România Liberă, martie 1972 (Anul 30, nr. 8507-8533)

1972-03-19 / nr. 8523

Pagina a 2-a ■— 19 martie 1972 VVVVWWWVWV'iAA/VWVVVVW >/VşAAAi<VVVVV\A/^A4VVVV>ArvyV\AAAAAAAfVVVVVVVV\AAAA4VVV’vVVV5AA»VVVVVVVVVVVVVVVVV>ZVl*VVVV^VV^*V,^V^VVV^^^^^^^^A/>»;^, ÎNCEPÎND DIN ACEST NU­MĂR AL ZIARULUI NOSTRU VOM PUBLICA ÎN FIECARE DUMINICA „ANONIMII — NUMAI O ZI DE CELEBRI­TATE!“, RUBRICĂ SĂPTĂMέ­NALA A LUI ADRIAN PAU­­NESCU (Urmare din pag. 1) noastre ! : acolo unde se vorbeşte despre ţară şi despre colectivităţi, se vor­beşte, de îndată şi despre dezvoltarea nestinjenită, în­floritoare, a individului. Asta înseamnă şi dezvoltarea ne­voii de identitate, adică a a­­ceiei îndoite pofte de a lucra şi de a semna ceea ce tu-Fireşte, nu toţi cetăţenii unei ţări vor fi pînă la urmă nume celebre în ţara respectivă. Dar nici unuia nu i se poate refuza — iar el întîiul nu îşi poate refuza — bucuria de a aspira la o recu­noaştere din partea semenilor lui. Pentru că, în primă instanţă, dorinţa de celebritate este dorin­ţa de confirmare, în conştiinţele celorlalţi, a ac­telor pe care le facem fiecare. Oricît ar părea de ciudat, dacă ne gîndim la proporţiile egoiste pe care le ia apetitul faimei în unele minţi, în e­­senţă dorinţa de celebritate e unul dintre cele mai pasionante acte de colectivism. Când un ar­tist se încredinţează atenţiei generale, el face desigur şi un act în favoarea sa, dar face, fără îndoială, şi un act de donaţie, în favoarea celor­lalţi. El se încredinţează lor, fără a face neapărat un act de sacrificiu, dar nici numai o fracţiona­re egoistă în părţi componente de faimă a unei predispoziţii maladive. Cînd este sincer şi sub­stanţial, pasul spre public şi spre luminile faimei, este o dovadă de generozitate (ce jalnică este însă încercarea de a comunica, a celor ce nu au nimic de comunicat: siniştri clovni ce nici mă­car nu ajung în memorie şi pe care retina îi res­pinge încă la preselecţie). Lumea de azi s-a obişnuit deja cu ideea că faima, celebritatea, nu mai sînt demult, şi nu mai pot fi, numai apanajul slujitorilor artei. As­tăzi, oameni de ştiinţă şi muncitori de Înaltă teh­nicitate, piloţi de încercare şi oameni politici de importanţă locală intră in conştiinţa colectivă prin cite o acţiune ce nu părea mai mult decit o datorie zilnică. Pentru că, deşi suma informaţii­lor existente astăzi pe pămint e mult mai mare Dar sint, in această ţară, sutele şi sutele de mii de oameni anonimi ce nu au decit răspun­derea muncii lor, iar nu partea ei de celebrita­te, sutele şi sutele de mii de anonimi pe care un rău învăţat al presei de fapt divers i-ar fi putut determina să creadă că nu vor fi celebri de­cit dacă, să zicem, fac braconaj, îşi părăsesc co­piii şi nu le dau pensia alimentară la timp, în­cearcă să falsifice bani sau aşa ceva. Adevărul este că e nevoie de cîteva exemple, dacă nu chiar de o întreagă campanie în favoa­rea omului simplu, în favoarea anonimului ce se încăpăţînează în anonimatul său, sfidînd revistele ilustrate şi tentativele facile de forţare a aten­ţiei publice, trăind pur şi simplu şi văzîndu-şi de treabă. Nu-mi fac nici o iluzie, ba chiar sînt convins de faptul că nici această pornire a mea, spre a­­nonimi, nu-i va scoate din anonimat; şi ei nici nu au nevoie să fie scoşi din anonimat. Pentru că, aşa cum există o justificare pentru dorinţa de celebritate, există una profundă şi pentru do­rinţa de anonimat. Anonimatul nu este întotdeau­na un dat, o fatalitate, ci şi o opţiune, nu în sensul că acei oameni puteau să fie celebri şi au refuzat să fie, ci in sensul că dacă li s-ar oferi altă soartă, gîlgîitoare de faimă, ei ar refuza-o şi s-ar întoarce in liniştea şi generoasa împăca­re cu ei înşişi, a vieţii lor normale. Dar asta nu înseamnă că anonimilor nu le place celebritatea, decit cea de acum 40 de ani, raportul dintre această sumă şi conştiinţele pe care se exercită cîm­pul ei magnetic are Încă nevoie de indreptări şi de completări. E adevărat că mergem mai repede in anul 1972, pe scoarţa pămintului, dar tot atit de adevărat