România Liberă, martie 1972 (Anul 30, nr. 8507-8533)
1972-03-19 / nr. 8523
Pagina a 2-a ■— 19 martie 1972 VVVVWWWVWV'iAA/VWVVVVW >/VşAAAi<VVVVV\A/^A4VVVV>ArvyV\AAAAAAAfVVVVVVVV\AAAA4VVV’vVVV5AA»VVVVVVVVVVVVVVVVV>ZVl*VVVV^VV^*V,^V^VVV^^^^^^^^A/>»;^, ÎNCEPÎND DIN ACEST NUMĂR AL ZIARULUI NOSTRU VOM PUBLICA ÎN FIECARE DUMINICA „ANONIMII — NUMAI O ZI DE CELEBRITATE!“, RUBRICĂ SĂPTĂMÎNALA A LUI ADRIAN PAUNESCU (Urmare din pag. 1) noastre ! : acolo unde se vorbeşte despre ţară şi despre colectivităţi, se vorbeşte, de îndată şi despre dezvoltarea nestinjenită, înfloritoare, a individului. Asta înseamnă şi dezvoltarea nevoii de identitate, adică a aceiei îndoite pofte de a lucra şi de a semna ceea ce tu-Fireşte, nu toţi cetăţenii unei ţări vor fi pînă la urmă nume celebre în ţara respectivă. Dar nici unuia nu i se poate refuza — iar el întîiul nu îşi poate refuza — bucuria de a aspira la o recunoaştere din partea semenilor lui. Pentru că, în primă instanţă, dorinţa de celebritate este dorinţa de confirmare, în conştiinţele celorlalţi, a actelor pe care le facem fiecare. Oricît ar părea de ciudat, dacă ne gîndim la proporţiile egoiste pe care le ia apetitul faimei în unele minţi, în esenţă dorinţa de celebritate e unul dintre cele mai pasionante acte de colectivism. Când un artist se încredinţează atenţiei generale, el face desigur şi un act în favoarea sa, dar face, fără îndoială, şi un act de donaţie, în favoarea celorlalţi. El se încredinţează lor, fără a face neapărat un act de sacrificiu, dar nici numai o fracţionare egoistă în părţi componente de faimă a unei predispoziţii maladive. Cînd este sincer şi substanţial, pasul spre public şi spre luminile faimei, este o dovadă de generozitate (ce jalnică este însă încercarea de a comunica, a celor ce nu au nimic de comunicat: siniştri clovni ce nici măcar nu ajung în memorie şi pe care retina îi respinge încă la preselecţie). Lumea de azi s-a obişnuit deja cu ideea că faima, celebritatea, nu mai sînt demult, şi nu mai pot fi, numai apanajul slujitorilor artei. Astăzi, oameni de ştiinţă şi muncitori de Înaltă tehnicitate, piloţi de încercare şi oameni politici de importanţă locală intră in conştiinţa colectivă prin cite o acţiune ce nu părea mai mult decit o datorie zilnică. Pentru că, deşi suma informaţiilor existente astăzi pe pămint e mult mai mare Dar sint, in această ţară, sutele şi sutele de mii de oameni anonimi ce nu au decit răspunderea muncii lor, iar nu partea ei de celebritate, sutele şi sutele de mii de anonimi pe care un rău învăţat al presei de fapt divers i-ar fi putut determina să creadă că nu vor fi celebri decit dacă, să zicem, fac braconaj, îşi părăsesc copiii şi nu le dau pensia alimentară la timp, încearcă să falsifice bani sau aşa ceva. Adevărul este că e nevoie de cîteva exemple, dacă nu chiar de o întreagă campanie în favoarea omului simplu, în favoarea anonimului ce se încăpăţînează în anonimatul său, sfidînd revistele ilustrate şi tentativele facile de forţare a atenţiei publice, trăind pur şi simplu şi văzîndu-şi de treabă. Nu-mi fac nici o iluzie, ba chiar sînt convins de faptul că nici această pornire a mea, spre anonimi, nu-i va scoate din anonimat; şi ei nici nu au nevoie să fie scoşi din anonimat. Pentru că, aşa cum există o justificare pentru dorinţa de celebritate, există una profundă şi pentru dorinţa de anonimat. Anonimatul nu este întotdeauna un dat, o fatalitate, ci şi o opţiune, nu în sensul că acei oameni puteau să fie celebri şi au refuzat să fie, ci in sensul că dacă li s-ar oferi altă soartă, gîlgîitoare de faimă, ei ar refuza-o şi s-ar întoarce in liniştea şi generoasa împăcare cu ei înşişi, a vieţii lor normale. Dar asta nu înseamnă că anonimilor nu le place celebritatea, decit cea de acum 40 de ani, raportul dintre această sumă şi conştiinţele pe care se exercită cîmpul ei magnetic are Încă nevoie de indreptări şi de completări. E adevărat că mergem mai repede in anul 1972, pe scoarţa pămintului, dar