România Liberă, martie 1972 (Anul 30, nr. 8507-8533)
1972-03-01 / nr. 8507
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cerinţe actuale în PERFECŢIONAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE — A trecut un an de zile de cînd, ca urmare a adoptării legii nr. 2, perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din toate domeniile de activitate se face în cadrul unui sistem naţional. Având în vedere că Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului îi revine obligaţia îndrumării şi coordonării pe ansamblu a acestei activităţi vă propunem să prezentaţi cititorilor ziarului nostru constatările făcute în diferite unităţi. In primul rînd, cum au înţeles organele de conducere colectivă să răspundă, conform prevederilor legii, de planificarea, organizarea, desfăşurarea şi controlul activităţii de perfecţionare ? — Acolo unde organele de conducere colectivă au preluat efectiv sarcinile ce le reveneau în această direcţie, analizînd periodic stadiul acţiunii de perfecţionare, adoptind măsurile corespunzătoare şi urmărind aplicarea lor, creşterea nivelului de pregătire a lucrătorilor a fost pe măsura eforturilor depuse. Astfel este cazul combinatelor siderurgice de la Galaţi şi Hunedoara, combinatului de industrializare a lemnului de la Cluj şi Bucureşti, Grupului industrial de chimie din Ploieşti etc. Se constată, în schimb, în alte unităţi că răspunderea pentru activitatea de perfecţionare este lăsată numai pe seama colectivelor de specialişti sau a compartimentelor de personal, şi învăţămint. Mai mult chiar, în unele întreprinderi — şi aş oferi drept exemplu Fabrica de maşini-unelte şi agregate şi Fabrica de băi şi radiatoare, ambele din Bucureşti — sarcinile de perfec- Interviu cu ing. Gheorghe Damian director al Direcţiei ■pentru perfecţionarea pregătirii profesionale din Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului tionare sunt încredinţate serviciilor de organizarea producţiei sau de planificare. Bineînţeles, că, în aceste situaţii, rezultatele înregistrate sunt nesatisfăcătoare. Dar ministerele şi celelalte organe centrale, cărora Ie revine răspunderea pentru organizarea, urmărirea şi buna desfăşurare a activităţii de perfecţionare, cum şi-au manifestat prezenţa in unităţi pe linia îndrumării directe ? — Trebuie să remarc că această prezenţă nu s-a simţit suficient, aşa cum ar fi impus-o actuala etapă, de demarare a procesului de perfecţionare. De aceea, consider că pentru a răspunde mai bine acestor obligaţii este deosebit de necesară organizarea pe lingă ministere a centrelor speciale de perfecţionare, ca organe metodologice care să asigure urmărirea şi îndrumarea în acest sens a unităţilor. — In conformitate cu prevederile legii trebuiau constituite în fiecare întreprindere colective de specialişti. Există ele peste tot ? îşi îndeplinesc rolul pentru care au fost create ? — Dacă existenţa colectivelor, ca atare, nu ridică probleme deosebite, mai puţin ne putem declara mulţumiţi de modul în care s-au înţeles, în uinele unităţi, sarcinile ce revin respectivelor organisme. Mă refer, îndeosebi, la faptul că, nu peste tot, se desfăşoară o activitate organizată, cu continuitate şi că în loc ca accentul să se pună pe conţinutul perfecţionării, munca se rezumă la problemele organizatorice, de frecvenţă, folosind autoritatea ierarhică. Se înregistrează însă şi situaţii cînd organele de conducere consideră că prin constituirea colectivului de specialişti s-au degajat de orice răspundere. — Ne-aţi putea oferi citeva exemple de colective care au acţionat în spiritul prevederilor legii ? — Apreciem că în mod just s-a procedat la întreprinderile bucureştene „23 August“ şi cea de prefabricate „Progresul“ unde s-a repartizat