este şi că avem mai multe drumuri de făcut. (Şi, în nici un caz, asta nu înseamnă că ei n-o merită). Destinele lor ţin pe ele destinul acestei ţări. Ei sint muncitorii, ei sînt ostaşii, ei sînt ţăranii, ei sînt sutele de Ion şi de Marin, şi de Nicolae şi de Va fi mîndria şi speranţa mea ca, săptămînal, in acest colţ de ziar, să descopăr sutelor de mii de cititori anonimi pe cite unul dintre ei, pe cîte unul dintre cei împăcaţi cu anonimatul şi care vor fi celebri numai în acea zi din viaţa lor, în care sufletul meu se va osteni să descopere teri­bila frumuseţe a existenţei simple, pline de di­ficultăţi şi de candoare, a existenţei cetăţeanu­lui anonim, a cetăţeanului care a devenit, aş zice, celebru prin anonimatul său. Anonimii!... l-am întîlnit deseori trăindu-şi cu calm şi cu răbdare condiţia, mindri că nu-i cu­nosc decît cinci colegi de atelier, trei vecini de bloc şi şase rude, şi mergînd mai departe in via­ţa necunoscută a viitorului, aspirină mereu la mai bine şi lucrînd pentru asta şi iscălindu-se cu toată prudenţa, în josul faptelor lor, iscălindu-se nu pentru vreo faimă ci pentru ca, la locurile lor de muncă, să se poată fine evidenţa corectă a ceea ce fac, nu-i aşa, salariaţii. Omul de rind, anonimul şi răbdătorul, cel care stă la ghişee şi la cozi, cel care înviază aceste străzi şi uliţe, cel care sare în ajutorul unui alt Gheorghe, ce au clădit fiinţa fierbinte a unei pa­trii de douăzeci de milioane şi a unei profunde vi­braţii comune, sub cerul cuvenit. Ei sunt cei ce fac celebritatea noastră, a celor ce rîvnim celebritatea. Ei sînt cei care, de-a lun­gul unei istorii, sunt capabili să uite — pe patul despărţirii de viaţă — numele notarului din sat ce leagă testamentul lor, dar sînt incapabili să uite numele lui Ştefan şi Cuza-Vodă, al lui Emi­­nescu şi Goga. Anonimii sunt depozitarii istoriei naţionale. Ei au creat „Mioriţa" şi ei ne-au creat pe noi toţi. Unde vedeţi un nume scris, să ştiţi că dedesub­tul lui sînt sute de mii de umeri anonimi care-l sprijină. Anonimii !... Viaţa lor este, uneori, umilă, de atîta onestă umilinţă ome­. . . ........­nească incit devine măreaţă. Cind este dovada unei vieţi trăite pentru mine şi pentru ceilalţi, cînd rezultatele aces­tei vieţi sînt sporirea lumii cu încă un grăunte durabil, ano­nimatul nu mai este un sta­diu anterior celebrităţii, ci o formă de conservare a aces-­­ teia, anonim dacă acesta are nevoie, omul de rind, românul acesta al timpului nostru, are, desigur, o psihologie a lui asupra căruia e cazul să se insiste, cînd e vorba de un portret al ţării. Vă propun cîte o zi de celebritate, stimaţii mei contemporani anonimi, mă îndrept spre voi pios ca înspre izvoarele înţelepciunii şi puterii. De fapt, ar fi poate cazul să înţelegem că a fi anonim, atunci cînd tu produci totul, înseamnă a fi stăpîn pe tine, înseamnă a fi puternic. Anonimii !... Să ne aducem aminte că, nici­odată, copiii nu-şi strigă părinţii cu nume. Ei strigă mamă şi strigă tată, nu-i strigă „mamă, care eşti Filofteia" ori „tată care eşti lonescu". (OI întrebi pe un copil „Cum îl cheamă pe tatăl tău ?". Iar el îţi răspunde „Pe tatăl meu îl chea­mă tata"). .Acesta este sfîntul anonimat autoritar al fami­liei. Anonimii acestei ţări sînt, desigur, părinţii au­toritari ai oricărei celebrităţi. Ei sînt numai pă­rinţi, nu nume. Ei sînt mai mult decît nume, ei sînt părinţi. Să întoarcem privirile spre ei. Anonimatul ca opţiune Celebri prin anonimat SPECTACOLELE SÂPTĂMÎNII VIITOARE TEATRU • Teatrul liric Constanţa — „MARINARUL VISATOR“, fan­tezie coregrafică-umoristică, li­bretul : Nicolae Itu, muzica : Laurenţiu Profeta ; regia, core­grafia şi scenografia : Trixy Che­­cais ; „HORA DOMNIŢELOR“ după Radu Stanca, muzica : Marţian Negrea ; libret, regie şi coregrafie : Mireille Savopol; scenografia : Trixy Checais ; conducerea muzicală a ambelor balete : Constantin Daminescu ; • „PENTRU CA SE IUBESC“ — producţie a studioului cine­matografic Bucureşti. Scenariul : Ion Omescu, Mihai Iacob ; re­gia : Mihai Iacob ; muzica : Theodor