România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)

1972-01-14 / nr. 8467

r NOTA : 1 — Operaţii valutare necomerciale la care se aplică prima de 189,33% asupra cursului oficial în lei al valutelor : — încasările şi plăţile în valută privind­­ întreţinerea oficiilor diplomatice şi consulare, agenţiilor şi altor reprezentanţe, a per­sonalului acestora, precum şi pentru delegaţiile oficiale ; cheltuielile călătorilor în interes de serviciu sau în in­teres personal pe cont propriu ; succesiuni şi alte drepturi patrimoniale, chirii, onorarii, drepturi de autor, pensii, premii şi orice alte venituri sau drepturi în valută ale cetăţenilor, precum şi diverse cote cuvenite instituţiilor şi organizaţiilor culturale şi sportive ; ajutoare, donaţii, subvenţii, despăgubiri din asigurarea persoanelor şi a bunurilor ce le aparţin, despăgubiri civile. impo­zite, taxe fiscale şi amenzi de orice fel datorate de cetăţeni, chel­tuieli judiciare şi altele de această natură ; cotizaţii, contribu­ţii şi taxe de participare la organisme internaţionale, congrese, conferinţe şi alte manifestări internaţionale, precum şi pentru diver­se materiale ale congreselor , tirguri şi expoziţii internaţionale şi pentru publicitate. 2 . Biletele de bancă in valutele străine menţionate în pre­zenta listă se cumpără după cum urmează­­ — lira sterlină, dolarul­­canadian, francul elveţian, francul fran­cez, marca vest-germană, lira italiană, florinul olandez, dolarul S.U.A., coroana suedeză, marca finlandeză și dinarul iugoslav, la cursul­ oficial cu primă de 189,33% stabilit pentru valuta respec­tivă în cont ; — celelalte valute se cumpără la un curs stabilit pe baza cotării biletelor de bancă respective pe piața externă, plus prima de 189,33%. 3— Potrivit dispoziţiilor legale, introducerea în Republica So­cialistă România şi scoaterea din Republica Socialistă România de lei sunt interzise, in afară de cazurile prevăzute prin legi speciale. Pentru anumite operaţii necomerciale se aplică următoarele cursuri! Albania Bulgaria Cehoslovacia R. P. Chineză R.P.D. Coreeană R. D. Germană Mongolia Polonia Ungaria Uniunea Sovietică R. D. Vietnam 100 leka 100 leva 100 coroane 100 RMB 100 voni 100 mărci 100 tugriki 100 zloţi 100 forinţi 1 rublă 100 dongi 99,14 lei 1 064,10 lei 86,01 lei 643,41 lei 576,39 lei 259,38 lei 198,56 lei 54,25 lei 63,31 lei 8,30 lei­­ 432,29 lei ,Români­a liberă•* COMUNICAT COMUN privind vizita delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca in Republica Socialistă România Delegaţia Partidului Socialist Popular din Danemarca, condu­să de Sigurd Omann, preşedinte­le partidului, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în perioada 6-13 ianu­arie 1972, la invitaţia Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Român. Delegaţia a fost for­mată din : Gert Petersen, Jens Margaard, Andres Uhrskov şi Henning Philipsen, membri ai Comitetului Executiv al P.S.P. din Danemarca. Cu acest prilej, au fost vizita­te întreprinderi industriale, o­­biective social-culturale şi turis­tice din Capitală şi din judeţele Argeş şi Braşov, oaspeţii fiind întîmpinaţi pretutindeni într-o atmosferă de cordialitate şi prie­tenie. Delegaţia P.S.P. din Danemar­ca a fost primită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al P.C.R. In cadrul con­vorbirilor au fost abordate pro­bleme de interes comun şi s-a efectuat un schimb de vederi privind viaţa politică internaţi­onală, precum şi unele probleme ale mişcării muncitoreşti. In cursul vizitei, delegaţia s-a întîlnit cu delegaţia C.C. al P.C.R., formată din tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Roman Moldovan, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Vela, membru su­pleant al C.C. al P.C.R. şi Gheor­ghe Şoima, vicepreşedinte al U­­niunii Asociaţiilor Studenţeşti din