specialiştilor cîte un compartiment al întreprinderii (secţie sau serviciu), fiecare membru al colectivului ocupindu-se de organizarea şi elaborarea tematicelor, numirea lectorilor, asigurarea frecvenţei la cursuri. „ Ştim că perfecţionarea s-a făcut pe baza programe- lor-cadru elaborate de ministere şi adaptate de către unităţi la specificul locurilor de muncă. Au răspuns programele scopului propus ? — In general, da. Aş dori să precizez că aceste programe a- Ing. M. Dumitrescu (Continuare in pag. a 3-a) Dezvoltarea de panificaţie Dezvoltarea continuă a Capitalei, datorită ritmului intens al construcţiilor de locuinţe, solicită şi o dezvoltare corespunzătoare a sectorului producţiei de panificaţie ; pe această linie s-au luat o serie de importante măsuri de către Consiliul popular al municipiului Bucureşti. „în acest an — ne spune ing. ION ZAPUDIOIU, director tehnic al Combinatului de morărit şi panificaţie — Bucureşti, începe construcţia a două fabrici de pîine, cu o capacitate de cîte 80 tone în 24 de ore, în cartierul Berceni şi în preajma morii „Grîul“ (Obor). Tot în acest an se va extinde capacitatea de producţie a fabricii „23 August“ cu 80 de tone şi a secţiei sale din comuna Roşu, cu 20 de tone de pîine“. In actualul cincinal se mai prevede construcţia altor trei fabrici de pîine, dintre care două in cartierele Pajura şi Alexandria. Prin aceste noi întreprinderi, cît şi prin extinderea unor capacităţi existente, se va putea asigura satisfacerea în bune condiţiuni a cerinţelor populaţiei atît din actualele cartiere, cît şi din noile ansambluri de locuinţe ce se vor ridica în viitorii ani. Concomitent, se dă curs şi altor propuneri ale consumatorilor. Astfel, începînd de astăzi se pune în vînzare — în mod experimental — pîine intermediară rotundă, de 2 kg., (tip ardelenesc), realizată la secţia de producţie „11 Iunie“ de pe strada Viitor. Acest sortiment de pîine, împreună cu toată gama de specialităţi existente, se va găsi în 6 unităţi de desfacere a pîinii din Capitală şi anume : unităţile nr. 311 din Piaţa Amzei, nr. 335 din Piaţa Dorobanţi, nr. 372 din str. Mihai Eminescu, nr. 432 din str. 7 Noiembrie 110 (sect. 2), nr. 643 şi nr. 645 de pe Şos. Pantelimon. Pentru cumpărătorii care doresc să consume pîine caldă, pe lingă cele patru brutării existente în Calea Călăraşi, Bd. 1 Mai, Calea Rahovei şi Str. Episcop Radu, astăzi se va deschide o nouă brutărie pe Şos. Giurgiului, în preajma Pieţei Progresul. Prin fiecare din aceste unităţi se vind zilnic în mod continuu, între orele 6—20, circa 5 tone de pîine caldă tip „Dîmboviţa“, în greutate de 1.500 kg. Alte două brutării de acest fel se vor mai deschide pe str. Bucovinei (Piaţa 16 Februarie) şi în cartierul Pantelimon. activităţii în Capit STIMĂ Petre Sălcudeanu In ultimul sfert de veac, tara noastră, a făcut eforturi uriaşe pentru ca geografia industrială, armonios distribuită, să capete reliefuri de negîndit in trecut. S-a muncit enorm, s-au făcut sacrificii importante și, pe drept cuvînt, putem spune că bunurile materiale cu care ne mîndrim sunt rodul strădaniei şi efortului nostru comun. La rindul lor acestea şi-au adus înmurirea firească asupra traiului oamenilor, asupra modului lor de comportament: într-un cuvînt, influenţa acestei civilizaţii s-a răsfrint în mod direct asupra tuturor categoriilor de cetăţeni, rezultatele fiind vizibile la fiecare pas. Nu se mai poate lucra la un strung modern, ultimă expresie a tehnicii, cu pregătirea de altădată, de patru clase primare. Este suficient să stai de vorbă cu un muncitor al zilelor noasstre ca să-ţi dai seama de transformările radicale venite in anii socialismului şi pe plan uman. S-a construit un dublu sens, şi nici nu s-ar fi putut altfel. Uzinele, cele mai