România Liberă, mai 1972 (Anul 30, nr. 8560-8584)

1972-05-14 / nr. 8570

Pagina a 2-a — 14 mai 7972 — Aşadar, vă rog să spuneţi cîteva cuvinte despre dumneavoastră, tovarăşe Bădeancă ! — In primul rînd — să arătăm lucrul acesta ! — sînt născut in comună. Şi asta în 1934. Din 1952 — salariat, mai intii ca muncitor mecani­zator, iar din 1960 — activist de partid. Am lu­crat prin mai multe comune, pe la Băileşti, se­cretar la Comitetul orăşenesc de partid, iar din 1968 am venit în comună. — Sînteţi deci un activist tînăr. Care ar fi ca­racteristicile acestui fel de activist ? — Un activist tînăr n-are altceva mai bun în viaţa lui decit interesul general, munca şi dă­ruirea. Şi mai are sfint — să înveţe ! — Ce-i aduce lui acest calificativ „tînăr“ ? •— Activist tînăr nu înseamnă neapărat nu­mai individul de 30 sau 40 de ani. Activist tî­năr înseamnă un fel de a privi şi de a face via­ţa. Că, în fond, de cîţiva ani buni încoace, şi bă­­trîni, şi tineri, noi toţi am simţit că suntem­ acti­­­­vişti tineri, adică aceia care fac ţara,­­după Con­gresul al IX-lea, cînd la adevăr i s-a zis adevăr, iar faptelor li s-au z­is fapte. — Tinereţea este, deci, şi un atribut politic. — Tinereţea este aşa ceva, pentru că asta în­seamnă ea : să vezi necazurile, să le înfrunţi, dar şi să le dai jos şi să-i faci pe oameni să trăiască mai bine. — Sînteţi primarul unei comune mari, cu des­tule necazuri în trecut şi nu numai în trecutul îndepărtat, aşa că puteţi vorbi despre lupta cu necazurile, pentru mai bine, cu deplină îndreptă­ţire. Care a fost cel mai mare necaz pe care l-aţi învins la Barca ? — Mulţi dintre cei care au fost mai înainte la conducerea comunei, tot spuneau şi justifi­cau progresul cam încetinit pe această seamă : că oamenii sunt răi tovarăşi, că nu participă, că sustrag din avutul obştesc. Şi am putea să zi­cem ceva — dar, vă rog, puneţi-i dumneavoas­tră acolo ! — despre un lucru. Auziţi ?! Atîta ziseseră unii că oamenii sínt aşa cum ziceau ei că sínt (că nu vor nimic bun) incit — auziţi ! C ăl mai greu ne-a fost să-i convingem chiar pe oamenii propriu — zicînd că ei nu­ sunt aşa cum zic unii şefi locali că sínt. — Cum credeau oamenii că sínt ? __ Răufăcători, care strică tot ce se face. — Dar de făcut nu făceau tot ei, oamenii ? — Insă avînd această mentalitate, nici nu mai făceau de la un timp. că tot ziseseră ăilalți des­pre ei, ani în șir, că nu fac și că strică dacă fac. — Primul luieni greu, am impresia, a fost să-i faceţi pe oameni să creadă în ei înşişi. Cum aţi realizat asta ? — Acuma, ce cred eu că ar fi cazul să spu­nem Noi am pornit de la un plan de dezvoltare a comunei, ca să ştiţi. _ Nu avuseseră şi cei de dinainte planuri ? __Da, se poate. Insă noi n-am lăsat planul aşa, singur, noi le-am spus oamenilor ce vrem noi,­ de fapt, şi ce-o să iasă din asta pentru ei. Că oamenilor, cunoaşteţi, nu le plac decit fap­tele. Ei din cifre nu aleg nimic, dacă nu au fap­tă în ele. Şi nici din cuvinte. Dacă nu sínt vor­be ale faptei. Ştiţi încă o treabă ? Oamenii, cînd sunt mobi­lizaţi la anumite obiective, nu le strică asta, ba chiar vin. Vin la obiective. — Care-i condiţia unei bune mobilizări ? — Exemplul personal ! Sigur că numai aşa se poate vorbi de mobilizare. Trebuie, ca toţi con­ducătorii, toţi comuniştii să fie în fruntea oa­menilor. De fapt, aşa s-a întimplat — cînd s-a intimplat cel mai bine — la noi, la Bârca. — De unde aţi învăţat dv. lecţia exemplului personal ? — Noi toţi am Învăţat şi avem de Învăţat mult din exemplul tovarăşului Ceauşescu. Dum­nealui munceşte’ 'cut­ zece şi unu e acţiune impor­tantă pe care s-o lase pe altul. De aceea e mo­bilizarea asta patriotică in tară la noi. — Vorbind despre exemplul personal, in a­­ceastă clipă dv. aţi putea da încă unul : exem­plul modestiei dv. — Mă ţineam să precizez că nu aş vrea să se strecoare, în tot ce spun, eu, vreo nuanţă de laudă personală Noi, toţi, care credem că fa­cem cite ceva bun în muncile in care sintem­ puşi nu facem altceva decit să îndeplinim ce vor oamenii şi ce vrea ţara, pe