România. Intr-un spirit de cordialitate, delegaţiile au făcut un schimb de informaţii privinid activitatea şi preocupările ac­tuale ale P.C.R. şi P.S.P. din Danemarca, precum şi alte pro­bleme care interesează ambele partide. în acest cadru, ele au subli­niat relaţiile prieteneştii stator­nicite între P.C.R. şi P.S.P. din Danemarca, exprimînd deopotri­vă dorinţa de a le dezvolta şi di­versifica pe mai departe şi a­­preciind că ele servesc adîncirii raporturilor de colaborare, pe planuri multiple, între România şi Danemarca, corespunzător in­tereselor reciproce, cauzei păcii şi colaborării internaţionale. In cursul convorbirilor, repre­zentanţii celor două partide au relevat marea însemnătate pe care o are pentru asigurarea pă­cii în Europa, în lumea contem­porană, înfăptuirea unui eficient sistem de securitate, care să ducă la destindere, la îmbunătăţirea raporturilor de colaborare din­tre state, la lichidarea forţei şi ameninţării cu forţa, ca mijloc de soluţionare a problemelor li­tigioase. Ambele partide s-au pronun­ţat pentru trecerea la pregătirea multilaterală a Conferinţei ge­nerale europene pentru securita­te, cu participarea tuturor sta­telor interesate, menită să con­tribuie la crearea unui sistem de angajamente ce trebuie să asi­gure integritatea teritorială, su­veranitatea, neamestecul în tre­burile interne, egalitatea în drep­turi şi independenţa tuturor sta­telor şi să permită depăşirea treptată a actualei divizări a continentului în grupări politico­­militare. In condiţiile actuale, un rol important îl au promo­varea şi extinderea raporturilor multilaterale dintre ţări, activi­zarea schimburilor economice şi tehnico-ştiinţifice şi în acest ca­dru, înlăturarea barierelor care împiedică o colaborare economi­că şi tehnico-ştiinţifică fruc­tuoasă intre toate statele din E­­uropa, intensificarea contactelor şi schimburilor de vederi între factori de răspundere. Părţile au evidenţiat însem­nătatea mobilizării celor mai largi forţe sociale şi politice, a opiniei publice europene, inte­resate în instaurarea unui climat de pace, înţelegere, securitate şi cooperare pe continent. Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Popular din Danemarca subliniază însemnă­tatea pe care ar avea-o pentru cauza păcii şi colaborării în Eu­ropa, ratificarea tratatelor dintre U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei, dintre aceasta şi R.P. Polonă. Ele au apreciat pozitiv acordul asupra Berlinului occidental, parafarea şi semnarea recen­telor convenţii dintre cele două state germane, dintre R.D.G. şi Senatul Berlinului occidental, s-au pronunţat pentru recu­noaşterea R.D.G., conform nor­melor dreptului internaţional, pentru primirea concomitentă a celor două state germane — R. D.G. şi R.F.G. — în cadrul O. N.U. Ambele partide consideră abso­lut necesară adoptarea de mă­suri practice, efective, pentru stăvilirea şi lichidarea cursei înarmărilor, pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rind, a celei nucleare, şi au subliniat necesitatea antrenării celor mai largi pături sociale, a maselor muncitoreşti şi populare la lup­ta pentru realizarea acestui o­­biectiv. Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Popular din Danemarca militează împotriva politicii imperialiste de domina­ţie, agresiune sau ameninţare cu forţa, presiuni economice şi mi­litare, de ingerinţe în treburile interne ale popoarelor. Ele se pronunţă pentru respectarea dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi alege liber calea dezvoltării şi regimul social, pen­tru participarea activă a tuturor ţărilor — mari sau mici —la so­luţionarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, pentru li­chidarea conflictelor şi focarelor de încordare, în conformitate cu interesele legitime ale popoare­lor. Cele două partide şi-au rea­firmat