multe dintre ele, au devenit adevărate laboratoare unde lipsa de pregătire nu-şi mai poate afla loc. înalta calificare a ajuns un termen al zilelor noastre, utilizat frecvent şi consecinţele lui se pot vedea în tot ce durăm. Schimbăm ţara şi pe dinafară şi pe dinăuntru, adică în noi, valorile umane fiind acelea care în primă şi ultimă instanţă hotărăsc totul. Dar civilizaţia nu se referă numai la lucrurile de structură, ea se referă deopotrivă şi la amănunte, la acele mici amănunte care te fac nu o dată să zici despre un om că este civilizat în comparaţie cu altul care nu e. Nu poate fi civilizat, de pildă, omul care după terminarea unui spectacol care i-a plăcut, fireşte, aleargă grăbit din sală SUI (Continuare în pag. a 2-a) • La Constanţa, au fost atacate lucrările celei de a treia etape din cadrul planului de extindere şi modernizare a portului. Astfel, în zona de nord a noului bazin urmează să se construiască mai multe platforme de mărfuri, o dană pentru acostarea navelor de pasageri, o bază tehnică pentru revizia şi repararea utilajelor • A fost pus sub tensiune cel de al doilea circuit al liniei electrice de 100 KV Oradea — Sud — Chişteag, obiectiv menit să asigure alimentarea neîntreruptă cu energie a Combinatului de materiale de construcţii de la Aleşd şi a altor unităţi economice din judeţul Bihor. • Planurile de fertilizare a solului pentru 80 de unităţi agricole din vestul ţării au fost elaborate cu ajutorul calculatoarelor electronice de la Centrul teritorial de calcul din Timişoara, prin aceasta reducîndu-se cu mult timpul lor de execuţie, o La Smîrdan, lingă Galaţi, a început construcţia unui mare complex de sere pentru producerea de legume proaspete în timpul iernii. Noile sere se vor întinde pe o suprafaţă de 90 000 m.p., fiind alimentate cu apă caldă de la Combinatul siderurgic din Galaţi. iii ăN TRANSMIS IERI DE CE SE SPORADIC PE INELE DE I Şi in judeţul MUREŞ, „emisarii“ acestei primăveri timpurii şi-au făcut apariţia. Pregătirile pentru lucrările agricole au intrat în fază finală , la Acăţari, cooperatorii au ieşit in cîmp, la însăminţat. Desigur, zilele următoare vor fi marcate printr-o angajare totală în bătălia agricolă a anului 1972. Iar pentru ca întreaga suprafaţă prevăzută să poată fi însămânţată în săptămînile viitoare, se lucrează intens, în unele locuri, la îndepărtarea excesului de umiditate, ca şi la executarea celorlalte lucrări de hidroamelioraţii. La Goreni, sat component al comunei Ratoş, zilnic, sute de locuitori participă la lucrările de regularizare a văii pîrîului Lutzului, ale cărui ape sustrag, adesea, circuitului agricol cca 400 ha din ogoarele cooperativei, în zona comunelor Miercurea Nirajului, Zau de Cîmpie, Iiernut, Sărmaşu — sute de localnici, tineri şi vîrstnici lucrează, de asemenea, la desecări, creînd condiţii ca lucrările agricole să se desfăşoare normal, într-o serie de comune însă, pe şantierele locale de îmbunătăţiri funciare se lucrează sporadic. Răspunzînd chemării la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pechea, toate consiliile populare din judeţul Mureş au înscris angajamente privind redarea în circuitul agricol a zeci şi zeci de hectare prin acţiuni de muncă patriotică. Au trecut însă cîteva săptămîni din momentul ţinerii sesiunilor respective, şi iată că declanşarea iminentă a lucrărilor agricole de primăvară obligă la prime bilanţuri. Care este situaţia, la Zagăr, de pildă ? Angajamentul era plin de făgăduinţi : „combateri de eroziuni la vii, desecări, săpări de şanţuri etc.