România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)
1972-01-14 / nr. 8467
Pagina a 2-a — 74 ianuarie 1972 Primul număr al revistei „VIITORUL SOCIAL“ Să consemnăm cu majuscule un eveniment din toate punctele de vedere remarcabil în viaţa noastră ideologică — apariţia primului număr al revistei „Viitorul social“. Titlul ales sugerează elocvent îndoita preocupare care i-a călăuzit pe fondatorii săi. Optîndu-se pentru un nume utilizat cîndva de Dobrogeanu Gherea — încă o dată se demonstrează cit de fecunde şi de rezistenţe la proba timpului se dovedesc ideile marelui cărturar şi militant social —, se indică o direcţie de activitate, frecventată des în ultimii ani, dar ascunzînd încă nu puţine valori care se cer repuse în circulaţie. E vorba de cercetarea tradiţiilor bogate ale explorărilor noastre în cîmpul sociologiei, tradiţii care învederează adîncimea pătrunderii ideilor de progres în gîndirea socială românească, în activitatea de transformare a cadrului social. Pe de altă parte, fiind vorba de viitor, şi anume de un viitor social, revista nou apărută cată a fi un îndreptar în discutarea şi înţelegerea problematicii vaste cu care suntem confruntaţi în această etapă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Acest prim număr cu care-şi reîncepe destinul „Viitorul social“ ilustrează convingător ambele tendinţe de care vorbeam înmănunchind articole şi studii judicioase, bine alcătuite, unele dintre ele aducînd contribuţii substanţiale la elucidarea unor probleme de mare acuitate. Profesorul Manea Mănescu expune succint, dar cu atît mai edificator, programul de lucru intr-un domeniu în care este interesată în cel mai înalt grad întreaga noastră colectivitate : prognoza dezvoltării economice si sociale pe termen lung. Profesorul Miron Constantinescu semnează nu numai un consistent cuvînt înainte ci şi o seamă de articole dintre care subliniem pentru sugestiile oportune ce le conţine pe cel referitor la sociologia artei. Un studiu sortit celui mai larg interes publică Valter Roman, luminind din unghiuri adesea noi şi surprinzătoare relaţia putere - ştiinţă. O temă de mare actualitate ne propune Constantin Vlad, abordînd conceptul de democraţie ca act de creaţie şi de acţiune conştientă a maselor. Din rîndul numelor care dau greutate acestui număr de debut mai remarcăm pe Paul Cornea și Al. Bărbat, Nicolae S. Dumitru, H. Culea, Honorina Cazacu, Vladimir Trebici, Silviu Brucan, Fred Mahler, H.H. Stahl, Pavel Apostol, Vasile Porumbescu, Dragoș Vaida, V. Constantinescu, Mircea Popescu, I. Zamfirescu. Extrem de bine venită ni se pare — tocmai în sensul celor ce arătam la început — repunerea în discuţie a moştenirii sub atâtea laturi luminoase a sociologului român Drăghicescu. Revista adăposteşte rodul, ingenios expus, al exegezelor întreprinse de un grup de cercetători din generaţiile mai noi - remarcabilă prezenţa în acest pluton a lui I. Aluaş — privind una dintre cele mai spectaculoase mutaţii pe care le cunoaşte România socialistă — reaşezarea economiei şi a vieţii sale sociale pe baza marii industrii, cu toate fenomenele de ordin demografic care decurg din acest fapt. Chiar de la deschidere, se inserează în publicaţie un număr de articole avînd darul să informeze asupra activităţilor ce se desfăşoară în domeniul respectiv peste hotare precum şi ştiri despre manifestări internaţionale pe profil. Sintetizînd, să notăm că numărul 1 al „Viitorului social“, ediţia 1972, este mai mult decit o promisiune , e o certă realizare. Aminteam la început de fondatori numindu-i la plural. De fapt, nu avem de-a face cu persoane ci cu o instituţie. Noua revistă apare sub egida Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice for care îndreptăţeşte astfel încredinţarea că înţelege să traducă întocmai în fapt una dintre sarcinile ce i-au fost destinate de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi anume aceea de a fi promotorul unor activităţi profunde, eliberate de scheme şi canoane, îndreptate spre analizarea realităţilor noastre pe temelia învăţăturii marxist-leniniste, un comandament atît de actual acum, cînd suntem martorii pătrunderii prin toţi porii vieţii sociale a principiilor şi măsurilor formulate cu atîta claritate în programul de perfecţionare a conştiinţei şi educaţiei politico-ideologice a întregului nostru popor. ION PAVELESCU PANORAMICINEMATOGRAFIC „ Pădurea de mesteceni“ ...Mergeţi să