drumul ei. Abia că nici nu facem noi cit ar trebui şi cită nevoie ar fi să facem, ca să fie lucrurile pe roatele lor. — Care e deosebirea "Intre Barca de azi şi Bârca de acum zece ani ! — Bârca de azi ia de pe cimp mai mult decit a de acum zece ani. Şi asta e clar. Ca să ple­căm de la latura asta economică. Ehe, in zece ani s-au făcut la Bârca destule : şi cămin cul­tural, şi blocuri pentru locuinţe, şi ceva maga­zine noi, şi un complex sportiv, şi un parc co­munal pe o suprafaţă de, staţi să-mi aduc bine aminte, pe o suprafaţă de 130 000 metri pătraţi. Şi prin comună mai e şi asfaltul, cu profilul lui de stradă, şi trotuare şi zonele verzi cu mii şi mii de trandafiri roşii. — E ceva. Ce n-aţi făcut şi credeţi că s-ar cuveni să facem!­­ — Nu­ avem încă — și ar fi cazul să avem ! —, o baie comunală. Ne-ar trebui, dup-aia, o cerb­­­rală termică să Încălzim localurile Instituţiilor din centrul civic al comunei. Ne-ar trebui şi un autobuz care să rezolve problema legăturii co­munei cu gara, la fiecare tren. __ Am impresia că văd în ochii dv. şi o as­piraţie mai adincă. — In ochi nu ştiu dacă se vede dar in sufletul meu m-am uitat, eu şi-am observat că ne tre­buie să fim ajutaţi în construirea unui local pentru liceul din comună, care funcţionează in vechiul local al şcolii generale. Sperăm că vom găsi inţelegerea necesară şi­­acum îmi dau seama că dv., care explicaţi prin presă multe necesităţi din ţară, ne-aţi putea a­­juta şi aţi putea explica şi dv. ca om din Bârca, şi să obţinem şi noi un local pe măsura liceului nostru, care e un liceu cu program aplicativ şi unde vin copiii din mai toate comunele din su­dul Doljului. — Ce să mai explic ? Mi se pare clar. Să ve­dem dacă, in afară de noi, mai sînt şi alţi parti­cipanţi la acest vis frumos. — Cam atît ne-ar interesa, deocamdată. Ce vă uitaţi aşa, ce, e puţin ? — Ince­ încet aţi spus cam tot ce aţi dori şi-mi dau seama că v-aţi şi hotărit să transfor­maţi — în viitorul imediat — Bârca în oraş. — Aoleu, uitasem elementul cel mai impor­tant : uitasem alimentarea cu apă şi canalizarea Dar apa e,mai a perspectivei. — Tot transformez Bârca, o să ajungeţi să uitaţi tot ce o făc,ea personală şi specifică. — Vă referiţi la tîrgul din Bârca ? Nici acest târg­ nu a fost uitat, acolo s-au construit nişte Încăperi, le-au ridicat unităţile din comună p pen­­tru ca să-şi vindă mărfurile. Cu sprijinul Biro­ului Comitetului judeţean de partid şi al Comi­tetului executiv al Consiliului popular judeţean, s-a început asfaltarea acestui tirg, incă din toamna anului trecut. Şi cred că în primăvara asta va fi şi terminat ce s-a început. — Nu e vorba numai de tirg. Mai seamănă oamenii de azi cu cei pe care îi ştiam . — Sigur că oamenii mai stau şi azi de taină, cum sigur e că e astăzi mai mult fotbal decit horă, dar ce să-i faci ? Aşa-i viaţa modernă ! Şi, cu toate astea, n-ar fi cazul să uităm (şi noi, primarii, avem o răspundere în asta) ce era şi ce trebuie să fie specificul nostru. — La ce va aduce sistematizarea ? — Sistematizarea n-ar putea decit să facă via­ţa mai bună, s-o modernizeze, să se vadă şi în sat cit e ceasul in lume. in ce timp se află tot ce e. Arhitecţii şi proiectanţii de la Direcţia de sistematizare ar fi bine dacă, în proiectarea şi amplasarea obiectivelor viitoare din sate, ar ţine cont cu adevărat şi de specificul satelor noastre şi de ce ştim noi, care trăim in ele. Sistematizarea n-are de ce să facă din satul oltenesc un alt fel de sat, ci trebuie, cred eu, să-l modernizeze pe acesta, pornind de la felul lui de a fi. — Nu se va pierde sămînţa ţăranului ? — Nu se va pierde niciodată această săminţă, dar va suferi puternice transformări. Părerea mea e că ţăranul de mîine va fi omul cu studii medii (şi uneori cu studii superioare) care va cunoaşte să mînuiască maşini şi agregate com­plexe, omul care va ajunge la conştiinţa unui muncitor ..cult... — ...A muncitorului­ intelectual ! — ...deci, să-mi spun fraza ! Uitaţi cum văd eu : el va ajunge la conştiinţa unui muncitor cult, dar lucrînd în natură şi