România Liberă, septembrie 1972 (Anul 30, nr. 8664-8689)
1972-09-01 / nr. 8664
Anul XXX Nr. 8664 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările uniţi-va! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ^ 311 ECEMIBRIFI1972 RITMURI • ÎNALTE IN MAREA ÎNTRECERE Industria chimică sporeşte producţia de înlocuitori • Tipuri noi de înlocuitori pentru industria constructoare de maşini, industria materialelor de construcţii, industria mobilei etc. • Peste 600 de sortimente de materiale plastice, reactivi, substanţe pure şi extrapure necesare industriei electronice şi electrotehnice • Diversificarea produselor pentru industria textilă • Ce probleme se ridică şi ce dificultăţi se mai întîmplă în domeniul înlocuitorilor Am relatat in citeva articole preocupările existente în diferite sectoare productive pentru valorificarea in mai bune conditiuni a resurselor de materii prime şi materiale, prin utilizarea pe scară tot mai largă a înlocuitorilor. Astăzi, vă înfăţişăm preocupările existente pe această linie în domeniul industriei chimice. Interlocutorul nostru este ing. ANTON CONSTANTINESCU, director tehnic in cadrul Ministerului Industriei Chimice. — Ca unul din specialiştii din industria chimică, care — aşa după cum ne-aţi confirmat — aţi urmărit articolele publicate de ziarul nostru, v-aţi fixat, desigur o seamă de păreri în ce priveşte problemele ridicate cu acest prilej şi propunerile făcute de specialiştii din alte ramuri industriale, cit şi asupra posibilităţilor de satisfacere în mai bune condiţiuni a cerinţelor beneficiarilor dv. Ce rezolvări vedeţi pe această linie din punctul dv. de vedere — în actualul cincinal — pentru industria constructoare de maşini ? — După cum se ştie industria chimică, prin însăşi specificul ei, are îndatorirea de a asigura, an de an, noi sortimente de produse pentru diferite sectoare industriale. Importantele sarcini trasate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român pe linia valorificării superioare a materiilor prime şi materialelor, a extinderii gamei de înlocuitori, ne-au determinat să aprofundăm mai mult aceste probleme, să căutăm noi căi, noi resurse, pentru satisfacerea în mai bune condiţiuni a acestor cerinţe. Evident, o atenţie deosebită acordăm extinderii Înlocuitorilor necesari industriei construcţiilor de maşini. Numeroase produse, începind cu frigiderele şi sfirşind cu autoturismele — încorporează in cadrul lor diverse repere din mase plastice, realizate de industria chimică. In actualul cincinal, valoarea înlocuitorilor din metal ce vor fi livraţi de industria chimică va creşte de 6,5 ori ; în acest fel, importul materiilor prime pentru sectorul construcţiilor de maşini va fi redus, în această perioadă, cu 40 la sută. Specialiştii din Centrala industrială de electronică şi tehnica vidului au solicitat şi ei — din partea industriei chimice — realizarea mai operativă a unor noi tipuri de materii prime şi materiale. Cum întrevedeţi satisfacerea acestor cerinţe ? — Avem posibilităţi in această privinţă şi vom acorda toată atenţia propunerilor făcute, realizind pentru această ramură industrială peste 600 de sortimente. Spre exemplu, masele plastice termostabile şi termorigide — in special bachelitele şi aminoplastul — sunt asimilate în cea mai mare parte şi se vor livra. Specialiştii noştri studiază de asemenea, realizarea a diferite răşini, în special a celor tropicalizate. Vom da curs şi unei alte propuneri: aceea de a lărgi gama de reactivi, de produse pure şi de substanţe extrapure. Pe de altă parte, avem în vedere satisfacerea unor noi cereri de materiale plastice, polimeri de mic tonaj, materiale pentru metalizarea electrochimică şi piese diverse confecţionate, care se vor livra — potrivit planului de asimilare, — pînă in anul 1975 : polimetacrilat de metil, copolimeri ABS pentru injecţii, perle expandabile din polistiren etc. Unele din aceste produse se află incă în fază de cercetare, iar la realizarea lor întâmpinăm anumite greutăţi. — Despre ce este