comună, scrie agenţia „Robotnica". De aceea, se exprimă dorinţa părţii poloneze ca partenerii britanici să creeze condiţii de aşa natură pentru dezvoltarea schimburilor cu Polonia, incit intrarea Angliei în C.E. să nu devină o frină în calea colaborării economice reciproc avantajoase. Înfăţişarea de mîine a localităţilor brăilene (Urmare din pag. 1) pe baza acestor proiecte de sistematizare, care sunt emanaţia gîndirii tuturor locuitorilor întrucît ele au fost pe larg dezbătute cu toţi cetăţenii, atit prin prezentarea lor în expoziţii, în comisiile de sistematizare, cit şi prin aprobarea in sesiunile consiliilor populare. La întocmirea proiectelor de sistematizare privind dezvoltarea economică şi socială a localităţilor, s-au avut în vedere condiţiile cadrului natural, dispunerea localităţilor în cadrul judeţului, funcţiunile economice actuale şi de perspectivă, populaţia actuală şi viitoare, precum şi organizarea întregii vieţi sociale. Desigur, stadiul de dezvoltare a localităţilor rurale in ceea ce priveşte sistematizarea se află încă în faza incipientă, uimind ca din acest cincinal profilul unor localităţi să se contureze pregnant atit sub aspect economic cit şi social, în special a acelor localităţi care au condiţii, aşa cum spuneam, de a deveni centre economice şi sociale cu caracter urban. Am dori să ne precizaţi care este gradul de urbanizare a localităţilor judeţului şi ce măsuri se preconizează pentru accelerarea acestui proces ? — După cum este cunoscut, judeţul Brăila nu dispune decit de două centre urbane : municipiul Brăila şi oraşul Făurei. Municipiul Brăila, puternic centru industrial cu o populaţie de aproximativ 170 mii locuitori, are o echipare tehnică-edilitară corespunzătoare, la care nu mai avem de intervenit decit adăugind clădirile social-culturale şi locuinţele necesare. In schimb oraşul Făurei, creat odată cu judeţul, necesită măsuri mai ample pentru echiparea sa cu o serie de dotări printre care : alimentarea cu apă, canalizare, unităţi de deservire şi social-culturale etc. Planul de investiţii al Consiliului popular judeţean din actualul cincinal, cit şi cel de perspectivă, completat de contribuţia cetăţenească in muncă şi în bani, vor completa aceste dotări. De pe acum putem spune că se conturează în municipiul Brăila construirea uinui stadion cu 21 000 locuri, o sală de sport, un bazin de înot olimpic. De asemenea, se va dezvolta şi moderniza — intrînd în circuitul naţional — staţiunea Lacul Sărat, ale cărei calităţi terapeutice sunt cunoscute. Tot in municipiul Brăila se va construi o casă de cultură, în oraşul Făurei vor începe lucrările de alimentare cu apă şi canalizare, se vor construi noi obiective industriale, printre care o fabrică de conserve, ateliere de artizanat, complexe de deservire şi se va extinde activitatea industriei locale. In ceea ce priveşte urbanizarea localităţilor rurale, o atenţie deosebită o vom acorda celor 10 comune propuse a deveni oraşe. In acest scop, se vor amplasa obiective economice ca de exemplu : ferme de vaci la Măxineni şi însurăţei, fabrici de brinzeturi la Movila Miresii şi însurăţei etc. — înfăptuirea programului de ridicare edilitară a localităţilor presupune iniţiative pentru asigurarea bazei materiale necesare traducerii in viaţă a proiectelor de sistematizare, modernizare şi urbanizare. — Intr-adevăr, procesul amplu de ridicare a tuturor localităţilor pe o treaptă superioară de civilizaţie necesită multă iniţiativă din partea consiliilor populare în ceea ce priveşte alegerea obiectivelor, realizarea lor şi asigurarea bazei materiale