mirosindu-i a pă­­mînt şi a ploaie, va avea acelaşi suflet de ţăran. Omul ăsta va trăi mai bine, dar nu uitaţi că, în timpul muncii lui, între el şi soare nu va fi nici tavan de birou, nici o boltă de fabrică. Va fi el — muncitor, dar va lucra in natură, cu pă­mîntul la picioare şi cu soarele deasupra pălă­riei. — Ce-i trebuie ţăranului ca s-o ducă mai bine? — Eu cred că-i trebuie, intii de toate, produc­ţii mult mai mari decît cele de azi : numai cînd o să scoată el, ţăranul, valori mai mari din cimp şi din creşterea vitelor (că zootehnia modernă e fabrica ţăranului), numai atunci va duce-o el şi mai bine. Altfel, din cer nu va pica un trai mai bun. Numai aşa ţăranul va avea o linişte sufle­tească : altfel, vorba proverbului, omul cînd nu are ce-i trebuie se ceartă-n casă, cu ai lui. — Ţăranul e singur cu natura de multă vreme. Şi n-ar putea obţine azi ce n-a realizat ieri sau alaltăieri, fără... — ...fără maşini cit mai bune şi cit­ mai multe, şi fără hrană chimică pe care s-o dea — la ne­voie — pămîntului. După părerea mea, am ajuns la stadiul la care industria noastră­ ar putea să asigure agricul­tura, cu toate maşinile necesare pentru ca in­tr-adevăr să se realizeze ceea ce ne-a chemat să realizăm al X-lea Congres. — Cum luptaţi cu abuzurile ? — Din fericire nu e cazul să vorbim, la Bârca, despre lupta cu abuzurile, căci nu avem prea multe abuzuri. Vedeţi, problema asta — atit de importantă — ne-a preocupat, pe noi mai mult ca să n-ajungem la ea. Şi evitarea abuzului nu se poate face decît dacă toţi cetăţenii comunei stau de pază şi nu acceptă ei — nu e nevoie să chemăm miliţia ! — nu acceptă ei pe nici urmi care ar avea chef de abuzuri. Munca făcută cu nădejde îl vindecă pe om de orice poftă de-a.­— Eu cred, tovarăşe primar, că hintr­ea abu­zurile devine mai uşoară pe cit se lărgeşte, de­mocraţia socialistă. — Cum vă spuneam, noi stăm de altceva acum, noi vrem să facem din Bârca o comună de frun­te în care oamenii să se simtă mai bine. De fapt, ei, în ultima adunare populară, au hotărit să nu aibă şedere pînă nu vor cîştiga unul din cele 40 de premii naţionale acordate anual comunelor fruntaşe. Şi părerea mea e că putem face tot ceea ce ne-am făgăduit unii­ altora în acea adu­nare populară. — Nu vi se pare, totuşi, că mai e ceva de fă­cut pentru ca Bârca să fie şi o comună vie, adi­că vioaie ? — Nu-i mai bine zis „să fie şi mai vie" ? — Nu ştiu. Dumneavoastră ştiţi. — Răspunsul meu nu poate fi decit că da, ar trebui să fie mai vie Bârca. E ea vie dar, o să punem tott umărul şi ea o să fie şi mai vie. Nu există vioiciune decit acolo unde omul munceşte şi o şi duce bine. Ce vioiciune poate fi aia cinci nu ţi-e la-ndemînă să faci sau cînd n-ai ! La Bârca va fi viaţa mai vioaie cu cit o să muncim mai mult şi mai bine şi cu cit — aşa cum e şi normal — o s-o ducem mai mult şi mai bine. — De ce acceptaţi ca această comună să se numească Birca şi nu Bârca sau Bărca, adică normal ? — Sperăm ca, la primul prilej, organele in drept să-i redea comunei noastre numele ei a­­devărat de BÂRCA. Aşa cum, cred eu, şi caine­­nii din Dunărenii de azi Îşi aşteaptă numele lor ăl bun. Adrian Păunescu CEL MAI GREU PENTRU MINE, CA PRIMAR, A FOST SĂI CIVC PE OAMENI SĂ aibă Încredere ei în ei Cum gîndeşte Florin Bădeancă secretar al Comitetului de partid, primarul comunei Bârca, judeţul Dolj • Noi, toţi, care credem că facem cîte ceva bun în muncile în care sîntem puşi, nu facem altceva decît să îndeplinim ce vor oamenii şi ce vrea ţara, pe drumul ei. •Sistematizarea n-are de ce să facă din satul oltenesc un alt fel de sat, ci trebuie, cred eu, să-l modernizeze pe acesta, pornind de la felul lui de a fi. •Sămînţa ţăranului nu se va pierde niciodată dar va suferi pu­ternice transformări. • Cu pămîntul la picioare şi cu soarele deasupra pălăriei. • Problema abuzurilor ne-a preocupat pe noi mai mult ca să n-ajungem la ea. • Nu există vioiciune decît acolo unde omul munceşte şi o şi duce bine. AAAAAAAAAAAAAAOAAAAAAAAAAAAdAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA^AAAWAAAAAAAAAAAAAAAAAA^AA ; ^M/V^^yA<V^/WWVW\MAA/WV«^VWWlAA A^VVVW’SA/VVVVVVw^VVVv'VVV'WVWAAA/WVWWVWS/SAA/WV' SECŢIA DE ARTA A MUZEULUI „DELTA DUNĂRII“ TULCEA (coresp. R.L. Ion Popovici). In cadrul Muzeului„ ..Delta Dunării“ din Tulcea s-a inaugurat recent o secţie de artă. Sunt pre­zente aproximativ 70 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, toa­­s avînd ca sursă de inspiraţie peisajul pitoresc al Dobrogei şi via­­a populaţiei meleagurilor dintre Dunăre şi mare. Astfel, în cele 7­ăli de expunere se găsesc creaţii semnate de clasici ai plasticii ro­­mâneşti, în frunte cu Pătraşcu, Dărăscu, Iser, Tonitza, Steriadi, Bu­­lescu, Ţuculescu, Tarasov, Vasile Popescu etc. In secţia de artă a muzeului tulcean figurează de asemenea, o serie de plasticieni con­­emporani, printre care Lucian Grigorescu, Mircea Velea, Sever Trenţiu, Lazăr Gherman şi alţii. UNA PE ZI de MATTY 1­1 ...Stă ploaia, nu stă ploaia... Lăsaţi veleităţile de fizionomişti! Aţi reuşit vreodată să ghiciţi funcţia celui care vă bate la uşă după forma nasului ? Sau după culoarea ochilor ? Dacă nu, ape­laţi la metoda c­ea mai sigură : cereţi legitimaţia de serviciu şi nu vă sfiiţi să cereţi şi buleti­nul de identitate pentru con­fruntare. Astfel riscaţi să vă coste. Cit? Depinde de ceea ce este mai la îndemână în casa dumneavoastră : un ceas (poa­te fi şi cu cuc), un tranzistor, o umbrelă (mai ales dacă e pli­antă), nişte pantofi, eventual chiar şi bani peşin. Cam ăsta a fost ,,tariful“ pentru cei care, încrezători în talentul lor de fi­­zionomişti, au primit in casă pe Stemate Marin. Si nu au fost puţini : pînă acum au fost iden­tificaţi vreo 30 dar, după lucru­rile aflate în ,,custodie" la sec­torul 7 de miliţie din Bucureşti, nota probabilă este mai mare — şi invităm pe această cale pe ceilalţi păgubaşi să se prezinte pentru recuperarea lucrurilor. Procedeul lui Stemate era sim­plu, simplitate la care a ajuns după o îndelungată experienţă (mai mult de jumătate din cei­­45 de ani de viaţă i-a petre­cut in puşcărie) : „Sunt de la T.C.A.R. Trebuie să verific dacă apa nu este otrăvită. Aduceţi un pahar cu apă din baie...“ sau . ..Aţi solicitat o butelîp ? Poate nu v-a spus soţul !... Da, cere­rea s-a rezolvat favorabil. îmi plătiţi 300 de lei. poftiţi chitan­ţa. şi vă prezentaţi mîine la "entru..." Căci Stemate se ori- ■ enta rapid si schimba ..placa" după caz. Intr-o singură zi, 6 aprilie, a aruncat nada la 6 ce­tăţeni şi s-a prins de 6 ori ! Aşadar, abandonaţi veleităţile de fizionomişti şi ce­reţi-i actele. ( mai sigur ! YMARIAN DUMέ­■”RRSIU) Dacă n-ar fi grijile... La Beregău­ (judeţul Timiş) există de vreo trei ani un mare complex de îngrășare a porci­lor, în care patrupedele ar avea toate motivele să se simtă bine, dacă n-ar fi... grijile ! Grijă să nu se tamponeze cu masivii de beton, pe care-i intîlnesc la fie­care pas. grijă să nu cadă în­­tr-una din gropile care abundă, grijă să nu se trezească cu un maldăr de moloz în cap... Pen­tru că de jur împrejurul com­plexului sint adevărate curse cu obstacole — reminiscente pe cît de numeroase pe atit de nedo­rite ale constructorilor, lăsate uitate aici de ani de zile. Și unde mai pui că tot de atunci. Vreo 4 ha de teren din cel mai productiv este cu grijă „culti­vat" cu... pietre şi buruieni. Nu s-ar putea elimina grijile de so­iul ăsta ? (I. MEDOIA — coresp. R.L Hamei de Hunedoara Pînă acum, judeţul Hunedoa­ra era renumit mai­ cu seamă prin puterea sa industrială şi prin contribuţia sa la potenţi­alul economic al ţării. Specia­liştii luptă să-i asigure perma­nent noi valori. Şi cum, în urma unor cercetări, s-au descoperit terenuri foarte bune pentru cultura hameiului , se fac a­­cum pe o suprafaţă de peste 500 hectare amenajări în acest scop. Probabil că în anul 1973 se va recolta prima producţie de hamei de Hunedoara. Pre­mieră pe care o aşteptăm cu mare şi justificat interes ! (I. COJOCARU - coresp. R.l.) Stufoasa biografie penală Reprofilarea — asta era pa­siunea lui V. Răducanu din Bu­zău, strada Agriculturii nr. 56. A început prin a