România Liberă, iunie 1972 (Anul 30, nr. 8585-8610)

1972-06-23 / nr. 8604

Pagina a 2-a—-23 iunie 1972 ONTimPLARE CU CRITICA DRAMATICĂ Acum citeva zile, la Academia Franceză a avut loc o votare, după ale cărei trei scrutinuri a rezultat alegerea In fotoliul unui „nemuritor” mort de curînd, a romancierului, gazetarului și criticului Jean- Jacques Gautier. în treacăt fie zis, nu există om de cultură francez care, în, public, să nupractice ironia — şi, uneori, mult mai mult decit ironia — la adresa bătrînei şi venerabilei instituţii, şi care, în secret, să nu se viseze îmbrăcat în fistichia dar eleganta uniformă a „nemuririi”, faimosul frac verde, bicornul brodat, şi sabia, oferită, de obicei, printr-o subscripţie a admiratorilor şi amicilor. Ambele comportări au justificarea lor, chiar întrunite într-un singur om, şi poate că singurul lucru neplăcut e că un caz de împlinire a visului, proaspătul academician îşi pierde şi ironia. Ce să-i faci !... Jean-Jacques Gautier este, cum spun, un prozator, merituos, care a meritat, acum mulţi ani, premiul Goncourt, dar opera sa, de altfel nu prea voluminoasă, nu reprezintă, fără îndoială, o valoare de noutate şi profunzime în patrimoniul literaturii franceze, sau măcar o contribuţie de prezenţă la întreţinerea atmosferei literare a epocii, la ritmul şi nivelul mediu al producţiei. Nu, oricît ar fi Academia Franceză de capricioasă, şi chiar dacă ar fi — cum pretind unii — comodă şi iubitoare de mediocritate liniştită, opera de romancier a lui J. J. Gautier nu poate umple un „fotoliu”, şi nu e făcută să-i asigure nici măcar o nemurire de cîţiva ani, sau un „loc de veci” mai acătării, in cimitirul istoriei literare. Andre Malraux sau .Z. P. Sartre nu fac parte din Academie, şi cu toate că predecesorul lui Gautier a fost un inginer, tehnician şi organizator, nu e deloc exclus, dată fiind instabilitatea succesiunii in ilustra instituţie, ca fotoliul pe care el Radu Popescu se aşează astăzi, să fi fost ocupat, cîndva, de Victor Hugo sau de Anatole France. Aşadar... In schimb, Gautier este critic, şi anume critic dramatic, de talie înaltă, de o valoare egală şi strălucită a competenţei, a spiritului, a ideilor, a stilului. Dar toate acestea, care nu sunt de colea şi în traistal, oricui, care implică, deopotrivă, talent şi muncă, seriozitate şi prospeţime, receptivitate şi consecvenţă, — toate acestea, zic, n-ar fi fost suficiente pentru a da cronicii sale dramatice, autoritatea supremă în epocă, autoritate pe care i-o recunoaşte, şi în faţa căreia se înclină, întreaga viaţă teatrală, artistică şi literară a Franţei. Intre atîţi oameni talentaţi şi competenţi care activează în cronica dramatică franceză, repet că toate cele înşirate mai sus, n-ar fi fost de ajuns. Această autoritate, i-au dat-o mai curînd cei douăzeci şi şapte de ani de cinci, fără întrerupere, fără odihnă, fără mofturi — ca un soldat care intră in post, cu figura impasibilă, cu gestul sigur, si cu ochiul ascutit — Gautier se aşează în fotoliul teatrelor pariziene (sunt vreo cincizeci), ascultă, priveşte, şi apoi, scrie, pentru chiar a doua zi. I-au adus-o onestitatea şi curajul cu care isi spune opinia de douăzeci şi şapte de ani, o opinie care se formează numai între el şi scenă şi se transmite de la el la hirtie şi tipar. I-au adus-o unitatea, consecvenţa de concepţie şi de idei care adună la un loc, într-un tot omogen, imensa firimitură a cronicii, dindu-i acesteia, în ansamblu, aura de impaviditate, la nervi, la humoare, la prietenie, la duşmănie, la slăbiciune, la tot ceea ce poate fi momentan, efemer, subiectiv, prea uman, în această meserie in care omul ţişneşte foarte deseori in faţa artei, atit din direcţia scenei, cit şi din direcţia criticului. Cu asemenea trăsături, J.J. Gautier şi-a făcut, sau mai bine zis, i s-a făcut, reputaţia unui cronicar „morose”, „grognon“, şi retrograd, pentru că, evident, in lunga lui carieră, s-a opus cu dîrzenie combinaţiilor care fabrică „noutăţi” şi „celebrităţi“ de o clipă, si nebuniilor care încearcă să ciuruiască, în rafale, edificiul culturii autentice, vie, străveche şi continuată. In teatru, entuziasmul