tot atit de adevărat este şi că avem mai multe drumuri de făcut. (Şi, în nici un caz, asta nu înseamnă că ei n-o merită). Destinele lor ţin pe ele destinul acestei ţări. Ei sint muncitorii, ei sînt ostaşii, ei sînt ţăranii, ei sînt sutele de Ion şi de Marin, şi de Nicolae şi de Va fi mîndria şi speranţa mea ca, săptămînal, in acest colţ de ziar, să descopăr sutelor de mii de cititori anonimi pe cite unul dintre ei, pe cîte unul dintre cei împăcaţi cu anonimatul şi care vor fi celebri numai în acea zi din viaţa lor, în care sufletul meu se va osteni să descopere teribila frumuseţe a existenţei simple, pline de dificultăţi şi de candoare, a existenţei cetăţeanului anonim, a cetăţeanului care a devenit, aş zice, celebru prin anonimatul său. Anonimii!... l-am întîlnit deseori trăindu-şi cu calm şi cu răbdare condiţia, mindri că nu-i cunosc decît cinci colegi de atelier, trei vecini de bloc şi şase rude, şi mergînd mai departe in viaţa necunoscută a viitorului, aspirină mereu la mai bine şi lucrînd pentru asta şi iscălindu-se cu toată prudenţa, în josul faptelor lor, iscălindu-se nu pentru vreo faimă ci pentru ca, la locurile lor de muncă, să se poată fine evidenţa corectă a ceea ce fac, nu-i aşa, salariaţii. Omul de rind, anonimul şi răbdătorul, cel care stă la ghişee şi la cozi, cel care înviază aceste străzi şi uliţe, cel care sare în ajutorul unui alt Gheorghe, ce au clădit fiinţa fierbinte a unei patrii de douăzeci de milioane şi a unei profunde vibraţii comune, sub cerul cuvenit. Ei sunt cei ce fac celebritatea noastră, a celor ce rîvnim celebritatea. Ei sînt cei care, de-a lungul unei istorii, sunt capabili să uite — pe patul despărţirii de viaţă — numele notarului din sat ce leagă testamentul lor, dar sînt incapabili să uite numele lui Ştefan şi Cuza-Vodă, al lui Eminescu şi Goga. Anonimii sunt depozitarii istoriei naţionale. Ei au creat „Mioriţa" şi ei ne-au creat pe noi toţi. Unde vedeţi un nume scris, să ştiţi că dedesubtul lui sînt sute de mii de umeri anonimi care-l sprijină. Anonimii !... Viaţa lor este, uneori, umilă, de atîta onestă umilinţă ome. . . ........nească incit devine măreaţă. Cind este dovada unei vieţi trăite pentru mine şi pentru ceilalţi, cînd rezultatele acestei vieţi sînt sporirea lumii cu încă un grăunte durabil, anonimatul nu mai este un stadiu anterior celebrităţii, ci o formă de conservare a aces- teia, anonim dacă acesta are nevoie, omul de rind, românul acesta al timpului nostru, are, desigur, o psihologie a lui asupra căruia e cazul să se insiste, cînd e vorba de un portret al ţării. Vă propun cîte o zi de celebritate, stimaţii mei contemporani anonimi, mă îndrept spre voi pios ca înspre izvoarele înţelepciunii şi puterii. De fapt, ar fi poate cazul să înţelegem că a fi anonim, atunci cînd tu produci totul, înseamnă a fi stăpîn pe tine, înseamnă a fi puternic. Anonimii !... Să ne aducem aminte că, niciodată, copiii nu-şi strigă părinţii cu nume. Ei strigă mamă şi strigă tată, nu-i strigă „mamă, care eşti Filofteia" ori „tată care eşti lonescu". (OI întrebi pe un copil „Cum îl cheamă pe tatăl tău ?". Iar el îţi răspunde „Pe tatăl meu îl cheamă tata"). .Acesta este sfîntul anonimat autoritar al familiei. Anonimii acestei ţări sînt, desigur, părinţii autoritari ai oricărei celebrităţi. Ei sînt numai părinţi, nu nume. Ei sînt mai mult decît nume, ei sînt părinţi. Să întoarcem privirile spre ei. Anonimatul ca opţiune Celebri prin anonimat SPECTACOLELE SÂPTĂMÎNII VIITOARE TEATRU • Teatrul liric Constanţa — „MARINARUL VISATOR“, fantezie coregrafică-umoristică, libretul : Nicolae Itu, muzica : Laurenţiu Profeta ; regia, coregrafia şi scenografia : Trixy Checais ; „HORA DOMNIŢELOR“ după Radu Stanca, muzica : Marţian Negrea ; libret, regie şi coregrafie : Mireille Savopol; scenografia : Trixy Checais ; conducerea muzicală a ambelor balete : Constantin Daminescu ; • „PENTRU CA SE IUBESC“ — producţie a studioului cinematografic Bucureşti. Scenariul : Ion