fura o butelie de­ aragaz. Apoi se reprofilează: nu trece mult timp şi Ion Do­­bre, în calitate de păgubaş, ob­servă că i s-a golit garderoba. In acest moment I. Dobre nu avea cum să ştie că V. Răduca­­nu se şi re-reprofilase, trecînd la furtul valorilor înmatricula­te, un autocamion (21-BV.2966), pe care, după o plimbare de o seară îl abandonează. Şi se re­­reprofilează pe loc, inspectînd localul Poştei din Cîlnău unde el avea să... De fapt, Să fie a­­restat de organele de miliţie. Căci înzestrat cu o uimitoare biografie penală, V. Răducanu uitase că numai cu cîteva săp­­tămîni în urmă fusese eliberat din penitenciar şi nu era cazul de noi reprofilări. Cel mult de una singură : munca cinstită. (C. ZLIBUT - coresp. R.I.) Şi-a pierdut viaţa Şofer pe o autocamionetă, a­­parţinînd fabricii „Drapelul ro­şu" din Sibiu. Ion Munteanu a fost trimis cu camionul în de­legaţie la Bucureşti. Dar cum era omul să plece aşa, de unul singur, cînd în doi — putea să facă şi ceva mărunţiş? Aşa că a umblat aproape o zi prin Si­biu şi împrejurimi, în căutare de clienţi. Şi l-a găsit pe cio­banul Nicolae Bozdochină din com.Zi­na Roşinari cu care­ a în­cheiat o afacere: să-i transporte nişte putini cu briază pînă ln Ploieşti, unde avea omul de gind să le comercializeze. Zis şi făcut. Şi au plecat grăbiţi, Ion Munteanu prind să recupe­reze întîrzierea prin apăsarea acceleratorului pînă la limită. De aceea n-a mai avut timp să ocolească un autocamiozi ce sta­ţiona legal pe şosea, în preaj­ma comunei Scorei. A intrat în el ca un bolid. Iar ciobanul Bozdochină şi-a pierdut viaţa.. (V. LAZAR — coresp. R.I.) Nu îmbrăţişăm trista resemnare într-una din zilele trecute, cetăţeanul Augustin Olaru din Sibiu ne-a înmînat mai multe fotografii, toate ilustrînd — u­­nul şi acelaş aspect: starea de­plorabilă în care întreprinderea de reparaţii şi construcţii din localitate a abandonat şantierul conductei de apă, deschis pe strada Asachi din Turnişor. Adîncimea considerabilă la care s-a săpat sanţul conductei, — la numai cîţiva m­etri de case de­­a lungul străzii, obligă pe loca­tarii care vor să iasă sau să intre în Chirţi la adevărate pro­be de echilibristică — construc­torul neîngrijindu-se sa insta­leze poduri provizorii de trece­re. Ca să nu mai spunem că e­­levii şcolii din apropiere se pierd pe albia canalului pînă îl străbat, ca să nu mai spunem că aprovizionarea cu lemne, furaje etc. este, practic, impo­sibilă, ca să nu mai spunem de îngreunarea circulaţiei. Spe­ranţe de ameliorare ? „Avem contract pînă la 30 decembrie a.c. şi atunci închidem şi cana­ lul", răspunde sec. I.RC.-ul. Dar vicepreşedintele consiliului popular municipal, top. Herman Schuster, nu îmbrăţişează acea­stă idee a tristei resemnări ■ „I.R.C. trebuie să construiască podeţe pînă la proba conductei care se cuvine urgentată, a voi să se treacă la astuparea cana­lului. Şi nu pînă In sfîrşitul a­­nului, ci cit mai grabnic". Si ne­­credem că punctul de vedere al consiliului popular este cel în­driduit și că el va avea arestare (V. LAZAR — coresp. R.l.) Rubrică redactată de Pia Rădulescu COTIDIENE*r?rmr.Tr0­j (Urmare din pag. 1) şi jumătate de cinci a fost turnat primul metru cub de beton. Odată ajunşi la aceşti patru ani ne­împliniţi, la aceşti trei ani şi jumătate, condeiul se împiedică nu în calcule, ci in emoţii. Şi o întrebare se im­pune stringent, conştiinţelor noastre : cum a fost cu pu­tinţă un asemenea miracol ? Iar răspunsul obligă la o con­vertire a termenilor matema­tici in alte valori, de o sem­nificaţie infinit superioară. Tabloul meu sinoptic dă ci­fre îngheţate : barajul dever­­sor înseamnă : peste trei su­te cincizeci de mii de metri cubi de beton turnaţi pe osa­tura a patru mii de tone de armături de oţel şi a trei su­te douăzeci de mii de metri cubi de excavaţii în stincă. Numai în ziua de 21 august 1970 au fost turnaţi trei mii de metri cubi de beton, cea mai mare cantitate, turnată intr-o zi, din istoria cons­trucţiilor similare. Ca să în­ţelegem întreaga măreţie a miracolului­­de care­­vor­beam : trei