si idealismul sunt o sumă, rezultatul unei adunări îndelungate, si la adunare si sumă. Gautier cel „morose”, cel „grognon” şi retrograd, se dovedeşte a fi fost mai entuziast, mai idealist şi mai înnoitor, decit nenumăraţi toboşari de nimicuri, demult uitaţi şi pierduţi pe drum. Pentru aceasta a fost ales Gautier la Academie. Nici unul dintre academicienii votanţi n-a făcut un secret din opinia sa, anume că ilustra companie nu se poate lipsi de un critic dramatic, cum nu s-a lipsit nici in trecut, si că, astăzi, cel mai merituos critic dramatic francez este Gautier. Aceasta e și părerea noastră. Dar cine ne cere nouă părerea, şi în definitiv, ce ne interesează, pe noi, părerea franceză, intr-o chestiune care e a lor, acolo, pe malul Senei , în cultură, toate lucrurile se leagă, şi malul Senei nu e chiar atit de departe de malul Dîmboviţei. Alegerea lui Gautier la Academie, şi, in primul rind, ideea şi practica veche, că Academia nu se poate lipsi de un critic dramatic, ne face să ne gindim, iar, la situaţia criticii dramatice de la noi. De la o vreme, a început să se vorbească ceva mai mult despre această cenuşăreasă, ale cărei servicii imense aduse teatrului şi dramaturgiei româneşti sunt ignorate sau trecute sub tăcere, cu un surîs sublim. Critica noastră dramatică nu are pretenţie să fie reprezentată in Academia Română, deoarece Academia nu i-a simţit nevoia în trecut (l-ar fi putut alege pe Eminescu), nu i-o simte, şi nu i-o va simţi încă multă vreme. Dar critica noastră dramatică se zbate de citva timp, pentru recunoaşterea existenţei şi meritelor sale, sub forme mult mai modeste. De pildă, sub forma unui premiu oarecare, strecurat printre numeroasele premii literaro-teatrale care se acordă în fiecare an. Dar... nu se poate. De ce ? Toată lumea crede că nu sunt bani, că nu sunt forme, că nu sunt regulamente etc. Dar adevărul e aitul : nu e conştiinţă, convingere a funcţiei, a utilităţii şi a produsului criticii dramatice. Pentru lipsa acestei conştiinţe, e vinovată, probabil, şi critica dramatică, şi poate chiar în primul rind. Dar mai e vinovată însăşi conştiinţa de cultură a oamenilor noştri de cultură. Care ar trebui să-şi caute obligaţiile, în mod mai profund, mai complex, şi, poate, mai subtil. Iată ce ne sugerează cazul Gautier ! PANORAMIC CINEMATOGRAFIC „Odiseea generalului Jose“ Posibil de rezumat într-o singură propoziţie — drumul generalului Jose prin munţi în căutarea tovarăşilor săi—, filmul regizorului cubanez Jorge Fraga este, in schimb, un univers de nuanţe. Pe culmile împădurite se strecoară sub ploaie, în frig, flămind şi, mai ales, singur, acest om dîrz, neînchipuit, de dirz. Departe de spaimă, trăieşte totuşi neliniştea permanentei primejdii înconjurătoare. Eroul nostru este urmărit şi hăituit. Natura îl ascunde, dar îi şi refuză deseori supravieţuirea. Aparatul captează intens şi palpitind cu (nu lingă) omul hăituit. Mişcarea lui liberă şi dezordonată urmează goana fără de răgaz pe drumuri neumblate şi printre primejdii constante. Ameninţarea pluteşte deasupra acestei existenţe, tulburată, îndeosebi, de singurătate ; luptătorul activ îşi iroseşte energia în autoapărare. . Acest episod din răscoalele naţionale de eliberare ale poporului cubanez de la finele secolului trecut, este o versiune liberă după povestirea lui Maximo Gomez. Nu ştiu ce libertăţi şi-a permis Fraga faţă de scenariul literar, ştiu, in schimb, că există in filmul său o pulsaţie de viaţă eroic şi intens trăită. Nu ştiu dacă operatorul a învăţat meserie de la marele Urursevski, dăr ştiu că este din aceeaşi familie de creatori. Nu ştiu dacă Armando Guerra este un foarte bun compozitor, dar am ascultat o bandă sonoră dintre cele mai rare,in care vibraţia sunetelor naturale s-a contopit cu elementul muzical, oferind senzaţia unei lumi de frumuseţi şi duşmănii, de vitalitate şi moarte, de primejdii şi certitudini. „Şi totuşi Eolis există“ Eroii sunt mici pionieri sau viitori pionieri, pe lingă care maturii fac aproximativ figuraţie. S-ar părea că se dezbate pentru cei mici limita dintre minciună şi închipuire, hotarul care desparte imaginativul de ritosul adevăr. S-ar părea că pentru cei mici. Dar tare îmi vine a crede că scenaristul (V. Spirin) şi regizorul (P. Pobodonostev) s-au gîndit mult şi la noi cei mari, care uităm prea ades să ne lăsăm furaţi pe aripile fanteziei şi stăm înţepeniţi prea adine cu picioarele în pămînt. Viguroasa noastră ancorare în real apare în film ca un mărginit contact cu viaţa. Pledoarie pentru visare. ..