Omescu, Mihai Iacob ; regia : Mihai Iacob ; muzica : Theodor Grigoriu ; imaginea : Gheorghe Viorel Todan ; în distribuţie : Emmerich Schaffer, Ilinca Tomoroveanu, Al. Repan, Cornel Patrichi, Natasa Alexandra, Geo Barton. în chiar numărul de azi al ziarului, creatorii îşi prezintă filmul. • „TORENTUL DE FIER" - producţie a studiourilor sovietice ; regia : Iefim Dzigan ; în distribuţie : Nikolai Alexeev, Nina Alisova, Vladimir Ivanov. Ecranizarea romanului lui Alexandr Serafimovici, aduce pe ecran un moment dramatic şi eroic din perioada războiului civil. • „FERICIT CEL CARE, CA ULISE“ — producție a studiourilor franceze : regia : Henri Colpi ; în rolul principal : Fernande!. IXIPOZIŢIE • Sala „Dalles“ : Salonul de artă al tinerilor artişti amatori şi studenţi ai institutelor de arte plastice, dedicat aniversarii Semicentenarului U.T.C. • Galeriile „Apollo“ : Constantin Baciu, Hie Boca şi Niculiţă Secrieru — njetură. • Galeriile „Simeza“ : Rodica Bondi şi Carolina Iacob — pictură. UNA PE ZI de MATTY —■////■/ ///s// — N-am găsit în tot oraşul fier de călcat pentru 220.. Atunci am luat două de 120 şi ne rămîn 20 de waţi diferenţă, care e bine să-i avem în casă. ÎN AJUN DE PREMIERĂ Despre Regizorul — Cum este filmul dv. ? — Colorat. — Despre ce vorbeşte filmul şi ce l-a interesat îndeosebi pe regizor în acest film ? — Greu de definit... Despre dragoste, despre dreptate, despre bine şi rău, despre acomodare şi comunicare, despre greutatea de a lua o mare hotărîre în existență, o hotărîre capitală, menită să schimbe dintr-o dată cursul obișnuit al zilelor. — Eu în locul dumneavoastră aș fi mai prudentă și nu aș înșirui o atît de lungă listă. Sînteți convins că există intr-adevăr și serios tratate toate acestea ? — Exhaustiv, nu. Nu toată lista poate fi epuizată într-unul sau chiar două filme, dar problemele sînt enunţate, fac parte din fondul de preocupări al personajelor. S-ar putea şi am dori chiar ca spectatorii să mai gîndească după vizionare asupra felului în care au acţionat eroii şi să se întrebe dacă au făcut bine sau rău. — Ș Și o să fie într-adevăr un film de dragoste, pentru că spectatorii au cam obosit de cînd văd filme de dragoste fără dragoste. — Este de dragoste. Din păcate, a apărut „Love story“ înaintea noastră, dar nu știam nimic despre el cînd am început filmările. Acum toată lumea o să spună că am făcut şi noi un fel de „Love story“. — în afară de faptul că acţiunea se petrece în zilele noastre, pentru ce consideraţi că filmul este de actualitate ? — Prin problematică, fireşte. — Dar problemele enunţate sînt ale tuturor timpurilor şi tuturor locurilor, noiun film GASE Mihai Iacob: — Esenţa lor, da, nu şi forma concretă. — Vă referiţi la datele de situaţii ? — De mentalitate. Felul care oamenii acţionează şi acţionează este particular, mânesc şi din 1972. — Dar filmul l-aţi făcut în ’71. — Ştiind că va fi difuzat în ’72. — Aveţi deci şi calităţi de vizionar... — Nu, cunosc planificările D.R.C.D.F.-rUlui. — Aş vrea să ne daţi cîteva amănunte despre film, dar nu doar o suită de nume ale reali■ zatorilor, ci şi unele aprecieri, nu neapărat şi exclusiv admirative. — începem cu sfîrşitul. Nu sînt în autoextaz şi presupun că spectatorii vor găsi suficiente elemente de criticat, dar prefer să le găsească ei. De altfel, în ajunul premierei mi-ar fi foarte greu să îndemn lumea să nu vină la film. Dacă vreţi, după primele două săptămîni de rulare putem relua discuția şi întrebarea. — Da, vreau. — Perfect, să continuăm. Nu pot să vorbesc despre film fără a aminti că este rezultatul unor eforturi conjugate ale mai multor creatori și tehnicieni care au împlinit un an de cînd se culcă și se trezesc gîndindu-se la acest film. Despre colaborarea cu dramaturgul și actorul Ion Omescu mă voi rezuma să spun că a fost excelentă. In rest, îl las pe el să vorbească. în românesc IUBESC u nele afişete lipite în tramvaie a apărut o formulare cam ciudată în care se spune că în rolurile principale