România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)

1972-01-15 / nr. 8468

Anul XXX Nr. 8468 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările uniţi-vă!­ ­muia liberă COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE P­R­I­ARII in fruntea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare întorşi de la Conferinţa pe ţară, primarii şi-au reluat locul în fruntea treburilor gospodăreşti de sezon ale satelor. Şi astfel dintre noianul de treburi, primarii au urcat-o pe locul intîi pe cea a îm­bunătăţirilor funciare, adică repunerea in circuitul agricol a fiecă­rei palme de pămînt scoasă de sub ape, îmbunătăţiri funciare s-au făcut şi pină acuma. Fiecare în uni­tatea lui : I.A.S., C.A.P. De data asta acţiunea a fost şi este patro­nată de consiliile populare comunale, condusă direct de primari. De ce ? Să ascultăm pe cîţiva dintre primarii din comunele judeţului Ilfov. NICOLAE ERACLE, comuna Mitreni : Am avut, pe malul Argeşului, 600 hectare afectate de băltiri de pe care C.A.P. nu mai obţinea nimic de cîţiva ani. Anul trecut parte din ele au fost însămînţate cam prin luna august cu porumb de siloz, dar mare lucru nu s-a obţinut. S-a întocmit atunci proiectul dese­cării acestei suprafeţe, care urma să se facă din fondurile C.A.P. Numai săpatul canalu­lui costa cam 600 000 lei. Nive­­latul pămîntului tot prin muncă voluntară trebuia făcut deoare­ce altfel preţul la hectar se ri­dica simţitor. Ea a fost trimisă şi o draglină care s-a stricat înainte de a începe lucrul. E, dar pămîntul trebuia scos din mina apelor. De la judeţ ni s-a spus să ne ocupăm noi, consiliul popular comunal de lucrare, că-i­­ pămîntul nostru. Era drept aşa. Am făcut comandament co­munal în care au intrat toţi factorii principali : preşedintele C.A.P., şeful ocolului silvic, di­rectorul şcolii, secretarul U.T.C., eu şi ceilalţi. Am copiat schiţa proiectului de canale întocmit de oficiul judeţean de îmbună­tăţiri funciare şi am repartizat lucrarea pe membrii comanda­mentului. Am organizat apoi adunări populare în satele comunei şi le-am spus oamenilor ce trebuie făcut şi cit revine de fiecare. Calculele acestea le făcusem la primărie. Oamenii s-au consti­tuit în formaţii de pină la 20 de familii, grupaţi pe criteriu de vecinătate, rudenie şi în frunte cu deputatul sau şeful de echipă C.A.P. au trecut la treabă. După adunările populare au rezultat 77 formaţii de lucru. Primii am ieşit noi, salariaţii consiliului popular, membrii co­mandamentului şi ne-am făcut norma de 5 mc. săpături. Şi uite aşa am încheiat anul 1971 cu 11 km de canale executate, din 19 km cît trebuia să facem. — Cînd credeţi că veţi ter­mina ? — Proiectul iniţial prevedea ca etapa ind­ia să se încheie la 31 martie 1972 şi a doua la sfîr­­şitul anului, dacă lucrarea s-ar fi făcut din fondurile C.A.P. Noi însă cunoscîndu-ne forţele am schimbat termenele : etapa in­tîi, am pus-o la 31 decembrie 1971 şi a doua la 31 martie 1972. Altfel pierdeam un an de recol­tă. Şi numai 2 000 kg la hectar dacă luăm, vom avea in plus peste 1 200 tone cereale. Cu vre­mea bună de lucru din ianuarie cred că vom termina mai de­vreme, deşi am avut de făcut 5 subtraversări : două de cale fe­rată, una de şosea naţională şi două de şosea comunală. Asta n-a fost insă singura „abatere“ de la proiect. Avem o baltă de 5 hectare care pină in 1960 producea peşte. Tot schimbîndu-i-se stăpinii, balta nu mai produce nimic. Unii specialişti au zis s-o scurgem in Argeş. Aşa au prins-o în pro­iect. Noi însă ne-am gindit alt­fel. S-o facem să producă din nou peşte. Că de putut se poate. Şi ne vom ocupa de ea în primă­vara asta. De altfel nici nu se