“. Stăm faţă în faţă cu primarul, Munteanu Avram, şi notăm aidoma cele spuse de domnia sa : „N-am făcut pînă acum nimic. Pămintul e îngheţat, nu se poate lucra“. Şi continuă : „Am ieşit pe teren cu inginerul de la I.A.S. să ne convingem“. — Cind aţi avut ultima ieşire ? — îl întrebăm. — Să tot fie 10—12 zile... Renunţăm la explicaţiile primarului şi încercăm să restabilim adevărul. De mai bine de o săptămînă, temperatura în judeţul Mureş se menţine la cîteva grade peste zero. Pămîntul se dezgheaţă şi dacă e adevărat că, în unele locuri, mai trebuie folosit tirnăcopul la spargerea bulgărilor de pămînt încă îngheţaţi, aceasta însă nu poate constitui o scuză pentru lipsa de interes. De altfel, înainte de a veni la Zagăr, am fost la Viişoara — o aşezare situată doar la 5 km distanţă — şi acolo, fără ca rezultatele să fie din cale afară de spectaculoase, oamenii totuşi au ieşit la săparea de şanţuri, în acelaşi pămînt, pretins îngheţat, tăind cîteva sute de metri liniari. Ne oprim în comuna Coroisînmartin, aşezată pe malul Tîrnavei Mici. An de an, ogoarele, localitatea însăşi, sînt ameninţate de furia apelor. Oamenii de aici s-au angajat să construiască un dig înalt de 1,50 m pe o lungime de 7 km care să pună la adăpost de distrugeri rezultatul muncii lor de zi cu zi. Ieşim cu primarul comunei, Iosif Daraban, pe malul Tîrnavei, intr-un loc unde oamenii, printre care Béla Szigeti şi Adalbert Kapas, lucrează din faptul zilei la înălţarea zidului de pămînt. Nu sunt prea înaintate lucrările dar se vădeşte interesul pentru a realiza o treabă înscrisă în angajament, cu toată seriozitatea, hărnicia, spiritul de răspundere al oamenilor de pe aici. Şi cei din Balauseri, situat numai la ciţiva kilometri în amonte de Coroisinmartin, s-au angajat să facă un dig de apărare de-a lungul Tîrnavei Mici, să redea circuitului agricol citeva hectare. Dar ca şi la Zagăr, nimic nu s-a început încă. Secretarul consiliului popular comunal, Santho Andrei, se mîndreşte cu faptul că s-a terminat curăţirea păşunilor naturale. E un lucru bun, desigur. Cînd am adus, însă, vorba de dig, răspunsul n-a mai fost aşa de optimist. „Ei, despre asta n-avem încă ce să vă spunem“. Dar cînd oare ? Lucrările agricole de primăvară bat la uşă şi în judeţul Mureş. Pentru ca acest sezon să găsească, spre deosebire de anii precedenţi, noi terenuri apte de a rodi, este necesară, în unele comune, renunţarea la comoditatea pe care rutina funcţionărească o aşează deseori peste propriile angajamente şi responsabilităţi. I. Deleanu corespondentul „României libere" Cum se poate asigura îmbogăţirea fondului forestier • Există condiţii ca suprafaţa împădurită să crească în acest an de la 55 000 ha la 80 000 ha • Pînă acum, locuitorii din 1 000 comune s-au angajat să lucreze voluntar pe şantierele de împăduriri • De ce este important ca în primăvară să se realizeze 60 la sută din obligaţiile asumate • Cum se va desfăşura în acest an „Luna pădurii“ • Materialul săditor necesar se va asigura atît din pepiniere, cît şi din suprafeţele regenerate Ce ne declară ing. Mihai Suder ministru secretar de stat la Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii minat raportul privind analiza măsurilor propuse a se lua pentru dezvoltarea silviculturii în lumina cerinţelor actuale şi de perspectivă, raport elaborat de Comisia permanentă de resort a Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej, în afara altor măsuri privind îmbunătăţirea activităţii în silvicultură, s-a indicat ca lucrările de împăduriri din acest an să capete o nouă orientare prin grăbirea ritmului şi ameliorarea substanţială a calităţii lucrărilor. în aceste condiţii, conducerea ministerului nostru a stabilit ca prevederile planului de stat pe acest an în ceea ce priveşte împăduririle să fie majorate de la 55 000 hectare la 80 000 hectare. Pentru a răspunde necesităţilor in perspectivă ale industriei lemnului, se va pune un accent deosebit pe extinderea in cultură