România Liberă, octombrie 1972 (Anul 30, nr. 8690-8715)
1972-10-01 / nr. 8690
Anul XXX Nr. 8690 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Toamna agricolă 1972, ÎNTR-O PERIOADĂ SCURTĂ, E NECESAR CA ÎNTREAGA RECOLTĂ SĂ FIE STRÎNSĂ ȘI DEPOZITATĂ ÎN HAMBARE |_| | RECOMANDĂRI ALE COLECTIVULUI CENTRAL DE ÎNDRUMARE Șl COORDONARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ Colectivul central de îndrumare și coordonare a lucrărilor agricole de toamnă a analizat stadiul activităţilor de sezon şi în funcţie de condiţiile climatice specifice acestei toamne, a stabilit o serie de măsuri în vederea unei mai largi concentrări de forţe umane şi mijloace tehnice la stringerea recoltei şi efectuarea insăminţărilor de toamnă. Au fost consultaţi academicieni, profesori, agronomi cu o îndelungată activitate şi bogată experienţă. S-a apreciat că, în general, datorită eforturilor mari ale ţăranilor cooperatori, mecanizatorilor şi specialiştilor care au lucrat şi in zilele ploioase s-au obţinut rezultate mai bune in ultima săptămînă la stringerea recoltei. Stadiul actual al lucrărilor şi îmbunătăţirea vremii impun o şi mai largă mobilizare a tuturor, forţelor şi folosirea mai deplină a maşinilor şi mijloacelor de transport, astfel ca într-o perioadă scurtă întreaga producţie să fie strânsă şi depozitată în hambare şi, totodată, să se însămînţeze integral suprafeţele prevăzute cu gnu, secară şi orz. In acest scop, colectivul central a recomandat : • Să se recolteze in continuare cu prioritate legumele, strugurii, fructele şi cartofii şi să se transporte zilnic toate cantităţile spre pieţele oraşelor, fabricile de conserve sau depozite. O grijă deosebită să se acorde recoltării cartofilor de săminţă, sortării şi depozitării lor corespunzătoare. • In zonele in care solul are multă umiditate şi nu poate fi insăminţat în perioada optimă, să se reamplaseze cultura griului după bune plante premergătoare. Pe terenurile cultivate cu leguminoase şi care urmează a fi însămînţate cu grîu, ingrăşămintele cu azot să se aplice în perioada de vegetaţie pentru a se evita levigarea acestora. • S-a recomandat să nu se folosească norme mari de sămință la hectar ci apropiate de limitele optime /inferioare, asigurîndu-se aplicarea integrală a celorlalte măsuri agrotehnice. • Colectivul central atrage atenţia asupra (Continuare in pag. a 3-a) Cum se desfăşoară in aceste zile Transportul recoltei Aflasem de la directorul I.L.F. — Mureş, ing. Duşa Nicolae, că pentru a asigura preluarea recoltei de pe cele 2 900 de ha. cultivate cu legume în judeţ, au fost concentrate 200 de autocamioane şi remorci tractate (80 ale I.L.F. şi 120 ale I.T.A.). Mai aflasem, de data aceasta din altă sursă, că şi pentru transportul sfeclei de zahăr de pe câmp au fost mobilizate un număr important de autovehicule şi alte mijloace. Aşadar, hai să vedem la faţa locului CUM SUNT FOLOSITE CAPACITĂŢILE DE TRANSPORT. Nici nu ieşim încă din oraş şi o coloană de zece autocamioane, purtînd emblema „Bun pentru recolta 1972“, mergea întins către Luduş. Oprim. — încotro mergeţi ? — Către Iernut. — Ce aveţi de făcut acolo? — Transportăm sfeclă şi cartofi. — Dar nu-i cam tirziu ? Este ora 11. De unde veniţi ? — Aparţinem de I.T.A. — Deva, autobaza 6 Hunedoara , am plecat de ieri de la ora 17 către Tg. Mureş cu destinaţia Seulia la C.A.P.-ul sau I.A.S.