poate scurge în Argeş, că tere­nul e mai jos şi am aduce Ar­geşul peste noi. Ne mai gîndim ca reţeaua de canale secundare s-o folosim şi la irigat pe trupul I.C.S. (57 ha) şi pe trupul „Fruntaş“ (80 ha). Este evidentă din relatarea primarului, desfăşurarea de forţe, organizarea, cu ajutorul deputaţilor, a participării cetă­ţenilor la o asemenea acţiune, posibilităţile consiliului popular comunal. Tovarăşul TUDOR STERE, primarul comunei Şoldanu, ne atrage atenţia asupra resurselor de care dispune comuna. Ne oprim la una din ele. — Acţiunea am început-o cu locuitori ai comunei care lu­crează in întreprinderile din Capitală şi din Olteniţa. Mem­brii comandamentului comunal au discutat cu ei, deputaţii i-au vizitat acasă, alţii au fost invi­taţi la primărie. Rezultatul a fost că la readucerea celor 197 hectare în putinţa de a fi culti­vate au participat şi peste 800 de cetăţeni din comună, sala­riaţi ai unor unităţi socialiste. Intr-o simbătă am avut la de­secări peste 700 de femei mem­bre ale C.A.P., iar a doua zi, AL. MIHAI corespondentul „României libere“ (Continuare In pag. a 3-a) IN CUPRINSUL ZIARULUI în dezbatere un proiect de lege PĂDURILE COMUNALE (In pagina a 3-a) ETICA PROFESIONALĂ A MEDICULUI ★ CE EFECTE ARE GERUL DIN ACESTE ZILE ? (In pagina a 5-a) UTILAJE NOI PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢIE 3la întreprinderea „6 Mar­tie“ din Timişoara au fost in­troduse recent în fabricaţie mai multe utilaje de mare im­portanţă pentru şantierele de construcţii ale patriei, unele din ele în „premieră“ pe ţară. De remarcat, realizarea sche­lelor autoridicătoare care eli­mină aproape complet schele­le clasice din lemn şi ţevi. Fo­losirea lor va permite o redu­cere a manevrei de montaj cu aproximativ 300 de ore la o singură refolosire. La rîndul său, ascensorul de şantier re­zolvă problemele transportului pe verticală la înălţimi ce de­păşesc 40 metri în condiţii mult îmbunătăţite faţă de ma­­caralele-turn. Pentru manipu­larea mortarului prin conduc­te, colectivul uzinei timişorene a realizat o originală pompă cu două pistoane de mare efi­cienţă. Aceasta permite trans­portul celor mai dificile mor­tare, chiar dacă conţin nisip cu o granulaţie de pină la 10 mm. Macaralele uşoare pentru lucrări de finisaj, dozatoarele automate pentru staţiile de betoane, diferite accesorii pen­tru cofraje, sunt şi ele printre ultimele realizări ale colecti­vului de aici, care vin să în­tregească gama utilajelor fa­bricate de uzina timişoreană şi destinate şantierelor de construcţii. Majoritatea lor prezintă caracteristici tehnico­­funcţionale superioare, la ni­velul unor produse similare, fabricate de firme străine cu tradiţii industriale. CRITERIUL Mihnea Gheorghiu Civilizaţia, democraţia, munca colectivă, sunt cîteva din principalele semne ale alfabetului nostru ideologic. Am participat şi mereu participăm fiecare dintre noi, la adunări şi consfătuiri, ge­nerale şi „pe ramură“ şi la şedinţe de tot felul, în care ne trec pe sub ochi şi pe la urechi felurite tipuri de oa­meni şi formule, mai vechi şi mai noi. In definitiv, un singur a­­devăr este de demonstrat în suma tuturor şedinţelor şi activităţilor noastre, in ori­ce zonă practică sau teoreti­că s-ar desfăşura ele in pre­zent şi anume că „ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi spiritual al în­tregului popor e scopul su­prem al politicii partidului, esenţa şi RAŢIUNEA ÎNSĂŞI A FĂURIRII SOCIALISMU­LUI, a societăţii multilateral dezvoltate IN CENTRUL CAREIA SE AFLA OMUL“. Prin urmare, oriunde şi ori­ce am lucra, în cultură sau în agricultură, truda şi in­teligenţa noastră trebuie să fie judecată şi răsplătită în