apar „fără machiaj şi costume speciale“ actorii Emmerich Schäffer, Ilinca Tomoroveanu, şi Alexandru Repan. Nu mi se pare că e un merit atît de mare încît să fie transformat intr-un material publicitar. Dar un adevăr există aici, şi anume faptul că am încercat să integrăm personajele într-o atmosferă cit mai autentică, cit mai puţin „preparată“. Ne-am propus să evităm artificiosul, ţinuta de sărbătoare, în ansam blPENTRU blu şi un detaliu. De multe ori, operatorul Gheorghe Viorel Todan a filmat cu aparatul ascuns pe te miri unde. — Mai vreţi să amintiţi vreunul dintre colaboratori ? — Vreau să vorbesc despre Theodor Grigoriu, care a scris o muzică melodioasă şi despre inginerul de sunet Oscar Coman care a echilibrat interesant dialogul cu efectele sonore. Pe Gabriela Nasta, monteza şefă, pe Edith Mandel şi Gh. Ghindidis ii vor nedreptăţi amintindu-i numai, aportul lor ar trebui mult comentat, in rero Scenaristul Ion Omescu: — Cum vi s-a părut trecerea de la dramaturgia de teatru la cea de film ? — Făcută de unul singur ar fi fost fără îndoială, dificilă. Datorită strînsei colaborări cu regizorul Mihai Iacob, acomodarea s-a făcut fără zdruncin. Am reţinut din această primă experienţă marea distanţă care desparte modalităţile de scenă şi ale peliculei. — Mai aveţi proiecte cinematografice pentru viitorul apropiat ? — Proiectele mele de viitor sînt într-un fel proiecte de trecut. Am încă două scenarii, ele se numesc „Alb şi aur“ şi „Rîul nebun“, sînt gata şi îşi aşteaptă destinul. Dacă primul meu scenariu va corespunde aşteptărilor... — Atunci şansa lor de a capă- ta viaţă sporeşte. — Atunci şansa lor de a că- i păta viaţă scade. La noi, întîl- * nim încă, din păcate, acea paradoxală specie de cineaşti — regizori sau scenarişti — care, după ce au alcătuit printr-un succes ierarhiile preexistente, dispar din circuitul cinematografiei. Dar poate nu va fi un succes, așa încît îngrijorarea mea e prematură. — Dorim pentru filmele noastre o primire entuziastă atît din partea publicului cît şi a criticii. Pus să alegeţi, pentru care din ele aţi opta ? — Doresc pieselor mele, în primul rind, o bună primire de presă, iar scenariilor mele — dacă vor mai fi să fie — o bună primire de public. Pentru că filmul e ca o carte scoasă într-o singură ediţie. Dacă nu-şi găseşte publicul cînd apare, l-a pierdut pentru totdeauna. Mai este un element la care ţin foarte mult : preţuirea din partea acelora de aceeaşi profesie. Florica lehîm PAUL KALDO,la văzut de Nell Cobar România liberă•• MOTANUL INCALTAT : ora 11, LUCIA DI LAMERMOOR : ora 19.30 Opera Româna (16 48 20); SAPTAMINA PATIMILOR : ora 10.30, COANA CHIRITA : ora 15.30, FANNY : ora 20 Teatrul National „I. L. Caragiale", sala Comedia 114 7171] SI SA NU-TI FACI PRAVALIE CU SCARA : ora 10,30, MOARTEA ULTIMULUI GOLAN : ora 15,30, TRAVESTI : ora 20 la sala Studio (15 15 53); SOARELE LONDREI: ora 10,30 si TARA SURISULUI : ora 19,30 Teatrul de Operetă (14 60 11) ; D-ALE CARNAVALULUI : ora 15, LEONCE SI LENA : ora 20 Teatrul „Lucia Sturdza Butanda", sala din bd. Schitu Magureanu (14 60 60) iar DOMNIŞOARA DE BELLE-ISLE : ora 15, IUBIRE PENTRU IUBIRE : ora 20 la sala Studio (12 44 16): CHER ANTOINE: ora 10,30, DISPARITIA LUI GALY GAY : ora 20 Teatrul de Comedie (16 64 60) : FONTANA BIANDUZIEI : ora 10, BUNA SEARA DOMNULE WILLDE : ora 15,30, ADIO CHARLIE: ora 19,30 Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02) si SCHIMBUL: ora 10,30, SORA CEA MARE : ora 20 la sala Studio ; FATA CARE A FĂCUT O MINUNE : ora 10,30, PISICA SĂLBATICA : ora 19,30 Teatrul Mic 115 65 88), COMEDIE CU OLTENI: ora 10 si ...ESCU: ora 19,30 , Teatrul Giuleşti (18 04 85) , ŞCOALA DIN HUMULEŞTI : ora 10, ELECTRA : ora 16 Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56); BARASEUM '72 : ora 11 si 19,30 Teatrul evreiesc de stat (21 36 71) ; BIMBIRICA : ora 19,30 Teatru! ,,C. Tanase", sala Savoy (15 56 78) si GROAPA : ora 11, SI FEMEILE JOACA FOTBAL : ora 19,30 la sala Victoria (15 04 18); TNTR-UN CEAS BUN : ora 10 si 19,30 Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45) si VINE, VINE, VINE PRIMAVARA : orele 10, 16 Si 20 la Sala Palatului ; ŞEFUL SECTORULUI SUFLETE : ora 10,30 şi SINZIANA ŞI PEPELEA : ora 20 Studioul Cascadio (15 72 59); AVENTURILE LUI PLUM-PLUM : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 11 şi CĂLUŢUL COCOŞAT , ora 11 la sala Academiei (16 14 92); GHIOCEI, MĂRGĂRITARE — CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMANEASCA: Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), orele 19.30 ; PLANETELE RID SUB CUPOLA : Circul Globus (11 01 20), orele 16 si 19.30 ; CONCERT IN CINSTEA SEMICENTENARULUI U.T.C. : Ateneul Român, ora 20. CINEMATOGRAFE PADUREA PIERDUTA: Parna (11 86 25), orele 10 - 12,30 - 16 — 18,30 - 21 ; Feroviar (16 22 73), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30. ADIO, DOMNULE CHIPS ! Scala (11 03 72), orele 10 — 13,30 - 17 — 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 9,15 — 12,45 - 16,30 — 20. INCIDENTUL: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 — 20,45 CURAJOSII: Lumina (16 23 35), orele 9- 20,30 In continuare: SACCO SI VANZETTI : Central (14 12 24), orele 9,45 - 12,30 - 15,15 — 18 — 20,45. STEAUA SUDULUI: București 05 61 54), orele 8,45 - 11 - 13,30 — 16 - 18,30 - 21 ; Favorit (310615), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 — 18,15 - 20,30 ; Melodia (12 06881, orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 — 20.30 PUTEREA 51 ADEVĂRUL : Aurora (35 04 66), orele 9 — 12,15 — 16 — 19.30 ; Tomis 121 49 46), orele 9 — 12,30 — 16 —19.30; Flamura (23 07 40), orele 9 - 12,30 — 16 — 19,30. OLESIA : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 70.15. NU-MI PLACE ZIUA DE LUNI : Giulesti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20.15 MICUL SCALDATOR Festiva! (15 63 84), orele 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30. DECOLAREA: Doina (16 35 38), orele 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. PROGRAM PENTRU COPII : orele 9 — 10,15 — 11,30 — 12,45. LOVE STORY : Victoria (16 28 791, orele 8,45 - 11 - 13,15 - 15,45 — 18,15 - 20,45. FARMECUL ȚINUTURILOR SĂLBATICE : înfrățirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—18,30 In continuare PROGRAM DE DOCUMENTARE : Timpuri Noi, ora 20,15. FUGA : Buzești (15 62 79), orele 15,30 - 19 LOCOTENENTUL BULLITT : Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 - 20,15. ATUNCI I-AM CONDAMNAT PE TOŢI LA MOARTE : Laromet (bd. Bucureşti, Noi 166), orele 15,30 — 17,30 — 19,30 OSCEOLA: Bucegi (17 05 47), orele 15,45 — 18 — 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 15,45 — 18 - 20,30. RĂZBOIUL SUBTERAN : Crîngaș( 149 21 15), orele 15,30 - 18 - 20,15. AVENTURI IN ONTARIO : Lira (31 71 711, orele 15,30 - 18 - 20,15 . Popular (351517), orele 15,30 — 18 - 20,15 B.D. LA MUNTENI LA MARE : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 - 20 . Moşilor (12 52 93), orele 15,30 - 17,45 - 20. VAGABONDUL: Unirea 0710 21), orele 15,30 — 19. PE POTECA NEȚĂRMURITEI IUBIRI : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20. TRENUL : Pacea (31 32 521, orele 15,30 - 18 - 20,15. VIAȚA DE FAMILIE : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15. ULTIMUL RĂZBOINIC : Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,30. MIHAIL STROGOFF .- Vitán 121 39 82). orele 15,30 - 18 — 20,15. O FLOARE SI DOI GRĂDINARI : Munca 121 50 97), orele 10 — 15,30 — 19. MNIRII ANULUI II : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. CEA MAI FRUMOASA SOTIE : Viitorul 111 48 03), orele 15,30 — 18 — 20,15. TICK, TICK, TICK : Progresul (23 94 101, o-ele 16 - 18 - 20. ARTICOLUL 420 : Flacăra 121 35 40): orele 15,30 — 19. Cinemateca sala Union (13 49 04) . DACII : orele 10 - 12 - 14,15 ; RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA : ora 16,30 . DIMINEȚILE UNUI BĂIAT CUMINTE : ora 18,45 ; VISUL : ora 21. FIZIONOMII CONTEMPORANE Iată o iniţiativă lăudabilă