vedeţi acest film, pentru a avea timp să-l revedeţi apoi, îndemn valabil nu atît pentru cei care au văzut „Canalul“, „Cenuşă şi diamant“, „Cenuşă“ sau „Totul de vinzare“ sau „Lady Macbeth în Siberia“, ci mai ales pentru cei ce văd pentru întîia oară un film de Andrzej Wajda. Fiindcă acest film are în el toate temele, mai bine spus , toate obsesiile lui Wajda - dar nu despre asta aș vrea să scriu acum, „Pădurea de mesteceni“ fiind dintre rarele filme care incită nu monologul criticului, ci mai mult, acele „lungi tăceri ce se dăruiesc prietenilor“, sau, invers, o stare anume care-l poate face pe spectatorul obişnuit să oprească la ieşirea din sală pe primul necunoscut intîlnit, pentru a-i spune : „Ştii, am văzut astăzi...“ Iată de ce îmi voi permite să scriu despre acest film ca şi cum aş vorbi unui prieten care l-a şi văzut. Aminteşte-ţi aşadar chipul livid al lui Stanislas, paloarea aceea izbitor albastră, atît de violent-albastră incit ai putea crede că nu este decît efectul unui machiaj neindemnnatec ; aminteşte-ţi exuberanţa personajului, teribila lui bucurie, fantastica lui sete de viaţă — toate atit de nepotrivite locului in care a pătruns, casa îndoliată a fratelui său Boleslas - atît de nepotrivite, incit jocul actorului Olgierd Lukaszewicz ne pare „făcut“ de-a dreptul fals... Dar este de ajuns ca eroul să mişte limba unui pendul şi atunci zgomotul acela sec, ritmic, de metronom, declanşează neliniştea, iar noi înţelegem ce era cu această mască . Stanislas are un pariu cu moartea. Mai tirziu, cînd se apropie momentul în care tînărul va pierde acest pariu, vom auzi din nou zgomotul ritmic, sec, de metronom , dar nu va fi decit micuţa Olina, fiica fratelui său, care plimbă, lucindu-se, un băţ peste şipcile unui gard... Aminteşte-ţi apoi pajiştea aceea cu flori galbene, pajiştea aceea mustind de apă curată, locul întîmplătoarei întilniri dintre Mălină — femeia care poate primi şi dărui atît de frumos dragostea şi Boleslas — bărbatul cu sufletul aspru, chinuit de incertitudini, încăpăţînîndu-se în supraomeneasca lui îndărătnicire, în supraomenescul lui refuz de a mai iubi — aminteşte-ţi deci că, tocmai atunci, Mălină se reazămă in coasă, şi ea nu este în acel moment decit imaginea clară şi candidă a morţii ; apoi mina lui puternică apucînd coasa asta — şi învingînd-o. Jocul acesta devine jocul vieţii, chiar dacă — aplecîndu-se deasupra Mălinei — Boleslas nu o face decît pentru a o atinge cu un sărut cast ; şi abia atunci, Mălină arde. Măcar pentru scena asta, aminteşte-ţi numele actriţei : Emilia Krakowska. ...Şi mai aminteşte-ţi insuportabila singurătate a lui Boleslas, omul care nu are în jur decît pădurea de mesteceni — acei mesteceni înalţi, fragili şi tremurători, şi pe care Wajda îi filmează aproape întotdeauna intr-o tentă „izbitor albastră“ Vechi şi drag proiect al autorului - un film despre revoluţia franceză, după cum singur mărturiseşte, „Mirii anului II“ este aşa cum l-au caracterizat nişte binevoitori istorici „neadevărat in fapte, veridic în spirit“, în fond, o comedie amăruie despre cum se zăpăcesc oamenii cind se aglomerează peste capetele lor prea multe schimbări brusce. De fapt, pe Jean Paul Rappeneau ca regizor şi coautor al scenariului (alături de Claude Gautet şi Maurice Clavel) nu pare a-l interesa atît revoluţia cu evenimentele sale, cu imaginea ei prin intermediul unui personaj picat între taberele în înfruntare, de fiecare dată la un pas de moarte, de fiecare dată salvat de o ultimă şi neaşteptată şansă. Uluirea sa la eveniment (de altfel, singura expresie ce i se cere cu precădere lui Belmondo ; calităţile sale de spadasin şi luptător cu pumnul nu le mai pomenim fiind îndeobşte cunoscute) reprezintă ochiul ce priveşte cu ironie, distanţarea in timp de faptul istoric. O epocă, in care faptele contradictorii se aglomerează în simultaneitate, situaţiile sunt excesive şi caracterele asemenea, ridică mari dificultăţi in obţinerea tocmai a distanţei. Rappeneau pe larga scenă ce se întinde din Place de la Guillotine pînă pe cîmpul de bătălie de la Valmy amestecă tonurile (bur...oare de ce ? ! îmi dau seama că ceea ce fac acum este ca şi cum v-aş arăta etajul II sub etul I, dar ce importanţă are exacta construcţie in acest film ? Wajda construieşte drama, ne prinde în ea, pentru ca apoi — adu-ţi aminte — în final, Boleslas să calce cu calul pămîntul pădurii de mesteceni, avînd-o în faţă pe Olina, fiica