ani şi jumătate, mai puţin de patru ani — trebuie să fim de acord că la Porţile de Fier, odată cu be­tonul, la temelia giganticei construcţii, s-a turnat un alt material, de o rezistenţă mult mai mare, iar acest ma­­ re Fier terial, fruct exclusiv al conş­tiinţelor omeneşti, se numeş­te : credinţa în socialism. Acest material, pe care nu-l găseşti în nici un tabel teh­nologic, explică toate minu­nile şi toate performanţele. Tabloul meu sinoptic îmi spune că în centrala româ­nească sunt instalate şase turbine de tip Kaplan, printre cele mai mari din lume. Ei bine, aceeaşi credinţă în so­cialism explică faptul, altă dată de neimaginat, că din­tre cele şase hidroalternatoa­­re, trei sunt fabricate in Ro­mânia. Aeastă credinţă în so­cialism a dat proiectanţilor fantezie, inginerilor energie, muncitorilor o neistovită pu­tere de muncă. La Porţile de Fier, dincolo de cifre, toate impresionante, dincolo de datele tuturor ta­blourilor sinoptice şi statisti­ce, a fost înălţată o monu­mentală lucrare, de o nepie­ritoare măreţie, şi în fun­daţiile ei sunt înscrise citeva cuvinte de o emoţionată semnificaţie : credinţa in so­cialism. Peste două zile, în pre­zenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşului Iosip Broz Tito va avea loc inaugurarea festivă a hidro­centralei de la Porţile de Fier. Va fi sărbătoarea unui triumf. Triumful credinţei în Socialism. TIATOU • Teatrul Naţional din Cluj : „Gaiţele" de Al. Kiriţescu ; re­gia Olimpia Arghir ; scenogra­fia : T. Th. Ciupe ; distribuţia : Olimpia Arghir, Rodica Dami­­nescu, Constanţa Constantines­­cu, Anca Neculce-Maximilian, Carmen Galin, Ligia Moga, Maia Ţipan Kaufmann, Gheor­­ghe M. Nuţescu, Viorel Comă­­nici, George Gherasim, Oltica Munteanu. • Opera Română din Cluj : „Mantaua“. ..Sora Angelica“ şi ,,Gianni Schicchi“ (Tripticul) de Giacomo Puccini. • Teatrul dramatic Braşov : „Ultima oră“ de Mihail Sebas­tian ; regia : Petre Popescu ; scenografia : Ion Cristodule ; distribuţia : Mircea Andreescu. Ion Jugureanu, ştefan Alexan­­drescu. Victor Ionescu. Gabriel Săndulescu. George Ferra. Emil Sim­irnovici. Boris Gavliţchi. C. Voinea Delast, Ştefan Dedu Far- TEATRE SEARA VIENEZA, ora 11 şi BĂRBIE­RUL DIN SEVILLA, ora 19.30 : Opera Română (16 48 20) , SECRET, ora 10.30 şi COANA CHIRIJA, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragia­le" — sala Co­median( 7] 71) Ia­­DULCEA PASAREA TINEREŢII, ora 15 şi IADUL ŞI PASA­REA, ora 20 la sala Studio (15 15 53) ; VINT DE LIBERTATE, ora 10.30 si TARA SURTSULUI, ora 19 30 , Teatrul de O­­peretă (14 80 11) ; O SCRISOARE PIER­DUTA, ora 10, RECITALUL ORCHES­TREI SFINX, ora 15/D­ ALE CARNAVA­LULUI, ora 20 , Teatrul „Lucia Sturd­­za Bulandra — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) si VICARUL, ora 10, SPECTACOL DE POEZIE SI MUZI­CA, ora 20 la sala Studio (12 44 16) ; NICNIC, ora 10.30 si MUTTER COU­RAGE, ora 20 • Teatrul de Comedie (16 64 60) ; BUNA SEARA DOMNULE WILDE, ora 10, ADIO CHARLIE, ora 15.30, OMUL CARE, ora 19.30 , Tea­trul „C. I. Nottara’' (15 93 02) si DIA­­LOG-SPECTACOL DE POEZIE ROMA­NEASCA, ora 10.30, SORA CEA MARE, ora 16; GAITELE, ora 20 la sala Stu­dio : APE SÎ OGLINZI : Teatrul Mic (15 65 88), ora 19.30; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, ora 15 si GÎLCE­­VILe DIN CHIOGGIA, ora 19.30 , Teatrul Giulesti (18 04 85); CINCI SAPTAMTNI TN BALCON : Teatrul „Ion Creangă” (12 85 56) la Sala Palidului, ora 10 ; SI FEMEI­LE JOACA FOTBAL : Teatrul ,,C. Tă­­nase", sala Victoria (15 04 18) ora 19.30 si REVISTA ARE CUVINTUL : la sala Savoy (15 56 78), ora­ 19.30 ; CINTECELE FANTOŞEI, ora 10 si FLOARE DE CACTUS, ora 19.30 ; Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45) iar BUCUREŞTI VARIETE, ora 20 la Are­nele Romane : ELEFANTULUL CURIOS, ora 11 şi NOCTURN VI, ora 21.30; Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77) la­ RAI SI NATARA1, ora 11 la sala din str. Academiei (16 14 92); INTER-CIRCUS : Circul Bucureşti (110120), orele 10, 16 si 19.30; A ŞAPTEA PORUNCA ; FURA MAI PU­TIN : Teatrul satiric de stat din Sofia în sala Ansamblului „Rapsodia Româ­nă", ora 20. CINEMATOGRAFE ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE : Patria 111 86 25) orele 10 - 12.30 — 15 - 17.45 - 20.30 : Fe­roviar (16 22 73), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30 : Ev­­celsior (18 10 88), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30 : Glo­ria 192 44 01), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 1. 