şi, în speranţa că ea va fi preluată şi de alţi artişti, în alte întreprinderi, de bun augur : expoziţia „Portrete de muncitori de la uzinele „23 August", văzuţi de Nell Cobar şi Cik Damadian Deschisă zilele acestea în holul mare de la cantina întreprinderii, expoziţia reuneşte 80 de portrete, şarje prieteneşti avînd drept subiect fizionomii cunoscute salariaţilor uzinei, mai populare acum cînd trăsăturile lor au fost aşternute pe hîrtie cu vigoarea şi talentul atît de cunoscuţilor caricaturişti care semnează expoziţia. Cik Damadian excelează în portretul psihologic : sub peniţa sa prind viaţă rind pe rind hîtra voioşie a lui Nicolae Martaranga, bărbăţia dură, un pic distantă, a lui Constantin Mocanu, reflexivitatea gravă a lui Dumitru Ioniţă, privirea blînd-ironică a lui Mihailie, Walter Olteanu amintind de un foarte cunoscut portret al lui Breslaşu, rîsul molipsitor al lui Iosif Saidel, Nicolae Marcu, bătrîn cu eleganţă , şi exemplele s-ar putea înmulţi, atingînd un număr situat undeva în jurul cifrei 40. Mai aplecat spre anecdotă şi anecdotic, preferind o anumită încărcătură literară. Nell Cobar mizează cu precădere pe ceea ce ne-am obişnuit să numim a doua pasiune : Vasile Árvai îndrăgind deopotrivă muzica şi poezia, Ioan Troacă, pescar cu perseverenţă, Nicolae Floroiu, protagonist prestigios al cine ştie cărui meci de fotbal, Florian Schitea vecin clasorului cu timbre, loan Grigore cu mereu prezentul său aparat foto, Octavian Alexandru, cupletist de incontestabil succes, Paul Baldovin descifrînd la pian — compunînd poate — cantata eroică. După citeva luni de muncă, după cîteva luni trăite în nemijlocita vecinătate a muncitorilor de la „23 August“, Cik Damadian şi Nell Cobar au reuşit o expoziţie pe cit de interesantă pe atît de utilă, înnobilind prin artă un spaţiu destinat muncitorilor uzinei, populat de ei, o expoziţie în care oamenii de aici se pot regăsi, adăugind un spor de înţelegere cunoaşterilor reciproce. Marin Stoian ARTICOLELE DE UZ CASNIC Am avut prilejul să constatăm la Pavilionul de mostre de astă-toamnă că industria de specialitate se dovedeşte tot mai receptivă faţă de cuceririle tehnicii în domeniul articolelor casnice (îndeosebi electrocasnice), fapt ce nu poate decît să ne bucure. Căci fiecare minut economisit din timpul, îndeobşte, destinat treburilor menajere echivalează cu un plus de instruire, de odihnă sau de destindere. Am pus, deci, faţă în faţă pe reprezentanţii autorizaţi ai comerţului şi ai industriei producătoare de articole de uz casnic, pentru a afla în ce măsură promisiunile făcute cetăţenilor cu prilejul diferitelor expoziţii (şi mai ales a ultimei ediţii a Pavilionului de mostre) se transpun în realităţi. Să-i dăm cuvîntul, pentru început, tovarăşului Ion Olaru, director adjunct al Direcţiei comerciale de resort din Ministerul Comerţului Interior. Pe baza propunerilor comerţului, s-a trecut la realizarea a numeroase produse noi. Astăzi robotul pentru bucătărie, grila electrică pentru fript şi alte articole demult solicitate de gospodine au intrat în sortimentul curent al magazinelor. A început şi livrarea vaselor din inox, urmind ca, în cursul acestui an, comerţul să primească şi primele loturi de vase de acest tip placate cu cupru, care asigură o mai uniformă repartizare a căldurii, eliminînd riscul arderii mîncării. Concomitent, au apărut şi mijloacele electrice moderne pentru încălzit. Dacă cu un an în urmă procurarea caloriferelor electrice cu ulei constituia o problemă, în acest an s-au pus în vînzare cantităţi suficiente de asemenea calorifere. De asemenea, s-a pus la dispoziţia publicului tipul nou de sobă electrică de teracotă „Terel II" şi s-a mărit sortimentul de boilere electrice. — La Pavilionul de mostre din toamna anului trecut s-au expus numeroase alte articole electrocasnice noi. Care este situaţia lor ? — Bună parte din aceste articole s-au omologat sau sînt în curs de omologare, iar cîteva dintre produse s-au şi pus în