sa, lăsînd în urmă tot ceea ce a însemnat disperare, îndirjire, nelinişte şi spaimă, lăsînd-o în urmă pe Mălină — fiindcă numai ea poate, doar cu ajutorul unui buchet de flori galbene, să păstreze în acel spaţiu al dramei imaginea speranţei, nevinovăţiei, bucuriilor simple. Imaginea Vieţii... Nu-i aşa, prietene, că vom mai vorbi despre acest blind WAJDA ? MIHAI CREANGA P.S. : Boleslas : Daniel Olbrychski. lese, liric, cu punctări de tragism prin moartea ilogică a citorva personaje sau şirul resemnat al viitorilor ghilotinaţi) păstrind o linie comică fermă, generată de contrastul dintre preocupările eroului, strict personale, şi gravitatea dramatică a momentului istoric. Această permanentă disonanţă ridică filmul de la nivelul vodevilului banal la cel al comediei picareşti, prin care raportul om—istorie se vede proiectat dintr-un unghi inedit. Permanenta vibraţie ironică din subtext nu este străină de calităţile comentariului muzical datorat lui Michel Legrand. Există un film, aş zice, două ritmuri esenţiale : cel comic şi cel de acţiune, în constantă interferare, dar fiecare avind un suflu propriu, măsurat după legile genului propriu. Pentru vigoarea comică un ajutor de substanţă sunt dialogurile lui Daniel Boulanger, vioaie şi scînteietoare, amare sau truculente. Mi-ar fi plăcut, poate ca Rappeneau să se ia mai des în serios, să fi atins ceea ce el însuşi işi dorea sau, mai exact, ceea ce el crede că a realizat : „Un fel de comedie eroică, de epopee intimistă pe cai, între Mozart şi Raoul Walsh“ Să nu-i reproşăm mica infatuare pentru că nu este prima oară cînd un autor supralicitează calităţile propriei creaţii. FLORICA ICHIM „Mirii anu Celebru peste noapte Pe o alee interioară a Uzinei „Rulmentul“ din Braşov s-a pierdut, din neglijenţa delegaţilor secţiei cuzineţi, un pachet cu 10 000 lei. De aceea, în ziua respectivă unii angajaţi ai uzinei nu şi-au putut ridica salariul. In ciuda investigaţiilor, pachetul n-a fost găsit şi se pierduse orice speranţă de recuperare. Cînd iată că, a doua zi chiar, tînărul Vasile Răducanu, salariat al Şantierului nr. 10 1C1M, s-a prezentat la uzină cu pachetul cu bani, informind conducerea uzinei unde şi cum l-a găsit. Un gest firesc pentru el — om de exemplară corectitudinea, gest pentru care întregul colectiv al uzinei l-a felicitat. (I. PITICU, coresp. R. 1.) Medicamentele şi empirismul se exclud a ştiut că medicamentele administrate respectindu-se întocmai prescripţiile medicului sunt în măsură să dea rezultate spectaculoase în însănătoşirea organismului. Luate însă la întimplare, ascultind de sfaturile amatorilor sau nici măcar, sfidînd dozajele şi luindu-le în cantităţi „după ureche“ sau „după ochi" — medicamentele pot fi atît de dăunătoare, incit să conducă chiar la deznodăminte fatale. Este cazul tinerei Lenuţa Catrina în vîrstă de 15 ani — din comuna Suţeşti — care, avînd nişte dureri stomacale, a luat 10 tablete dintr-un medicament antireumatismal folosit de tatăl ei. Pseudo-tratamentul i-a fost fatal, medicul sosit la faţa locului nemaiavînd cum înlătura efectele tragice. (V. CHIURTU, coresp. R. I.) Liceu cu statut de nomad Pentru cei care treceau pe strada şcolii generale nr. 5 din Sibiu, zvonul de muzică al celor cîteva viori exersind constituia o surpriză plăcută. Pentru cei doi profesori şi pentru elevii lor insă, exilaţi aici de la Liceul de muzică şi arte plastice, constituia un supliciu : exerciţiul lor se săvîrşea după nişte... dulapuri. Căci devenit cenuşăreasă intr-un oraş cu vechi şi valoroase tradiţii muzicale, Liceul de muzică şi arte plastice are acum statut de liceu nomad, lată pe scurt ce trasee sunt obligaţi azi — prin mutarea lui dintr-un loc intr-altul — să parcurgă elevii şi profesorii lui : sediul de pe bulevardul Victoriei, liceul „Octavian Goga", Şcoala generală nr. 5, Şcoala generală nr. 9, Şcoala sanitară. Asta este situaţia pe care i-au oferit-o organele locale municipale — deşi existau şi soluţii mai fericite , pînă să i se construiască un sediu propriu liceului putea să-i fie alocat localul şcolii populare de artă care posedă 26 de săli de clasă — aceasta puţind să-şi ţină programul tot acolo dar seral de vreme ce elevii ei sunt în producţie. Şi nu era unica soluţie — intervenţia Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean in această chestiune puţind să scoată la iveală numeroase altele. (V. LAZAR, coresp. R. I.) Viteza medie