această ordine bine stabilită a lucrurilor şi după acest criteriu unic. Mulţi dintre sociologii şi urbaniştii noştri îşi pun a­­cum problema noilor relaţii umane şi social-economice pe care le vor crea proce­sele actuale de dezvoltare şi aglomerare şi pe care le vor avea de înfruntat intr-un viitor destul de timpuriu, da­torită modificărilor vertigi­noase ce se produc in struc­tura economică şi demogra­fică a ţării. In legătură cu planul lor de perspectivă a­­propiată şi pe termen mai lung se vor formula desigur observaţiile celor interesaţi, păzind şi făcînd. Dar, deo­camdată, mi se pare că unora dintre edilii vechilor şi tine­relor noastre aşezări urbane le revin nişte sarcini mai concrete şi care răspund u­­nor necesităţi mai urgente. Remarcăm, de pildă, cu toţii, că intr-un oraş vechi şi puternic in toate privin­ţele, ca Bucureştiul, spaţii­le comerciale sunt insuficien­te faţă de afluxul cumpără­torilor.­­Nu mă refer la ser­viciul nesatisfăcător al per­sonalului de „deservire“,­­ la care rubrica de satiră şi umor nu pregetă să adaoge zilnice exemple, — dar e vorba de spaţiu propriu-zis, de asigurarea, dotarea şi în­grijirea lui). Insă dacă poţi cumpăra in magazine ceea ce cauţi, — indiferent dacă vîn­­zătorul zîmbeşte sau nu, — ,,chestiunea personală" se re­zolvă mai uşor, căci, în ulti­ma instanţă, politeţea mai ţine şi de om. Este impor­tant deci, in primul rind, ca (Continuare în pag. a 2-a) .R.‘1 . Hotelul „Decebal" din Bacău. BACAU-PREMIU­L I • La lucrările de investiţii, economii echivalente cu costul a peste 400 de apartamente. • în fiecare zi, lucrări edilitar-gospo­­dăreşti în valoare de 258.000 lei. • 159 cetăţeni distinşi cu insigna de „Fruntaş în gospodărirea oraşului“. Cetăţenii din oraşul de la confluenţa Bistriţei cu Sire­tul au trăit ieri momente de mare satisfacţie. In cadrul unei­ festivităţi care a avut­­loc după amiază la Casa de cultură „Vasile Alecsandri“, municipului Bacău i-a fost decernat premiul I pe ţară pentru rezultatele obţinute anul trecut în acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii. Cu acest prilej, tovarăşul Petre Blajovici, preşedintele Comitetului de Stat pentru Economia şi Ad­ministraţia Locală, a adresat locuitorilor oraşului calde felicitări pentru hărnicia şi spiritul de iniţiativă de care au dat dovadă, pentru con­tribuţia adusă la cucerirea a­­cestui prestigios loc în între­cerii dintre­ municipiile cu o populaţie de peste 50 000 de locuitori. Ei au fost feli­citaţi, de asemenea, de tova­răşul Gh. Roşu, prim secre­tar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean CONST­­AZOIŢII corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 3-a) Simbătă 15 ianuarie 1972 ACORDUL GLOBAL Ce arată experienţa cooperatorilor din Cirţa, judeţul Sibiu, în privinţa modalităţilor de aplicare a acestui sistem in sectorul zootehnic • într-un an, producţia medie de lapte pe cap de animal a crescut cu 317 litri • 661 hl lapte în plus la fondul central • Retribuţia — în bani şi produse echivalate în bani — a unui îngrijitor a fost anul trecut în jur de 19 000— 20 000 lei In agricultura cooperatistă a judeţului SIBIU, acordul global s-a aplicat anul trecut şi în 43 de ferme de animale cuprinzînd toate speciile. Iar bilanţul înregistrat permite astăzi o apreciere : rezultatele obţinute au fost direct pro­porţionale cu grija pentru cre­area unor condiţii optime de muncă în sectoarele unde s-a hotărît introducerea acordului global, pentru aplicarea co­rectă şi diferenţiată a norme­lor şi corelarea acestora cu plafoanele de producţie pre­văzute. Aşa cum s-a mai subliniat, acordul global, ele­ment stimulator şi de cointe­resare, cu