vorba ? — In primul rind, de dificultăţile întîmpinate în asigurarea cu matriţe a acestor repere. Deoarece nu posedăm un sector dezvoltat de mecanică fină — sector puternic în industria construcţiilor de maşini — executarea unor matriţe durează luni de zile. Or, numeroasele repere din mase plastice de ordinul sutelor, necesare industriei constructoare de maşini pentru producţia de autoturisme, autocamioane etc., solicită matriţe care depăşesc o tonă in greutate. Trebuie să apreciem ca atare dificultatea confecţionării lor în timp scurt şi la precizia cerută. Desigur că, dacă matriţele ar fi confecţionate, pentru chimişti nu ar rămîne decit problema calităţii materialului şi a studierii tehnologiei de confecţionare. Nu pot trece peste un aspect la fel de important, care împiedică introducerea mai operativă a maselor plastice, mai ales în construcţiile de maşini şi anume acela al preţului legat de numărul de piese. Este cunoscut că preţul unei matriţe este foarte ridicat, iar cel al pieselor trebuie să fie foarte mic. Ce soluţii se impun ? In unele cazuri, ar fi convenabil ca matriţele să fie confecţionate şi să fie proprietatea uzinelor constructoare de maşini. Acestea ar urma să comande la uzinele de mase plastice reperele dorite cînd au nevoie de ele şi în numărul necesar. Se mai pot găsi, desigur, şi alte rezolvări. Este, credem, o sarcină comună a sectorului nostru şi al construcţiilor de maşini, de a găsi soluţia cea mai Mircea Scripcă (Continuare în pag. a 3-a) Din metalul hunedorean produs peste plan se pot fabrica 5000 de tractoare HUNEDOARA (coresp. R.I. I. Cojocaru). Otelarii Hunedoarei, sprijiniţi de alte colective din marele combinat siderurgic au realizat pînă acum aproape 85 la sută din angajamentul anual. In felul acesta ei au produs oţel peste plan din care se pot fabrica circa 5 000 de tractoare. Pe de altă parte colectivele celor trei oţelării au marele merit că au asimilat 19 mărci noi de oţeluri speciale. CIVICA (XLII) mă CERCURI Pop Simion In centrul continentului, la München, se desfăşoară Jocurile Olimpice moderne, aflate la o ediţie jubiliară, a douăzecea. Evenimentul este mondial, adică al tuturor cetăţilor, al tuturor ţărilor, al tuturor cetăţenilor Terrei. "Este al nostru, al tuturor, indiferent dacă ne aflăm un concurs ori ba, reprezentând o culoare, un steag, un petec de geografie, indiferent dacă aspirăm ori ba la o medalie, la o frunză de laur, la un fragment de imn, la un loc pe podium. A restrînge Olimpiada la caracterul său sportiv, de întrecere pare de neconceput şi, dacă ne gindim bine, nu puţini dintre oamenii de azi „uită" fondul competiţional al evenimentului, acordînd primat conţinutului său afectiv, simbolurilor etico-sociale care ii sînt proprii... O astfel de gîndire este perfect motivată, ea reflectă colosala voinţă de mai bine cu care investesc naţiunile această manifestare. Olimpiada are, aşadar, un pronunţat caracter civic, motiv să o salut în acest distinctiv mod şi în acest colţ de pagină. Scriu tableta asta pentrucei rămaşi acasă, pentru cei ce scrutează jocurile din unghiul minţii şi inimii. Cei plecaţi acolo dinadins ştiu de ce au plecat şi ce au de făcut, se întrec în arenă, sublim şi demn, din toate puterile lor de trup şi din toate puterile lor de minte. E vorba acum de noi, cei rămaşi, care abordăm jocurile ca spectacol, ignorînd (de fapt) substanţa lor sportivă, le abordăm ca spectacol al vieţii, al omului, al lumii de azi. Este foarte important să vorbim despre Olimpiada noastră, a celor rămaşi acasă, a celor care participă altfel, exclusiv cu mintea, cu forul lor interior, cu întregul lor fond afectiv, cu toată puterea lor de bine. Eu nu cunosc pe dinafară nobilul text al jurămîntului olimpic, dar sigur sînt că acestă proclamă, pe lingă vechiul adagiu al minţii sănătoase în trup sănătos, ţeluri de cunoaştere, de solidaritate umană, de prietenie, de pace şi înţelegere. La o repede întrebare, eu nici nu ştiu semnificaţia exact ştiinţifică a celor cinci cercuri