sprijinul şi solidaritatea deplină cu lupta poporului viet­namez, a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii S. U.A. şi s-au pronunţat pentru retragerea trupelor americane din Indochina, pentru respecta­rea dreptului legitim al popoare­lor vietnamez, laoţian şi cam­bodgian de a-şi decide singure soarta, fără ingerinţe din exte­rior. Cele două partide sunt pentru rezolvarea pe cale politică a conflictului din Orientul Apro­piat, pe baza rezoluţiei Consiliu­lui de Securitate din noiembrie 1967. Cele două partide au reliefat importanţa deosebită pe care o are unitatea de acţiune a tutu­ror partidelor clasei muncitoare, în ciuda deosebirilor de păreri în diferite probleme, a tuturor forţelor progresiste, patriotice, antiimperialiste, în lupta împo­triva imperialismului, pentru victoria idealurilor libertăţii şi independenţei naţionale, a pro­gresului social, păcii şi înţelege­rii între popoare. Vizita delegaţiei Partidului So­cialist Popular din Danemarca în Republica Socialistă România, convorbirile şi întîlnirile care au avut loc cu acest prilej, au con­tribuit la o mai bună cunoaştere reciprocă, la extinderea relaţii­lor prieteneşti dintre P.C.R. şi P. S.P. din Danemarca, în inte­resul întăririi prieteniei dintre cele două partide şi popoare, al unităţii tuturor forţelor antiim­perialiste. BANCA NAȚIONALA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA LISTA DE CURSURI NR. 1 PENTRU VALUTE ÎN CONT în vigoare de la 12 ianuarie 1972 Cipru Ţara Unități monetare cotate Curs în lei curs oficial curs oficial cu primă Albania 100 leka 120,00­ Anglia 1 liră sterlină 14,40 41,68 Australia 1 dolar 6,59 19,07 Austria 100 șilingi 23,72 68,63 Belgia 100 franci 12,33 35,67 Bulgaria 100 leva 512,82— Canada 1 dolar 5,48 15,86 Cehoslovacia 100 coroane 83,33­ Ceylon 100 rupii 92,84 268,61 R. P. Chineză 100 R.M.B. (yuani) 300,00— 1 liră 14,40 41,66 R. P. D. Coreeană 100 woni 500,00— Cuba 1 peso 6,00 17,36 Danemarca 100 coroane 79,17 229,06 Egipt 1 liră 12,72 33,80 Elveția 100 franci 144,01 416,66 Finlanda 100 mărci 134,79 389,99 Franța 100 franci 100,03 312,58 R. D. Germană 100 mărci 270,00 R. F . a Germaniei 100 mărci 171,49 496,17 ■ Ghana 1 cedi nou 3,04 8,80 Grecia 100 drahme 18,42 53,29 India 100 rupii 75,92 219,66 Islanda 100 coroane 6,28 18,17 Israel 100 lire 131,58 380,70 Italia 100 lire 0,95 2,75 Iugoslavia 100 dinari 32,51 94,06 Japonia 100 yeni 1,79 5,18 Luxemburg 100 franci 12,33 35,67 Mongolia 100 tugriki 150,00 —­Norvegia 100 coroane 83,16 240,61 Olanda 100 florini (guldeni) 170,32 492,79 Pakistan 100 rupii 116,05 335,77 Polonia 100 zloți 150,00 Portugalia 100 escudos 20,28 58,68 Spania 100 pesetas 8,57 24,80 Statele Unite 1 dolar 5,53 16,00 Suedia 100 coroane 114,82 332,21 Siria 100 lire 145,53 421,06 Turcia 100 lire 39,47 114,20 Ungaria 100 forinti 51,15- Uniunea Sovietică 1 rublă 6,67 R. D. Vietnam 100 dongi 204,00 Plecarea unei delegaţii române la Budapesta Joi dimineaţa a plecat, la Budapesta, o delegaţie condusă de Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, pen­tru a participa la întîlnirea de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guver­namentală româno-ungară de colaborare economică. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost condu­să de Mihai Marinescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, precum şi de reprezentanţi ai unor ministere economice. Au fost prezenţi Ferenc Mar­tin, ambasadorul R.P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. In aceeaşi zi delegaţia a sosit la Budapesta. Pe aeroportul Ferihegyi au fost de faţă Valyi Peter, vicepreşedinte al guvernu­lui ungar, preşedintele părţii un­gare din Comisia mixtă guver­namentală româno-ungară de colaborare economică, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Ioan Cotoţ, ambasadorul României