România Liberă, octombrie 1972 (Anul 30, nr. 8690-8715)

1972-10-01 / nr. 8690

Anul XXX Nr. 8690 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Toamna agricolă 1972, ÎNTR-O PERIOADĂ SCURTĂ, E NECESAR CA ÎNTREAGA RECOLTĂ SĂ FIE STRÎNSĂ ȘI DEPOZITATĂ ÎN HAMBARE |_| | RECOMANDĂRI ALE COLECTIVULUI CENTRAL DE ÎNDRUMARE Șl COORDONARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ Colectivul central de îndrumare și coordonare a lucrărilor agricole de toamnă a analizat stadiul activităţilor de sezon şi în funcţie de condiţiile climatice specifice acestei toamne, a sta­bilit o serie de măsuri în vederea unei mai largi concentrări de forţe umane şi mijloace tehnice la stringerea recoltei şi efectuarea insăminţărilor de toamnă. Au fost consultaţi academicieni, pro­fesori, agronomi cu o îndelungată activitate şi bogată experienţă. S-a apreciat că, în general, datorită eforturilor mari ale ţăranilor cooperatori, mecanizato­rilor şi specialiştilor care au lucrat şi in zilele ploioase s-au obţinut rezultate mai bune in ul­tima săptămînă la stringerea recoltei. Stadiul actual al lucrărilor şi îmbunătăţirea vremii impun o şi mai largă mobilizare a tuturor, forţelor şi folosirea mai deplină a maşinilor şi mijloacelor de transport, astfel ca într-o perioadă scurtă întreaga producţie să fie strânsă şi depozitată în hambare şi, totodată, să se însămînţeze integral suprafeţele prevăzute cu gnu, secară şi orz. In acest scop, colectivul central a recomandat : • Să se recolteze in continuare cu priorita­te legumele, strugurii, fructele şi cartofii şi să se transporte zil­nic toate cantităţile spre pieţele oraşelor, fabricile de conserve sau depozite. O grijă deosebită să se acorde recoltării cartofilor de săminţă, sortării şi de­pozitării lor corespun­zătoare. • In zonele in care solul are multă umidi­tate şi nu poate fi in­­săminţat în perioada optimă, să se reampla­­seze cultura griului după bune plante pre­mergătoare. Pe terenu­rile cultivate cu legu­minoase şi care urmea­ză a fi însămînţate cu grîu, ingrăşămintele cu azot să se aplice în perioada de vegetaţie pentru a se evita levi­­garea acestora. • S-a recomandat să nu se folosească norme mari de sămință la hectar ci apropiate de limitele optime /inferi­oare, asigurîndu-se a­­plicarea integrală a celorlalte măsuri agro­­tehnice. • Colectivul central atrage atenţia asupra (Continuare in pag. a 3-a) Cum se desfăşoară in aceste zile Transportul recoltei Aflasem de la directorul I.L.F. — Mureş, ing. Duşa Nicolae, că pentru a asigura preluarea recoltei de pe cele 2 900 de ha. cultivate cu le­gume în judeţ, au fost con­centrate 200 de autocamioane şi remorci tractate (80 ale I.L.F. şi 120 ale I.T.A.). Mai aflasem, de data aceasta din altă sursă, că şi pentru trans­portul sfeclei de zahăr de pe câmp au fost mobilizate un număr important de autove­hicule şi alte mijloace. Aşa­dar, hai să vedem la faţa locului CUM SUNT FO­LOSITE CAPACITĂŢILE DE TRANSPORT. Nici nu ieşim încă din oraş şi o coloană de zece autoca­mioane, purtînd emblema „Bun pentru recolta 1972“, mergea întins către Luduş. Oprim. — încotro mergeţi ? — Către Iernut. — Ce aveţi de făcut acolo? — Transportăm sfeclă şi cartofi. — Dar nu-i cam tirziu ? Este ora 11. De unde veniţi ? — Aparţinem de I.T.A. — Deva, autobaza 6 Hunedoa­ra , am plecat de ieri de la ora 17 către Tg. Mureş cu destinaţia Seulia la C.A.P.-ul sau I.A.S.-ul de acolo. — Ştiţi unde se află co­muna Seulia ? — Nu ştim. Nu ne-a spus nimeni şi cei care ne-au în­drumat, mai rău ne-au încurcat. — Unde se află coloana dv? — La Iernut. Timp de 19 ore, zece ca­mioane a cite 5 tone şi-au irosit timpul pe şoselele mureşene în căutarea Şeu­­liei, localitate aflată la... 15 km de Iernut, sediul co­loanei. II căutăm pe cel care i-a „îndrumat“ ultima dată­­ şeful de coloană Ior­­dănescu Alexandru, de la I.T.A. Deva . — Ştiţi unde se află Şeu­­lia de Cîmpie ? — Nu ştiu domnule. Am întrebat şi eu pe-aici, ca să aflu. — Atunci cum de aţi tri­mis coloana spre Sighi­şoara ? (n.n. — exact în partea opusă a judeţului). — Eu ce era să le fac ? Puteau să întrebe şi ei. — Dar oricine v-ar fi spus că satul cu pricina se află aici, la o azvîrlitură de piatră de Iernut ! Bineînţeles, răspunderea a fost „pasată“ atunci, unui dispecer al comandamentu­lui campaniei de