45 - 18.15 - 20.45: Modem (23 71 011, orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18 15 - 20.30: Grădina Mo­dern, ora 19.45. DOAMNA $1 VAGABONDUL : Scota (11 03 72), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 : Festival 05 63 841, orele 9 - 11.15 — 13.30 — 16 - 18.30 — 2045 ! G­odino Select, ora 19.30. TOAMNA CHEYENNILOR : Luceafă­rul 05 87 67), orele 9-12.30-16- 19.30. București 0­5 61 54), orele 9 — 12.15 - 17 - 20.15 ( Favorit 131 0615), orel. 9 15 - 12.30 - 16.15 - 19.30. GOYA: Capitol (16 29 17), orele 9.30 - 12.45 - 16 - 19.15 , Grădina Capital, ora 19.45. TAINA SOFIEI GRUSKO i Centra! 04 1224), e-ele 9.15 - 11.30 - 13,43 — 16 — 18.15 - 20.30. 19 FETE $1 UN MARINAR ■ Victoria (16 28 29), orele 9 - 11.15 - 13.30 — 16 - 13.30 _ 20.43. PĂDUREA PIERDUTA ■ Doina (16 35 38), orale 13.45 — 16 — 18.15 — 20.30 . La orele 9 — 10.13 — 11.30 — 12.45 Program pentru copil. ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT­­ Grivito (17 08 58), orele 9 — 11.15 — 13.30 - 16 - 18.15 — 20.30 ; Melo­­dia ( 2 06 88), orele 9 - 11.15 — 13.30 - 16 - 16.30 — 20.45. JUNGLA XANNO­­ Timpuri Npl (15 61 101, orele 9—18.30 in continuare. PROGRAM DE DOCUMENTARE­­ Timpuri Noi, ora 20.15; FELIX $1 OTILIA i Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 — 19. PRERIA : Bucegi (17 05 47), orele 15.45 — 18 — 20.15 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 13 — 20.15; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Grădina Bucegi, ora 20 ; Gră­dina Aurora, ora 19.30. SILVIA , Giulesti P7 55 46), oreia 11 — 15.30 — 18 — 20.30. LOVE STORY, Lumina (16 23 351, orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 — 18.30 - 20 45 PUTEREA SI ADEVĂRUL­­ Viitorul nr 48 03), orele 15.45 — 19.15. ADIO. DOMNULE CHIPS : Buzestî (15 62 79), orele 16 - 19.30. Grădina Buresti, ora 20. NU-MI PLACE ZIUA DE LUNI : Fe­rentari (23 17 50), orele 15.30 - 17.45 - 20 FVADARE DIN PLANETA MAIMU­ȚELOR : Volna (11 91 26), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 : Tomis (21 49 46), orele 9 — 11 15 — 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30­­ Grădi­na Tomis, ora 20.30 MIHAIL STROGOFF: Dacia (16 26 10) orele 8.15 - 10.45 — 13.15 — 15.45 — 18 ÎS _ 90 30. TICK. TICK. TICK : Unirea 0710 21), orele 15.30 — 18 — 20.15 . Grădina Unirea, ora 20. PENTRU CA SE IUBESC : Popular (3515 17), orele 15.30 - 18 - 20.15. MARY POPPINS I Lira (31 71 71), o­­rele 15.30 — 19 15. Mioriţa (14 27 14), ■vele 9 — 12 30­­ 16 — 19.30 . Gră­dina Lira, ora 20. POLONEZA DE OGHINSKI : Munca (21 50 97) orele 16 — 18 — 20. MICUL SCALDATOR: Pacea (31 32 52) orele 16 - 18 - 20 VIS DE DRAGOSTE : Moșilor (12 52 93), orele 15.30 — 19. Grădina Moșilor ora 19.30. MARFA DRAGOSTE : Arta (21 31 861, orele 15.30 — 17.45 — 20 ; Grădină, ora 20. CINCI PENTRU INFERN­­ Grădina Vitan, ora 20. TATA CU DE-A SILA : Vîtan (21 39 82), orele 15.30 — 18 — 20.15. LOCOTENENTUL BULLITT : Crîngusi (49 205), orele 15 30 - 18 - 20.15. INCIDENTUL: Floreasco (33 29 71), orele 15.30 — 18 — 20.30. WATERLOO , Flacăra (21 35 401, orele 16—19 STEAUA SUDULUI, Rahova 123 91 00) orele 15.30 - 18 - 20.15. TATA DE DUMINICA , faromet (Bd. București Nou nr. 186), orele 15.30 — 17.30 — 19.30. AEROPORTUL, Progresul 123 94 10), orele 15.30 - 19. DREPTUL DE A TE NASTE , Cosmos (35 19 15) orgi, 15.30 - 18 - 20 15. Cinemoi­ea­lom­ Union (13 49 04) , MANASTIREA DIN PARMA fambe de serii), orele .10 — 13 : O NOAPTE LA CASABLANCA, orele 16 — 18.15 : COPACABANA, ora 20.30 ,România liberă“ SPECTACOLELE SÂPTÂMlNII VIITOARE ca: Andrei Armancu, Melania Niculescu, Luminiţa Blănaru, Ruxandra Ţînţu, Elena Stescu, Mada Florian, Ion Pernea. • „Un minut de reculegere“ — producţie a studiourilor so­vietice ; regia : Igor Satrov ; distribuţia : Aleksandr Kovale­­rov, Ivan Lepikov, Iuri Kusm­e­­nov. Alternînd imagini ale pre­zentului cu momente din tim­pul războiului antifascist, fil­mul lui Igor Satrov constituie o dezbatere etică despre eroism şi patriotism reflectată în con­ştiinţa tinerei generaţii. • „Inima e un vinător singur TELEVIZIUNE DUMINICA 14 MAI Programul 1 8.15 : Gimnastica pentru toti ? 