a răşinoaselor şi a foioaselor mai repede crescătoare. Din suprafaţa totală de circa 80 000 hectare, 60 la sută se va împăduri cu specii de răşinoase (molid, brad, pini, duglas, larice) şi foioase repede crescătoare (plopi, sălcii, salcimi). Avind in vedere necesităţile urgente de acoperire a consumului de hîrtie şi celuloză, în cadrul împăduririlor susmenţionate, pe 15 000—20 000 hectare se vor crea culturi industriale cu ciclu scurt. Pe lingă furnizarea materialului lemnos şi a altor produse care contribuie la dezvoltarea unor importante ramuri ale economiei naţionale, pădurile îndeplinesc şi numeroase funcţiuni de protecţie, apărînd solul contra eroziunii, contribuind la echilibrul hidrologic, ameliorind condiţiile igieno-sanitare ale centrelor populate, contribuind la înfrumuseţarea peisajului. Putem spune, deci, că fondul forestier constituie una din principalele avuţii naturale ale ţării noastre . După cum s-a anunţat în presă, în şedinţa Consiliului de Stat din 2 februarie a.c. s-a exa şt că fiecare cetăţean este direct interesat de îmbogăţirea acestuia. In aceste condiţii, la depăşirea substanţială a volumului planificat de împăduriri ne putem baza, in mare măsură, pe munca patriotică, pe mobilizarea pe şantier a întregului personal silvic, a tuturor angajaţilor din unităţile de exploatare şi industrializare a lemnului, pe contribuţia efectivă a tineretului şi populaţiei săteşti din zonele limitrofe pădurilor. Ca urmare a discuţiilor purtate pînă acum pe plan local, locuitorii din circa 1 000 comune s-au angajat să presteze muncă patriotică la lucrările de împăduriri, inclusiv la cele destinate refacerii pădurilor aflate in administrarea consiliilor populare comunale. Vînătorii şi pescarii sportivi din cadrul filialelor A.G.V.P.S., de pildă, şi-au propus să împădurească suprafaţa de 445 hectare. Un calcul făcut demonstrează că pentru realizarea celor 25 000 ha în plus este nevoie să se presteze circa un milion de zile-om. Şi în această primăvară, se va organiza tradiţionala „Lună a pădurii“. In funcţie de desfăşurarea în timp a lucrărilor de împăduriri, aceasta se va organiza în ZONA DE CÎMPIE - în luna martie, IN ZONA DE COLINE din lunile martie-aprilie, IN ZONA DE MUNTE - apriliemai. Ţinînd seama de stocul de puieţi viguroşi, apţi de plantat, ne-am propus ca o suprafaţă de peste 50 000 hectare (reprezentind mai mult de 60 la sută din sarcina anuală majorată şi aproape egală cu cifra înscrisă în planul de stat), să fie împădurită in ACTUALA CAMPANIE. In vederea folosirii raţionale a întregului stoc de puieţi apţi de plantat, s-a procedat la o analiză detaliată cu toate inspectoratele silvice, stabilindu-se transferurile necesare de puieţi între judeţe. Totodată, s-a stabilit ca, în această primăvară, să utilizăm şi puieţi din suprafeţele regenerate, material ce va fi transplantat pe terenurile de împădurit. In acelaşi timp, s-au luat măsuri pentru producerea puieţilor de foioase repede crescătoare, ce urmează să fie folosiţi in toamna acestui an. In încheiere, îmi exprim convingerea că în realizarea obiectivelor propuse, în ceea ce priveşte îmbogăţirea patrimoniului forestier, silvicultorii vor primi tot sprijinul din partea populaţiei, astfel ca rezultatele să fie pe măsura aşteptărilor. Ing. Th. Marcarov Extinderea formelor moderne de comerţ Din dorinţa de a informa pe cititorii noştri asupra modului în care se extind formele moderne de comerţ — cu efecte directe în îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei — ne-am adresat tovarăşului RADU ABAGIU, adjunct al ministrului comerţului interior. — încep prin a menţiona progresele înregistrate în extinderea formei de servire prin abonament care vine simţitor în sprijinul consumatorilor. Asigurarea