Şi totuşi Eolis există“ este un instructiv film — in pofida cîtorva slăbiciuni şi banalităţi din scenariu — pentru şcolari şi alţii mai mari, deoarece în microuniversul eroilor descoperim destule lucruri grăitoare despre lumea adulţilor. Şi mă gîndesc, de pildă, la micuţa Liuba (colega visătoarei eroine), totdeauna serioasă, totdeauna sigură pe ea, spunind neadevăruri cu aer de mare cinste. Mă gîndesc la această fetiţă ajunsă mătură... Florida lehim I UNA PE ZI de MATTY • mm — înapoi în bufet, Alecule ! Să nu ducem ghinionul pe șantier... A apărut nr. 6, Iunie 1972, al revistei „LUPTA DE CLASĂ Din cuprins :MAXIM BERGHIANU : Planul — instrument al politicii economice a partidului. STEFAN VOICU : Cu privire la dezvoltarea relaţiilor sociale socialiste de producţie . ION FLOREA : Etica in procesul de adincire a democraţiei socialiste ; ŞTEFAN ARSENe : Unele aspecte ale acţiunii legii valorii în economia socialistă ; IOAN BORDAŞ : Conducerea colectivă — formă şi substanţă ; NICOLAE TOADER: Legăturile funcţionale dintre centrală şi minister ; ION VÎNTU : Extinderea atribuţiilor organelor locale; PAUL CONSTANTINESCU : Cercetarea ştiinţifică şi realizarea sistemelor informaţionale pentru conducere ; PETRE TOMOROGA : Experimentul ştiinţific într-o concepţie modernă ; TIBERIU MUREŞAN : Cercetare — învăţămînt — producţie ; DUMITRU GHIŞE : Citeva consideraţii pe marginea Conferinţei naţionale a scriitorilor ; ION FRUNZETTI : Valorificarea moştenirii artistice ; DUMITRU ALMAŞ : Luptele multiseculare ale poporului român pentru apărarea fiinţei sale naţionale, a independenţei şi suveranităţii ; ION STROIE : Caracterul creator al filozofiei marxiste în lucrarea lui V. I. Lenin „Materialism şi empirio- criticism“. A. HARŞA, C. BOTO- IRAN : Neocolonialismul in vi- ziunea unor ideologi burghezi . G. MARCHAIS : O unitate mai largă asupra unui program co- mun cu un conţinut înaintat . ! NOTE : CRITICA şi BIBLIO-GRAFIE . REVISTA REVISTEI LOR. af Pentru frumuseţea femeilor Continuindu-şi lăudabila tradiţie de a sluji frumosul şi cerinţele moderne ale bunului gust feminin, Întreprinderea „Romarta“ şi fabrica de cosmetice şi parfumerie „Macul Roşu“ a organizat o reuniune, in care a fost vorba deopotrivă de ridicarea nivelului profesional, cit şi de cunoaşterea şi recomandarea noilor produse ale industriei de cosmetice, prezentindu-se demonstraţii practice pentru utilizarea lor eficientă. In esenţă, s-a discutat despre frumuseţea femeilor — cauză de milenii slujită cu credinţă. „Cununa rozelor" Abia încheiată cea de a treia ediţie a „Primăverii băileştene“ — festival artistic organizat pe plan local dar nu numai cu talente locale, şi iată că la Calafat a apărut afişul festivalului-concurs „Cununa rozelor“. Sub această denumire, sugestivă şi cu rezonanţe pitoreşti, s-au reunit numeroase talente ale muzicii populare şi uşoare de la Craiova, Filiaşi, Băileşti, Se parcea, îi bineînţeles, din urbea de la Dunăre. Primii trandafiri în competiţia muzicală a „Cununei rozelor“ i-au obţinut Vera Bechem de la Filiaşi (la muzica populară) şi Aurelian Oltenceanu din Craiova (la muzica uşoara). Şi dacă trandafirii au fost doar simbolici, primele locuri dejaîndite de cei doi au fost absolut certe. (I Becheru. coresp. R.I.). După cum se ştie, de curînd s-au încheiat alegerile de rectori în cele peste 40 de institute de invăţămînt superior din ţară. Noii rectori — unii realeşi, alţii aleşi pentru prima oară — s-au întîlnit zilele acestea la Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, la o reuniune de lucru, oferindu-ne prilejul de a cunoaşte în ce fel cei aproape 150 000 de studenţi isi vor continua activitatea pe c0- 73 rectori definesc an universitar continuă şi în ziDUCTIVA. ZECI DE MII DE CONVENŢII