Grigoriu ; imaginea : Gheorghe Viorel Todan ; în dis­tribuţie : Emmerich Schaffer, I­­linca Tomoroveanu, Al. Repan, Cornel Patrichi, Natasa Alexan­dra, Geo Barton. în chiar nu­mărul de azi al ziarului, creato­rii îşi prezintă filmul. • „TORENTUL DE FIER" - producţie a studiourilor sovieti­ce ; regia : Iefim Dzigan ; în distribuţie : Nikolai Alexeev, Nina Alisova, Vladimir Ivanov. Ecranizarea romanului lui Ale­­xandr Serafimovici, aduce pe e­­cran un moment dramatic şi e­­roic din perioada războiului civil. • „FERICIT CEL CARE, CA ULISE“ — producție a studiou­rilor franceze : regia : Henri Colpi ; în rolul principal : Fer­nande!. IXIPOZIŢIE • Sala „Dalles“ : Salonul de artă al tinerilor artişti amatori şi studenţi ai institutelor­ de arte plastice, dedicat aniversarii Se­micentenarului U.T.C. • Galeriile „Apollo“ : Con­stantin Baciu, Hie Boca şi Nicu­­liţă Secrieru — njetură. • Galeriile „Sim­eza“ : Rodica Bondi şi Carolina Iacob — pic­tură. U­NA PE ZI de MATTY —■////■/ ///s//­ — N-am găsit în tot oraşul fier de călcat pentru 220.. Atunci am luat două de 120 şi ne rămîn 20 de waţi dife­renţă, care e bine să-i avem în casă. ÎN AJUN DE PREMIERĂ Despre Regizorul — Cum este filmul dv. ? — Colorat. — Despre ce vorbeşte filmul şi ce l-a interesat îndeosebi pe regizor în acest film ? — Greu de definit... Despre dragoste, despre dreptate, des­pre bine şi rău, despre acomo­dare şi comunicare, despre gre­utatea de a lua o mare hotărî­­re în existență, o hotărîre ca­pitală, menită să schimbe din­­tr-o dată cursul obișnuit al zi­lelor. — Eu în locul dumneavoastră aș fi mai prudentă și nu aș în­șirui o atît de lungă listă. Sîn­teți convins că există intr-ade­văr și serios tratate toate aces­tea ? — Exhaustiv, nu. Nu toată lis­ta poate fi epuizată într-unul sau chiar două filme, dar pro­blemele sînt enunţate, fac parte din fondul de preocupări al per­sonajelor. S-ar putea şi am dori chiar ca spectatorii să mai gîn­­dească după vizionare asupra felului în care au acţionat eroii şi să se întrebe dacă au făcut bine sau rău. — Ș Și o să fie într-adevăr un film de dragoste, pentru că spectatorii au cam obosit de cînd văd filme de dragoste fără dragoste. — Este de dragoste. Din păca­te, a apărut „Love story“ înain­tea noastră, dar nu știam nimic despre el cînd am început fil­mările. Acum toată lumea o să spună că am făcut şi noi un fel de „Love story“. — în afară de faptul că ac­ţiunea se petrece în zilele noas­tre, pentru ce consideraţi că fil­mul este de actualitate ? — Prin problematică, fireşte. — Dar problemele enunţate sînt ale tuturor timpurilor şi tu­turor locurilor, noiun film GA­SE Mihai Iacob: — Esenţa lor, da, nu şi forma concretă. — Vă referiţi la datele de si­tuaţii ? — De mentalitate. Felul care oamenii acţionează şi acţionează este particular, mânesc şi din 1972. — Dar filmul l-aţi făcut în ’71. — Ştiind că va fi difuzat în ’72. — Aveţi deci şi calităţi de vi­zionar... — Nu, cunosc planificările D.R.C.D.F.-rUlui. — Aş vrea să ne daţi cîteva amănunte despre film, dar nu doar o suită de nume ale reali­■ zatorilor, ci şi unele aprecieri,­­ nu neapărat şi exclusiv admira­tive. — începem cu sfîrşitul. Nu sînt în autoextaz şi presupun că spectatorii vor găsi suficiente elemente de criticat, dar prefer să le găsească ei. De altfel, în ajunul premierei mi-ar fi foarte greu să îndemn lumea să nu vină la film. Dacă vreţi, după primele două săptămîni de ru­lare putem relua discuția şi în­trebarea. — Da, vreau. — Perfect, să continuăm. Nu pot să vorbesc despre film fără a aminti că este rezultatul unor eforturi conjugate ale mai mul­tor creatori și tehnicieni care au împlinit un an de cînd se culcă și se trezesc gîndindu-se la acest film. Despre colabora­rea cu dramaturgul și actorul Ion Omescu mă voi rezuma să spun că a fost excelentă. In rest, îl las pe el să vorbească. în­­­ românesc IUBESC u­ nele afişete lipite în tramvaie a apărut o formulare cam ciudată în care se spune că în rolurile principale apar „fără machiaj şi costume speciale“ actorii Em­merich