la Buda­pesta, şi membri ai ambasadei. Joi după-amiază, în clădirea Parlamentului din Budapesta, au început convorbirile oficiale în cadrul întîlnirii de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare e­­conomică. (Agerpres). Delegaţia P.C.R. s-a înapoiat din Chile Joi seara, s-a înapoiat în Ca­pitală, venind din Chile, dele­gaţia Partidului Comunist Ro­mân, formată din tovarăşii Pe­tre Lupu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R., care a participat la ma­nifestările prilejuite de sărbă­torirea semicentenarului creării Partidului Comunist din Chile. La sosire, pe aeroportul Oto­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Florian Dănălache, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., Ion Cîrcei, membru al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Simpozion consacrat semicentenarului U.T. C. La Bucureşti au început joi lucrările simpozionului studen­ţesc „U.T.C. — şcoală de edu­caţie comunistă a tineretului“, organizat de Consiliul Uniunii asociaţiilor studenţeşti din Uni­versitatea Bucureşti potrivit hotărîrii adoptate de recenta Plenară a C.C. al U.T.C. şi Con­siliul U.A.S.R. cu privire la a­­niversarea semicentenarului U­­niunii Tineretului Comunist. Participă studenţi de la uni­versităţile din ţară, cadre didac­tice, tineri din unităţile econo­mice ale Capitalei, elevi. La şedinţa de deschidere a re­uniunii au luat parte tovarăşii Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ilie Ră­­dulescu, secretar al Comitetu­lui municipal Bucureşti al P.C.R., Traian Ştefănescu, preşedintele Consiliului U.A.S.R., Alexe Po­­pescu, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de studentul Nicu Ceau­şescu, de la Facultatea de fizică a universităţii din Bucureşti, preşedintele Comitetului de or­ganizare a reuniunii, care a pre­zentat şi primul referat al sim­pozionului. Participanţii la simpozion au fost salutaţi apoi de prof. univ. dr. docent Jean Livescu, recto­rul Universităţii din Bucureşti, conf. univ. dr. Gheorghe Cazan, secretar al Comitetului de partid al universităţii şi de Lorin Va­­silievici, student la Universita­tea din Iaşi. In continuare, au fost pre­zentate referatele „Crearea U.T.C. şi principalele momente ale activităţii sale revoluţionare pînă la 23 August 1944“ şi „Con­ducerea de către partid, cerinţă fundamentală a activităţii U.T.C.“ (Universitatea din Bucureşti), „Spiritul revoluţionar, trăsătură caracteristică a studenţimii din zilele noastre“ (Universitatea din Cluj). Lucrările simpozionului con­tinuă. Apropiata aniversare a semi­centenarului U.T.C. este întim­­pinată prin numeroase acţiuni şi în judeţul Dolj. La casele de cultură din Calafat, Băileşti, Fi­­liaşi şi Segarcea, precum şi ■ la cinematografele „23 August“ şi „30 Decembrie“ din Craiova, nu­meroşi tineri au luat parte la simpozionul cu tema „Patriotis­mul — factor esenţial in educa­rea comunistă a tineretului“. In judeţul Bacău a început un amplu ciclu de manifestări cul­turale, consacrate aceluiaşi eve­niment. Ciclul cuprinde simpo­zioane, expuneri pe teme poli­tice şi de istorie a organizaţiei de tineret, expoziţii de carte şi recitaluri de versuri patriotice. ★ ★ Plecarea delegaţiei P. S. P. din Danemarca Delegaţia Partidului Socialist Popular din Danemarca, condu­să de Sigurd Omann, preşedin­tele partidului, deputat în Parla­mentul danez, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vi­zită în ţara noastră, a părăsit joi dimineaţa Capitala. Din delegaţie au făcut parte Gert Petersen, Jons Margaard, Henning Philipsen, membri ai Comitetului Executiv al P.S.P. din Danemarca, deputaţi în Par­lamentul danez, şi Anders Uhrs­kov, membru al Comitetului Executiv al partidului. La plecare, pe aeroportul Oto­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii,­­ Gheorghe