6 30 i Cravatele roşii ! 10 t Viata satului ; 11.10 j „Să înţelegem muzica" de Leo­nard Bernstein ; „Anatomia orches­trei' ; 12 t De strajă patriei ; 12.30 î Irmîsiune in limba maghiară ; 14 : Postmeridian. Din sumar i „Cel mai tînăr oțel' ; „Cupa mărilor' y Desen primat ; Recital Charles Aznavour y „Dresda pasărea Phenex' j Metafore ieșene { Să rîdem cu Amza Pellea ; Virtuozi al jazzuîui ? Fantezie core­grafică ! Inculpat ! ADEVARUL — pro­cesul Angelel Davis : „Adio domnule Chips' — acum 30 de anî si astăzi y Itinerar european — Italia XX - 14.20 t Ciclism * aspecte înregistrate din „Cu^a Păcii' j 16.50 : Fotbal » Romă­­nîa*Unparîa. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August' ,* 18.50 t Ve­­tre folclorice. „Din Pietrari la Vai­­deeni" ; 19.15 . 1001 de seri­e 19.30 t Telejurnal ; 20 : Reportajul săptămt­­nîi ; 20.20 : Film artistic : Bătălia de ne Neretva. Regia Velico Bulaiîc. Cu­­ Serghei Bondareîu­c, Antony Dawson, Mîlene Dravic, Boris Dvornic, Cuci Jurgens, Silva Koscîna, Hardy Kröger, Charles Millet/ Franca Nero, Ralph Persson, Renata Rossini, Loise Roz­­man, Ljubisa Samardzic, Oleg Vidor, Pavlet Cujisic, Orson Walles, Bala Zivajinovic ; 23.10 : Telejurnal. Sport. Programul 2 12.30 : Promenada duminicală : Or­chestra Dan Stoian ; Aventuri în epo­ca de piatrăc*. Zoologice şi fabule cu Aurel Baranga ; Invitatul emisiunii­­ Opera din Iaşi ; Invincibilul Michîy Mouse ; Canfonete cu Ion Stoian ; Sică Alexandrescu — Amintiri din tea­tru ; Peggy Fleming la Madison Squa­re — spectacole de balet şi acrobaţie pe ghiară ; Microrecital Doina Spu­­taru ; Moz­ac pe 16 mm ; Moment fol­­clone cu Maria Butacîu, cvintetul in­strumental „Mugurelul" și un arup­t« dansatori ai Ansamblului ..Rapsoda Română" ; 20­0 Teatru liric TV. Scene din opereta „Liliacul" de Johann Strauss cu Magda Ianculescu, Elena Simionescu, Valentin Teodorian, loan Hvorov, Vasile Moldoveanu, Cristian Mihăilescu, Marcel Anghelescu şi an­samblul Operei Române ; 20.45 : Săp­­tămîna cultureolă bucureşteană ; 21 | Agenda ; 21.10 : Romanţe şi cintece de petrecere cu Doina Badea, Nicolae Florian, Nicolae Vişan şi orchestra condusă de Ionel Budîşteanu ; 21.35 : Din lumea ştiinţei ; 21.55 : Invadatorii. LUNI 15 MAI Programul 1 16.30—17 : Curs de limba rusă y 17.40 | La volan ; 18 : Câtrunul ; 18.45 : Scena. Emisiune de actualitate și cri­tica teatrală : 19.10 : Noutătî cultu­­ral-artistice • 19.20 : 1001 de­sen ) 19.30 : Telejurnal ; 20.10 ! Reflector y 20.25 : /.Salut Germain". Un nou se­­rial produs de studiourile de televizi­une din R.D.G. r 21.15 : Drumuri în istorie. Turnu Severin — 1850 ; 21.30 : Steaua fărâ nume — muzica ușoară ! 22.30 : 24 de ore * 22.45 : Contraste în lumea capitalului. Programul 2 20 :­­Cuda primăverii — competitîe de mîni-baschet ; • 20.40 : Ghiseul j 21 : Romantic-club. Transmisiune de la Cluj ; 22.40 : Cronica literară. raţie" producţie a studiourilor americane ; regia : Robert Ellis Miller ; distribuţia­­ Alan At­­kins, Sandra Locke, Chuck Mc. Conn. Ecranizare a romanului omonim al scriitoarei americane Carson Mc.Cullers. • „Robin Hood" — coproduc­ţie italo-hispano-franceză , re­gia : Kelvin Jakson Pad­get, în rolul titular : Giuliano Gemma. • ..Zilele filmului cehoslovac" (19—21 mai — cinematograful „Capitol“) . ..Bărbaţi cumseca­de“, „Prinţul Baiaia“, „Ancheta de la Hotel Excelsior“. EXP©zmo • Sala Dalles şi sala de mar­mură a Casei Scînteii — Biena­la de pictură şi sculptură 1972. • Sala Ateneului Român — Expoziţia retrospectivă de pic­tură şi grafică Rhea Silvia Ra­du.

Next