Schäffer, Ilinca Tomo­roveanu, şi Alexandru Repan. Nu mi se pare că e un merit atît de mare încît să fie tran­sformat intr-un material publi­citar. Dar un adevăr există aici, şi anume faptul că am încercat să integrăm personajele într-o atmosferă cit mai autentică, cit mai puţin „preparată“. Ne-am propus să evităm artificiosul, ţi­nuta de sărbătoare, în ansam­­ b­lPENTRU blu şi un detaliu. De multe ori, operatorul Gheorghe Viorel To­dan a filmat cu aparatul ascuns pe te miri unde. — Mai vreţi să amintiţi vreu­nul dintre colaboratori ? — Vreau să vorbesc despre Theodor Grigoriu, care a scris o muzică melodioasă şi despre inginerul de sunet Oscar Co­­man care a echilibrat interesant dialogul cu efectele sonore. Pe Gabriela Nasta, monteza şefă, pe Edith Mandel şi Gh. Ghindi­­dis ii vor nedreptăţi amintin­­du-i numai, aportul lor ar tre­bui mult comentat, in re­ro­ Scenaristul Ion Omescu: — Cum vi s-a părut trecerea de la dramaturgia de teatru la cea de film ? — Făcută de unul singur ar fi fost fără îndoială, dificilă. Dato­rită strînsei colaborări cu regi­zorul Mihai Iacob, acomodarea s-a făcut fără zdruncin. Am reţinut din această primă ex­perienţă marea distanţă care desparte modalităţile de scenă şi ale peliculei. — Mai aveţi proiecte cinema­tografice pentru viitorul apro­piat ? — Proiectele mele de viitor sînt într-un fel proiecte de trecut. Am încă două scenarii, ele se numesc „Alb şi aur“ şi „Rîul nebun“, sînt gata şi îşi aş­teaptă destinul. Dacă primul meu scenariu va corespunde aş­teptărilor... — Atunci şansa lor de a capă-­­ ta viaţă sporeşte. — Atunci şansa lor de a că- i păta viaţă scade. La noi, întîl- * nim încă, din păcate, acea pa­radoxală specie de cineaşti — regizori sau scenarişti — care, după ce au alcătuit printr-un succes ierarhiile preexistente, dispar din circuitul cinemato­grafiei. Dar poate nu va fi un succes, așa încît îngrijorarea mea e prematură. — Dorim pentru filmele noas­tre o primire entuziastă atît din partea publicului cît şi a criticii. Pus să alegeţi, pentru care din ele aţi opta ? — Doresc pieselor mele, în primul rind, o bună primire de presă, iar scenariilor mele — dacă vor mai fi să fie — o bună primire de public. Pentru că fil­mul e ca o carte scoasă într-o singură ediţie. Dacă nu-şi gă­seşte publicul cînd apare, l-a pierdut pentru totdeauna. Mai este un element la care ţin foarte mult : preţuirea din par­tea acelora de aceeaşi profesie. Florica lehîm PAUL KALDO,la văzut de Nell Cobar România liberă•• MOTANUL INCALTAT : ora 11, LUCIA DI LAMERMOOR : ora 19.30 Opera Româna (16 48 20); SAPTAMINA PATIMILOR : ora 10.30, COANA CHIRITA : ora 15.30, FANNY : ora 20 Teatrul Natio­nal „I. L. Caragiale", sala Comedia 114 7171] SI SA NU-TI FACI PRAVA­­LIE CU SCARA : ora 10,30, MOARTEA ULTIMULUI GOLAN : ora 15,30, TRA­VESTI : ora 20 la sala Studio (15 15 53); SOARELE LONDREI: ora 10,30 si TARA SURISULUI : ora 19,30 Teatrul de Operetă (14 60 11) ; D-ALE CARNAVALULUI : ora 15, LEONCE SI LENA : ora 20 Teatrul „Lucia Sturdza Butand­a", sala din bd. Schitu Magu­­reanu (14 60 60) iar DOMNIŞOARA DE BELLE-ISLE : ora 15, IUBIRE PENTRU IUBIRE : ora 20 la sala Studio (12 44 16): CHER ANTOINE: ora 10,30, DISPARITIA LUI GALY GAY : ora 20 Teatrul de Comedie (16 64 60) : FONTANA BI­ANDUZIEI : ora 10, BUNA SEARA DOMNULE WILLDE : ora 15,30, ADIO CHARLIE: ora 19,30 Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02) si SCHIMBUL: ora 10,30, SORA CEA MARE : ora 20 la sala Studio ; FATA CARE A FĂCUT O MINUNE : ora 10,30, PISICA SĂL­BATICA : ora 19,30 Teatrul Mic 115 65 88), COMEDIE CU OLTENI: ora 10 si ...ESCU: ora 19,30 , Teatrul Giuleşti (18 04 85) , ŞCOA­LA DIN HUMULEŞTI : ora 10, ELECTRA : ora 16 Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56); BARASEUM '72 : ora 11 si 19,30 Teatrul evreiesc de stat (21 36 71) ; BIMBIRICA : ora 19,30 Teatru! ,,C. Tanase", sala Sa­voy (15 56 78) si GROAPA : ora 11, SI FEMEILE JOACA FOTBAL : ora 19,30 la sala Victoria (15 04 18); TNTR-UN CEAS BUN : ora 10 si 19,30 Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45) si