Pană, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Roman Moldovan, mem­bri ai C.C. al P.C.R., Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., şi Gheorghe Şoima, vicepreşedinte al Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţilor din Româ­nia, de activişti de partid. (A­­gerpres). // ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ ...... _ ______ Corespondenţă din Sofia de la Constantin Amariţei GRANULE ALBE­ DE VRATA Am răsfoit, cu prilejul unei vizite la Combinatul chimic de lingă Vraţa, albumul cu „foto­grafii de familie“ al acestei mari şi moderne unităţi a chimiei bulgare. Imagini ale locurilor denumite aici „Misa Padina“ („Valea şoarecelui“), de prin vara anului 1964 cind despre combinat nu vorbeau decit proiectanţii şi, de mai tîrziu, din timpul execuţiei, imagini de şantier, incepind cu zilele ploioa­se ale lui noiembrie, acelaşi an, cind „artileria grea“ a șantieru­lui abia își amplasase „în dispo­zitiv“ utilajele ei de bătălie. In legătură cu albumul acesta sau, mai precis, cu o fotografie de pe primele lui pagini, un coleg de breaslă, localnic, mi-a povestit o întimplare nostimă : „Atunci cînd au început să­păturile, mi-a spus el, cuiva i-a venit ideea să bată, lingă drum, un ţăruş de care a atirnat o placă pe care a scris : Combi­natul Chimic Viaţa, într-o zi a trecut pe acolo un fotograf amator, naiv, şi a privit înde­lung şi mirat, cînd la cîmpia goală, cind la placă... „Curată minciună“ şi-a zis el şi a foto­grafiat locul. Mai tîrziu a tri­mis fotografia revistei „Stîrşel“ („Viespea“ — in genul revistei „Urzica“ la noi — n.n.), însoţită de citeva rînduri in care „de­masca“ „marea minciună“ a lo­cuitorilor oraşului Vraţa. De la revistă, aşa cum se obişnuie­şte, fotografia a ajuns la şeful şantierului. Aici a stirnit mare ilaritate...“ Aceasta s-a întimplat în 1964. Dacă inimosul fotograf a mai trecut pe acolo şi in 1966 cînd, exact la doi ani de la deschide­rea şantierului s-a inaugurat primul obiectiv al combinatului — termocentrala — nimeni nu mai ştie. Cert este că el a fost invitat... în lunile martie-aprilie ale anului următor, la Vraţa s-au produs şi primele granule albe de îngrăşăminte azotooase şi pri­mele cantităţi de amoniac. Iar în cei aproape cinci ani care au trecut de la apariţia sa, combi­natul chimic de lingă Vraţa a produs peste două milioane tone de îngrăşăminte chimice de ca­­­litate. Tot în acest timp, aici s-au tipărit şi primele „etichete de export“, pentru îndepărtata Indie şi Vietnam, pentru R.D.G., Iugoslavia, R.F.G. şi alte ţări. „Granulele albe“ de Vraţa au început să aibă căutare. în ul­timul an al cincinalului trecut chimiştii de aici au bătut recor­dul producţiei lor livrînd eco­nomiei bulgare 604 130 tone de îngrăşăminte azotoase, ceea ce a însemnat un „puls“ zilnic de 2 000 tone, în locul celor 1 800 prevăzute. In urmă cu 25 de ani, R.P. Bulgaria aproape că nu avea industrie chimică în adevăratul înţeles al cuvîntului. Dar astăzi ea se pregăteşte să producă — la finele perioadei noului cin­cinal (1971—1975) — o cantitate de 1,2 milioane tone îngrăşă­minte minerale, 78 000 tone fi­bre chimice şi să prelucreze 12—13 milioane tone ţiţei. Prin­tre numele de rezonanţă — care înseamnă, în acelaşi timp şi mari combinate chimice — în afară de Vraţa există în pre­zent Burgas, Plevna, Devnia şi încă multe alte localităţi, distri­buite pe aproape întreaga su­prafaţă a ţării. Combinatul chimic de lingă Vraţa mai este cunoscut şi sub denumirea de „curte monetară a Bulgariei“. Explicaţia acestui supranume rezidă în cele 50 de milioane de leva beneficiu pe care această mare unitate chi­mică îl varsă, anual în visteria ţării. In împrejurimile oraşului Vraţa nu se află mine de aur. In schimb, se găseşte, în co­muna Cireu din apropiere, gaz natural. Şi printr-o­­ eficientă metamorfozare a lui, la