de 14000 lei pe lună După un an şi două luni — perioadă, in care brutăria cooperativei de consum din Tismana nu a fost deranjată de nici un control al gestiunii — consiliul de conducere al acestei organizaţii economice s-a trezit în faţa unei surprize de proporţii : gestionarul brutăriei, Vasile Chirea, a reuşit să „urce“ lipsa de venituri materiale şi băneşti la suma de 198 000 lei. Făina, sau banii, sau amîndouă, au zburat, in cele patru vînturi, cu o viteză medie de peste 14 000 lei pe luni — trecînd nestingherite pe lingă Sandu Sipanu, contabilul şef, ca şi pe lingă Ion Mohoinea, preşedintele cooperativei — şi s-au oprit direct în buzunarul lui Vasile Chirea. Acum se consumă surprizele. Şi regretele. Şi pedepsele. (I. BECHERU, coresp. R. I.) Sărbătoarea veteranilor La Fabrica de piele şi încălţăminte „13 Decembrie“ din Sibiu s-a încetăţenit o tradiţie: în ultima lună a fiecărui an se organizează „Sărbătoarea veteranilor“, consacrată celor care împlinesc 20 de ani vechime neîntreruptă in fabrică. Oamenii spun însă că cea de a 777-a ediţie a sărbătorii veteranilor, care a„..avut loc în decembrie, 1971 le-a întrecut pe toate celelalte. Se aflau împreună Gheorghe Hihn, Johan Kast, Liviu Cornea, Ioan Negrea care îşi aniversau cele două decenii în fabrică, veteranii care ieşeau la pensie precum şi fruntaşii cincinalului 1966—1970, şi cei angajaţi în 1971 — adică prima promoţie de absolvenţi din actualul cincinal. S-au depănat amintiri, s-au conturat speranţe, s-au desemnat certitudini. Şi s-a toastat pentru fabrica din Sibiu şi pentru muncitorii ei. O sărbătoare emoţionantă şi care merită să fie reeditată şi de alte unităţi. (V. LAZAR, coresp. R. I.) Moara cu • •• urlătoare Are această moară de mălai din Bd. Muncii un fel de sirenă — sau mai bine zis o urlătoare care hăuleşte zi şi noapte, stridenţele ei metalice penetrînd sfredelitor in toate urechile aflate chiar la distanţe apreciabile. Probabil că astăzi scontează, făcînd abstracţie totală de faptul că există oameni care lucrează în schimbul de noapte şi trebuie să se odihnească ziua, că există bolnavi care au nevoie de repaus şi că există foarte mulţi oameni normali care au nevoie de o linişte normală. Aceştia s-au prins directorului fabricii de piine (forul tutelar al unităţii), care i-a ascultat cu bunăvoinţă şi înţelegere, dîndu-le chiar iluzia că l-au convins — de vreme ce in septembrie şi octombrie a fost relativă linişte. Din noiembrie, moara a prins iar grai şi urlă uneori fără contenire. Asta în timp ce se discută din ce în ce mai insistent despre necesitatea atenuării sau eliminării surselor de zgomot, se efectuează multiple şi complexe cercetări care dovedesc nocivitatea zgomotelor etc. Oare toate acestea să rămînă la infinit nule şi neavenite în faţa morii cu... urlătoare 7 Refuzăm să credem ! Rubrică redactată de PIA RADULESCU ! V« ...........!■'" 1 iW..í.i...m,mzííj im.... Structura anului şcolar la învăţămîntul seral Ca şi la invăţămîntul de zi activitatea şcolară la învăţămîntul seral se desfăşoară în trei trimestre. Trimestrul al doilea la şcoala generală durează pînă la 5 aprilie, după ultima oră de curs, iar al treilea, de la 20 aprilie pînă la 31 mai inclusiv. Pentru cei care urmează cursurile liceului de cultură generală trimestrul al II-lea se încheie tot la 5 aprilie cursurile reîncep la 20 aprilie şi se încheie la 20 iunie inclusiv, cu excepţia anului IV, care-şi încheie cursurile la 25 mai. Examenele de corigenţă, examenul de bacalaureat şi concursul de admitere vor avea loc la datele prevăzute pentru elevii de la învăţămîntul de zi • O mare plasticitate, rezistenţă sporită la ardere şi o bună adeziune la glazuri — acestea sunt calităţile noului material ceramic — intermediar între faianţă şi ceramică roşie — obţinut de colectivul catedrei de ceramică — sticlă a Institutului de arte plastice „Ion Andreescu" din Cluj. • Cercetările întreprinse în raza comunei Însurăţei, judeţul Galaţi au stabilit existenţa în această zonă a unor mari rezerve de ape termale şi minerale : apele sărate şi sulfuroase ajung la suprafaţă cu o temperatură pînă la 55° C şi un debit de 120—220 mc. pe zi. • Prima unitate din ţară pentru fabricarea fibrotextului — înlocuitor al tălpii — cu largi utilizări în industria încălţămintei, se află în construcţie la întreprinderea „Partizanul“ din Bacău. • Printre noile sortimente ale industriei locale din judeţul Gorj ce vor