România Liberă, aprilie 1972 (Anul 30, nr. 8534-8559)

1972-04-01 / nr. 8534

Anul XXX Nr. 8534­­ 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE KHARTUM: Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un moment important pentru viitorul relaţiilor româno-sudaneze • PREŞEDINTELE CEAUŞESCU : Am venit în Sudan cu dorinţa de a pune bazele unei colaborări largi — în domeniile industriei, agri­culturii, ştiinţei, culturii — şi sper că, la încheierea vizitei, vom pu­tea constata că am ajuns la acorduri bune în multe domenii de ac­tivitate • PREŞEDINTELE NUNEIRU: Vă asigur de preţuirea poporului nostru pentru bunele dumneavoastră simţăminte de a întări legătu­rile de prietenie fundamentate pe baze puternice de respect de­plin al suveranităţii naţionale şi avantajului reciproc INLOCALITATEA ŞI LA REZERVAŢIA NATURALĂ DINDER Vineri la amiază, preşedin- , merrg, au plecat spre localita­­tele Consiliului de Stat, tea Damazin, de unde şi-au Nicolae Ceauşescu, împreună continuat călătoria spre rezer­­va preşedintele Gaafar Nu-­­­vaţia naturală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt înso­ţiţi de personalităţi române şi sudaneze. Vineri, 31 martie, la Palatul­­ Poporului din Khartum au a­­­­vut loc convorbiri oficiale în-­­­tre preşedintele Consiliului de­­ Stat al Republicii Socialiste­­ România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Demo-­­ cratice­­Sudan, general maior­­ Gaafar Mohammed Numeiry.­­ Au participat la convorbiri,­­ din partea română : Ion Pă- l­ţan, vicepreşedinte al Consiliu-­­ lui de Miniştri şi ministrul co-­­ merţului exterior, Corneliu­­ Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, mi­nistrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mi­­tea, consilieri ai preşedintelui. ★ Vineri după-amiază, tovarăşul­­ Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior al Republi­cii Socialiste România a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul e­­conomiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor­ în­ţelegeri privind cooperarea eco­nomică şi tehnică, precum şi Gheorghe Şerbănescu, însărci­nat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Ră­­uţă, adjunct al ministrului co­merţului exterior. Din partea sudaneză : dr. Osman Abbu Al-Gasim, minis­trul cooperării şi dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Man­­sour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Fakhradin Mohammad, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdul Rah­man El-Agib, ministrul indus­triei şi minelor, Suleiman Ba­­bikes, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțu­lui. ★ schimburile de mărfuri pe anul in curs. ★ Ministrul minelor, petrolului și geologiei, Bujor Almăşan, a avut o întrevedere de lucru cu ministrul sudanez al industriei şi minelor Ahmed Abdul Rah­man El-Agib. Au fost discutate probleme de interes comun din domeniul minelor şi al petro­­lului. Ieri, la Palatul Poporului AU ÎNCEPUT CONVORBIRILE OFICIALE * DINEU OFERIT ÎN ONOAREA TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU în seara zilei de vineri, to­varăşa Elena Ceauşescu a par­ticipat la un dineu oficial ofe­rit în onoarea sa de doamna Nafisa Ahmed al-Amin, preşe­dinta Uniunii Socialiste a fe­meilor sudaneze, ministru ad­junct pentru problemele tine­retului, sportului şi asistenţei sociale. Ea dineu, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă caldă, cor­dială, au luat parte doamna Busein Numeiry, precum şi membre ale conducerii Uniunii Socialiste a femeilor sudaneze. ★ Vineri dimineaţa, tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat Gră­dina zoologică, unul din puncte­le de atracţie ale oraşului Khar­tum. In cursul după-amiezii, a făcut o vizită la Muzeul de istorie naturală, nou aşezămint cul­tural al capitalei sudaneze. Tovarăşa Elena Ceauşescu a fost însoţită de doamna Busein Numeiry. Aspecte de la sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu la Khartum, capitala Sudanului în pag. a 3-a: Toasturile rostite de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Gaafar Mohammed Numeiry PROGNOZA METEOROLOGICĂ Şl ÎNSĂMlNŢĂRILE DE PRIMĂVARĂ La această oră, este însă­­mînţată — potrivit datelor puse ieri la dispoziţie de mi­nisterul de resort — o supra­faţă de peste 1 330 000 ha, realizările la culturile din prima epocă reprezentind 83 la sută atît în întreprinderi­le agricole