tempe­raturi ce ating 950 de grade şi presiuni de 320 atmosfere, cei aproape 2 000 de salariaţi ai combinatului au reuşit ca, încă din al treilea an de la intrarea lui în funcţiune, să restituie statului bulgar fondurile băneşti investite în construirea combi­natului. Acest important rezultat eco­nomic, obţinut în activitatea chimiştilor de la Vraţa repre­zintă totodată şi cel mai bun a­­testat al înaltei lor calificări. Iar stăpînirea tainelor „ferme­cătoarei chimii", cum obișnuiesc ei să denumească aici, această tînără, dar de mare viitor ra­mură a economiei bulgare, va transforma în curînd „Misa Pa­dina“ într-o adevărată „vale a marii chimii“. 13 ianuarie 1972. ... Frig la toate gradele de comparaţie! (Urmare din pag. 1) frig sau chiar mai frig decit la noi, din cauza aceleiaşi invazii de aer arctic. In nord-estul Uni­unii Sovietice, ieri dimineaţa mercurul termometrelor a cobo­­rit pină la minus 42 de grade, în vest. Insă, vremea e umedă şi călduroasă, cu frecvente ploi şi ceaţă. — La ce trebuie să ne aştep­tăm în următoarele zile ? — Meteorologii noştri prevăd scăderi şi mai accentuate de temperatură în toate regiunile ţării (foarte geroase vor fi nop­ţile) şi mai ales în Transilva­nia, Moldova, Dobrogea şi chiar Muntenia. In Moldova, tempe­raturile minime pot să coboare pînă la minus 25 de grade, iar cele maxime se vor menţine sub 0 grade. — Aceste prevederi sînt vala­bile şi pentru Bucureşti ? — Da. In Capitală temperatu­rile minime vor scădea sub mi­nus 15 grade. — Despre precipitaţii ce ne puteţi anticipa ? — Nu se întrevede ninsoare decît în Banat și Oltenia. — Prognoza dumneavoastră lunară rămîne valabilă ? — Desigur. Noi o apreciem a­­propiată de realitate și avem toate motivele s-o păstrăm pînă la sfîrșitul lunii. Asta ar în­semna că între 19—20 ianuarie vremea să se încălzească pentru 5—6 zile pentru ca apoi să se producă din nou o răcire, timp de 5—6 zile, dar mai moderată. Starea actuală a vremii şi prevederile meteorologilor im­pun o serie de măsuri practice în numeroase sectoare. In agricul­tură, alimentaţia publică, tran­sporturi, trebuie să se asigure protecţia corespunzătoare a obiectivelor, utilajelor, silozuri­lor, depozitelor de legume şi fructe, a altor alimente (sticle­le de lapte vor îngheţa noaptea pe străzi). Lucrătorii din termo­­ficare trebuie să-şi dozeze judi­cios fluxul de apă caldă, între­prinderile de transport, sperăm să nu lase cetăţenii în drum. Pentru automobilişti o veste bună : nu se prevede polei. Atenţie mărită însă la radia­toare ! ★ SPORT • SPORT • SPORT •SPORT Faceţi cunoştinţă cu... Partenera din sferturile de finală a naţionalei noastre, echipa Ungariei Sorţii au decis ca unul din­tre cele patru meciuri ale sfer­turilor de finală să fie Ungaria- România. Primul joc va avea loc la Budapesta iar returul la Bucureşti. Iată, în cîteva rîn­duri, informaţii despre viitoa­rea adversară a tricolorilor. Selecţionata ungară a cu­noscut — după o comportare apreciată la C.M. 1966 — o scă­dere de randament şi, în con­secinţă, de performanţe. Ea a trecut, in perioada aceasta, sub mai multe conduceri tehnice , ratarea calificării la C.M. din Mexic a agravat situaţia şi — după alte încercări privind teh­nicienii de la conducerea sa — a fost readus Rudolf Illovszky, cel care a figurat ca secund al selecţionerului Lajos Baroti în perioada întrecerii mondiale din Anglia. Se poate spune că ini­mosul antrenor a reuşit să rea­ducă pe primul plan al fotba­lului european unsprezecele re­prezentativ, apelînd la aceiaşi jucători care, în sezonul 1970, nu reuşiseră să iasă din medio­critate. Astfel, întreg anul trecut, din 9 partide disputate, fotba­liştii maghiari au pierdut doar una, inregistrînd 6 victorii şi 2 egalităţi. Este drept, nu toate întîlnirile s-au arătat de ma­ximă dificultate Dornic să pregătească