anticipată a servirii zilnice a mesei prin unităţi-pensiune, cantine-restaurant, bucătării de bloc, sau a transportării la domiciliul oricărui cumpărător a unor produse de cerere curentă, cum este de pildă laptele, contribuie la ridicarea nivelului de servire şi, concomitent, la rentabilizarea unităţilor respective. De altfel, în unităţile unde se manifestă asemenea preocupări, rezultatele se şi văd. Numărul abonaţilor la cantinele-restaurant a sporit în ultimul an cu circa 38 la sută. A crescut şi numărul abonaţilor la pensiuni, inclusiv la pensiunile pentru şcolari, care numai în Bucureşti sunt în număr de 10. La Cluj, prin bucătăriile de bloc existente, sunt serviţi zilnic cu diverse meniuri peste 1 000 de abonaţi, în Capitală, se transportă la domiciliu preparate şi semipreparate culinare prin secţia „Gospodina“, a restaurantului „Orizont“ din cartierul Drumul Taberei, prin casa de comenzi „Unic“, iar de curînd se pot comanda telefonic — cu ridicarea din unitate — diverse preparate culinare și de cofetărie la noua casă de comenzi a complexului „Intercontinental“. De asemenea, se practică cu bune rezultate forma de abonament a transportului laptelui la domiciliu la Cluj (circa 75 la sută din totalul consumatorilor), la Tg. Mureş (circa 40 la sută din consumatori) etc. Trebuie însă să arăt că în alte localităţi rezultatele sunt mai slabe, fiind necesare eforturi din partea organelor comerciale locale pentru impulsionarea acestor forme de comerţ. Mulţi dintre cititorii noştri propun să se lărgească gama produselor transportate la domiciliu (legume şi fructe, sifoane, băuturi răcoritoare şi chiar piine). Care este părerea dumneavoastră ? — Acţionînd pe linia reducerii timpului pe care consumatorii îl folosesc în magazine, Ministerul Comerţului Interior a dat instrucţiuni organelor în subordine pentru organizarea şi extinderea transportului la domiciliu, ca şi a lărgirii gamei sortimentale. De altfel, întreprinderile pentru valorificarea şi desfacerea legumelor şi fructelor din Capitală şi dintr-o serie de judeţe din ţară, au practicat transportul la domiciliu pentru cartofi şi legume, îndeosebi toamna. Consider că Centrala pentru valorificarea legumelor şi fructelor ar trebui să găsească şi alte forme avansate de servire a consumatorilor, care să fie practicate în tot cursul anului. In ceea ce priveşte celelalte produse, este de datoria organelor comerciale locale să acţioneze în consecinţă. — De ce sunt încă aşa de puţine case de comenzi ? De ce este încă redusă activitatea lor ? — Casa de comenzi constituie o importantă formă de servire a atorilor. Ţinînd seama de solicitărilor în acestia de comenzi „Unic“ a aliment-Bucureşti a fost rată şi dotată corespunmijloace de transport,se numărul de telefonasigurîndu-se condiţiile necesare de aprovizionare şiproducţie proprie. în felul acesta de la 20-40 de comenzi pe zi, s-a ajuns la circa 250-300 de comenzi zilnice. Alte case de comenzi n mai funcţionează — încă din anii anteriori — la Cluj, Timişoara, Baia Mare, Satu Mare, Bacău, Constanţa etc. Şi menţionez că,Ministerul Comerţului Interior a dat indicaţii pentru înfiinţarea unor astfel de unităţi în fiecare judeţ din ţară. Fireşte, in prezent solicitările din partea consumatorilor , pentru a fi serviţi prin casele Mircea Scripcă (Continuare în pag. a 2-a) Convorbire cu tovarăşul Radu Abagiu adjunct al ministrului comerţului interior . Măsuri pentru dirijarea mai operativă a mărfurilor din depozite în magazine ® „Mercur“ livrează peste o lună de zile... • Posibilităţi certe de extindere a unor forme avansate de comerţ • Preîntîmpinarea şi combaterea tendinţelor speculative şi a servirii preferenţiale • Sancţiuni aspre pentru cei care au continuat să vîndă pe