de stat, cit şi în cooperativele agricole de pro­ducţie. In săptămîna ce se încheie, timpul a fost deo­sebit de favorabil intensifi­cării ritmului de lucru : tem­peraturile au crescut, maxi­mele au depăşit 20 grade în majoritatea zonelor şi pe a­­cest fond relativ călduros au fost precipitaţii slabe (1,5 litri pe mp în cea mai mare parte a Moldovei, Transilva­niei, sudul Bărăganului şi Do­­brogei; în rest, valorile au fost sub 1 litru). In total au mai rămas de semănat şi plantat din cultu­rile prevăzute pentru prima etapă aproximativ 280 000 hectare cu sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, legume, car­tofi timpurii şi de vară. Su­prafeţe mai mari sunt con­centrate în special în ju­deţele unde desprimăvă­­rarea s-a produs mai tîrziu faţă de alte zone, ceea ce înseamnă că şi aici trebuie să se imprime, în următoarele zile, UN RITM INTENS DE LUCRU. Ne referim în primul rind la BOTOŞANI, SUCEAVA HARGHI­TA, IAŞI, NEAMŢ, COVASNA şi BACĂU, judeţe unde semănatul sfeclei de zahăr, bunăoară, s-a realizat doar in proporţie de 11—52 la sută. Semănatul trebuie grăbit şi pe considerentul că numai aşa se poate valorifica umiditatea exis­tentă în stratul superficial al solului. In unele cooperative agricole, semănatul insă nu avan­sează, deoarece se­, aşteaptă căderea precipita­ţiilor. Or, potrivit prognozei Institutului de me­teorologie şi hidrologie pentru perioada 1—5 apri­lie nu sunt de aşteptat modificări esenţiale în evo­luţia vremii, comparativ cu ultima perioadă a lunii martie. Este drept că se prevăd unele pre­cipitaţii (şi acele, moderate, totalul lor lunar osci­­lînd în zonele agricole intre 30—35 litri pe mp), dar ele vor cădea abia IN A DOUA SI A TREIA DECADA A ACESTEI LUNI. în aceste condiţii, este clar că semănatul nu poate fi aminat, ci dimpotrivă trebuie încheiat, la culturile din prima epocă, în cel mai scurt timp. Am menţionat faptul că in această lună se prevăd unele ploi. Agrometeorologii apreciază însă că acestea vor ameliora, în parte, starea de umiditate a solului din unele zone agricole, fără a com­pensa in întregime deficitul semnalat în zona sistemului radicular al plantelor. Dacă reţinem şi faptul că progno­za meteorologică nu exclude semnalarea periodică a vii­turilor, care vor amplifica procesul de evaporare a apei din sol, este clar că şi în continuare vor trebui luate măsuri pentru evitarea a­­cestor pierderi. Potrivit ul­timei situaţii operative reie­se că mai sunt de arat peste 80 000 ha. Această lucrare, precum şi grăpatul ogoarelor sunt lucrări ce trebuie grab­nic terminate. Specialiştii din citeva co­operative agricole din jude­ţul IALOMIŢA — pe baza analizei atente a factorilor meteorologici — au dat sem­nalul de Începere a însămin­­ţării porumbului. Judecind după evoluţia factorilor meteorologici se poate apre­cia că semănatul culturilor din epoca a doua va putea fi declanşat săptămina viitoare atît in sud, cit şi în alte zone. In condiţiile termice specifice acestei primăveri este indicat ca la alegerea mo­mentului declanşării insăm­intărilor la porumb şi alte plante prăşitoare să se ţină seama atît de temperatura care se înregistrează la adincimea de semănat, cit şi de temperaturile din straturile profunde ale solului care dau mai multă certi­tudine asupra stabilităţii termice în patul germi­nativ. Pina la semănat, in mod obligatoriu terenul se va pregăti cit mai la suprafaţă, pentru a se evita pierderile de apă din sol, urmînd ca în pre­ziua executării lucrării să se folosească grapele cu discuri în agregat cu grapele reglabile. De aseme­nea se vor continua lucrările de îngrijire a se­mănăturilor de toamnă executîndu-se, dacă este cazul, plivitul, precum și a celor insăminţate în această primăvară prin aplicarea udărilor la timp. • S-au însămînţat pînă în prezent peste 1,3 milioane hectare • A mai rămas de realizat 17 la sută din pre­vederile la culturile din prima epocă, lucrare care poate fi încheiată în cite­va zile • Ploile ce se a­­nunţă nu vor compensa deficitul de umiditate din sol. Deci o grijă deosebită pentru evitarea pierderi­lor de apă de pe ogoare ! • Condiţiile de care tre­buie să se ţină seama la stabilirea momentului de declanşare a semănatului la porumb . Roadele trimestrului corectează un proverb Cu riscul de a fi contra­zis de meteorologii care pri­vesc cu suspiciune încă ro­tirea firească a caruselului