din timp şi cu toată intensitatea noul sezon, antrenorul Illovszky a efectuat — de la începutul lui ianuarie a.c. — un stagiu de antrenamente cu întregul lot în Spania, la terminarea că­ruia, reprezentativa ungară a susţinut un meci amical cu naţionala spaniolă, antrenată de Ladislav Kubala. Gazdele au cîştigat cu scorul de 1—0. Aprecierile privind comportarea internaţionalilor maghiari în jocul de la Madrid arată că apărarea — altfel un comparti­ment sub valoarea liniei ofen­sive — a evoluat de data a­­ceasta mai bine decit comparti­mentul atacului. în dorinţa de a fortifica liniile defensive, Illovszky a încercat la Madrid pe Kovács şi Sallai — ambii debutanţi în naţională — care au satisfăcut. In schimb, cum spuneam, înaintaşii — e vorba de Zambo, Fazekas, Bene şi, mai ales, Dunai II — au acţio­nat confuz, neinspirat. Dacă e­­chipa Ungariei a înregistrat un eşec la limită, aceasta se dato­­reşte mai ales portarului Geczi şi liniei de fundaşi. In continuarea activităţii sale, cum subliniam foarte susţinută, echipa Ungariei pleacă într-un lung turneu în Brazilia. Pe con­tinent prima sa reapariţie ofi­cială se va produce la 25 martie cind va întîlni în meci amical, la Budapesta, redutabila repre­zentativă a R.F. a Germaniei. Va fi ultimul test public înain­­­­tea intîlnirilor din „Campiona­­­­tul Europei“ cu naționala noas­­­­trâ. 16-imile „Cupei României“ la fotbal La sediul F.R.F., în prezenţa delegaţiilor echipelor participan­te a avut loc tragerea la sorţi a „16“-imilor „Cupei României“. Iată partidele : Politehnica Timişoara — Steaua Unirea Drăgăşani — U.T.A. Metalul. Bucureşti — Steagul roşu Minerul B. Mare — „U“ Cluj Minaur Zlatna — Rapid Textila Odorhei — Jiul Cimentul Medgidia — C.F.R. Cluj Petrolistul Boldeşti — A. S. Armata F. C. Galaţi - Farul Petrolul Momeşti — Dinamo C.F.R. Timişoara — S. C. Bacău Metalul Plopeni — Crişul Olimpia Rm. Sărat — F. C. Argeş Dunărea Calafat — Petrolul Tractorul Braşov — Politehni­ca Iaşi Olimpia Satu Mare — Univ. Craiova • ÎN PRIMUL TUR al tur­neului internaţional de tenis de la Jacksonville (Florida), jucătorul român Ilie Năstase, a pierdut în mod surprinzător cu 6—7, 5—7 în faţa suedezu­lui Ove Bengtson, iar Ion Ţi­­riac a fost întrecut de pakista­nezul Haroon Rahim, cu 6-4, 6-4. • IN STAŢIUNEA ELVE­ŢIANĂ de sporturi de iarnă Sub auspiciile Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, joi la amiază, a avut loc la Galeria de artă fotografică din Capitală vernisajul unei expoziţii de foto­grafii artistice din Republica Populară Albania, reflectind re­alizările poporului albanez în domeniile agriculturii şi elec­trificării ţării. Ieri a avut loc în Capitală ple­nara lărgită a Comitetului de Conducere al Uniunii Arhitecţi­lor din Republica Socialistă Ro­mânia. Au fost dezbătute o serie de probleme privind proiectarea construcţiilor industriale con­form cerinţelor funcţionale ale producţiei precum şi altele, refe­ritoare la căile reducerii costu­lui şi ale economiei în proiecta­re în arhitectura industrială. In Editura Politică a apărut: „VIATA POLITICA IN ROMÂNIA“ (1918 — 1921) de dr. M. Muşat şi I. Ar­­deleanu ★ lIllilEill. Saint Moritz au început joi campionatele europene de bob. După disputarea primelor două manșe, în proba de două persoane conduce echipajul R.F. a Germaniei I (Froth-Ba­­der) — 2’24”35/100. Echipajul prim al României, format din Stavarache-Juncu, se află pe locul 18 iar echipajul secund al României (Stoian­ Panaites­­cu) ocupă locul 26­ Astăzi au loc ultimele două manșe. Pagina a I-a —14 ianuarie 1972 Semnarea protocolului privind schimburile comerciale dintre România și Cipru in 1972 NICOSIA 13 (Agerpres). — La Nicosia a fost semnat protocolul privind schimburile comerciale dintre Republica Socialistă România și Republica Cipru în anul 1972. Protocolul prevede o majorare a acestor schimburi cu 20 la sută faţă de anul precedent. Româ­nia va exporta în Cipru tractoa­re,­­ maşini unelte, diverse ma­şini, produse chimice, produse din lemn, bunuri de larg con­sum, materiale de construcţii etc., şi va importa citrice, piei, minereuri, produse textile, di­verse produse manufacturate, lină și alte produse. încheierea vizitei in U. R. S. S. a ministrului de externe polonez MOSCOVA 13 (Agerpres).