necesare. Rezultatele obţinute până acum dovedesc că avem suficiente forţe, cadre de specialitate, care manifestă iniţiativă şi depun eforturi pentru înfăptuirea celor propuse. Bunăoară, pentru asigurarea produselor de balastieră , produse strict necesare la executarea lucrărilor social-culturale şi de care ducem lipsă, s-au făcut demersuri în vederea infiinţării unei balastiere comune pe care s-o exploatăm împreună cu judeţele limitrofe. In ceea ce priveşte cărămida ea va fi asigurată de întreprinderea de industrie locală Brăila, precum şi de noua fabrică de cărămidă dată în folosinţă recent în oraşul Făurei. La aceasta se va adăuga cărămida produsă de către consiliile populare comunale din Ianca, Viziru, Bărăganul, precum şi de alte patru localităţi care au înfiinţat activităţi industriale proprii. Pe această cale se va asigura anual pentru nevoile şantierelor de construcţii edilitargospodăreşti 7 milioane bucăţi cărămidă presată. — Care este aportul consiliilor populare comunale în această acţiune ? — Dacă pînă acum aportul consiliilor populare comunale s-a făcut mai puţin simţit în această direcţie, după Conferinţa pe ţară a secretarilor de partid şi primarilor comunali şi ţinind seama de indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consiliile populare comunale au fost îndrumate să treacă la o muncă concretă pentru exercitarea mai deplină a atribuţiunilor conferite de lege. In prezent, pe baza schiţelor de sistematizare pe care le au la dispoziţie, ele întocmesc programul de folosire judicioasă a vetrei satului, îndeosebi a centrului civic, iau măsuri şi veghează la amplasarea conform indicaţiilor din schiţele de sistematizare a tuturor obiectivelor ce se înalţă pe raza comunelor. O serie de atribuţiuni care privesc direct treburile satului şi care erau rezolvate de la judeţ, au fost trecute în seama comunelor : amplasarea construcţiilor, administrarea şi folosirea tuturor fondurilor etc. La propunerea cetăţenilor, consiliile populare comunale au luat măsuri pentru construirea în centrele civice a unor locuinţe din cărămidă cu două nivele. Se află în execuţie un studiu privind posibilităţile de alimentare cu apă potabilă a localităţilor din mediul rural care va fi înfăptuit cu sprijinul cetăţenilor. In vederea echipării localităţilor rurale cu dotări edilitar-gospodăreşti, s-a înfiinţat o secţie,in cadrul industriei locale din oraşul Făurei, care produce dale pentru trotuare şi tuburi de beton pentru instalaţii de canalizare. Studiul întreprins cu contribuţia organelor comunale a dus la concluzia că toate consiliile populare comunale dispun de resurse locale de materii prime sau materiale nevalorificate şi forţă de muncă insuficient utilizată. Punerea în mai mare măsură în valoare a acestor rezerve va asigura înfiinţarea unor prestări de serviciu şi obţinerea de produse necesare populaţiei. Specificul economic al judeţului nostru creează condiţii pentru dezvoltarea activităţilor de prelucrare a unor produse agricole. Anul acesta se vor înfiinţa pe lingă consiliile populare comunale activităţi industriale de acest gen care vor aduce venituri de peste trei milioane lei. Vor fi puse în valoare lacurile existente, amenajindu-se crescătorii de peşte la Jirlău, Vişani, Grădiştea, şi se va incepe amenajarea lacurilor sărate de la Movila Miresii şi Gîineni, care au calităţi terapeutice. In comunele din lunca Dunării, se va extinde folosirea papurei şi răchitei pentru dezvoltarea activităţilor de împletituri. Ca urmare a sistematizării şi urbanizării localităţilor rurale din cuprinsul judeţului