fi puse la dispoziţia populaţiei figurează : aragazul portativ „Turist“ cu două ochiuri şi două butelii de mărimea unor cutii de conserve, purificatorul de aer „Ventipur“, cu ventile şi radiator cu două trepte de încălzire şi o hotă absorbantă „Aspirador“ pentru purificarea aerului şi absorbirea vaporilor din bucătărie. MEAN TtIAMSMIS • IZM „CORPORE SANO ”.Urmare din pap.ulaţiei, generate de procesul industrializării şi urbanizării, apar simultan o seamă de influenţe nocive ale unor factori chimici, fizici, biologici, precum şi unele probleme ce derivă din efortul de adaptare a organismului la solicitările ritmului de viaţă şi de muncă, create de dezvoltarea rapidă a societăţii noastre. Acest complex de cauze determină modificări în structura morbidităţii, în care bolile psihice, cardiovasculare, de nutriţie şi metabolism, cut şi alte boli cronice — degenerative, capătă o pondere dominantă. — Revenind la primul factor determinant — în ordinea dată de dv. — al stării de igienă, vă rugăm să ne spuneţi în ce au constat măsurile Ministerului Sănătăţii pentru contracararea efectelor lui ? — Am orientat în primul rînd activitatea reţelei spre măsuri profilactice. Numai pentru supravegherea sanitară a calităţii apei şi alimentelor, de exemplu se efectuează anual circa două milioane de analize chimice şi bacteorologice ; se întreprind acţiuni de depistare a purtătorilor de germeni şi vaccinări în masă. Acţiunile sistematice bazate pe această concepţie au avut drept rezultat scăderea morbidităţii prin febra tifoidă de la 34,3 la o sută de mii în 1950, la 1,5 la o sută de mii în 1970, iar prin poliomielită de la 7,2 la suta de mii, la 0,24 la suta de mii în aceeaşi perioadă. Şi este concludent faptul că morbiditatea scăzută prin aceste boli situează ţara noastră printre primele ţări europene. — De bună seamă, aceste realizări sunt meritorii pentru activitatea corpului sanitar. Am dori să cunoaştem insă în ce constau deficienţele organelor sanitare cu privire la această problemă. — După părerea mea — de altfel au subliniat acest lucru şi numeroşi vorbitori în cursul lucrărilor noastre —, una dintre carenţele acestei activităţi consta in modul de organizare şi efectuare a controlului. Multe obiective cu un potenţial relativ crescut de insalubrizare (bufete, restaurante, pieţe), precum şi unele unităţi din mediul rural au fost doar sporadic cuprinse în acţiunile de supraveghere sanitară. Pe de altă parte, in numeroase cazuri, organele sanitare în loc să aplice cu fermitate prevederile legale, s-au mărginit să facă recomandări repetate pentru aceleaşi deficienţe, iar în cazul amenzilor acestea au fost aplicate cu preponderenţă personalului cu funcţii mici şi nu conducătorilor de unităţi care răspund de buna gospodărire a unităţilor. In unele judeţe ca Vîlcea, Gorj, Dîmboviţa, Argeş, Suceava, Bacău — controalele efectuate de inspectoratele sanitare nu s-au finalizat in masuri de asanare eficiente. Este de menţionat faptul că deşi institutele de igienă au desfăşurat o activitate meritorie, ele nu şi-au exercitat în suficientă măsură atribuţia de îndrumare tehnică a unităţilor, sanitare din teritoriu. De aceea cred că în aceste condiţii capătă o importanţă de prim ordin necesitatea încadrării institutelor într-un sistem organizat şi unitar de supraveghere a teritoriului pentru intervenţii operative corespunzătoare pregătirii tehnice şi competenţei acestora. — Ce probleme de igienă se ridică la noi datorită progresului tehnic ? — Factorii de mediu care determină o anumită patologie, caracteristică epocii contemporane, sunt astăzi tot mai mult luaţi în discuţie. Din acest punct de vedere este concludentă tendinţa de creştere a mortalităţii prin cancer (a treia cauză de mortalitate în ţara noastră), ceea ce se corelează cu poluarea chimică a mediului. Noxele chimice sunt de asemenea incriminate în creşterea bolilor respiratorii (care ocupă primul loc în structura morbidităţii din ţara noastră). Creşterea îmbolnăvirilor prin boli cardiovasculare (situate pe primul loc în structura mortalităţii) se atribuie în mare măsură solicitărilor nervoase, caracteristice vieţii moderne. In acelaşi timp, ritmul trepidant al vieţii moderne este una din principalele cauze care favorizează creşterea frecvenţei bolilor psihice. O seamă de cercetări făcute în ţara noastră scot de asemenea în evidenţă anumite dificultăţi de adaptare care apar la populaţia