vînzare în loturi experimentate. Astfel, s-au omologat un tip de plită electrică cu două ochiuri şi un radiator-cămin de culoarea mobilei (ambele realizate de fabrica „Electroimireş“-Tg. Mureş), aspiratorul de mină AP 9, cu gabarit redus faţă de vechile tipuri şi bătătorul electric pentru covoare (produs de fabrica „Ilectromotor“-Timişoara). Se află în curs de omologare maşina electrică de gătit cu trei ochiuri realizată la întreprinderea „23 August“-Satu Mare, maşina de gătit „Electrovesta“ produs al uzinei „Ciocanul“-Nadrag şi alte produse. — Cu cele menţionate nu s-a epuizat însă gama noilor articole prezentate publicului. — Intr-adevăr, pină în prezent organele comerciale nu au fost puse în situaţia de a omologa unele produse expuse la Pavilion. Mă refer, printre altele, la maşina de gătit mixtă cu patru ochiuri (două electrice şi două cu gaze) prezentată de „23 August“-Satu Mare, hota absorbantă pentru bucătărie şi uscătorul electric pentru rufe (I.I.S. „Me-Drumul dintre expoziţii şi magazine nu e întotdeauna neted tanca“-Oradea), radiatorul electric cu ulei (I.I.L.-Caracal), reşoul cu gaze de voiaj „Turist“ (I.I.L.-Gorj) şi altele. Ideea a fost reluată și dezvoltată de inginerul Gheorghe Rusu, specialist în produse electrocasnice din cadrul Ministerului Comerțului Interior. „ Realitatea este, ne-a spus domnia sa, că unele produse de uz gospodăresc au mare vechime în... promisiuni. De-ar fi să dau un exemplu elocvent, mă voi referi la fierul electric cu termoregulator a cărui livrare se amină de ani în șir. Anul trecut trebuiau livrate comerțului, conform contractului încheiat, 50 000 bucăţi dar nu s-a primit nici una. Ca, de altfel, şi fierul electric de voiaj, pe care încă nu l-am primit. Cit priveşte maşinile de spălat rufe din grupa „Alba-lux“, cercetînd situaţia livrărilor pe primele două luni din acest an constatăm următoarele : „global“ s-au livrat cu peste 10 000 bucăţi în plus. Dintre cele patru tipuri expuse la Pavilion (cu numerele 7, 8, 9 şi 10) s-a livrat însă doar tipul Alba lux 9. Deşi omologate de circa 2 ani, tipurile 7 şi 8, care răspund fiecare unor anumite cerinţe, nu s-au transformat în produse de serie. De asemenea, comerţul cere de ani de zile să se producă o maşină electrică de spălat rufe cu tambur orizontal, care are calităţile funcţionale superioare tipurilor existente. Inutil însă. Nu s-a dat curs niei altor solicitări ale comerţului (implicit ale cumpărătorilor), ca, de exemplu, producerea unei maşini electrice de cusut, sau a unor articole de menaj, ca oala de fiert sub presiune, termosele pentru alimente etc. în sfîrşit, aş vrea să menţionez că, dacă, în primele două luni din acest an, s-au livrat cu peste 5 000 bucăţi mai multe frigidere cu compresor de 140 şi 180 litri, în schimb comerţul nu a primit nici un singur exemplar de frigider de 240 litri, deşi şi acest tip a fost expus la ultimul Pavilion şi contractat. După cum se vede, comerţul are destule reproşuri de făcut în legătură cu operativitatea contractuală şi cu disponibilitatea pentru nou a unor furnizori, fie ei din ramura industriei uşoare, a industriei construcţiilor de maşini sau a industriei locale. Fapt pe care aveam să-l constatăm şi cu prilejul vizitei făcute la întreprinderea comerţului cu ridicata pentru articole metalochimice (ICRM)-București. Având, în general, aprecieri pozitive în legătură cu respectul pentru disciplina contractuală manifestat de majoritatea furnizorilor, tov. Constantin Păiş, directorul întreprinderii, şi-a arătat totodată, regretul că unele întreprinderi — „Flacăra“-Ploieşti, „Steaua Roşie“-Fieni, „ELCA“-Mediaş etc — continuă să se dovedească nepunctuale faţă de cumpărători la o serie de produse ca cratiţi din fontă emailată, becuri, tripluşteliere ş.a. Această situaţie e de natură să explice de ce, în ciuda existenţei unei baze materiale adecvate şi a unor măsuri judicioase Pe plan naţional, se întîmplă ca un articol sau altul să nu se găsească in mod