România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)

1972-01-14 / nr. 8467

Anul XXX Nr. 8467 6 pagini 30 bani CUM SE VOR GENERALIZA INIŢIATIVELE BRAŞOVENE NN 72 De vorbă cu tovarăşul Constantin Cîrţină prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., primarul municipiului Braşov O creştere cu numai 1 la sută a indicelui de folosire a maşinilor şi utila­jelor pe municipiu înseamnă obţinerea unei producţii suplimentare anua­le în valoare de 150 milioane lei In relatarea recentei vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderi in­dustriale braşovene, au fost subliniate în timpul popasului făcut la uzina „Rulmentul“ rezultatele bune obţinute pe baza unei preţioase iniţiati­ve pornite anul trecut din mijlocul acestui harnic colec­tiv. După cum cititorii probabil că îşi amintesc, este vorba de acţiunea desfăşurată sub lozin­ca „Micronul-gramul-secunda, în slujba eficienţei economice“, acţiune care generalizată în în­treaga uzină a condus la îmbu­nătăţirea continuă a calităţii produselor, la realizarea unor însemnate economii de metal din care s-au fabricat în plus multe mii de rulmenţi şi la o folosire raţională a timpului de lucru de către muncitori, tehnicieni şi ingineri. De altfel, in primul an al cincinalului, mai multe între­prinderi braşovene au devenit locul de naştere al unor valo­roase iniţiative ce militează cu perseverenţă pentru desfăşura­rea unei activităţi cu eficienţă economică sporită, pentru pu­nerea în valoare a resurselor interne existente în fiecare u­­nitate productivă. Pentru a a­­fla cum se vor desfăşura în continuare aceste acţiuni în cel de-al doilea an al cincinalului ne-am adresat tovarăşului CON­STANTIN CIRŢINA, prim-se­cretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R. — Cunoscînd nivelurile înalte de dezvoltare a economiei na­ţionale prevăzute în actualul cincinal, comitetul municipal de partid s-a preocupat de asigu­rarea condiţiilor materiale pen­tru ca realizarea sarcinilor de plan să se facă în mod ritmic, încă din primele decade ale a­­nului 1972. Acţionăm conştienţi de faptul că îndeplinirea exem­plară şi depăşirea obiectivelor propuse, este posibilă doar în condiţiile unei mobilizări ge­nerale, prin participarea con­ştientă a tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, ger­mani — din municipiul nostru, la întreaga viaţă economică, politică şi socială. Mergînd pe această linie, milităm în con­tinuare, în noul an, pentru ex­tinderea iniţiativelor apărute în 1971, pentru experimentarea şi apoi generalizarea a noi iniţia­tive pornite de la investigarea şi cunoaşterea aprofundată a cerinţelor producţiei. Pentru a­­ceasta comitetul nostru munici­pal de partid, sprijină îndea­proape organizaţiile de partid, de sindicat şi U.T.C. în stimu­larea inteligenţei creatoare, a iniţiativelor eficiente, în scopul lărgirii sferei beneficiarilor a­­cestora. Cu ocazia vizitei la Uzina de autocamioane, cu prilejul ani­versării a 50 de ani de existen­ţă a acesteia, secretarul general al partidului ne-a recomandat să sporim preocuparea pentru intensificarea acţiunii de autou­­tilare, pentru specializarea şi perfecţionarea maşinilor şi in­stalaţiilor executate cu proprii­le forţe în vederea obţinerii u­­nor parametrii tehnico-econo­­mici superiori. Drept urmare pe baza studiilor efectuate şi a experienţei acumulate de mari­le uzine braşovene, acţiunile în­treprinse pentru generalizarea