-ul de acolo. — Ştiţi unde se află comuna Seulia ? — Nu ştim. Nu ne-a spus nimeni şi cei care ne-au îndrumat, mai rău ne-au încurcat. — Unde se află coloana dv? — La Iernut. Timp de 19 ore, zece camioane a cite 5 tone şi-au irosit timpul pe şoselele mureşene în căutarea Şeuliei, localitate aflată la... 15 km de Iernut, sediul coloanei. II căutăm pe cel care i-a „îndrumat“ ultima dată şeful de coloană Iordănescu Alexandru, de la I.T.A. Deva . — Ştiţi unde se află Şeulia de Cîmpie ? — Nu ştiu domnule. Am întrebat şi eu pe-aici, ca să aflu. — Atunci cum de aţi trimis coloana spre Sighişoara ? (n.n. — exact în partea opusă a judeţului). — Eu ce era să le fac ? Puteau să întrebe şi ei. — Dar oricine v-ar fi spus că satul cu pricina se află aici, la o azvîrlitură de piatră de Iernut ! Bineînţeles, răspunderea a fost „pasată“ atunci, unui dispecer al comandamentului campaniei de recoltare. Secvenţa următoare s-a consumat în localitatea Găneşti. Tractorul 1—MS—3697 transporta ziua in amiaza mare, pe o vreme excelentă pentru recoltat, ţiglă. — Pentru cine transportaţi ţigla asta ? — Ea lui Ion Boriă, tractorist de-al nostru. — De unde sînteţi ? — S.M.A. Tirnăveni şi lucrăm la C.A.P. — Găneşti. — Cine a aprobat transportul ? — Şeful secţiei, Ion Corodi. Aflăm de la conducătorul vehiculului, că de trei zile a lucrat „pe sponci". Aşa, adunate, vreo patru ceasuri, la recoltă. Aflat in apropiere, inginerul şef al C.A.P. Găneşti ne declară că el personal nu are nevoie în clipa de faţă de tractor şi nici de altele pe care le-am întîlnit. Cu toate că recolta de ardei de pe ultimele 4 ha, stătea culeasă la marginea tarlalei în așteptarea remorcilor C.A.P.-ului. Corneliu Antim (Continuare In pag. a 3-a) SETEA DE PURITATE Aurel Baranga Intr-o Sală a Palatului înţesată pină la refuz de copii — mai puţini — şi de adulţi — foarte numeroşi — am văzut un film de desene animate, una dintre acele minuni colorate care au făcut faima lui Walt Disney şi imensa, inepuizabila bucurie a milioane şi milioane de oameni, care, în pofida atitor nefericiri şi atrocităţi cite au schilodit veacul nostru, au fost şi sint in continuare seduşi de arta marelui cineast, dar, mai ales, de inefabila lui puritate. Am urmărit timp de o oră ce se petrecea in lumea mirifică a ecranului şi m-am minunat de reacţia sălii. Povestea lui Walt Disney, o metaforă de nemărginită inocenţă, a fost trăită de spectatorii virstnici şi tineri cu o egală participare, aventurile Cerbului Bambi, reuşind să captiveze, să emoţioneze, dar, mai ales, să dea un imens sentiment de satisfacţie tuturor privitorilor, egal interesaţi ca viaţa, visul, nevinovăţia, candoarea să triumfe. Basmul lui Disney e simplu, direct, linear, lipsit de artificii şi de inutile zorzoane ca toate basmele ce ne-au legănat şi fermecat copilăria. Dar e inundat de o generozitate umană atit de debordantă, incit am uitat, împreună cu toată sala, că ascult un basm. La sfirşit fascinat, m-am trezit aplaudind. Cind s-a aprins lumina, am observat cu ochii umeziţi de o lacrimă ai spectatorilor emoţia(Continuare în pag. a B-a) SATUL COPILĂRIEI Adrian Paunescu O recentă iniţiativă a unui primar harnic şi inteligent, Florin Bădeancă, ne-a făcut ca, in această zi chiar, duminică 1 octombrie, noi mai mulţi fii ai comunei Bârca, judeţul Dolj, să ne întoarcem acasă, in satul copilăriei. Fireşte, nu ne întoarcem in rai, nu ne întoarcem nici măcar intr-o pură amintire a unei copilării pe care am trăit-o la ani diferiţi, cu intensităţi diferite. Sintem oameni lucizi, sintem oameni in toată firea şi pricepem că noi, cei ce trăim departe de satul copilăriei noastre, ne întoarcem în alt sat decit cel pe care l-am părăsit. Ne întoarcem intr-un sat care a umplut golurile create de noi cind l-am părăsit. Ne întoarcem intr-un sat care are puterea să renunţa la cei ce renunţă la el. Nici n-ar fi bine altfel. Un sat care să se tînguie permanent după fiii lui care au plecat să cucerească lumea, nu e de conceput. Oricit de mari valori ar produce, satul din care plecăm nu poate produce o valoare mai mare decit aceea pe care i-o dă puterea lui de a renunţa la promoţii succesive, emoţionat de noile naşteri. Valoarea