olimpice; oricum, n-am îndoieli că ideea vigorii şi veşnicei tinereţi căreia se dedică închide în sine un şir de alte multe faţete, de o mare iradiaţie moral-spirituală : victoria voinţei şi per(Continuare In pag a 2-a) „Cora“ 1200-un nou tip de combină Specialiştii cunoscutei uzine „Semănătoarea“, din Capitală au adus noi îmbunătăţiri tehnologice unor utilaje şi maşini agricole. Printre cele mai recente realizări ce urmează a fi omologate se numără şi combina „Cora“ 1200 (variantă modernizată a „Gloriei“ C 12) şi două prototipuri de semănători superioare din punct de vedere tehnic tipului .SPC 6. Noul tip de combină, „Cora“, asigură o mărire a coeficientului de siguranţă, o creştere a parametrilor calitativi, precum şi o sporire a performanţelor în exploatare. Datorită soluţiilor tehnologice adoptate se elimină unele piese de schimb, se obţine un edeficient mai scăzut de impurităţi in boabe. Aceste soluţii au dus totodată la o reducere a greutăţii nete a combinei cu circa 200 kg. Fiind prevăzută cu cabină platformă de conducere şi comenzi grupate, este posibilă o supraveghere mai bună a mașinii in timpul funcționării. (Aferpres). Care este contribuţia dv. proprie de gîndire ? % Soluţii moderne, de maximă eficienţă în conceperea proiectelor In aceste zile imperativele cuprinse în documentele Conferinţei Naţionale a Partidului şi, în mod deosebit în Raportul prezentat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu au devenit cuvinte de ordine pentru lucrătorii din întreaga sferă economică în conceperea, construirea şi funcţionarea obiectivelor industriale : modernism, simţ al perspectivei, maximă economicitate şi randament. Dovadă şi modul in care au fost însuşite aceste cerinţe în gîndirea proiectanţilor constructori aparţinînd unui important institut de proiectări pentru industria chimică —IPROSIN. După cum se ştie pentru cincinalul în curs sectorului chimiei i-au fost destinate fonduri importante în vederea amplificării potenţialului său productiv. Noi obiective, secţii şi extinderi de fabrici sunt planificate să intre în funcţiune încă în cursul acestei etape. Şi mare parte din proiectele pe baza cărora se construiesc aceste obiective sunt concepute de cadrele de proiectanţi ale IPROSIN-ului. Sunt studii şi lucrări în care au fost asimilate soluţii constructive de ultimă noutate şi care — aşa cum au ţinut să sublinieze specialiştii institutului — modifică substanţial ritmul, calitatea, costurile investiţiilor. Interlocutorii noştri ne-au oferit citeva exemple ilustrative în acest sens. De pildă, în urma introducerii sistemelor de prefabricate etajate pe platforma Uzinelor de fibre sintetice de la Săvineşti, la construirea instalaţiilor de la Relon 4, Melana 4 şi Caprolactama 3 — capacităţi ce vor dubla, practic volumul productiv al actualului complex industrial — durata de execuţie a lucrărilor se reduce cu mai bine de o pătrime faţă de timpul consumat prin metodele clasice utilizate la primele obiective ale Săvineştiului. Se obţin, totodată, importante economii de metal — circa 2 000 de tone — şi de forţă de muncă. Ni se pare interesant să notăm că, la o conferinţă internaţională destinată prezentării unor metodologii moderne în realizarea betoanelor, ţinută nu demult la Braşov, soluţiile proiectanţilor IPROSIN-ului s-au situat printre cele mai interesante şi mai bine apreciate in rîndul cadrelor de specialişti de peste hotare. Am fost informaţi că în urmă cu câteva zile, s-au deschis lucrările şantierului extinderii de la Uzina de anvelope „Victoria“ Floreşti. Proiectul conceput de IPROSIN conţine o tehnologie eminamente nouă pe plan mondial : toate halele şi anexele vor fi realizate in prefabricare complexă. Pentru Lia Mărgărit (Continuare in pag. a 3-a) Cel de-al 100 000-lea vizitator la Muzeul de istorie a Republicii Socialiste România Ziua de ieri a consemnat la Muzeul de istorie a Republicii Socialiste România din Capitală un eveniment deosebit. A fost înregistrat cel de-al 100 000-lea vizitator. El este Ionel Popescu, șef de fermă la Cooperativa agricolă de producţie Breaza, judeţul Buzău. In cele patru luni de activitate Muzeul de istorie a Republicii Socialiste România a fost vizitat de locuitori din toate judeţele ţării. Alături de ei au admirat cele aproape 4 000 de exponate turişti din numeroase ţări ale lumii. De la deschidere, fondul muzeistic s-a îmbogăţit cu peste 700 de exponate de o deosebită valoare. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL U.R.S.S. Joi, 31 august a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe V. I. Drozdenko, ambasadorul extraordinar şi plenipotențiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărășească. PLANUL ANUAL Colectivul de muncă al şantierului nr. 4 Găvana al Trustului de construcţii industriale Piteşti, a anunţat îndeplinirea sarcinilor planului anual, cu 4 luni înainte de termen. Calcule estimative arată că pînă la finele anului în curs, acest colectiv care lucrează pe şantierele industriale din Piteşti Şi Curtea de Argeş va pune în funcţiune în avans faţă de grafic, mai multe obiective, printre care o nouă capacitate a secţiei de finisaj din cadrul întreprinderii „Textila“, Fabrica de încălţăminte şi secţia de congelare din Piteşti, precum şi Fabrica de bunuri electro-motorice „Electroargeş“ din Curtea de Argeş. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU. Împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ ÎN BELGIA La invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24-26 octombrie 1972. LA BEREVOIEŞTI Prima stafie pilot fie antropologie Părînd o obişnuită practică studenţească, cercetările antropologice care s-au întreprins de curînd în zona Muscelului nu s-au bucurat de publicitatea cuvenită. Dar dincolo de scopul didactic se află necesitatea investigării unor domenii de viaţă noi sau în devenire, ale cărei rezultate să fie puse la dispoziţia practicii sociale. Cercetările de anul acesta nu începeau aici pe teren virgin. Intre anii 1962—1964 a luat fiinţă la Berevoieşti un laborator de antropologie socială, pedagogică şi cultural-educaţională, devenit staţie pilot — prima de acest fel din ţara noastră —, la a cărei activitate permanentă de cercetare ştiinţifică participă cadre didactice universitare ale Academiei, ale Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului, ale Ministerului Sănătăţii, profesori şi studenţi ai Facultăţii de filozofie din Bucureşti, precum şi profesori şi medici din localitate. Zona nu a fost aleasă la întîmplare. La data aceea, judeţul Argeş se afla rămas în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice şi sociale, dar în pragul unor transformări care prefigurau unul dintre cele mai accelerate ritmuri. In Berevoieşti, locuitorii se aflau ocupaţi atît în agricultură, cit şi în minerit, unii dintre ei fiind statornici, alţii „navetişti“ pentru întreprinderile şi instituţiile din Cimpulung — oraş aşezat la o distanţă de 12 km. Din punct de vedere etnografic — şi mai larg, cultural — aici se conservau multe fapte tradiţionale şi chiar arhaice (în îmbrăcăminte, activităţi casnice, obiceiuri, limbă, folclor literar şi coregrafic etc.), în timp ce apăreau elemente cu totul noi, sub influenţa oraşului şi mijloacelor moderne de comunicare (radio, cinematograf, televizor etc.). De fapt antropologia românească s-a constituit ca ştiinţă aplicativă odată cu staţia pilot despre care vorbim şi, tot aici,şi-a realizat roadele de care se bucură şi renumele său pe plan internaţional. „Trebuie să vă reamintesc — spune prof. dr. V.V. Caramelea, conducătorul cercetărilor de aici — că orice ştiinţă se naşte intr-un anumit context social. Ştiinţa noastră antropologică socială, psihologică şi educaţională a început odată cu dezvoltarea multilaterală a ţării noastre, din necesitatea de a oferi acestei dezvoltări date ştiinţifice despre om. Astăzi, pe plan mondial numeroşi antropologi sociali şi psiho-culturali se ocupă cu studiul interacţionist dintre societate, cultură şi personalitate. Noi am socotit această tematică