recent urbanizată şi care se răsfrîng asupra stării de sănătate şi a capacităţii de muncă. Totodată, s-a observat că procesul de automatizare şi mecanizare, pe lingă efectele sociale şi medicale pozitive, evidenţiază totodată noi factori patogeni la locul de muncă, printre care solicitarea psihică deţine o pondere importantă. — Care este situaţia în privinţa poluării mediului ? — Acest aspect are la noi destule particularităţi faţă de alte ţări europene şi de care trebuie să se ţină seama în organizarea acţiunilor de combatere a poluării in general şi a acţiunilor medicale în particular. In timp ce în alte ţări poluarea s-a instalat in cursul cîtorva decenii, la noi, datorită ritmului accelerat de industrializare şi urbanizare, poluarea a devenit într-o perioadă scurtă o problemă stringentă. In jurul marilor unităţi industriale, poluarea cuprinde o suprafaţă de circa 4 000 km.p. şi o populaţie de peste un milion de oameni expusă influenţelor nocive, direct sau indirect, permanent sau ocazional. Se poate aprecia fără exagerare că la noi poluarea are o tendinţă intensivă şi extensivă ceea ce impune luarea unor măsuri energice şi eficiente. — Ce remedii se preconizează ? — Cred că pentru înlăturarea multora dintre deficienţele legate de poluare, elaborarea unui act normativ care să cuprindă normele sanitare privind principalii poluanţi din ţara noastră şi completarea lui periodică cu datele noi, rezultate din cercetări, apare ca o necesitate urgentă. Ministerul Sănătăţii va trebui să patroneze o vastă acţiune care va consta în stabilirea relaţiei între gradul de poluare a mediului şi starea de sănătate a populaţiei. — Multe din măsurile preconizate se referă la problemele medicale legate de procesul de muncă. Care este situaţia in acest domeniu ? — Controalele şi cercetările igienico-sanitare complexe efectuate în întreprinderi (141.413 analize toxicologice şi 47.575 determinări de microclimat şi zgomot, în 7.894 de obiective industriale) au pus în evidenţă potenţialul nociv al unor condiţii de muncă şi de mediu care mai persistă încă în unele unităţi. Acest fapt se datorează atît lipsurilor din activitatea unor foruri economico-administrative cit şi al celor din sectorul medico-sanitar. Este absolut necesar ca proiectanţii şi titularii de investiţii să răspundă mate- rial pentru neprevederea în proiect a tuturor condiţiilor de protecţie cerute de normele sanitare şi de tehnica securităţii. — Vă rugăm să vă referiţi la cîteva din măsurile propuse şi adoptate de Consiliul sanitar superior în vederea îmbunătăţirii activităţii de igienă. — Ministerul Sănătăţii are în primul rînd sarcina de a dezvolta activitatea de supraveghere şi control sanitar, prin intermediul unor echipe centrale, constituite din cadre medicale şi cu ajutorul unor brigăzi mixte la care vor participa şi specialişti din alte domenii. Actualele reglementări care stabilesc norme de igienă urmează a fi puse în concordanţă cu noile condiţii şi cerinţe economico-sociale din ţara noastră. Se va acorda prioritate actualizării normelor sanitare referitoare la protecţia aerului, la alimentaţia raţională a colectivităţilor, se întreprind studii pentru stabilirea limitelor maxime admise ale nocivităţilor de la locurile de muncă. In întreprinderile mari, cu condiţii de muncă deosebite, se vor organiza servicii de medicina muncii, care vor lucra în probleme de ergonomie, iar pentru perfecţionarea profesională a medicilor din întreprinderi se va elabora un program special. Ţinînd seama de faptul că ministerele şi departamentele economice au atribuţii şi responsabilităţi directe în rezolvarea problemelor de igienă, Ministerul Sănătăţii a propus un plan de măsuri în colaborare cu acestea şi care vizează printre altele măsuri de îmbunătăţire a stării de igienă a teritoriului şi a unităţilor, stabilirea priorităţilor în dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă potabilă, introducerea în programele de pregătire a personalului din unităţile alimentare şi de alimentaţie publică a cunoştinţelor de igienă necesare manipulării corecte a produselor alimentare. Egal cu sine însuşi (Urmare din pag. 1) — E apanajul oamenilor tumultoşi, de intensă şi debordantă combustie interioară, temperamentali, aventuroşi chiar, cum sunt mai toţi marii conducători de şantier, trăsături în care se regăseşte vocaţia lor, opina partenerul de dialog. — Eroare, omul meu e cu totul