cea mai înaltă a unei comunităţi de acest fel nu e una sau alta dintre valorile individuale pe care le-a cedat lumii, ci împrejurarea, că în continuare, ea poate produce valori in favoarea colectivităţii naţionale. Nici unul dintre noi, cei ce ne aflăm azi la Bârca, ori(Continuare in pag. a B-a) Duminică 1 octombrie 1972 LA RULMENTUL BRAŞOV SE Ştiam că, de cităva vreme, toate secţiile şi atelierele productive ale uzinei „Rulmentul“ Braşov lucrează cu trei schimburi complete. De aceea ne-am adresat ing. Petru Racoviţă, director tehnic cu problemele producţiei, rugîndu-l să ne relateze care au fost principalele măsuri tehnico-organizatorice aplicate care au condus la generalizarea schimburilor II şi III. — Intr-adevăr, am reuşit ca, după îndelungate şi insistente preocupări, să lucrăm, in prezent, cu trei schimburi complete în toate secţiile şi atelierele productive, succes de mare valoare pentru înfăptuirea exemplară a planului de producţie, pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Să ştiţi, însă, că cerinţele tehnico-organizatorice ale generalizării schimburilor II şi III nu permit gruparea în măsuri „principale“ şi „secundare“ şi nici adoptarea unor reţete universal valabile. De aceea, mă voi referi doar la cîteva probleme care au un caracter mai general de aplicabilitate şi care se pot adapta la specificul fiecărui proces tehnologic, produs sau loc de muncă. In primul rînd, folosirea in trei schimburi complete a întregii capacităţi de producţie existentă şi, in perspectivă, a celei ce va intra în dotare conform planului de dezvoltare, a impus ca un deziderat de bază perfecţionarea sistemului de programare şi încărcare a maşinilor pe tot fluxul tehnologic. Această operaţiune a avut drept scop eliminarea locurilor înguste, corelarea capacităţilor pe genuri de operaţii tehnologice şi asigurarea unei ritmicităţi continue a producţiei prin evitarea golurilor de lucru. Toate aceste măsuri nu se pot realiza decât pe baza unor încărcări analitice în funcţie de planul fiecărei luni şi de structura sortimentelor de plan. Apariţia unor greutăţi in echilibrarea acestor factori este aproape inerentă, mai ales din cauza neajunsurilor ce intervin în sectorul de aprovizionare. Pe de altă parte, generalizarea schimburilor II şi III nu se poate înfăptui fără a rezolva, în prealabil, problema cadrelor de muncitori cu înaltă calificare şi policalificaţi. Cunoscînd cerinţele uzinei, noi am reuşit ca, în 1971—1972, să calificăm circa 1 400 muncitori în meseriile de forjori, strungari, rectificatori etc. Paralel cu aceasta am reuşit să extindem şi polideservirea utilajelor şi agregatelor la aproximativ 1000 de maşini, din parcul existent. Măsura în ansamblu a fost posibilă ca urmare a eliberării unui mare număr de muncitori din sectoarele auxiliare, prin dezvoltarea mecanizării şi automatizării unor operaţiuni folosind benzi automate de U A IN TREI COMPLETE transport, ridicătoare pneumohidraulice, maşini semiautomate de montaj etc. Cit priveşte asistenţa tehnică in schimburile II şi III ne-am preocupat să fie asigurată prin maiştri de schimb pe fiecare atelier, de către un tehnician, şef de atelier sau de secţie, pe fiecare schimb şi de un reprezentant al consiliului oamenilor muncii, care să poată interveni operativ şi cu competenţă în rezolvarea oricărei probleme ce poate afecta bunul mers al producţiei in uzină. Coordonarea fluxului tehnologic între secții este făcute de tehnicieni-dispeceri în toate cele trei schimburi. — Ce rezultate a adus în 1972, I. Piticu corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 3-a) Miine se nou! an universitar Noul an universitar care se deschide mîine poartă cu sine hotărirea unei tot mai intense, responsabile şi entuziaste integrări a şcolii noastre