DE MUNCA ÎNCHEIATE CU UNITĂŢILE PRODUCTIVE prof. dr. docent Constantin Anastasatu, rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Bucureşti. Peste 3 000 de studenţi vor lucra la construcţia de drumuri şi căi ferate iar un număr mare s-a angajat să lucreze pe litoral, în staţiunile montane şi în Capitală, ca angajaţi ai unităţilor turistice. Diversificarea nu trebuie însă echivalată cu refugiul spre activitate formală. Oricît de multe şi de variate vor fi lucrările vacanţa studenţească fim practic, în vara acestui an, lele de vacanţă, avînd drept artista poporului Eugenia Po la Biblioteca universitară din Pentru că, deşi încheiat, acest unic obiect. PRACTICA PROpovici, rectorul Institutului de Iaşi, ni se pare totuşi nejustiartă teatrală şi cinematografică ficată repartizarea aici a 80 „I. L. Caragiale“ din Bucureşti de studenţi de la Facultatea de studenţii vor putea să-şi creeze filologie a Universităţii ieşene, un nou contact cu publicul, prin De asemenea, apare cu totul organizarea de grupuri artistice neexplicabilă raţiunea în incare vor prezenta spectacole vimele căreia conservatorul din întreprinderi industriale la sadat aviz pentru te, în cinstea fruntaşilor in . . . producţie“. De asemenea vor „muncă individuală la domicili,n lucra, în spitale, cum a arătat fiu“... Pentru rectorate şi asociaţiile zinelor unde vom trimite stustudenţeşti din institutele de denţi, bineînţeles, ţinînd seama invăţămînt superior reuşita de specialitatea fiecăruia practicii din această vară este participanţi“. Cereri mari de condiţionată de faptul dacă s-au studenţi pentru practică au încheiat convenţii ferme cu uni- semnalat şi rectorii prof. dr. dotăţile productive, în baza cărocent Radu Bogdan de la Uniră, studenţii veniţi în practică, versitatea din Braşov — cea mai să se încadreze efectiv în pro- nouă universitate a ţării — şi cesul de muncă, prof. dr. Mihai Todosia de la interesul pentru găsirea locu- vechea universitate ieşeană. „Pentru ca studentul să sea în anul viitor pe platforma virilor de muncă a cerut eforturi Un lot masiv de studenţi de şapteze mai repede şi mai bine dustrială a acestei ramuri de de investigare, aşa cum ne arata Institutul pedagogic din Suin activitatea productivă după producţie. In ceea ce priveşte că prof. dr. ing. Radu Voinea reava ne-a declarat prof dr ce iese de pe băncile facultăţii, proiectele de diplomă, studenţii rectorul Institutului Politehnic Vasile Ionescu rectorul institu- sublinia prof. dr. docent Ştefan din Braşov vor trata teme legadin Bucureşti : ,,Practica statului va răspunde solicitărilor PIISC“, rectorul Universităţii cinte de problematica industriei denfilor noştri se va desfăşura dn ’agricultură Munca pro- Cluj, el trebuie încă din anii din oraş, avînd drept conducăîn numeroase localităţi: Galaţi, ductivă şi munca patriotică, studenţiei să ia contact cu dotoriatit cadrele lor didactice Ploieşti, Oradea, Borzeşti, Pa ne-a spus d-sa, va fi îndreptată meniul în care îşi va desfăşura cit şi specialişti din intreprinteseni etc. Ea are un conţinut şi spre acest sector întrucit în munca, să fie obişnuit de asederi, diferenţiat şi se bazează pe Zona Sucevei sunt de recoltat meneu cu cercetarea, cu aplica- Dar este oare suficient ca inconvenţii cu întreprinderile". A mari suprafeţe de cartofi. Din rea a ceea ce este nou Şi îna- mai studenţii să stabilească aecelaşi lucru îl arată şi prof. ing. patru cartofi cultivaţi in Romă- iitat“, gâturi strînse cu activitatea Tiberiu Mureşan, rectorul Insti-nia, unul este din Suceava. Aşa Un rol important îl au, în a- productivă? Punctul de vedere tutului agronomic din Bucureşti. „Practica în producţie din această vară, — spune prof. dr. Titu Georgescu, rectorul Universităţii din Craiova — a constituit subiectul unei ample dezbateri în senatul nostru, urmată de măsuri precise. Am avut participarea şi sute de solicitări din partea- practicantului, că vă închipuiţi cut de~utilă vaceasta privinţă atelierele-şcoalal prof. dr. ing. Radu Prişcu, şi participarea studenţilor noş- la- din facultăţi, ateliere al că rectorul Institutului de contriuutor număr este în continuă strucţii din Bucureşti este ace... ... . . . creştere. Discuţia cu conf. dr. la că toate cadrele didactice .» I°an Crişan, rectorul Institutul trebuie să fie în strîns contul pedagogic din Oradea a fost tact cu producţia. Vorbind descu o notă apreciativă care demedia,.