prioritară şi pentru ţara noastră, pentru că ne aflăm într-o perioadă de mari transformări în modul nostru de trai, cu profunde implicaţii în conştiinţă. Preluarea tematicii menţionate nu a însemnat şi preluarea orientării teoretice de acolo unde omul în raport cu societatea este înţeles altfel decit la noi. Am creat un aparat conceptual şi o metodologiespecializată şi interdisciplinară avînd la bază concepţia marxistă despre omul real în societate şi cultură în conexiunea în care trăieşte. De fapt, ce este o staţie pilot Marin Ioniţă (Continuare in pag. a 6-a) MINORUL , între presiunea tentaţiilor şi responsabilitatea Cu multiple şi variate disponibilităţi, tineretul, înscrie realizărilor noastre cotidiene pagini însemnate, fiind în acelaşi timp unul dintre marii beneficiari, ai eforturilor societăţii noastre. Cunoaşterea posbilităţilor, a preocupărilor şi aspiraţiilor tinerilor, în general, modelarea lor timpurie, în special, sînt tot atîtea condiţii ale antrenării şi integrării lor efective şi armonioase în viaţa socială, în ansamblul procesului ei de continuă perfecţionare. Preocuparea familiei, şcolii şi societăţii noastre, activitatea educativă îşi află debutul în copilăria timpurie, la vîrsta preşcolară, însoţind şi sprijinind permanent evoluţia adolescentului, mai tîrziu a tînărului, sub acţiunea convergentă a factorilor amintiţi. Cînd fluenţa acestui proces este întreruptă, cind apar bruiaje în armonia specifică activităţii de educaţie, fără a fi sesizate la timp, asistăm la manifestarea acelor situaţii cu caracter particular, înscrise de obicei în rîndul abaterilor de la normele sociale sau a stărilor infracţionale, încadrate de lege în sinteticul şi severul termen de „delincvenţă juvenilă". VINOVAŢI INOCENŢI Gara de Nord, ora 22:30. Oră la care afluenţa din gară este depăşită doar de sălile teatrelor şi cinematografelor care redau concomitent străzii, miile de spectatori. Peroanele, sălile de aşteptare, diversele tonete şi chioşcuri, restaurantul şi bufetul expres sunt animate ca in timpul zilei. Printre sutele de călători ce se perindă intr-un răstimp scurt, îşi înscriu prezenţa, neverosimilă la această oră, copii şi adolescenţi cărora părinţii sau educatorii ar trebui să re vegheze somnul. Sunt cei scăpaţi, nu ştim prin ce împrejurări, din mediul firesc, induşi în eroare de sfetnici necinstiţi, de anturaje dubioase. Ei, această minoritate infimă, se furişează printre călători, aşteaptă momentele lor de neatenţie, pentru a le sustrage vreun bagaj, dau tîrcoale cuşetelor pentru bagaje de mină, pentru a observa combinaţia de litere şi cifre, aleasă de fiecare. Observaţiile noastre, completate de altele asemănătoare din timpul zilei, sunt confirmate de tovarăşul col. VASILE CONSTANTIN, şeful Serviciului transporturi feroviare din cadrul Inspectoratului Miliţiei municipiului Bucureşti. „ Lucrătorii noştri trebuie să discearnă, din zecile de tineri ce se perindă zilnic prin gară, pe fugarii din mijlocul familiei şişcolii, pe aceia care îşi părăsesc locurile natale, atraşi de mirajul Capitalei sau pe cei care şi-au făcut — pentru puţin timp — din cerşit şi furt, o profesie. Zilnic, depistăm dintre aceştia doi-trei minori care comit abateri de la normele de convieţuire sau diferite infracţiuni. — Care este următoarea „haltă“ pentru aceştia ? — Şcolile de reeducare pentru delincvenţi sau Centrul de primire a minorilor pentru cei care vagabondează sau comit diferite abateri. Drumul urmat de aceşti minori este simplu, aproape linear. De la fuga de acasă la vagabondaj, iar de aici pînă la comiterea unei infracţiuni — un singur pas. Tentaţiile vieţii urbane sunt nenumărate, bunurile de consum expuse privirilor tinere, de asemenea. Toate acestea îi presează continuu. Familia, şcoala pot crea prin intervenţiile lor cotidiene sentimentul, siguranţa, că toate acestea, la vîrste potrivite, aparţin fiecăruia dintre noi. Mirajul Capitalei, centru urban prin excelenţă, este de asemenea un Mihai Suliman (Continuare in pag. a 2-a)