nostru, vom ajunge la o dotare corespunzătoare în special a celor 10 localităţi propuse a deveni centre economice şi sociale cu caracter urban, asigurîndu-se in felul acesta posibilităţi de aprovizionare, deservire socială a populaţiei din teritoriu la nivel urban. In acest scop se vor amplasa unităţi industriale de prelucrare şi valorificare a produselor agro-alimentare, unităţi sau secţii ale industriei locale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi cooperaţiei de consum, dotări în domeniul culturii, învăţămîntului şi sănătăţii. Ca urmare forţa de muncă din localităţile învecinate va fi utilizată de către aceste noi centre urbane iar condiţiile de trai ale populaţiei de la sate se vor apropia tot mai mult de cele ale populaţiei de la oraşe. AJUTOR ACORDAT DE NAŢIUNILE UNITE A POPULAŢIEI . DIN BANGLA DESH DACCA 21 (Agerpres). Naţiunile Unite s-au oferit să trimită guvernului Bangla Desh 200 000 tone de urine lunar, pentru a-l ajuta să facă faţă nevoilor urgente ale populaţiei, a anunţat Paul Marc Henry, director general adjunct al P.N.U.D., însărcinat cu operaţiunile de ajutorare în zona Dacca. El a menţionat că va prezenta secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, un raport asupra situaţiei populaţiei din Bangladesh. Totodată, agenţia Associated Press relatează din Delhi că reprezentantul O.N.U., Thomas Jamieson, a remis ministrului de externe indian, Swaran Singh. 5.1 milioane dolari pentru ajutorarea refugiaţilor Bangla Desh. STAREA VREMII CE A FOST IERI Temperatura In * C LOCALITATEA------------------------------ FENOMEN METEOROLOGIC ora 8 ora 14 EUROPA CE SE PREVEDE PENTRU URMĂTOARELE 48 DE ORE Interlocutorul nostru de astăzi, meteorologul STANCESCU IOAN, ne comunică : CARACTERISTICA GENERALA A VREMII : Cerul va fi variabil cu înnorări accentuate la început în sud-estul ţării, apoi la sfîrşitul intervalului în vest. PRECIPITAŢIILE : Slabe locale, mai ales sub formă de ninsoare în sudul Moldovei, Dobrogea şi Bărăgan, şi ploaie în vestul Olteniei, Banat şi Crişana. VINTUL : Potrivit cu intensificări locale la începutul intervalului în sud-estul ţării. TEMPERATURA : Se menţine coborîta în Moldova, estul Transilvanîei, estul Munteniei şi Dobrogea unde minimele vor fi cuprinse între —13 şi —5 grade, iar maximele între —4 şi 3 grade. în rest, minimele : —7 si 3 grade, iar maximele între 0 si 9 grade. PROGNOZA PENTRU BUCUREȘTI : Cerul va fi variabil. Favorabil ninsorii slabe. Vînt potrivit. Temperatura minimă între —6 si —4 grade, iar maxima 0 și 2 grade. ROMÂNIA București — 5 — 4 cer variabil Constanta — 3 — 4 cer acoperit,vînt tare Sulina — 1 — 1 cer variabil,vînt tare Galaţi —10 — 6 cer acoperit Bacău — 8 — 5 cer variabil,ninsoare Piatra Neamţ — 5 — 6 cer acoperit ceaţă Iaşi13 — 5 cer variabil Suceava — 5 — 4 cer variabil Cluj — 83 cer senin Satu Mare — 86 cer senin Oradea — 65 cer senin Arad — 76 cer senin Timişoara — 76 cer senin Semenic —10 — 8 cer variabil Sibiu — 93 cer senin Brașov —123 cer senin Predeal —101 cer senin Vf. Omul — 9 — 5 cer senin Sinaia. Cota 1500 — 5 — 2 cer senin Joseni * —14 — 4 cer senin Craiova — 1 — 2 cer acoperit Tr. Severin1 1 cer acoperit Sofia 1 — 4 cer acoperit,ninsoare Belgrad — 25 cer variabil Praga — 4 — 1 cer acoperit cer senin Budapesta — 44 Moscova —11 —10 cer variabil Varșovia — 5 — 4 cer acoperit Berlin — 10 cer variabil Atena8 10 cer acoperit, ploaie Roma5 11 cer senin Paris0 6 cer senin Londra — 15 cer variabil Copenhaga0 — 1 cer acoperit Stockhlom1 2 cer acoperit, lapovița Viena — 61 cer variabil Berna— 2 cer acoperit Madrid—6 cer senin