superioare în viaţa economico-socială a României socialiste şi în climatul de emulaţie în rîndul tuturor membrilor societăţii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului. Cu un an în urmă, la acest prilej inaugural, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu-se cadrelor didactice şi studenţilor, definea ca o permanenţă cardinală a societăţii noastre acţiunea de formare a omului nou : „Să punem permanent în centrul tuturor preocupărilor omul, educarea lui, ridicarea conştiinţei sale“. „In acest proces multilateral — spunea secretarul general al partidului — de formare a omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă, un loc primordial îl ocupă învăţământul ca factor principal de educaţie şi cultură. Prin făurirea omului nou, cu o conştiinţă revoluţionară ridicată, înţelegem formarea unui om stăpîn pe tot ceea ce posedă mai bun cunoaşterea umană în toate domeniile de activitate“. Cu o perspectivă largă şi stimulatoare in faţă, învăţămîntul superior românesc are de atins indici de eficienţă ridicaţi. Avem astăzi 47 institute cu 187 facultăţi repartizate in 19 centre universitare. Instituţiile de învăţămînt superior au in subordine 55 unităţi de cercetare, 17 centre de cercetare, 5 centre de calcul, 27 laboratoare de cercetări, 6 staţiuni experimentale. Din 10 000 locuitori, 75 sunt studenţi. In deceniul 1971-1980 vor absolvi studiile superioare 280 000 studenţi, faţă de 180 000 în deceniul trecut. Invăţămîntul de subingineri creşte faţă de anul trecut cu 26%. Celor 320 ateliereşcoală li se adaugă acum încă 130. Au fost construite spaţii de învăţămînt în suprafaţă de 65 000 mp, cămine cu 800 locuri. Din senatele universitare fac parte 500 membri, iar din consiliile profesorale ale facultăţilor, 3 600. 800 sint reprezentanţi ai producţiei şi cercetării, ai organelor locale, alţi aproape 800 sint reprezentanţi ai studenţilor. In vara care a trecut, a fost repartizată în producţie cea mai mare promoţie din istoria invăţămîntului românesc — 27 000 absolvenţi proveniţi din seriile cu 4 şi 5 ani ai facultăţilor.Planurile de învăţămînt urmărind fie îmbunătăţirea pregătirii specialiştilor în domeniul tehnologiei, utilajelor moderne, aparaturii de măsură, control şi automatizare, fie reorganizarea învăţămîntului economic pe profilul ramurilor din economie, fie restructurarea învăţămîntului de chimie, urmează să răspundă comandamentelor precizate în documentele politice care stau la baza dinamicii întregii noastre societăţi. In acelaşi timp, prin instituirea unei riguroase discipline a programelor, prin introducerea noilor (Continuare in pag. a 3-a) Deputaţii şi controlul activităţii obşteşti — Tovarăşe preşedinte, ziarul nostru a publicat in repetate rînduri rezultatele controalelor efectuate de Comisia ce o prezidaţi în diferite zone ale vieţii social-politice ale ţării. Cum vă organizaţi această muncă de control, pentru ca ea să fie eficientă ? — Mi-am pus şi eu această Întrebare, in 1969, anul cind am întreprins prima noastră acţiune de control în legătură cu contribuţia comisiilor permanente de deputaţi judeţeni, municipali, orăşeneşti, la edificarea social-politică a ţării. Răspunsul aflat atunci l-am perfecţionat continuu, imbogăţindu-l prin datele experienţei noastre ulterioare, şi acesta se exprima asa controalele deputaţilor comisiei ce o conduc se efectuează în întregimea lor cu ajutorul a sute şi mii de oameni — deputaţii din toate consiliile populare, cetăţenii care activează în cadrul controlului obştesc, membrii comitetelor de cetăţeni ai asociaţiei de locatari, etc. —intr-un cuvînt cu toţi aceia care activează spre binele obştesc în numele unui mandat încredinţat de cetăţeni. — Faţă de complexitatea problemelor pe care le ridică controalele ce vi le