VINE, VINE, VINE PRIMAVARA : orele 10, 16 Si 20 la Sala Palatului ; ŞEFUL SEC­TORULUI SUFLETE : ora 10,30 şi SIN­­ZIANA ŞI PEPELEA : ora 20 Studioul Cascadio (15 72 59); AVENTURILE LUI PLUM-PLUM : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 11 şi CĂ­LUŢUL COCOŞAT , ora 11 la sala A­­cademiei (16 14 92); GHIOCEI, MĂR­GĂRITARE — CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMANEASCA: Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), orele 19.30 ; PLANETELE RID SUB CU­POLA : Circul Globus (11 01 20), orele 16 si 19.30 ; CONCERT IN CINSTEA SEMICENTENARULUI U.T.C. : Ateneul Român, ora 20. CINEMATOGRAFE PADUREA PIERDUTA: Par­na (11 86 25), orele 10 - 12,30 - 16 — 18,30 - 21 ; Feroviar (16 22 73), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30. ADIO, DOMNULE CHIPS ! Scala (11 03 72), orele 10 — 13,30 - 17 — 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 9,15 — 12,45 - 16,30 — 20. INCIDENTUL: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 — 20,45 CURAJOSII: Lumina (16 23 35), ore­le 9- 20,30 In continuare: SACCO SI VANZETTI : Central (14 12 24), orele 9,45 - 12,30 - 15,15 — 18 — 20,45. STEAUA SUDULUI: București 05 61 54), orele 8,45 - 11 - 13,30 — 16 - 18,30 - 21 ; Favorit (310615), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 — 18,15 - 20,30 ; Melodia (12 06881, o­­rele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 — 20.30 PUTEREA 51 ADEVĂRUL : Aurora (35 04 66), orele 9 — 12,15 — 16 — 19.30 ; Tomis 121 49 46), orele 9 — 12,30 — 16 —19.30; Flamura (23 07 40), o­­rele 9 - 12,30 — 16 — 19,30. OLESIA : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18­­ 70.15. NU-MI PLACE ZIUA DE LUNI : Giu­lesti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20.15 MICUL SCALDATOR­­ Festiva! (15 63 84), orele 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30. DECOLAREA: Doina (16 35 38), ore­le 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. PRO­GRAM PENTRU COPII : orele 9 — 10,15 — 11,30 — 12,45. LOVE STORY : Victoria (16 28 791, o­rele 8,45 - 11 - 13,15 - 15,45 — 18,15 - 20,45. FARMECUL ȚINUTURILOR SĂLBATI­CE : înfrățirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—18,30 In con­tinuare PROGRAM DE DOCUMENTARE : Timpuri Noi, ora 20,15. FUGA : Buzești (15 62 79), orele 15,30 - 19 LOCOTENENTUL BULLITT : Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Volga (11 91 26), orele­­ 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 - 20,15. ATUNCI I-AM CONDAMNAT PE TOŢI LA MOARTE : Laromet (bd. Bucu­reşti, Noi 166), orele 15,30 — 17,30 — 19,30 OSCEOLA: Bucegi (17 05 47), orele 15,45 — 18 — 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 15,45 — 18 - 20,30. RĂZBOIUL SUBTERAN : Crîngaș( 149 21 15), orele 15,30 - 18 - 20,15. AVENTURI IN ONTARIO : Lira (31 71 711, orele 15,30 - 18 - 20,15 . Popular (351517), orele 15,30 — 18 - 20,15 B.D. LA MUNTE­NI LA MARE : Fe­rentari (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 - 20 . Moşilor (12 52 93), orele 15,30 - 17,45 - 20. VAGABONDUL: Unirea 0710 21), orele 15,30 — 19. PE POTECA NEȚĂRMURITEI IUBIRI : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20. TRENUL : Pacea (31 32 521, orele 15,30 - 18 - 20,15. VIAȚA DE FAMILIE : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15. ULTIMUL RĂZBOINIC : Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,30. MIHAIL STROGOFF .- Vitán 121 39 82). orele 15,30 - 18 — 20,15. O FLOARE SI DOI GRĂDINARI : Munca 121 50 97), orele 10 — 15,30 — 19. MNIRII ANULUI II : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. CEA MAI FRUMOASA SOTIE : Viito­rul 111 48 03), orele 15,30 — 18 — 20,15. TICK, TICK, TICK : Progresul (23 94 101, o-ele 16 - 18 - 20. ARTICOLUL 420 : Flacăra 121 35 40): orele 15,30 — 19. Cinemateca sala Union (13 49 04) . DACII : orele 10 - 12 - 14,15 ; RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA : ora 16,30 . DIMINEȚILE UNUI BĂIAT CUMINTE : ora 18,45 ; VISUL : ora 21. FIZIONOMII CONTEMPORANE Iată o iniţiativă lăudabilă şi, în spe­ranţa că