®e”erat^ actu~ edificatoare. Aici au fost orga- pre ele,' d-sa a utilizat în redentului. o nota care exprimă nizate şase ateliere : prelucra- notata rinduri expesia ..noi, nizate şase ateliere : prelucra- petate rinduri expresia „noi, cunoştinţele rea metalelor, lemnului, mase- studenţii mai virstnici". Profelor plastice, atelier de sticlărie, soțul Radu Prişcu este de păcie electronică şi electrotehnică, cere că nu este suficient ca din legătorie de cărţi. In lunile de 5 în 5 ani „studenţii mai virstvară, aceste ateliere vor constinici“ să presteze trei luni întui- o bună bază materială în producţie, acum cînd ştiinţa şi care se va învăţa şi se va pro- tehnica avansează atit de repeduce. „Tot ceea ce producem, de . Şi după 3 ani, ca să nu mai ne-a spus interlocutorul, răs- vorbim de 5 ani, e tîrziu ca să După o cifră aproximativă, în ne spune rectorul ei, prof. dr. această vară, peste 8 000 de stu- Iulian Drăcea vor da în func- pundea unor ‘ cerinţe“Terme. Şi lucrăm în locurile de producţie. denţi vor lucra pe 32 de şanţiune la deschiderea noului an voltmetrele electronice şi cale- Să lucrăm în fiecare an. Altfel bere la construcţia unor clă- universitar o moderna staţiune rimetrele şi termometrele elec ne aşteaptă ceea ce nimeni din diri de utilitate universitara. La didactică experimentala. Aici, cronice tranzistorizate au cum noi nu doreşte: descalificarea“. Craiova peste 500 de studenţi in fiecare luna vor lucra eite parturi. In anul care vine vom Se ridică prin urmare, cu deovor participa la înălţarea lun 250 de studenţi, înfiinţa un laborator pentru sebită acuitate, problema perfectaţiei noii clădiri a facultăţii pe bună dreptate sublinia producţia de reactivi de micţionării pregătirii cadrelor dine electrotehnică. Lucrul nu prof. ing. Emil Negruţiu, recto- tonaj şi mare valoare, pe bază dactice universitare care redase va mărgini la operatorudirul Institutului agronomic din de cereri“. La institutul oră-mă o mai judicioasă normare a mentare, ci va da posibilitate ciui, că „ne şantier se învaţă dean atelierele deschid largi ori a activităţii la catedră, de cer cestudenţilor să se încadreze în marea lecţie a construcţiei“. Şi conturi aplicative studenţilor, tare şi producţie, obiectiv asumdul celor care efectuează cînd zicem şantier, înţelegem fapt pentru care Ministerul Epra căruia Ministerul Educaţiei construcţia, oricare loc de muncă, căci san-ducaţiei şi Invăţămîntului va şi Invăţămîntului şi-a îndreptat Un alt şantier se deschide la tier universitar este si acel... al , organiza aici lin schimb de ex- atenţia, propunînd soluţii pen- Universitatea din Braşov pen- atelierului de legătorie al TnâtT- jfefilrităţie care-1 socotim util tru o normare mai judicioasă. Oradea, pentru întregul învăţămînt su- ^ tru darea in folosinţă a unor tut , , nPdaeoeir ateliere in suprafaţă de 800 m.p. ,Pedagogic om La Timişoara, studenţii Institu- undn studenţii leagă cărţilăbitului agronomie,— după cum bliotecii, care nu sunt puţine... pe noi. Atest p dintre anul Rectorii cu care am stat de pgj-g începe şi cel care vine vorbă, au comunicat, entuzias— va prilejui Universităţii din unul cu care studenţii au răs- Braşov, şi nu numai ei, să pună chemării elevilor şi stufacă un nou pas spre integra-denţilor de la Iaşi privind muntea facultăţilor in înseşi intre ca patriotică care în această prinderile care ii interesează gara va cunoaşte vaste proporca practica şi munca decit să întărească cele învăţat pe studenţi. Două catedre iu uu, întreaga studenţime. para- Const. Sîrbu STUDENŢI, CONSTRUCTOR! PE ŞANTIERELE NOILOR EDIFICII UNIVERSITARE AUSPICIILE NOULUI AN UNIVERSITAR : O MAI MARE APROPIERE DE ACTIVITATEA PRODUCTIVĂ EFIGACITATEA PRACTICII CONSTĂ Șl ÎN DIVERSIFICAREA El Pentru patriotică să "pu se efectueze te în sălile de curs și "semi- crează • de.ia în perimetrul în sind amfiteatrele și laboratoaformai, noii rectori au insistat nar. Preocupări similare ie vor treprinderilor. Alte doua cate- ’cursurilor nu ’ la revedere asupra diversificării ei. Rec-avea în această vară şi studen- dre îşi vor stabili sediul la uzi- Pa.