puternice rezonan­ţe în activitatea oamenilor este numai una dintre pîr­­ghiile ce concură la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Pentru că aşa după cum se ştie, aplicarea lui tre­buie armonios îmbinată cu ceilalţi factori ce hotărăsc soarta producţiei : asigurarea corespunzătoare a furajelor,, permanentizarea cadrelor şi ridicarea continuă a cunoştin­ţelor lor profesionale, meca­nizarea unor acţiuni, adăpos­turi corespunzătoare etc. Nu­mai aşa acordul global reali­zează pe deplin principiul împletirii intereselor perso­nale ale membrilor coopera­tori cu cele obşteşti ale în­tregii unităţi, cu cele ale sta­tului.­­Un exemplu pozitiv în acest sens îl oferă şi cooperativa din CÎRŢA, judeţul Sibiu, unde acordul global introdus şi la fermele de vaci, a de­terminat un început de as­cendenţă în domeniul pro­ducţiei de lapte. Iată ce ne-a spus despre felul cum au de­marat lucrurile preşedintele unităţii, Simion Moraru : — Avem un efectiv matcă de 202 vaci şi juninci. Cînd am supus votului adunării generale aplicarea acordului global, oamenii, în necunoş­­tinţă de cauză, au avut ezi­tări. Dar noi am avut grijă să le oferim o serie de cifre şi calcule comparative care pînă la urmă au convins. S-a stabilit astfel, ca 78 la sută din retribuirea muncii să se acorde pentru realizarea pro­ducţiei de lapte planificată şi 22 la sută pentru obţinerea viţeilor prevăzuţi, considerîn­­du-se că întreţinerea este un element intermediar care con­tribuie la adîncirea obiective­lor propuse. — Cum aţi procedat prac­tic ? — Prin plan s-a stabilit ob­ţinerea unei producţii totale de 1 500 hl şi a unei produc­ţii marfă de 850 hl şi 124 de viţei. Conform normativului aprobat de adunarea genera­lă, aceasta înseamnă un con­sum de 9193 norme conven­ţionale categoria I cu o va­loare planificată de 20,70 lei pentru fiecare normă. Desi­gur că, pentru atingerea in­dicatorilor de mai sus, fie­care îngrijitor ar fi dorit să aibă cel mai bun lot de vaci. Ce am făcut atunci ? Am for­mat loturi în care am cu­prins, alături de vacile în lsctaţie, şi juninci gestante. Asta pentru ca fiecare îngri­jitor să depună eforturi şi pentru realizarea producţiei de lapte şi pentru obţinerea viţeilor prevăzuţi, deci şi pentru împrospătarea efec­­tivului-matcă. Aceasta în­seamnă acordarea unei griji deosebite pentru întreţinerea şi exploatarea ambelor cate­gorii de animale. Astfel, au fost date în primire fiecărui VIRGIL LAZAR corespondentul României libere (Continuare in pag. a 3-a) La punctul de contact — Sunteţi, tovarăşe Ion Di­­guţă, unul dintre cei mai apre­ciaţi normatori ai Grupului de şantiere Tirgovişte. Ştiaţi ? — Asemenea aprecieri nu se ţin ascunse... — De fapt, ce înseamnă a fi normator ? — Mai întîi, ar trebui să cu­nosc ce ştiţi şi ce nu ştiţi dv. despre acest subiect. — Fiindcă ţineţi să începem acest dialog cu părerea mea (vă rog să mă corectaţi cînd nu am dreptate) eu cred că normatorul este un om care veghează ca trecerea timpului să funcţione­ze bine, aşa cum altul veghează linia ferată, reţeaua electrică sau conductele, un ins care nu participă direct în procesul de producție, dar contribuie la re­alizarea produselor. Am văzut intr-o mină un salariat care nu avea altă misiune decit să şadă cu ochii țintă pe banda trans­portoare. Normatorul, stă cu o­­chii pe timp, ca să nu umble in gol. — Da... Din orice se poate face literatură... — Unde am greşit ? — Nu ştiu dacă aţi greşit, dv. aţi interpretat în felul dv. Insă nu este chiar aşa, dacă ar fi chiar aşa, noi nu am putea să Responsabilitatea profesiilor stăm acum de vorbă. Sau ar fi foarte grav să stăm de­­ vorbă. Şi, după cum vedeţi, vorbim