ea va fi preluată şi de alţi artişti, în alte în­treprinderi, de bun augur : expoziţia „Portrete de mun­citori de la uzine­le „23 August", vă­zuţi de Nell Cobar şi Cik Damadian Deschisă zilele a­­cestea în holul mare de la cantina întreprinderii, ex­poziţia reuneşte 80 de portrete, şarje prieteneşti avînd drept subiect fizio­nomii cunoscute salariaţilor uzinei, mai populare acum cînd trăsăturile lor au fost aşternute pe hîrtie cu vigoa­rea şi talentul atît de cunoscuţilor ca­­ricaturişti care semnează expoziţia. Cik Damadian excelează în por­tretul psihologic : sub peniţa sa prind viaţă rind pe rind hîtra voioşie a lui Nicolae Martaran­­ga, bărbăţia dură, un pic distantă, a lui Constantin Mo­­canu, reflexivitatea gravă a lui Dumi­tru Ioniţă, privirea blînd-ironică a lui Mihai­lie, Walter Olteanu amintind de un foarte cunos­cut portret al lui Breslaşu, rîsul mo­lipsitor al lui Iosif Saidel, Nicolae Marcu, bătrîn cu eleganţă , şi exem­plele s-ar putea înmulţi, atingînd un număr situat unde­va în jurul cifrei 40. Mai aplecat spre anecdotă şi anecdo­tic, preferind o a­­numită încărcătură literară. Nell Cobar mizează cu precă­dere pe ceea ce ne-am obişnuit să numim a doua pa­siune : Vasile Ár­vai îndrăgind deo­potrivă muzica şi poezia, Ioan Troa­că, pescar cu perse­verenţă, Nicolae Floroiu, protagonist prestigios al cine ştie cărui meci de fotbal, Florian Schitea vecin cla­­sorului cu timbre, loan Grigore cu mereu prezentul său aparat foto, Oc­­tavian Alexandru, cupletist de incon­testabil succes, Paul Baldovin descifrînd la pian — compu­­nînd poate — can­tata eroică. După citeva luni de muncă, după cî­teva luni trăite în nemijlocita vecină­tate a muncitorilor de la „23 August“, Cik Damadian şi Nell Cobar au re­uşit o expoziţie pe cit de interesantă pe atît de utilă, în­­nobilind prin artă un spaţiu destinat muncitorilor uzinei, populat de ei, o expoziţie în care oamenii de aici se pot regăsi, adăugind un spor de înţele­gere cunoaşteri­lor reciproce. Marin Stoian ARTICOLELE DE UZ CASNIC Am avut prilejul să constatăm la Pavilionul de mostre de astă-toamnă că industria de spe­cialitate se dovedeşte tot mai receptivă faţă de cuceririle teh­nicii în domeniul articolelor cas­nice (îndeosebi electrocasnice), fapt ce nu poate decît să ne bu­cure. Căci fiecare minut econo­misit din timpul, îndeobşte, des­tinat treburilor menajere echi­valează cu un plus de instruire, de odihnă sau de destindere. Am pus, deci, faţă în faţă pe reprezentanţii autorizaţi ai co­merţului şi ai industriei producă­toare de articole de uz casnic, pentru a afla în ce măsură pro­misiunile făcute cetăţenilor cu prilejul diferitelor expoziţii (şi mai ales a ultimei ediţii a Pa­vilionului d­e mostre) se trans­pun în realităţi. Să-i dăm cuvîntul, pentru în­ceput, tovarăşului Ion Olaru, director adjunct al Direcţiei co­merciale de resort din Ministe­rul Comerţului Interior.­­ Pe baza propunerilor co­merţului, s-a trecut la realiza­rea a numeroase produse noi. Astăzi robotul pentru bucătărie, grila electrică pentru fript şi al­te articole demult solicitate de gospodine au intrat în sortimen­tul curent al magazinelor. A în­ceput şi livrarea vaselor din inox, urmind ca, în cursul aces­tui an, comerţul să primească şi primele loturi de vase de acest tip placate cu cupru, care asi­gură o mai uniformă repartiza­re a căldurii, eliminînd riscul arderii mîncării. Concomitent, au apărut şi mij­loacele electrice moderne pen­tru încălzit. Dacă cu un an în urmă procurarea caloriferelor electrice cu ulei constituia o problemă, în acest an s-au pus în vînzare cantităţi suficiente de asemenea calorifere. De aseme­nea, s-a pus la dispoziţia publi­cului tipul nou de sobă electri­că de teracotă „Terel II" şi s-a mărit sortimentul de boilere e­­lectrice. — La Pavilionul de mostre din toamna anului trecut s-au expus numeroase alte articole electrocasnice noi. Care este si­tuaţia lor ? — Bună parte din aceste ar­ticole s-au omologat sau sînt în curs de omologare, iar cîteva dintre produse s-au şi pus în vînzare