anotimpurilor, punînd sub semnul întrebării afirmarea cu drepturi depline a primă­verii, mă văd silit, în faţa prezenţei în continuare pe calendar a zilelor însorite, a primelor acorduri din miste­rioasa simfonie a migratoa­relor, să-i dau dreptate tim­pului, fie el chiar şi probabil. Chiar dacă cerul va fi varia-­­ bil şi vor cădea averse, to­tuşi, frumuseţea de o inega­labilă poezie a parcurilor, şi larga desfăşurare de forţe de pe ogoare arată clar că pri­măvara îşi pontează prezen­ţa în viaţa fiecăruia dintre noi. Bine, vă veţi întreba poa­te, dar ce legătură au toate aceste consideraţii cu titlul articolului ? Solicitîndu-vă îngăduinţa de a urmări rîn­­durile de faţă, am să mă ex­plic. Nu ştiu cînd, şi în ce fel s-a născut proverbul că nu­mai la vremea culesului de vii şi a gutuilor trebuie să se numere bobocii. Cert este în­să că acum, la sfîrşit de tri­mestru, se impune o corec­tură la acest proverb, deoa­rece adunînd la numărătoa­re toţi bobocii succeselor, avem bucuria unor împli­niri, care marchează nu nu­mai semnul de hotar dintre două anotimpuri ci, în ega­lă măsură dintre cuvînt şi faptă. Spre lauda lor, multe co­lective din întreprinderi, ra­muri industriale, din unităţi­le agricole, de pe şantierele de construcţii, raportează Co­mitetului Central al partidu­lui, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, realiza­rea înainte de termen a obiec­tivelor prevăzute în plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, ca răs­puns la entuziastele chemări lansate de un număr de m­i­ ton Mărgineanu ,­tăţi fruntaşe. Nu este zi în I care presa, radioul, televi- I ziunea să nu înscrie pe pa- I noul de onoare asemenea iz­ i­bînzi în muncă, expresie vi­brantă a elanului patriotic şi hărniciei muncitorilor, in­ginerilor, tehnicienilor, a lu­crătorilor de pe ogoare. Exemplul fruntaşilor devine tot mai mult o rampă de lansare pentru iniţiativă şi creativita­te ! Ar fi practic imposibil să mă refer la lungul şir al roa­delor pe care le culegem sau să citez nume. Căci, amintind pe unii, aş nedreptăţi pe al­ţii. Ceea ce trebuie spus în­să, este faptul că fiecare rea­lizare de prestigiu, fiecare nou obiectiv industrial în­scris pe harta economică a patriei, fiecare hectar în plus însămînțat, înseamnă spori­ (Continuare în pag. a 2-a) POETUL de Mihnea Gheorghiu în anul reînfiinţării Uniu­nii Tineretului Comunist, in toamna lui 1939, a apărut o revistă de cultură publicată de studenţii şi tinerii inte­lectuali bucuresteni­­ apro­piaţi de partid, revista „Ca­dran“, si in primul ei nu­măr, mi-aduc aminte, am scris un articol plin de ad­miraţie despre opera lui Walt Whitman (1819—1892), cel mai mare poet american, azi unul dintre clasicii lite­raturii moderne universale. Apăruseră puţine tradu­ceri din Whitman la noi; o anemică plachetă tipărită la „Cultura Naţională“ prin 1926 se prăpădise. Astfel că tinerii scriitori comunişti re­lansau, in ajunul războiului, pe marele bard transoceanic, părintele versului alb şi al poeziei democratice. După aceea, mulţi dintre noi a­­veau să fie marcaţi de re­descoperirea acestui filon de lapte şi miere, de aur şi zgură. După război, mi-aduc a­­minte de strălucita comuni­­care-poem citită de Geo Bogza in şedinţa din 10 iu­nie 1955 a Academiei, închi­nată centenarului primei e­­difii a volumului Fire de iarbă de Walt Whitman, car­tea lui de poeme, pururi ne­terminată, unică. La vremea aceea apucasem să traduc această carte, în paralel cu operele lui Sha­kespeare, și n-as putea spu­ne nici azi dacă între versul (Continuare în pag. a 2-a) Tovarăşului MAO TZEDUN Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Am aflat cu adîncă întristare de încetarea din viaţă a tovară­şului Sie Fu-ji, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, prim-secretar al Comitetului Mu­nicipal Pekin al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consi­liului de Stat al Republicii Populare Chineze, preşedintele Comi­tetului Revoluţionar al Municipiului Pekin, militant remarcabil al Partidului Comunist Chinez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Consiliului de Miniştri şi al nostru personal, vă exprimăm condoleanţe profunde în legătură cu această pierdere grea şi vă rugăm să transmiteţi familiei îndoliate expresia sincerei noastre compasiuni. Nicolae Ceauşescu Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez

Next