altfel alcătuit, e — înainte de toate — calm, potolit, răbdător să asculte să chibzuiască să nu ia decizii de improvizaţie şi exclude prezenţa oricărei aventuri in destinul ingineresc. — Cum argumentezi aceste zise ? — fu curios Gură bogată. — Poate prin chiar convingerile exprimate ale inginerului, aşa cum s-au produs acestea pe cînd ne-au confruntat opiniile. Transcriu, de aceea, un şir de judecăţi şi raţionamente ce alcătuiesc laolaltă acest monolog care (după opinia mea) spune multe : ,,De ce neapărat exploziv şi temperamental ? Se poate conduce un colectiv şi fără să ţipi, fără convulsii şi manifestări zgomotoase. Cum , gindind totul în cele mai mici amănunte, spre a-ţi putea impune punctul de vedere. E o chestie de psihologie omenească, traductibilă aşa : cînd omul înţelege, se cuplează altfel pe sarcină. Totul e să nu gindim după ureche, ci după note. De obicei, îi acoperi neştiinţa prin agitaţie. Ca să te cerţi, să faci scandal, trebuie să ai timp, e un lux. Ameninţările sunt armele albe ale celui ameninţat de propriile lui slăbiciuni şi lacune. Acţiunea e mama vieţii, însă trebuie să fie dublată de inteligenţă ; altminteri e absurdă, înafara valorii, tot astfel cum şi inteligenţa e soare orb dacă nu se investeşte in acţiune. Adevărata mea satisfacţie nu rezidă în deşartă mindrie de a conduce mari colectivităţi, ci in conştiinţa că particip, mă prelungesc în fiecare cdpată de beton a operei constructive, de care răspund. Rolul de coordonator al energiilor e comparabil cu ceea ce face antrenorul de fotbal, care ştie să aducă jucători buni, să-i pună in posturi-cheie, să-i menţină în formă constant bună şi să ceară totul de la ei. Mă întreabă cite unul : tu nu te-ai săturat de şantier ? Le răspund sec : eu sunt constructor. Să zicem că mă stabilesc la Bucureşti. Ce voi face acolo ? Mă vor trimite în delegaţie pe şantiere. Mare scofală ! pentru că uite ce zicem noi cînd pică unul de la centru, iar vine ăsta să ne plictisească, să ne încurce, mai bine şedea locului !“... — Ai schiţat, dacă am înţeles bine, un portret caracterologic, observă Gură bogată. — Am vorbit despre un om de omenie, civilizat şi bun, răspund. — Ce o mai fi Insemnlnd şi asta „om bun“ ? — O frumuseţi pe care o pricepi direct cu sufletul, spunea Vlahuţă şi n-am motive sa zic altfel Poate va trebui să reabilităm acest cuvint ,,bunătate", care sună nostalgic şi de neînlocuit in omul înconjurat de automate, devorat de formule şi semne, tot mai dezlegat de sine, mai izgonit din sentiment, mai pulverizat in oceanul plin de iradiație a lucrurilor, prins ireversibil in ciuleandra acestui secol nervos. „România liberă“ » CSNOVSATQÎÎRAFE IOVE STORY : Patria (11 86 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21 ; Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15''— 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Capitol (16 29 17), orele 8,30 - 11 — 13,15 - 16 - 18,15 — 21 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 — 16 - 18,15 — 20,30 ; Festival (15 63 34), orele 9,15 — 11,45 — 14 — 16,45 ! MIRII ANULUI In Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,30 — 21 ; București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16,30 - 18,45 — 21 ; Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15 ; LIVADA DIN STEPA , Festival, orele 19 — 21; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 - 20,15 ; B.D. LA MUNTE ȘI IA MARE : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 - 18 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18,15 - 20,30 ; CEA MAI FRUMOASA SOTIE : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Feroviar (16 22 73), orele 8,45 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; HUGO SI JOSEFINA : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 — 18,30 în continuare ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE Timpuri Noi, ora 20,15 ; STEAUA DE TINICHEA Lumina (16 23 35), orele 9—15, în continuare ; 17 - 19 - 21 ; Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; SA CUMPĂRĂM O MASINA DE POMPIERI; Doina (16 35 38), orele 11,30 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30 ; La ora 10 PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII ; DECOLAREA; Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20 ; Giulesti 117 55 46), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; PADUREA DE MESTECENI ; Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 - 20 ; TRENUL; Excelsior (18 10 881, orele 9 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20 ; Miorita (14 27 14), orele 9 — 11,45 — 14,30 - 17,15 - 20 ; V VTERLOO ; Gnvito (17 08 681 orele 9 - 12 — 16 - 19,30 ; Voloo (119126), orele 9,30 - 12,30 - '16 19.15 I Flamuro (23 07 40), orele 9 — 12.30 - 16 - 19,30 ■ SORGUl ROȘU ; Pioaresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; 12 OAMENI FURIOSI ; Bucegi (17 05 471, orele 16 - 18,15 — 20,30 ; Gloria 122 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 , POVESTE SINGEROASA ; Liomel (Bd. Bucureștii Noi 166), orele 15,30 — 16,30 - 19,30 , OLIVER; Buzeşti (15 62 79), orele 15.30 - 19 , NICI UN OM PENTRU CAMP Ot- TRICK I Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 — 20 I ANNA CELOR O MIE DE ZILE ; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 19; Arta (21 31 86), orele 15,30 - 19,15 ; CASTANELE SINT BUNE ; înfrățirea intre popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 - 20 ; DUEL STRANIU : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20 ; FLOAREA DE CACTUS : Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 18 — 20 ; Popular (351517), orele 10 — 15,30 — 18 - 20,15 ; SCOATE-ȚI PALARIA CÎND SĂRUȚI ! Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 — 20,15 ; MARELE PREMIU : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 19 ; FLOAREA SOARELUI: Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; TICK... TICK... TICK... a Rahova (23 91 00), orele 14,30 - 16,30 - 18,30 — 20,30 ; RITMURI SPANIOLE ; Moşilor (12 52 93), orele 15,30 - 17,45 - 20 ARTICOLUL 420 : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 19 ; Cinemateca sola Union (13 49 04) O VIAŢA : orele 10 — 12 — 14,15 ; TINEREŢEA LUI LINCOLN : orele 16,30 — 18,45 ; ROMANUL UNUI TRIŞOR : ora 21 ; VINERI 14 IANUARIE 16—17 ; Teleşcoala. Inducţia electromagnetică. Prezintă lect. Lidia Panaiatu (Fizică — clasele XI—XI). Interesul pentru istoria patriei oglindit în operele scriitorilor paşoptişti. Prezintă conf. dr. Paul Cornea (Literatura română) I 18 Căminul , 18,50 . Cu ansamblul artistic al U.T.C. în Olanda ; 19.20 i 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Cronica politică internă de Eugen Mândrie ; 20,10 : Film artistic : Vremuri minunate la Spessart, Regia Kurt Hoffman. Cu Liselotte Pulver, Harold Leipnitz ; 21,50 : Telejurnalul ; 22 : Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. SIMBATA 15 IANUARIE 16.30 | Emisiune in limba germană ; 18.15 1 Ritm, tuferete, dans ; 19 Riul, Ramul... Versuri de: Mihai Beniuc, Ştefan Augustin Doinaş, Veronica Ioumbacu, Dumitru M. Ion, Gheorghe Ispate, Dan Mutaşcu, Mihai Ursache Ion Alexandru Durac ; 19.20 . 1001 desen ; 19.30 ; Teleiurnalul ; 20 | Săptâmina internaţională I 20.10 ■ Tele-enciclopeda; 20.50 I Film serial . Invadatorii (IX) I 21.40 I Medalion Mihaela Mihai i 22.05; Teleiurnalul ; 22.15 ; Campionatele europene de patinaj artistic. Proba individuală feminină , 23.20 Seară de romanțe cu Ioana Radu. MEMENTO LILIACUL: Opera Română (16 48 20), ora 19,30 ; FANNY : Teatrul National ,,I. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71), ora 20 si TRAVESTI : sala Studio (15 15 53), ora 20 ; SOARELE LONDREI : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; ZIARIŞTII: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 şi MINCINOSUL : sala Studio (12 44 16), ora 20; NICNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; OMUL CARE : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30 şi GAIŢELE : sala Studio, ora 20 ; ANTIGONA : Teatrul Mic (15 65 88), ora 19,30 ; GILCEVILE DIN CHIOGGIA : Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19,30 ; N-A FOST ÎN ZADAR : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 16 ; BIMBIRICA : Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 și GROAPA : sala din calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30; INTR-UN CEAS BUN : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; BU AU : Teatrul „Țăndărică", sala Victoriei (15 23 77), ora 15 și CARTEA CU APOLODOR : sala Academiei (16 14 92), ora 17 ; CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMANEASCA *. Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30 ; 72 CIRC 72 a Circul „Globus" (11 01 20), ora 19,30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20 ; MUZICA DE CAMERALI Conservatorul „Ciprian Porumbescu", sala „George Enescu", ora 20 ;