„c„u.Ia'irli. y, J? torul sucevean ne vorbea de ţii Institutului pedagogic din nele „Tractorul“ şi „Steagul ,a toamnă d „la revedere, pe practica unor studenţi în tabe- Bacău, după cum ne spune rec- Roşu“. Studenţii anului IV şi V curma, la orele de pionieri sau în cercetatorul conf. dr. Mihai Merfea, care se specializează în indusrea sociologică. Aceasta nu face „Vara aceasta ne-a declarat trializarea lemnului vor lucra în dezbaterea arhitecţilor. Probleme actuale ale sistematizării In intimpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului, comitetul de conducere al Uniunii Arhitecţilor a analizat, în cadrul unei adunări generale lărgite, sarcinile ce-i revin in rezolvarea problemelor sistematizării ridicate de actuala etapă. In cursul dezbaterilor s-au confruntat: opinii referitoare la corelarea dezvoltării industriale cu cea a noilor cartiere şi a oraşelor în ansamblul lor, re- considerarea centrului urban şi rezolvarea modernă a circulaţiei în Capitală şi principalele orașe. De asemenea, au fost supuse dezbaterilor probleme legate de mai buna folosire a terenurilor din vatra satelor, conservarea monumentelor istorice și de artă populară. Simpozionul ,,Munca tehnico-productivă, subsistem al educaţiei comuniste în şcoală44 In ziua de 25 iunie va fi organizat la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, simpozionul „Munca tehnico-productivă, subsistem al educaţiei comuniste in şcoală“. In cadrul lui se va realiza o confruntare de idei între reprezentanţii şcolii, ai întreprinderilor din acest municipiu şi specialişti ai Institutului de cercetări pedagogice din Bucureşti. Simpozionul, consacrat Conferinţei naţionale a partidului şi celei de a XXV-a aniversări a Republicii, a fost precedat de un studiu privind condiţiile de muncă în atelierele şcolare ; relaţia între şcoală şi întreprinderile care patronează diferite unităţi şcolare ; perspectivele dezvoltării municipiului în anii viitori pe plan economic, socialpolitic ; dinamica forței de muncă și cerințele de cadre între anii 1972—1975, în municipiul respectiv. COTIDIENE • COTIDIENE Un gest necugetat și.. În iunie, ora ÎS,05, kilometrul 17,800, pe şoseaua București- Urziceni. Un schelet metalic contorsionat de flăcările încă violente — atit a mai surprins obiectivul aparatului fotografic al reporterului nostru, la numai 10 minute după producerea accidentului. Cu numai un sfert de oră înainte, autocamionul „Carpati" cu nr. 22—B—4348, aparţinind întreprinderii „Energoconstructii“ — Bucuresti-Sud, străbatea soseaua prin comuna Afumaţi, condus de şoferul Constantin Ispas şi transportând 26 de muncitori — ne relatează plutonierul major Vasile Tătaru — şeful postului de mi- Utie-Afumaţi. Curentul de aer smulge pălăria unuia din ei şi acesta încearcă să oprească vehicolul, lovind violent cu pumnii in acoperişul cabinei. Speriat, şoferul frinează brusc : frinele se blochează pe rotile din dreapta. Urmează o coliziune violentă cu un pod metalic, răsturnarea şi alunecarea de circa 30 m pe asfaltul şoselei. Muncitorii sunt expulzaţi de şoc, iar şoferul se salvează singur din vehicolul care ia foc. Doi grav răniţi, doi mai uşor. Pompierii, sosiţi la locul accidentului, după numai 25 de minute de la producerea lui, nu mai pot salva nimic, ci doar să stingă epava arzîndă şi să redea circulaţiei şoseaua. Iată consecinţele unor gesturi necugetate, dar si a neregulilor tehnice in funcţionarea unor organe vitale, cum sint frînele unui autovehicul !... (Foto şi text I. BUTNARU). Un drac mai puţin Nu ştim dacă în anul de graţie 1972 mai există vreunul care să şi-l imagineze pe „necuratul“, negreşit cu comite scurte şi coadă lungă, negreşit smolit la faţă şi cu ochi jucăuşi, negreşit puţintel la trup şi iute ca ardeiul. Noi suntem de părere că mai există şi alte variante vizuale pentru „necuratul“, dar Petre Tănase, de loc din comuna Fărcaşa (judeţul Neamţ), a ales prima