­­ La încheierea vizitei în U.R.S.S. a ministrului afacerilor externe al R. P. Polone, Stefan Ols­­zowski, a fost publicat un co­municat de presă in care se ara­tă că ministrul polonez a fost primit de Nikolai Podgornîi, preşedintele Prezidiului Sovie­tului Suprem, şi a avut convor­biri cu colegul său sovietic, An­drei Gromako. In cursul con­vorbirilor — relevă comunica­tul — s-a făcut un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea şi întărirea relaţiilor de priete­nie şi colaborare multilaterală dintre Polonia şi U.R.S.S. Au fost abordate, de asemenea, o serie de probleme internaţio­nale de interes comun, inclusiv probleme legate de convocarea conferinţei pentru asigurarea securităţii şi colaborării în Eu­ropa. ­.....■—n~ M RM STAREA VREMII CE A FOST IERI LOCALITATEA Temperatura în ° C ora 8 ora 14 FENOMEN METEOROLOGIC ROMÂNIA Bucureşti — n — 10 Cer variabil Constanţa — 13 — 14 Cer variabil Sulina — 14 — 16 Cer variabil, ninsoare Galaţi — 15 — 16 Cer variabil Bacău — 17 — 16 Cer variabil Piatra Neam­ — 17 — 14 Cer mai mult senin Iași — 18 — 17 Cer variabil Suceava — 19 — 17 Cer variabil Cluj — 12 — 5 Cer mai mult senin Satu Mare — 8 — 2 Cer senin Oradea — 70 Cer senin Arad — 80 Cer senin Timișoara — 100 Cer senin Semenic — 12 — 10 Cer senin Sibiu — 10 — 4 Cer variabil Brașov — 11 — 9 Cer variabil Predeal — 13 — 12 Cer variabil Vf. Omul — 23 — 20 Cer variabil Sinaia, Cota 1 500 — 17 — 15 Cer variabil Joseni — 12 — 8 Cer senin Craiova — 3 — 10 Cer noros, ninsoare Tr. Severin — 1 — 5 Sofia — 6 — 3 Cer noros Belgrad — 6 — 2 Cer variabil Praga Budapesta — 4 — 2 Cer noros — 7 — 3 Cer senin Moscova — 26 — 21 Cer senin Varșovia — 19 — 14 Cer senin Berlin — 6 — 4 Cer senin Atena5 7 Cer variabil Roma4 10 Cer variabil Paris2 4 Cer variabil Londra9 9 Cer acoperit, ploaie Copenhaga — 2 — 3 Cer acoperit Stockholm — 3 — 2 Cer acoperit Cer senin Viena — 3 — 2 Berna2 Cer acoperit, ploaie Madrid6 7 Cer variabil CE SE PREVEDE PENTRU URMĂTOARELE 48 DE ORE Interlocutorul nostru de astăzi, meteorologul ION STĂNCESCU, ne comunică : CARACTERISTICA GENERALA A VREMII : Friguroasă, şi geroasa noaptea. PRECIPITAŢIILE : Ninsori slabe izolate în sudul ţârii. VÂNTUL : Potrivit, cu intensificări locale în sud-vestul ţârii. TEMPERATURA : Minimele vor oscila între —25 şi —15 grade în jumătatea de nord-est a ţârii şi între —15 şi —7 grade în rest, iar maxi­mele între —8 şi 2 grade. PROGNOZA PENTRU BUCUREŞTI » Vreme friguroasă, mai ales noap­tea, cînd temperatura va coborî sub —15 grade. Ziua temperatura va oscila între —5 și^-^-3 grade. Cerul va fi variabil. Vîntul potrivit. EUROPA Cer noros, ninsoare Sesiune la Institutul de la Dubna MOSCOVA 13 (Agerpres). — La Dubna a avut loc sesiunea a­­nuală a Comitetului reprezen­tanţilor împuterniciţi ai statelor membre ale Institutului unificat de cercetări nucleare. La şedin­ţă au participat împuterniciţi ai Bulgariei, Cehoslovaciei, R.P.D. Coreene, R. D. Germane, Mon­goliei, Poloniei, României, Un­gariei, U.R.S.S., R. D. Vietnam. Din partea guvernului Republi­cii Socialiste România, la lu­crări a participat o delegaţie condusă de prof. Ioan Ursu, pre­şedintele Comitetului de Stat pentru energia nucleară. Comitetul împuterniciţilor a a­­nalizat­ şi aprobat raportul Insti­tutului de la Dubna asupra acti­vităţii pe anul 1971, sarcinile pe 1972 şi alte probleme ale acti­vităţii institutului.

Next