formelor de organizare eficien­tă a producţiei de autoutilare in toate întreprinderile, ne dau garanţia că în 1972 se vor exe-TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) ■-* CIVICA (XII) m cu sine musi Pop Simion — De fapt, cum este și in ce fel se com­portă „omul cu scaun la cap“, despre care veni vorba săptămîna trecută ? — vru să afle Gură bogată, partenerul meu de dis­pută civică. Ai putea să-mi indici un proto­tip ? — Nu, pentru că în materie de oameni eu nu cunosc și nu vreau să cunosc prototipuri, fiecare dintre semeni e unic, viu şi irepeta­­bil. — Iar teorie, caracterizări, definiţii sa­vante ? — Nicidecum, despre un om va fi vorba, un exemplu dintre altele posibile şi nu nea­părat exemplar, cocardă pe care prea des o împărţim în stingă şi în dreapta, gratulind astfel cînd pe cutare, cînd pe cutărică. Omul meu, dacă pot spune aşa, se prezintă în felul următor: e inginer pe o vale de rîu, unde face mori de electricitate, purtind în circă un trecut ,,şantierist“ de un pătrar de veac, ceea ce înseamnă viscol, efort, priva­ţiuni, umblet pe coclauri, necotenite începu­turi de la zero, greutăţi cu carul, dar şi tot atîtea satisfacţii. Anii în cauză se cîntăresc în zeci de poduri care îmbrăţişează un şir de riuri interioare ale ţării, Siret, Mureş, So­meş, Vişeu, Borşa, Strei, Vinerea, lung des­tin de „podar“, căruia i se adaugă cel de al doilea, ctitoria de hidrocentrale pe Bistriţa, pe Argeş şi, debut recent, pe OU. — Neîndoios, e unul dintre „veteranii“ care închid în biografia lor cite un fragment de istorie nouă, observă Gură bogată. Cu ei nu vrea ai ce discuta, deoarece viaţa lor se confundă cu însăşi opera. — Bine spus, reiau firul, dat fiind că in­ginerul Nicolae Păunescu, despre care vor­besc, impune nu doar prin strălucire profe­sională şi cantitatea înfăptuirilor; expresivă şi pilduitoare mi se pare capacitatea lui spe­cială de a-şi păstra nealterate virtuţile dinţii, ştiinţa de-a fi egal cu sine însuşi, una dintre cele mai rare şi mai valoroase virtuţi ale omului acestui secol, nu o dată, paradoxal. Din acest unghi văd eu calitatea lui de „om cu scaun la cap", ins de echilibru, continui­tate şi eficienţă nedezise de lungul maraton străbătut, de duritatea şi lunga încleştare cu greutăţile, virtute probată atît de temeinic în munca de director general al şantierelor de pe Argeş şi Olt pe care o îndeplineşte. La vîrsta de 52 de ani, acest om e surprinză­tor de tînăr, de proaspăt în acţiuni, de exact in arta conducerii, de egal în eficienţă, de uman şi neclătinat în relaţiile cu semenii. (Continuare în pag. a 2-a) -3 Proletari din toate ţările uniţi-vă. COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Telegrama adresată de către sesiunea Consiliului Popular al judeţului Hunedoara Comitetului Centr tovarăşului Nicolae Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Sesiunea a XIV-a a Consiliu­lui popular al judeţului Hune­­doara-Deva — prima noastră se­siune din cel de al doilea an al cincinalului edificării multila­terale a României a dezbătut sarcinile majore ale dezvoltării economice şi sociale locale, a­­doptînd măsuri şi hotăriri care să conducă la creşterea contri­buţiei judeţului la înflorirea pu­ternică a patriei socialiste. Prin problematica abordată, prin climatul laborios de lucru care a caracterizat-o sesiunea se înscrie în amplele şi responsabi­lele preocupări şi eforturi ale organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare, de­putaţilor, muncitorilor, ţărani­lor şi intelectualilor de a trans­pune neabătut în viaţă hotărîri­­le Congresului al X-lea al par­tidului, programul pentru îm­bunătăţirea activităţii ideologi­ce, pentru a răspunde chemări­lor ce înflăcărează inimile şi conştiinţele milioanelor de lo­cuitori ai satelor patriei, adre­sată de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a secretari­lor comitetelor de partid şi pre­şedinţilor consiliilor populare comunale. In numele locuitorilor muni­cipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, exprimăm şi cu acest prilej deplina adeziune faţă de întrea­ga politică internă şi externă a partidului şi statului şi recunoş­tinţa fierbinte faţă de neobosita şi remarcabila dumneavoastră activitate pentru prosperitatea naţiunii noastre socialiste. Anul 1971, care pentru noi, la fel ca şi pentru întregul popor, a fost bogat în trăiri şi împli­niri, s-a încheiat cu un bilanţ de importante realizări în eco­nomie şi viaţă socială. Planul producţiei globale a industriei locale a fost îndeplinit în pro­porţie de 105,7 la sută, cel de producţie şi prestaţii în gospo­dăria comunală de 113 la sută, populaţia judeţului, mobilizată de organizaţiile de partid, de­putaţi, comitetele de cetăţeni, a contribuit prin muncă patriotică la realizarea unui volum de lu­crări gospodăreşti şi de înfru­museţare cu peste 148 milioane lei mai mare decît angajamen­tul iniţial. Aceste rezultate întregesc suc­cesele de prestigiu obţinute în industria de interes republican a judeţului, în agricultură şi la sectorul de investiţii. Faptul că producţia globală pe industria republicană din judeţ a fost de­păşită cu 374 milioane lei, în agricultură s-au obţinut re­coltele cele mai mari din în­treaga perioadă de după înche­ierea cooperativizării, iar volu­mul lucrărilor de investiţii a fost depăşit cu 100 milioane lei constituie expresia elocventă a hotărîrii şi dăruirii ce caracteri­zează oamenii muncii hunedo­­reni atît în producţie cît şi în activităţile obşteşti. Pornind de la ceea ce am în­făptuit anul trecut, de la rezer­vele existente, experienţa dobîn­­dită, sesiunea a iniţiat o între­cere care să mobilizeze şi mai deplin consiliile populare la valorificarea cit mai completă a potenţialului material şi uman al judeţului nostru, adresînd în acest sens o Chemare către toate consiliile populare din Re­publica Socialistă România. Ne-am propus, printre altele, să depăşim sarcinile de plan la in­dustria locală cu cel puţin 10,5 milioane lei la producţia globală şi cu 9 milioane lei la producţia marfă vîndută şi încasată, li­vrările la export cu 200 mii lei valută, volumul prestărilor cu 10 milioane lei, să realizăm lu­crări edilitar-gospodăreşti prin muncă patriotică în valoare de 240 milioane lei, să creăm ate­liere şcolare în toate liceele şi şcolile generale şi îndeosebi, să intensificăm prin toate mijloa­cele munca de educare socialistă a oamenilor, de creştere a res­ponsabilităţilor civice faţă de marea avuţie obştească creată în anii socialismului. Chemarea pe care o adresăm, angajamentele asumate ne obli­gă mai mult la o activitate ca­litativă, superioară, o preocu­pare stăruitoare pentru valori­ficarea deplină a tuturor re­zervelor, pentru creşterea com­petenţei organelor puterii lo­cale de stat in conducerea eco­nomiei şi a vieţii social-cultu­­rale din municipii, oraşe şi co­mune. Suntem­ convinşi că sub con­ducerea organizaţiilor de par­tid, consiliile populare, toţi de­putaţii, oamenii muncii din ju­deţ vor răspunde şi în continu­are cu abnegaţie şi neţărmurită încredere chemărilor partidului, punîndu-şi elanul, talentul şi energia creatoare în slujba în­deplinirii exemplare a planului pe 1972, a făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Vă asi­gurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de înfăptuirea ire­proşabilă, a cuvîntului dat. SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA ea — 8 grade se toarnă beton TG. MUREŞ (coresp. R. L. — I. Deleanu). — La o temperatură de minus 10 grade, prescripţiile teh­nice interzic turnarea be­tonului. Dar, cum joi di­mineaţa la Tg. Mureş ter­mometrele nu indicau de­cit minus 8 grade, băieţii din brigada lui Ceu Viorel începuseră, către ora opt, să toarne betonul la plan­­şeul de peste subsol al blocului E 13 situat în foarte tinărul şantier de locuinţe Dîmbul pietros. Betonul cald — 18—20 gra­de — adus cu basculan­tele de la staţia de prepa­rare din apropiere era aş­ternut între fîşiile de pre­fabricate, acoperit cu ro­gojini și lăsat să facă „priză". In apropiere, la blocul E 12, dulgherii din echipa lui Opriș Lazăr în­cepuseră montajul fîșiilor din beton prefabricat peste parterul viitoarelor apar­tamente. Pe zidarii lui Horvath Lajos i-am in­­tîlnit la cota etajului 1 al blocului E 11, înălțînd că­rămidă peste cărămidă. în acelaşi perimetru al şan­tierului excavatoristul Horvath Mihai se lupta cu pămîntul îngheţat, adîn­­cind fundaţia a ceea ce în schiţele maistrului Vin­­tilă Gheorghe se nu­meşte blocul A 14 iar mai departe, un alt excavato­­rist — Hoges András — evacua ultimele cantităţi de pămînt de pe o supra­faţă pe întinsul căreia dulgherii înfipseseră deja ţăruşii de lemn marcînd fundaţiile blocurilor F 31, 32, 33, 34, 41, 42... De aici, de pe întinsul platou care se înalţă cu Se lucrează din plin la un nou cartier „Dîmbul pietros“ din oraşul Tg. Mureş cîţiva zeci de metri dea­supra oraşului se distinge cel mai proaspăt cartier de locuinţe al Tg. Mure­şului, terminat anul trecut, cel cuprins între străzile Buday Nagy Antal, Grădi­narilor şi Semănătorilor. Cei ce, in jurul meu, sapă fundaţii, toarnă betoane, montează fîşii, în altă zi­duri au construit şi acest cartier însumind cîteva sute de apartamente. Ulti­ma lor prezenţă pe acel şantier s-a consumat în zilele premergătoare anu­lui 1972 cînd au predat be­neficiarului un impunător complex comercial. Acum, teatrul de operaţiuni s-a mutat aici, în Dîmbul pie­tros, unde, în actualul cin­cinal, se vor construi circa 8 000 de apartamente cu­­prinzînd o populaţie cu­ a Sighişoarei de azi. Insoţin­­du-mă pe şantier, Wais­­buch Tulea, ing. şef ad­junct al şantierului 1 con­strucţii locuinţe, îmi des­făşoară planul viitorului orăşel — etapa I — şi îmi punctează blocurile deja atacate, 14 la număr. — In lunile mai—iunie, urmează să predăm prime­le apartamente viitorilor locatari, lucru perfect re­alizabil, deşi şantierul n-are o vechime mai mare de o lună, o lună şi jumătate. Am reuşit însă să obţinem ritmuri bune de lucru pro­­fitînd de zilele favorabile de la sfîrşitul anului tre­cut şi din prima decadă a lunii ianuarie. Am avut perioade cînd am reuşit să turnăm zilnic cite 50—60 mc beton la fundaţiile u­­nor blocuri. Şi vrem să menţinem asemenea rit­muri. Pentru noi construc­torii de locuinţe tirgumu­­reşeni, bătălia