variantă. Şi-a înnegrit faţa cu tăciune şi a ieşit la drumul mare, făcind-o ve ..necuratul“, tocmai cînd trecea pe acolo Constantin Lazăr din Pipiria, l-a sărit înainte, l-a lovit, i-a luat rucsacul,in care avea diferite lucruri si o importantă sumă de bani si a dispărut, chipurile, în împărăţia lui Scaraoţki A reapărut însă — de data asta fără comite si coadă — în fata organelor de anchetă care ne asigură că vom avea... un drac mai puţin ! (C. AZOIŢII, coresp. R. I.) Furt ca „scuzaţi, pardon !" La Exploatarea minieră din Petrila a lucrat şi un individ cu numele de Helera Cornel. Nu-l amintim întimplător, ci pentru că el era un hoţ deosebit de manierat. Cînd fura zicea „pardon !“. Intr-o zi, de pildă, cînd se afla in serviciu, a transportat 7 saci de ciment acolo unde se executa o construcţie a exploatării miniere. Ştia însă că cimentul nu-i necesar acolo — dar tocmai de aceea la si dus ! Iar cînd s-a lăsat noaptea — ia sacii de unde nu-s. Peste puţin timp insă, un camion a fost oprit de organele în drept pe străzile oraşului Petrila. In maşină, cei 7 saci cu cei 3 hoţi. Hoţii au început să se scuze : „vă rugăm să ne iertaţi, nu mai facem, ducem cimentul înapoi, zicem şi pardon !“ Dar cum furt soldat cu „scuzaţi-pardon“ încă nu s-a pomenit , Cornel Helera a primit un an şi 6 luni închisoare, iar ceilalţi doi complici care-i asiguraseră camionul şi pregăteau plasarea cimentului furat au luat şi ei cite un an închisoare. Tot erau ei puşi pe „luat“. (I. COJOCARU, coresp. R.I.) Rubrică redactată de Pia Rădulescu „Románia libera*• TEATRE FLAUTUL FERMECAT : Opera Romina (16 48 20), ora 19.30 si DULCEA PASARE A TINERETII • Teatrul National ,,l. I. Caragiale" —* sala Comedia (14 71 71), ora 20 ; SE MARITA FETELE : Teatrul de Operetă (14 30 11), ora 19.30 ; O SCRISOARE PIERDUTA : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 60 60), ora 20 ; FATA MORGANA : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 la Teatrul de vara Herăstrău ; PE PLAIURILE MIORIŢEI : Ansamblul Rapsodia Română (13 12 00), ora 18.30; CIRCUL MARE DIN MOSCOVA : Circul Bucureşti (110120), ora 19.30; CONCERT SIMFONIC la Ateneul Român, ora 20. CINEMATOGRAFE MAREA SPERANŢA ALBA : Patria (11 86 25), orele 10 — 12.45 — 16 — 18.45 — 21.15; Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Grădina Doina, ora 20.30. MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLIŢIE FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII : Capitol (16 29 17), orele 9 — 11.15 — 14 — 16.15 - 18.45 - 21 ; Favorit (31 0615), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 — 16 - 18.15 — 20.30 ; Modern (23 71 01), orele 8.45 - 11.15 — 13.30 - 16 — 18.30 — 20.45 ; Grădină, ora 20.15 ; Capitol Grădină, ora 20.15 ; Sala Palatului, orele 17.15 — 20.15. CASA DE SUB ARBORI : Scala (11 03 72), orele 8.45 — 11.15 — 13.45 — 16.15 — 18.45 — 21.15 ; Grădina Select (14 27 14), ora 20.15; București (15 61 54) orele 8.45 - 11 — 13.15 — 16 - 18.30 - 20.45. 20 000 DE LEGHE SUB MARI : Feroviar (16 22 73), orele 8.30— 11 — 13.30 — 16 — 18.15 — 21 ; Melodia (12 06 88), orele 8.30 - 11 - 13.30 - 16 — 18.30 — 21. ODISEEA GENERALULUI JOSE Central (14 12 24), orele 9.15 — 11.30 — 13 45 — 16 — 18.15 — 20.30. SI TOTUSI EOLIS EXISTA : Doina (16 35 38), orele 11.30 — 13.45 — 16 . PETRECEREA : Doina, orele 18 — 20. Program pentru copii : ora 10. O FLOARE Şl DOI GRĂDINARI Festival (15 63 84), orele 9 — 12.30 — 16 — 19.15 ; Grădina Festival, ora 20.15. AVENTURILE LUI TOM SAWYER Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 18.30 în continuare. PROGRAM DE DOCUMENTARE I Timpuri Noi, ora 20.15. AVENTURI LA MAREA NEAGRA ( Extelsior 118 10 88), orele 9 - 12.30 - 16 — 19.30; Aurora (35 04 66), orele 9 — 12.15 — 16.30 ; Grădină ora 20.15; Flamura (23 07 40), orele 9 — 12.30 - 16 — 19.30. LEGENDA : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 17 45 - 20. FELIX SI OTILIA I Unirea 11710 21), ora 16.30 ; Grădină, ora 20.30. DESCULT IN PARC : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11.15 — — 16 — 18.30 — 20.45 ; G-ivita (17 08 58) orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 — 20 30 ; Gloria 122 44 01). orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. ANCHETA DE LA HOTEL EXCELSIOR: Ruzesli 115 62 79). orele 15.30 — 18 . Grădină ora 20.30 . Cosmos (35 19 15). orele 15.30 - 17.45 - 20. ROBIN HOOD: Volao (11 91 26) orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18.15 — 20.30 ; Tomis 121 49 46). orele 9 — 11 15 — 13.30 — 16 — 18.15 ; Grădină, ora 20.30; Bucegi 117 05 47). orei* 15.45 — 18 ; Gradină, ora 20.30. PADUREA PIERDUTA : Cemăasi (49 21 15) orele 15.30 — 18 — 20.15. TOAMNA CHEYENNILOR ( lumina 116 23 35) orele 9 - 12.30 - 16 — 19.30 ( Ana 121 31 86) ora 16 i Grădină. ora 20.15. ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE : Ferentari 123 17 80) .orele 15.15 — 18 — 20 15 . Popular 135 15 17). orele 15.30 — 18 - 20.15. MAREA DRAGOSTE : Viitorul (11 4803) orele 16 — 18 — 20. TRAFIC: Lira 1317171). orele 15.30 — 18 FEMEI IN OFSAID : Mosilor (12 52 93). orele 15.30 — 18. EVADARE DIN PLANETA MAIMUŢELOR : Dacia 116 26 10). orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Grădina Mosilor, ora 20 15. DOAMNA SI VAGABONDUL : Giulest (17 55 46) orele 15.30 - 18 - 20.30; Floreasca 133 29 71) om» 15.30 — 18 — 20.30 ; Mioriţa 114 27 141. orele 10 — 12.30 — 15. SILVIA Mioriţa orele 17.30 — 20. 19 FETE SI UN MARINAR : Rahova (23 91 00) orele 15.30 - 18 — 20.15. PRERIA I Pocea 131 32 52) orele 15.45 — 18 — 20. Progresul 123 94 10). orele 15.30 — 18 - 20.15 TAINA SOFIEI GRUSKO I La ame* (Bucureștii Noi 166) orele 15.30 — 17.30 - 19.30 LOVE STORY I Vitan 121 39 821 orele 15 30 - 18.15: Grădină ora 20.30: Cororen( 113 62 56), orele 15.30 — 18 - 20.30. BATALIONUL INVIZIBIL I Munca (21 50 97) orele 16 - 18 - 20 ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT : Flacăra (21 35 40) orele 15.30 - 18 — 20 15 RITMURI SPANIOLE : Grădno Lira, ora 20 30 C nemateca sola Union 113 49 041 ELDORADO I orele 9.30 - 11 45 - 14 - 16 30 - 13 45 . AMANTII DIN TOLEDO I o a 21. TELEVIZIUNE VINERI 23 IUNIE Programul I 9 : Telex ; 9.05 i Universitatea TV ; 9.50 s Cîntec pentru Voichița. Gntece şi dansuri dintr-un sat de munte din judeţul Buzău; 10. Curs de limba germană ; 10.30 : Desen animat ; 10.45: Sensul acţiunii : Perfecţionarea ; 11.10: Retrospectivă Walt Disney ; 12. AL şi Cămila ; 12.15 : Telejurnal ; 16: Tele: şcoală. Geografie ; Carpatii româneşti (I). Fizică : Optica geometrica Prezintă conf. dr. Ilie Cucurezeanu ; 17.30: Curs de limba germană ; 18 : Pentru sănătatea dv. ; 18.15 : Satul contemporan ; 19 : Munci și zile ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnal •. 20 : Tara întreaga în întrecere ; 20.20 : Ancheta TV. Bine v-am găsit și... după aceea ?; 21 : Film artistic : ,,Bunicul automobil". Cu : R. Bussiéres, G. Pigeon, J Munzar ; 22.30 • 24 de ore ; 22.45 : Din ţările socialiste. Programul II 20 : O viata pentru o idee : Paracelsus ; 20.35 : Teatrul : „Seara tîrziu în tipografie" de Al. Mirodan. Distribuţia Silviu Stanculescu. George Buznea, Ion Vîlcu, Mihai Niculescu, Gheorghe Diniedi ; 21.10 : Agenda ; 21.20 : Cluburi sportive bucureştene ; 21.40 : Film documentar ; 21.55: Dans şi muzică de pretutindeni. SIMBATA 24 IUNIE Programul I 9 Telex ; 9 05 : Biblioteca pentru toţi ; 9 50 : De vorbă cu gospodinele ; 10.05 : Teleenciclopedia ; 10.50 : Ancheta TV ; 11.30 : Emisiune de divertisment ; 12.15 : în slujba sänätätii ; 12.30 : Telejurnal ; 16.30 : Emisiune în limba germana ; 18.15 : Ritm, tinerete, dans ; 19.15 : 1001 de serie 19 30 : Telejurnal ; 20 : Tara întreaga în întrecere ; 20 15 : Teleenciclopedia ; 20.55 *: Schulmeister ; 21.50 • Zîmbiti... va rog. Emisiune de divertisment cu Dem. Rădulescu. Mihaela Mihai. Stefan Tapalaga Ovid Teodorescu. Puiu Calinescu Victor Vlase. Maria Mitrache si Sergiu Cioiu ; 22.40 ■ Teletorna! ; 22.50 ; Box . Finalele campionatelor individuale de seniori ale României. Programul II 16.30 -. Agenda ; 16 40 r Orchestra de muzica populară Flacăra Prahovei" din Ploiesti ; 17.10 • Reportaj bucurestean ; 17.25 . ..Bolero" de Ravel în interpretarea unui grup de balerini de la Teatrul muzical din Constanta ; 17 40 : Film artistic : .Omul zilei". Cu Maurice Chevalier și Elvira Popescu.