în loturi experimentate. Astfel, s-au omologat un tip de plită electrică cu două ochiuri şi un radiator-cămin de culoa­rea mobilei (ambele realizate de fabrica „Electroimireş“-Tg. Mureş), aspiratorul de mină AP 9, cu gabarit redus faţă de vechile tipuri şi bătătorul elec­tric pentru covoare (produs de fabrica „I­lectromotor“-Timişoa­­ra). Se află în curs de omolo­gare maşina electrică de gătit cu trei ochiuri realizată la între­prinderea „23 August“-Satu Mare, maşina de gătit „Electro­­vesta“ produs al uzinei „Cioca­­nul“-Nadrag şi alte produse. — Cu cele menţionate nu s-a epuizat însă gama noilor artico­le prezentate publicului. — Intr-adevăr, pină în prezent organele comerciale nu au fost puse în situaţia de a omologa unele produse expuse la Pavi­lion. Mă refer, printre altele, la maşina de gătit mixtă cu patru ochiuri (două electrice şi­­ două cu gaze) prezentată de „23 Au­­gust“-Satu Mare, hota absorban­tă pentru bucătărie şi uscătorul electric pentru rufe (I.I.S. „Me-Drumul dintre expoziţii şi magazine nu e întotdeauna neted tan­ca“-Oradea), radiatorul e­­lectric cu ulei (I.I.L.-Caracal), reşoul cu gaze de voiaj „Turist“ (I.I.L.-Gorj) şi altele. Ideea a fost reluată și dez­voltată de inginerul Gheor­ghe Rusu, specialist în pro­duse electrocasnice din cadrul Ministerului Comerțului Inte­rior. „ Realitatea este, ne-a spus domnia sa, că unele produse de uz gospodăresc au mare vechi­me în... promisiuni. De-ar fi să dau un exemplu elocvent, mă voi referi la fierul electric cu termoregulator a cărui livrare se amină de ani în șir. Anul trecut trebuiau livrate comerțu­lui, conform contractului în­cheiat, 50 000 bucăţi dar nu s-a primit nici una. Ca, de altfel, şi fierul electric de voiaj, pe care încă nu l-am primit. Cit priveş­te maşinile de spălat rufe din grupa „Alba-lux“, cercetînd si­tuaţia livrărilor pe primele două luni din acest an constatăm ur­mătoarele : „global“ s-au livrat cu peste 10 000 bucăţi în plus. Dintre cele patru tipuri expuse la Pavilion (cu numerele 7, 8, 9 şi 10) s-a livrat însă doar tipul Alba lux 9. Deşi omologate de circa 2 ani, tipurile 7 şi 8, care răspund fiecare unor anumite cerinţe, nu s-au transformat în produse de serie. De asemenea, comerţul cere de ani de zile să se producă o maşină electrică de spălat rufe cu tambur ori­zontal, care are calităţile func­ţionale superioare tipurilor exis­tente. Inutil însă. Nu s-a dat curs niei altor solicitări ale co­merţului (implicit ale cumpără­torilor), ca, de exemplu, produ­cerea unei maşini electrice de cusut, sau a unor articole de menaj, ca oala de fiert sub pre­siune, termosele pentru alimen­te etc. în sfîrşit, aş vrea să men­ţionez că, dacă, în primele două luni din acest an, s-au livrat cu peste 5 000 bucăţi mai multe fri­gidere cu compresor de 140 şi 180 litri, în schimb comerţul nu a primit nici un singur exem­plar de frigider de 240 litri, deşi şi acest tip a fost expus la ulti­mul Pavilion şi contractat. După cum se vede, comerţul are destule reproşuri de făcut în legătură cu operativitatea contractuală şi cu disponibilita­tea pentru nou a unor furnizori, fie ei din ramura industriei uşoare, a industriei construc­ţiilor de maşini sau a industriei locale. Fapt pe care aveam să-l constatăm şi cu prilejul vizitei făcute la întreprinderea comer­ţului cu ridicata pentru articole metalochimice (ICRM)-Bucu­­rești. Având, în general, apre­cieri pozitive în legătură cu res­pectul pentru disciplina con­tractuală manifestat de majori­tatea furnizorilor, tov. Con­stantin Păiş, directorul în­treprinderii, şi-a arătat totodată, regretul că unele întreprinderi — „Flacăra“-Ploieşti, „Steaua Roşie“-Fieni, „ELCA“-Mediaş etc — continuă să se dovedească nepunctuale faţă de cumpărători la o serie de produse ca cratiţi din fontă emailată, becuri, tri­­pluşteliere ş.a. Această situaţie e de natură să explice de ce, în ciuda exis­tenţei unei baze materiale adec­vate şi a unor măsuri judicioase Pe plan naţional,­ se întîmplă ca un articol sau altul să nu se gă­sească in mod constant în