şi nu se întîmplă nimic grav. — Vorbim, dar ochii nu vă stau la mine... — Singura consecință este că eu va trebui să muncesc de două-trei ori mai mult ca să recuperez timpul ăsta consumat în discuție. Asta-i tot. — Spuneţi-mi, ceea ce faceţi dv. este o profesie ? — Profesia de normator ? Cine se mai îndoieşte azi de ea ? — Înseamnă că pină la o vre­me au existat reţineri ? — La început nici nu i se pre­tindea prea mult acestei meserii şi nici nu oferea cine ştie ce. — Cine o practica ? — Practicienii ei ? Băieţii a­­ceia cu licee neterminate, aflaţi la normare în trecere spre alte locuri.. Să nu fiu rău înţeles, mulţi dintre ei au rămas, sunt­azi veterani ai şantierelor şi de la ei au învăţat mult cei din a doua generaţie de normatori. — Ce însemna a face norma­re în acel început ? — Activitatea norma­torului era una de ţinere a evidenţei, de înregistrare a cantităţilor, într-un proces de producţie MARIN IONIŢA (Continuare în pag. a 3-a) Vrem sa facem un test CUM SE FACE RADIOGRAFIA ...MICRORADIOGRAFIEI Mi-am făcut ieri un inventar prin cîteva sertare şi am găsit într-un colţ uitat un teanc de recipise, adeverinţe şi invitaţii, pe care le-am colecţionat cu fervoare, în decursul anilor... Ia te uită o hîrtioară — cu ştam­pilă­­ de la Institutul antirabic care îmi aminteşte (puteam să uit oare ?) un conflict avut la vîrsta de şapte ani, şapte luni şi şapte zile cu un antipatic cîine mops, care îşi avea cote­ţul pe aceeaşi stradă, la numă­rul şapte, sau o altă hîrtie prin care eram invitat de cercul ami­cilor cutiilor de chibrituri fără gămălie, la un fosforescent bal mascat care n-a mai avut loc, deoarece n-a reuşit nimeni să scapere un băţ de chibrit pen­tru a aprinde bricheta portaru­lui de la intrare. Dar asta ce mai este ? O somaţie să mă prezint să-mi fac micro-radio­grafia pe care, vai, mi se pare că am uitat-o şi nu pot să pun mîna în foc dacă am plătit sau nu amenda... Am greşit, o spun cu mîna pe inimă, deoarece microradiografia era în inte­resul meu, iar nu în interesul preventiv al instituţiei respec­tive. Să-mi corijez, aşadar, această regretabilă amnezie şi, cum a­­fară este un frig de îngheaţă pînă şi... buletinul meteorologic, am pornit strănutînd spre cen­trul de radio-fotografie de pe Calea Plevnei nr. 18. La in­trare, un afiş îmi indică reperul geografic : „Aici se fac micro­radiografii"... Am nimerit exact la sursă. Mă prezint tuşind la ghişeul de la intrare.­­ Am venit pentru micro... spun tamponîndu-mi, cu batista, maxilarul. Sînt privit cu vizibilă curiozi­tate și apoi întrebat : — Hîrtia, adică înștiinţarea — Care ? — Pe care aţi primit-o acasă. — Am una mai veche. — Aia nu mai este bună. — Atunci ? — Atunci trebuie să veniţi cu înştiinţarea. — Dar dacă nu am ? — Cu regret. Nu se poate face micro... Pe ce stradă locuiţi ? Spun şi eu o stradă din apro­piere. — Veniţi în februarie. — De ce ? — Deoarece atunci veţi fi pro­gramat. Veţi primi înştiinţare a­­casă, veţi veni frumuşel cu ea şi... vă facem micro... Zic de colo : — Dar de ce să vă mai deran­jați dumneavoastră cu hîrtia pînă la domiciliul meu din mo­ment ce am venit eu aici viu și natural ? E doar propriul meu interes să-mi fac micro... Vocea devine compătimitoare: - Tovarăşe dragă, dumneata nu înțelegi că acum se lucrează la scrierea înştiinţărilor după cartoteca noastră. Strada dumi­­tale este abia... în februarie. Cind o să primeşti hîrtia vii la noi sau dacă nu vii atunci o să primeşti o amendă.