programaţi, nu consideraţi util să recurgeţi şi la sprijinul unor specialişti ? — Sigur, noi avem nevoie şi de specialişti. Experienţa noastră dovedeşte însă că, în controalele făcute, o contribuţie masivă o aduc nemijlocit deputaţii locali, cetăţenii, întrucît ei cunosc direct realitatea. In schimb, cu părere de rău vă spun că au fost încercări din partea unor specialişti de a minimaliza gravitatea unor stări de fapt constatate, încercînd ca, în concluziile pe care le-au întocmit, să micşoreze răspunderea unor organe controlate. Misiunea noastră este, mai presus de toate, să informăm exact Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Stat asupra realităţilor actuale pentru a stabili măsurile cele mai potrivite pentru respectarea legilor adoptate şi aplicarea lor. — In ce fel se oglindeşte punctul de vedere al maselor largi de cetăţeni cu care colaboraţi în propunerile ce le faceţi Consiliului de Stat ? — Tocmai contactul nemijlocit cu reprezentanţii locali ai cetăţenilor nu permite să fim mai operativi în informarea conducerii statului cu unele situaţii care nu suferă amînare. M-aş referi, in acest sens, la sesizările noastre adresate Consiliului de Stat cu privire la cunoscutele abuzuri în legătură cu locuinţele proprietate personală, determinînd, în ultima instanţă, măsurile ce se cunosc în curmarea acestui fenomen de inechitate. Aceste încălcări ale legii ne-au fost aduse la cunoştinţă tocmai de deputaţii locali, de diferiţi cetăţeni. In trimestrul I al acestui an, am controlat modul de aplicare a legii privind repartizarea şi întreţinerea fondului locativ : faptul că Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală a organizat, ulterior, o consfătuire pe ţară privind îndreptarea situaţiei rezultînd din criticile noastre, sau faptul că se depun, acum, eforturi, pentru simplificarea formalităţilor de atribuire a spaţiului locativ, sunt doar două din propunerile noastre adresate Consiliului de Stat care exprimă punctul de vedere asupra aplicării acestei legi al sutelor de deputaţi locali, al membrilor asociaţiilor de locatari din ţară, cu care am făcut controlul. Sau, dacă acum se caută soluţii pentru elaborarea unui proiect de lege care să conţină cadrul general pentru desfăşurarea activităţii de prestări de servicii pentru populaţie — acesta vine, neîndoios, în întimpinarea cerinţelor îndreptăţite ale reprezentanţilor locali ai cetăţenilor cu care am colaborat, anul trecut, la controlarea activităţii de prestări de servicii. — In ţară avem 165 000 de deputaţi... — Peste 165 000 de la cei din Marea Adunare Naţională şi pină la cei din consiliile populare_comunale. Vă daţi seama ce forţă colosală poate reprezenta Graziela Vântu (Continuare In pag. a 2-a) Opiniile tovarăşului Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei permanente pentru consiliile populare şi administraţia de stat a Marii Adunări Naţionale A-i servi pe oameni, înseamnă a-i servi cum vor ei // — Ce arie de activitate are Centrala dumneavoastră ? — Îndrumă şi coordonează activitatea tehnică, economică şi socială a tuturor întreprinderilor de confecţii din Moldova, Oltenia şi Muntenia. — Ce însemnăm noi, ca producător de confecţii, în lume ? — La ora actuală, concurăm, prin organizare, tehnologie şi construcţia îmbrăcăminţii cu ţările avansate. Am devenit concurenţi serioşi. — Ce face Centrala pentru întreprinderi, ce fac ele pentru Centrală ? — Ne străduim ca fabrica din Bucureşti să fie organizată şi să producă impecabil, încercăm permanent să ridicăm întreprinderile din spaţiul Centralei la nivelul surorii lor din Capitală. — Relaţiei minister-centrală aveţi ceva să-i reproşaţi ? — Ministerul se mai cramponează de prerogative, in fond, Convorbire cu losif Steinbach, directorul general al Centralei