maga­zine (sau, în cazul produselor noi, să nu apară în vitrine la data a­­nunţată) Vom continua, intr-un număr viitor al ziarului, ancheta noas­tră privind modul în care noile articole de uz casnic, promise de producători, s-au transpus (­sau sînt pe cale de a se transpune) în mărfuri ce pot fi găsite în magazine. Paul Marian Mircea Scripcă TELEVIZIUNE DUMINICA 19 MARTIE Programul 1­8.15 : Gimnastica pentru toţi ; 8.30 : Cravatele roşii; 10: Viata satului; 11.10: Sa înţelegem muzica. Ciclul de edu­caţie muzicală prezentat de dirijorul Leonard Bernstein. Emisiunea a XVIII-a­­ „Sunetul orchestrei* ; 12 : De strajă patriei ; 12.30 : Emi­siune în limba maghiară ; 14 : Fot­bal Steagul roşu—Dinamo Bucu­reşti. Campionatele mondiale de pa­tinaj artistic — demonstraţiile lau­reaţilor ; ^ 16 50 : Planeta giganţilor ; 17.40 : Cîntare Patriei. Participă : Co­rul Căminului cultural din comuna Roşiori — jud. Satu Mare ; Corul de Cameră al Casei de Cultură din Satu Mare ; Corul de Cameră al Sindica­tului învățămînt Roman ; Corul de Cameră al Casei de Cultură a Sin­­dicatelor Bacău ; 18.50 : Solidari cu lupta poporului vietnamez ; 19 : E­vocări din anii de lupte ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 : Reportajul săptămînii. Busola de aur ; 20.20 : Film artistic : „Expresul colo­nelului von Ryan". Regia Mark Rob­son. Cu : Frank Sinatra, Trevor Ho­­wa­d ; 22.10 ■ Emisiune de divertis­ment. Cu : Margareta Pîslaru, Marina Voica, Mihaela Mihai, Mihai Constan­­tinescu, Dida Drăpan, Cornel Cons­tantiniu, Olimpia Panciu, Johny Ră­ducanu, Modern­ Grup ; 22.35 : Tele­­jurnal. Sport ; Programul 2 12.30 : Promenada duminicală. Mu­zică distractivă ; Aventuri în epoca de piatră ; Sică Alexandrescu ; Invin­cibilul „Mighty Mouse" ; 15 minute cu Lola Jovanovic , „Scorpia". Interpre­tează : Silvia Dumitrescu-Timică, Ta­mara Buciuceanu, Ioana Bulcă, Dodi Caian-Russu, Victoria Mierlescu, Flo­rin Scărlătescu ; Intîlnire cu Woody Herman ; Replici posibile cu Aurel Baranga ; Pagini celebre din muzica instrumentală de operă și balet cu : Silvia Marcovici, Nicolae Florei, Ansamblul de balet al Operei Ro­mâne din Bucureşti • Antologie co­mică . Moment folcloric cu Floarea Tănăsescu, Marilena Criveanu şi nais­tul Stanciu Simion; Cine e Jean Pierre Balthasar ? Muzică de promenadă cu Fanfara Reprezentativă a Armatei ; 15 . Program muzical congolez, inter­pretează Antoine Moundanda și grupul instrumental „Sanza" ; 15.15 : încheierea emisiunii de prînz ; 20 : Teatrul liric. Logodnicul din Lund de Eduard Künnecke (actele II S­­HI), în rolurile principale ? Cleopatra Melidoneanu, Constanta Cîmpeanu, Tamara Buciuceanu-Botez, Nae Roman, Eugen Fînăţeanu, N. Io­­nescu-Dodo, Toni Buiach­i. Direcţia de scenă N. Constantinescu. Conducerea muzicală Constantin Rădulescu; 21.25: Agenda ; 21.35 : Săptămîna culturală bucureşteană ; 21.50 : Din lumea şti­­inţei ; 21.10 : Invadatorii (reluare). LUNI 20 MARTIE Programul­­ 16.30 : Curs de limba rusă ; 17.40 La volan ; 18 : Căminul ; 18.45 : Sce­na ; 19.10 : Noutăţi cultural-artistice ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejur­nal ; 20.10 : Reflector ; 20.25 : Tea­tru foileton I Muşatinii. După trilogia lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea. Scenar­iu şi regia­­ Sorana Coroamă. Seria a 7-a • Cine pîndeşte a mai pîndit. Distribuţia. Ştefăniţa — Geor­ge Moloi ; Arbore — Vasile Cosma ; Oana — Silvia Popovici ; Doamna Tana — Violeta Popescu ; Trotuşan — Mircea Albulescu — Cărabăţ — Cons­tantin Codrescu. în alte roluri : Au­rel Giurumia, Costel Constantin, Ti­tus Lapteş, Dona Cotrubaş, Valeria Seciu, Corina Chiriac, Sergiu Tudose, Dorin Varga, Stelian Preda Mircea Basto, Florin Stroe, Constantin Răş­­dutor, Mar­us Marinescu, Traian Păruș, Constantin Cistescu, Victor Mavrodi­­neanu . 21 25 Steaua fără nume — muzică ușoară ; 22.30 - 24 de ore ; 22.45 : Contraste în lumea capitalu­lui : Programul 2 20 ; Cippolino ; 20.30 : Agenda ; 20.40 : Romantic-Club ; 21.30 : Drum fără întoarcere (III) ; 22.40 Cronice literară

Next