constant în magazine (sau, în cazul produselor noi, să nu apară în vitrine la data anunţată) Vom continua, intr-un număr viitor al ziarului, ancheta noastră privind modul în care noile articole de uz casnic, promise de producători, s-au transpus (sau sînt pe cale de a se transpune) în mărfuri ce pot fi găsite în magazine. Paul Marian Mircea Scripcă TELEVIZIUNE DUMINICA 19 MARTIE Programul 18.15 : Gimnastica pentru toţi ; 8.30 : Cravatele roşii; 10: Viata satului; 11.10: Sa înţelegem muzica. Ciclul de educaţie muzicală prezentat de dirijorul Leonard Bernstein. Emisiunea a XVIII-a „Sunetul orchestrei* ; 12 : De strajă patriei ; 12.30 : Emisiune în limba maghiară ; 14 : Fotbal Steagul roşu—Dinamo Bucureşti. Campionatele mondiale de patinaj artistic — demonstraţiile laureaţilor ; ^ 16 50 : Planeta giganţilor ; 17.40 : Cîntare Patriei. Participă : Corul Căminului cultural din comuna Roşiori — jud. Satu Mare ; Corul de Cameră al Casei de Cultură din Satu Mare ; Corul de Cameră al Sindicatului învățămînt Roman ; Corul de Cameră al Casei de Cultură a Sindicatelor Bacău ; 18.50 : Solidari cu lupta poporului vietnamez ; 19 : Evocări din anii de lupte ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 : Reportajul săptămînii. Busola de aur ; 20.20 : Film artistic : „Expresul colonelului von Ryan". Regia Mark Robson. Cu : Frank Sinatra, Trevor Howad ; 22.10 ■ Emisiune de divertisment. Cu : Margareta Pîslaru, Marina Voica, Mihaela Mihai, Mihai Constantinescu, Dida Drăpan, Cornel Constantiniu, Olimpia Panciu, Johny Răducanu, Modern Grup ; 22.35 : Telejurnal. Sport ; Programul 2 12.30 : Promenada duminicală. Muzică distractivă ; Aventuri în epoca de piatră ; Sică Alexandrescu ; Invincibilul „Mighty Mouse" ; 15 minute cu Lola Jovanovic , „Scorpia". Interpretează : Silvia Dumitrescu-Timică, Tamara Buciuceanu, Ioana Bulcă, Dodi Caian-Russu, Victoria Mierlescu, Florin Scărlătescu ; Intîlnire cu Woody Herman ; Replici posibile cu Aurel Baranga ; Pagini celebre din muzica instrumentală de operă și balet cu : Silvia Marcovici, Nicolae Florei, Ansamblul de balet al Operei Române din Bucureşti • Antologie comică . Moment folcloric cu Floarea Tănăsescu, Marilena Criveanu şi naistul Stanciu Simion; Cine e Jean Pierre Balthasar ? Muzică de promenadă cu Fanfara Reprezentativă a Armatei ; 15 . Program muzical congolez, interpretează Antoine Moundanda și grupul instrumental „Sanza" ; 15.15 : încheierea emisiunii de prînz ; 20 : Teatrul liric. Logodnicul din Lund de Eduard Künnecke (actele II SHI), în rolurile principale ? Cleopatra Melidoneanu, Constanta Cîmpeanu, Tamara Buciuceanu-Botez, Nae Roman, Eugen Fînăţeanu, N. Ionescu-Dodo, Toni Buiachi. Direcţia de scenă N. Constantinescu. Conducerea muzicală Constantin Rădulescu; 21.25: Agenda ; 21.35 : Săptămîna culturală bucureşteană ; 21.50 : Din lumea ştiinţei ; 21.10 : Invadatorii (reluare). LUNI 20 MARTIE Programul 16.30 : Curs de limba rusă ; 17.40 La volan ; 18 : Căminul ; 18.45 : Scena ; 19.10 : Noutăţi cultural-artistice ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnal ; 20.10 : Reflector ; 20.25 : Teatru foileton I Muşatinii. După trilogia lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea. Scenariu şi regia Sorana Coroamă. Seria a 7-a • Cine pîndeşte a mai pîndit. Distribuţia. Ştefăniţa — George Moloi ; Arbore — Vasile Cosma ; Oana — Silvia Popovici ; Doamna Tana — Violeta Popescu ; Trotuşan — Mircea Albulescu — Cărabăţ — Constantin Codrescu. în alte roluri : Aurel Giurumia, Costel Constantin, Titus Lapteş, Dona Cotrubaş, Valeria Seciu, Corina Chiriac, Sergiu Tudose, Dorin Varga, Stelian Preda Mircea Basto, Florin Stroe, Constantin Răşdutor, Marus Marinescu, Traian Păruș, Constantin Cistescu, Victor Mavrodineanu . 21 25 Steaua fără nume — muzică ușoară ; 22.30 - 24 de ore ; 22.45 : Contraste în lumea capitalului : Programul 2 20 ; Cippolino ; 20.30 : Agenda ; 20.40 : Romantic-Club ; 21.30 : Drum fără întoarcere (III) ; 22.40 Cronice literară