de confecţii Bucureşti ale noastre , menţine o serie de paralelisme, de direcţii prea umflate etc. Pretinde informări inutile, deşi nu le citeşte, nu-i sint de folos, controlează şi în direcţii secundare. — Imaginaţi-vă că sînteţi cumpărător de confecţii în magazinele noastre. Ce v-ar place, ce nu v-ar place ? Să începem de la cele pentru copii... — Vechea problemă a confecţiilor pentru copii este acum în bună măsură rezolvată. Alt punct nevralgic, sortimentul de cămăşi bărbăteşti va fi satisfăcător, în toate sensurile, începînd cu trimestrul IV. Nu-mi place cum sunt prezentate produsele noastre. Pregătim o manieră cu totul nouă. Suntem dispuși să suportăm costul tuturor ambalajelor, ca să terminăm odată cu prezentarea actuală, care nu incită clientul și maschează valoarea produselor. Am alocat pentru începuturile unui echipament şi a unui stil de prezentare modernă, 50 milioane lei numai pină în anul 1975. Rămîne doar ca Ministerul Chimiei să ne ajute cu materia primă. — Confecţiile destinate pieţei interne arată la fel cu cele pe care le exportăm ? — Vrem să unificăm tehnologiile. In curînd, toată producţia fabricilor noastre va fi realizată după o tehnologie unică. Sintem in măsură să efectuăm acest pas. (Continuare In pag. a 3-a) ia Tovarăşului MAO TZEDUN preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului DUN BIU preşedinte ad-interim al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, In numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, ale Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări, împreună cu salutul nostru tovărăşesc cu prilejul celei de-a XXIlI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. . Incununînd cu succes lupta revoluţionară dusă de decenii de-a rîndul de poporul chinez, sub conducerea Partidului său Comunist, împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială — proclamarea Republicii Populare Chineze a marcat un moment de cotitură istorică în destinele poporului chinez, înscriindu-se totodată ca un eveniment cu profunde semnificaţii pe plan internaţional, o contribuţie de seamă la schimbarea radicală a raportului de forţe în favoarea socialismului şi comunismului. Datorită marilor transformări înfăptuite in viaţa politică, economică şi socială a ţării, muncii pline de abnegaţie a poporului, Republica Populară Chineză a devenit in anii puterii populare un stat socialist înfloritor, o mare forţă internaţională. Realizările remarcabile obţinute de harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, ştiinţei şi tehnicii, în ridicarea bunăstării sale, afirmarea tot mai puternică a Chinei populare pe arena internaţională, umplu de bucurie inimile tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Poporul român acordă o înaltă preţuire prieteniei frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză. Relevind ce satisfacţie faptul că legăturile tovărăşeşti de colaborare multilaterală şi întrajutorare reciprocă dintre partidele, ţările şi popoarele noastre cunosc o evoluţie mereu ascendentă, ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că aceste relaţii, întemeiate pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, se vor adinei şi întări continuu, in interesul ambelor noastre popoare, al forţelor antiimperialiste, spre binele cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii dv. sărbători vă adresăm dumneavoastră poporului chinez urarea fierbinte de a obţine noi şi strălucite victorii în opera de făurire a socialismului, de inflorire a Republicii Populare Chineze. Trăiască prietenia şi solidaritatea frăţească dintre poporul român şi poporul chinez ! Nicolae Ceauşescu Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România • Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România