anului 1972 aici, in Dîmbul pietros se dă. Unul din noile cartiere din Tg. Mureş în pag. a 5-a : COMUNICAT COMUN privind vizita delega­ţiei Partidului Socia­list Popular din Dane­marca în Republica So­cialistă România Sesiunile consiliilor populare judeţene V­îlcenii au răspuns primii la chemarea judeţului Hunedoara Judeţul Vîlcea trăieşte în a­­ceşti ani febra adîncilor prefa­ceri determinate de politica în­ţeleaptă a partidului de indus­trializare socialistă şi de dez­voltare ar­monioasă şi echilibra­tă a tuturor zonelor ţării. Vîl­cea de azi este sinonimul indus­triei chimice, ridicată la nivelul tehnologiilor mondiale în ca­drul grupului de petrochimie din acest judeţ ; pe Lotru se construieşte cea mai mare hi­drocentrală de pe rîurile interi­oare ale ţării; pe Olt se înalţă primele trei hidrocentrale din seria celor 22, amplasate pe de­fileul rîului ; la Drăgăşani s-a dat în funcţiune o modernă fa­brică de încălţăminte , la Go­vora, Uzina de produse sodice etc. Toate aceste unităţi indus­triale imprimă acţiunilor com­plexe de valorificare a bogăţii­lor solului şi subsolului judeţu­lui, de folosire a potenţialului uman şi material, un ritm fără precedent. Pentru a avea o imagine cît mai clară pe ce treaptă economică a ajuns as­tăzi judeţul Vîlcea, vom spune doar că ponderea producţiei globale industriale în totalul producţiei judeţului creşte în 1972 la peste 70 la sută faţă de numai 40 la sută cît era în 1965. Ieri, a avut loc sesiunea a XIII-a a consiliului popular ju­deţean Vîlcea, consacrată adop­tării planului economic şi buge­tului local pe anul în curs. Cei 191 de deputaţi întruniţi în se­siune şi invitaţii prezenţi la lu­crările ei au analizat cu simţ de răspundere felul cum s-a muncit în 1971, cînd pe toate planurile s-au obţinut succese care vădesc hărnicia şi­ spiritul de buni gospodari ale vîlceni­­lor. Realizările pot fi definite printr-o singură propoziţie : toate angajamentele luate ca răspuns la chemarea lansată de Consiliul popular judeţean Neamţ au fost îndeplinite şi de­păşite considerabil. Aceasta a însemnat, de fapt, o depăşire cu 36,7 milioane Iei a planului de producţie-prestaţii în industria locală şi gospodăria comunală, a însemnat 1720 de apartamente date în folosinţă, 84,3 milioane lei înscrise de cetăţeni pe şan­tierele muncii patriotice şi de înfrumuseţare, precum şi alte realizări. Dar, ceea ce a caracterizat lucrările sesiunii au fost grija şi preocuparea pentru a ridica în 1972 şi mai sus parametrii a­­tinşi în toate domeniile activi­tăţii economice şi social-cultu­­rale, prin folosirea la maximum a resurselor şi posibilităţilor ju­deţului. Acest lucru implică li­chidarea deficienţelor existente şi găsirea de noi rezerve econo­mice şi financiare care să concure la îndeplinirea angaja­mentelor luate ca răspuns la chemarea Consiliului popular judeţean Hunedoara. Faptul­­ că veniturile proprii au fost depă­şite în 1971 cu 25 milioane lei a demonstrat că sursele de finan­ţare a acţiunilor de la buget pot fi dezvoltate considerabil, astfel incit în 1972 ele să crească cu peste 28 milioane lei peste pla­fonul atins anul trecut. Nume­roşi deputaţi — Ioan Vasilica, primarul comunei Olanu, Con­stantin Enăcică, primarul din Măciuca, Aurel Stănculescu, di­rectorul direcţiei judeţene de planificare, Gheorghe Rizescu, primarul municipiului Rîmnicu Vîlcea etc. ), cît şi documente­le prezentate sesiunii, s-au