ușa din dos... i — caled o importai cMjumato ne^rasij Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a Atlasul Geografic Anunţasem la începutul anului prin cuvîntul preşedintelui Academiei Republicii Socialiste România, acad. MIRON NICOLESCU, începerea unei opere de mare amploare şi prestigiu. Ne referim la Atlasul Geografic Naţional. Solicităm acum Institutului de Geografie al Academiei, noi amănunte. — Această lucrare fundamentală, afirmă directorul Institutului, dr. HORIA GRUMAZESCU — se înscrie în seria marilor opere geografice similare, elaborate sau în curs de elaborare în diferite ţări ale lumii. UNESCO, prin departamentele de cercetare a resurselor naturale, a sugerat statelor membre, elaborarea de atlase geografice naţionale. Pe aceeaşi linie, Uniunea Geografică Internaţională este extrem de interesată în a coordona şi elabora materiale cartografice unitare pe tot globul. Este firesc că nu se poate face o hartă a reliefului globului, nu se poate estima vegetaţia globului sau stabili o hartă climatică sau geografia populaţiei globului, fără a avea toate acestea elaborate pe plan naţional. Datele statistice nu sunt suficiente. Ca atare U.G.I. a făcut recomandarea comitetelor de geografie să treacă la elaborarea acestor atlase. — Pare ciudat că nu au fost asemenea atlase pînă acum. — Capitalul de date era pînă acum insuficient. A fost nevoie efectiv de un timp de acumulare, de cunoaştere ştiinţifică. Ceea ce aveam pînă acum erau atlase şcolare, între ceea ce putea fi excelent pentru nivelul de cunoaştere pretins elevului de liceu şi ceea ce pretinde un specialist de la un atlas este o diferenţă extrem de mare. Amănuntele de mare precize, rigoarea ştiinţifică a elaborării unui atlas ca instrument de studiu pentru economişti, demografi, planificatori etc. pretind un mare volum de cunoştinţe şi de timp. — Cînd se vor încheia lucrările ? — La sfîrşitul lui 1978. — Tipărirea, ştim, începe de anul acesta. — Cîteva planşe. — Cite planşe va cuprinde în total ? — 76 planşe. Uneori, o planşă va avea o singură hartă, alteori, 6, 12 sau chiar mai multe. Vor fi peste 300 de hărţi, elaborate, gîndite, desenate, tipărite. Fiecare dintre sectoarele noastre de cercetare va răspunde de un compartiment al atlasului. Dar, pe lingă institutul nostru, am solicitat colaborarea şi altor institute, tocmai pentru a-i antrena la elaborarea atlasului pe cei mai buni şi cei mai competenţi specialişti din diferite domenii. Institutul Geologic va colabora de pildă, pentru reprezentarea fenomenelor geologice prin specialiştii săi care ştiu să redea şi cartografic aceste fenomene. Pentru hărţi care privesc utilizarea agricolă a terenului sau cea silvică am apelat la specialiştii de la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor... Şeful sectorului de geomorfologie, dr. LUCIAN BADEA, îmi atrage atenţia asupra unei probleme noi apărute. — Priviţi aceste două hărţi — îmi arată două pe doi pereţi faţă în faţă. Dar puteţi să urmăriţi şi să comparaţi cîte hărţi doriţi să urmăriţi şi în presă. Veţi observa că sunt denumiri — şi foarte multe — care nu corespund într-o parte şi în alta. Or, pentru prima oară, în toate hărţile Atlasului va fi adoptată o anume nomenclatură. Pe toate hărţile, denumirile vor fi identice. Şi scrierea lor. Pentru aceasta comisiile noastre împreună cu comisia de conservare a limbii de la Academie, s-au pus de acord asupra unui punct de vedere unitar, asupra stabilirii unor criterii de scriere corectă a denumirilor geografice. — Şi asemenea probleme, care se nasc pe parcurs, trebuie rezolvate pentru ca această operă căreia îi acordăm — şi are — o atît de mare importanţă — încheie ideea dr. HORIA GRUMAZESCU să fie cît mai aproape de perfecţiune. Catinca Muscan