­­ Păi asta zic şi eu, ce să mai lucraţi dumneavoastră la scrierea înştiinţărilor, dacă tot am venit gata nescris. Imi fa­ceţi micro şi gata. O luăm iar de la capăt, dar nu ajungem la nici un rezultat, adică la nici o microradiografie. Ca să vedeţi şi dumneavoastră cum se complică uneori lucru­rile, deşi în realitate ar putea să fie la urma urmei cît mai DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile, Amănunte !, pag. a 6-o Sesiunile consiliilor populare judeţene O largă participare a cetăţenilor pentru îndeplinirea obiectivelor planului economiei locale Sibiul, care trăieşte în aceste zile bucuria primelor succese ale celui de al doilea an al cin­cinalului, cinci de la Copşa Mică, Cisnădie, Mediaş şi de la principalele uzine sibiene au sosit veşti anunţînd depăşirea considerabilă a sarcinilor pri­mei decade a acestei luni - a reunit ieri pe deputaţii Consi­liului popular judeţean, care în cadrul sesiunii de început de an au dezbătut şi aprobat pla­nul economrtic şi bugetul pe 1972. Atit documentele prezentate cît şi deputaţii în cuvîntul lor în numele oamenilor muncii, români, germani, maghiari care le-au încredinţat mandatul de a-i reprezenta în consiliul popular judeţean, au scos în evidenţă rea­lizările obţinute în anul 1971 în toate domeniile vieţii economi­ce şi social-culturale, şi în mod deosebit sprijinul larg al cetă­ţenilor în înfăptuirea unor lu­crări de interes general. S-a subliniat, ca un fapt meritoriu, că dacă in domeniul gospodări­rii comunale s-a obţinut o de­păşire a planului de producţie­­prestaţie cu 11 milioane lei, că dacă întreprinderea judeţeană de construcţii-montaje a reuşit să execute un volum suplimen­tar de lucrări în valoare de 8,3 milioane lei (construindu-se 1 612 apartamente, cu 412 peste pre­vederi), aceasta se explică şi prin faptul că cetăţenii judeţu­lui, au fost mereu prezenţi, în număr tot mai mare in timpul lor liber pe şantierele construc­ţiilor de locuinţe, ale celor de şcoli, creşe, sau spitale. Cel mai concludent exemplu îl consti­tuie faptul că în întrecerea pa­triotică judeţul Sibiu a înregis­trat un succes deosebit : in a­­nul 1971 volumul total al lucră­rilor efectuate cu sprijinul e­­fectiv al cetăţenilor s-a ridicat la 120 milioane lei — faţă de (Continuare în pag. a 3-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România In numele Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam şi al meu personal, vă mulţumesc sincer dumneavoastră şi tovară­şilor din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Ro­mânia pentru mesajul de felicitare adresat cu prilejul realegerii mele în funcţia de preşedinte al Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam. Felicitările pătrunse de prietenie frăţească pe care dumneavoastră şi Consiliul Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste din România mi le-aţi adresat, constituie pentru noi o încurajare preţioasă in lupta noastră împotriva agre­siunii americane, pentru salvarea naţională şi în opera de edifica­re a socialismului. Fie ca solidaritatea şi prietenia frăţească dintre popoarele vietna­mez şi român să dureze un veci. Fie ca relaţiile de prietenie dintre cele două fronturi ale noastre să se întărească pe zi ce trece. Cu cele mai bune urări de sănătate, TON DUC THANG Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Ţin să vă prezint călduroase mulţumiri pentru felicitările cor­diale pe care mi le-aţi adresat cu ocazia sărbătorii naţionale a Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia - 29 noiembrie. împărtăşesc pe deplin convingerea dumneavoastră că prietenia sinceră şi cooperarea rodnică intre cele două popoare ale noastre se vor dezvolta fără încetare, pentru bunăstarea popoarelor român şi iugoslave, in interesul păcii şi socialismului. GEMAL BIEDICI Preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

Next