re­ferit pe larg la căile de spori­re a veniturilor proprii. „Nu puteam aştepta ca totul să ne vină de la judeţ­­, a spus deputatul Nicolae Buzatu, pri­marul din Prundeni. Dacă vrem ca satele noastre să fie mari şi frumoase, să ajungă la condiţii­le de urbanizare dorite, trebuie să ne gospodărim în aşa fel in­cit sumele necesare diferitelor construcţii şi amenajări să le obţinem aici în comună prin munca noastră, prin îmbunătă­ţirea potenţialului productiv al pămintului, prin recoltele ce le realizăm, prin anexele indlus- VIRGIL LAZAR corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 3-a) I „CORPORE SANO“ ŞI CIVILIZAŢIA MODERNA Interviu cu dr. Alexandru Calomfirescu adjunct al ministrului sănătăţii Ieri au început lucrările şe­dinţei Consiliului sanitar supe­rior şi a Colegiului Ministeru­lui Sănătăţii, la care mai parti­cipă cadre universitare medica­le, directori ai direcţiilor sani­tare judeţene, specialişti în pro­bleme de igienă, reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale. Şedinţa a fost­­deschisă şi prezidată de preşedintele Con­siliului sanitar superior, dr. Dan Enăchescu, ministrul sănă­tăţii. In cadrul lucrărilor se dez­bat o seamă de probleme de primă importanţă pentru îmbu­nătăţirea ocrotirii sănătăţii populaţiei din ţara noastră: a­­naliza condiţiilor de igienă, şi a activităţii depuse în acest sec­tor, problema educaţiei sanita­re a populaţiei şi liniile genera­le de orientare în acest an, dis­cutarea proiectului de statut al Societăţii de Cruce Roşie din Republica Socialistă România, activitatea de prevenire şi tra­tament a bolilor psihice, ridi­carea conştiinţei socialiste a ca­drelor sanitare în îndeplinirea sarcinilor ocrotirii sănătăţii. Lucrările şedinţei continuă. La sfîrşitul primei zile de lucru, dr. Alexandru Calomfi­rescu, adjunct al ministrului sănătăţii, ne-a răspuns la cîteva întrebări : — Şedinţa a analizat dintr-un unghi amplu modul în care au fost abordate şi rezolvate pro­blemele majore de igienă, pe care le ridică dezvoltarea eco­nomică şi social-culturală a ţă­rii. S-a subliniat că acest sector cu o veche tradiţie în ţara noastră a adus o marcantă con­tribuţie la îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei ţării. Su­pravegherea activă a relaţiei dintre evoluţia condiţiilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei, depistarea şi reduce­rea factorilor nocivi de mediu au contribuit în mare măsură la scăderea morbidităţii datora­te principalelor boli infecţioase, a mortalităţii generale şi infan­tile, la creşterea duratei medii de viaţă. Cu toate aceste reali­zări ale activităţii de igienă, atit materialul prezentat cit şi dez­baterile au subliniat unele ră­­mineri în urmă în acest com­partiment al ocrotirii sănătăţii, comparativ cu alte domenii ale activităţii sanitare. — In ce rezidă, după pă­rerea dv. tovarăşe ministru, explicaţia acestui fapt ? — In etapa actuală, ţara noas­tră este confruntată cu două categorii principale de proble­me în domeniul igienei : pe de o parte persistenţa unor defici­enţe în starea de salubritate a unor localităţi urbane şi rurale, pe de altă parte aspectele me­­dico-sociale noi şi complexe pe care le ridică progresul tehnic şi economic al ţării. Să mă ex­plic. Se cunoaşte faptul că, pe lingă efectele pozitive pentru bunăstarea şi sănătatea popu- IOANA PATRAŞCU (Continuare în pag. a 2-a) Vineri 14 ianuarie 1972 CUR. SCM* CER VAMARU *mSOArE O . Harta fenomenelor meteorologiei probabile. Amfinante In pag a S-o OGOARELE ŢĂRII -­­ VAST ŞANTIER • Ce arată o statistică pe ţară a lucrărilor de îm­bunătăţiri funciare • în judeţele ILFOV, VASLUI, PRAHOVA, TULCEA şi BIHOR au participat la lucrări, în ultima decadă, 10 000—23 000 de cetăţeni • Pe 22 448 ha s-a reuşit, într-o perioadă relativ scurtă, să se îndepărteze excesul de umiditate • In unele judeţe — în special BRAŞOV şi TIMIŞ — de­marajul se lasă aşteptat • Specialiştii apreciază că lucrările de îmbunătăţiri funciare pot continua cu intensitate şi în următoarele zile, chiar dacă solul, în stratul arabil, înregistrează pînă la 300 mc de apă la hectar şi adîncimea îngheţului nu depăşeşte 3-4 cm. în calendarul muncilor agricole, mai puţin încărcat în perioada de iar­nă, s-au înscris la loc de frunte lucrările de îm­bunătăţiri funcia­re. Pe baza indi­caţiilor cuprinse în cuvîntarea tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa pe ţară a secretarilor co­mitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor popu­lare comunale, în toate judeţele în care se constată fenomene de inun­daţii, exces de u­­miditate, eroziune a solului sau defi­cit de apă în une­le perioade ale a­­nului, s-au stabilit, pentru fiecare co­mună în parte, lu­crările ce trebuie efectuate, volumul şi termenele de execuţie. Pentru atragerea tuturor locuitorilor de la sate la aceste im­portante acţiuni de care depinde rod­nicia ogoarelor, planurile de mă­suri elaborate au fost, prin grija consiliilor populare comunale, dezbă­tute pe circum­scripţii electorale, precum şi în adu­nările populare, s-a desfăşurat o vie activitate po­litico - organizato­rică la sate. Sîntem astăzi în măsură să afirmăm că, în multe jude­ţe, ACŢIUNEA DE ÎMBUNĂTĂ­ŢIRI FUNCIARE A CAPATAT UN LARG CARAC­TER DE MASA prin participarea la muncă a zeci şi sute de mii de ce­tăţeni de la sate, cărora li s-au ală­turat, salariaţi din întreprinderile in­dustriale şi insti­tuţii de la oraşe. In judeţele ILFOV, VASLUI, PRA­HOVA, TULCEA şi BIHOR au lu­crat, de pildă, în perioada care a trecut de la în­ceputul anului 10 000—23 000 de cetăţeni. O situa­ţie operativă ce ne-a fost pusă la dispoziţie de Con­siliul popular ju­deţean ILFOV de­monstrează, că de la declanşarea ac­ţiunii, au partici­pat la lucrările de îmbunătăţiri fun­ciare aproape 275 000 de oameni din această parte a ţării. TH. MARCAROV (Continuare în pag. a 3-a) De ce brusca scădere de temperatură de ieri? Frig la toate gradele de comparaţie! De două zile iarna a intrat în drepturile sale : zăpadă, frig, îngheţ. Deşi ne aflăm în luna ianuarie, această scădere de temperatură s-a petrecut în mod brusc şi neaşteptat. Cum o explicaţi ? — Pe noi nu ne-a surprins — ne-a răspuns tov. DUMITRU BACINSCHI director adjunct ştiinţific al Institutului de me­teorologie şi hidrologie. Am prevăzut-o în prognoza lunară. Ianuarie este doar o lună tipică de iarnă. Răcirea vremii pare un fenomen deosebit datorită zilelor neobişnuit de călduroa­se de la începutul lunii. Ea s-a produs din cauza pătrunderii spre latitudinile sudice a aerului foarte rece, de origine arctică, acumulat deasupra unor vaste regiuni din estul continentului, acoperite cu zăpadă. In nordul Moldovei s-au înregistrat și temperaturi minime sub minus 20 de grade. — Ce se intîmplă în aceste zile pe continentul nostru ? — In estul Europei e la fel de P. IESEANU (Continuare în pag. a 5-a)

Next