recoltare. Secvenţa următoare s-a consumat în localitatea Gă­­neşti. Tractorul 1—MS—3697 transporta ziua in amiaza mare, pe o vreme excelentă pentru recoltat, ţiglă. — Pentru cine transpor­taţi ţigla asta ? — Ea lui Ion B­o­r­i­­­ă, tractorist de-al nostru. — De unde sînteţi ? — S.M.A. Tirnăveni şi lu­crăm la C.A.P. — Găneşti. — Cine a aprobat tran­sportul ? — Şeful secţiei, Ion Corodi. Aflăm de la conducătorul vehiculului, că de trei zile a lucrat „pe sponci". Aşa, a­­dunate, vreo patru ceasuri, la recoltă. Aflat in apropie­re, inginerul şef al C.A.P. Găneşti ne declară că el per­sonal nu are nevoie în clipa de faţă de tractor şi nici de altele pe care le-am întîlnit. Cu toate că recolta de ardei de pe ultimele 4 ha, stătea culeasă la marginea tarlalei în așteptarea re­morcilor C.A.P.-ului. Corneliu Antim (Continuare In pag. a 3-a) SETEA DE PURITATE Aurel Baranga Intr-o Sală a Palatului înţesată pină la re­fuz de copii — mai puţini — şi de adulţi — foarte numeroşi — am văzut un film de de­sene animate, una dintre acele minuni colo­rate care au făcut faima lui Walt Disney şi imensa, inepuizabila bucurie a milioane­ şi milioane de oameni, care, în pofida atitor nefericiri şi atrocităţi cite au schilodit vea­cul nostru, au fost şi sint in continuare se­duşi de arta marelui cineast, dar, mai ales, de inefabila lui puritate. Am urmărit timp de o oră ce se petrecea in lumea mirifică a ecranului şi m-am minunat de reacţia sălii. Povestea lui Walt Disney, o metaforă de­­ nemărginită inocenţă, a fost trăită de specta­torii virstnici şi tineri cu o egală participare, aventurile Cerbului Bambi, reuşind să cap­tiveze, să emoţioneze, dar, mai ales, să dea un imens sentiment de satisfacţie tuturor privitorilor, egal interesaţi ca viaţa, visul, nevinovăţia, candoarea să triumfe. Basmul lui Disney e simplu, direct, linear, lipsit de artificii şi de inutile zorzoane ca toate basmele ce ne-au legănat şi fermecat copilăria. Dar e inundat de o generozitate umană atit de debordantă, incit am uitat, împreună cu toată sala, că ascult un basm. La sfirşit fascinat, m-am trezit aplaudind. Cind s-a aprins lumina, am observat cu ochii umeziţi de o lacrimă ai spectatorilor emoţia­(Continuare în pag. a B-a) SATUL COPILĂRIEI Adrian Paunescu O recentă iniţiativă a unui primar harnic şi inteligent, Florin Bădeancă, ne-a făcut ca, in această zi chiar, duminică 1 octombrie, noi mai mulţi fii ai comunei Bârca, judeţul Dolj, să ne întoarcem acasă, in satul copilă­riei. Fireşte, nu ne întoarcem in rai, nu ne întoarcem nici măcar intr-o pură amintire a unei copilării pe care am trăit-o la ani diferiţi, cu intensităţi diferite. Sintem­ oa­meni lucizi, sintem­ oameni in toată firea şi pricepem că noi, cei ce trăim departe de satul copilăriei noastre, ne întoarcem în alt sat decit cel pe care l-am părăsit. Ne întoar­cem intr-un sat care a umplut golurile create de noi cind l-am părăsit. Ne întoarcem in­tr-un sat care are puterea să renunţa la cei ce renunţă la el. Nici n-ar fi bine altfel. Un sat care să se tînguie permanent după fiii lui care au plecat să cucerească lumea, nu e de conceput. Oricit de mari valori ar produce, satul din care plecăm nu poate produce o valoare mai mare decit aceea pe care i-o dă puterea lui de a renunţa la promoţii succe­sive, emoţionat de noile naşteri. Valoa­rea cea mai înaltă a unei comunităţi de a­­cest fel nu e una sau alta dintre valorile in­dividuale pe care le-a cedat lumii, ci împreju­rarea, că în continuare, ea poate produce valori in favoarea colectivităţii naţionale. Nici unul dintre noi, cei ce ne aflăm azi la Bârca, ori­(Continuare in pag. a B-a) Duminică 1 octombrie 1972 LA RULMENTUL­ BRAŞOV SE Ştiam că, de cităva vreme, toate secţiile şi atelierele pro­ductive ale uzinei „Rulmentul“ Braşov lucrează cu trei schim­buri complete. De aceea ne-am adresat ing. Petru Racoviţă, di­rector tehnic cu problemele pro­ducţiei, rugîndu-l să ne relateze care au fost principalele măsuri tehnico-organizatorice aplicate care au condus la generalizarea schimburilor II şi III. — Intr-adevăr, am reuşit ca, după îndelungate şi insistente preocupări, să lucrăm, in pre­zent, cu trei schimburi com­plete în toate secţiile şi atelie­rele productive, succes de mare valoare pentru înfăptuirea exem­plară a planului de producţie, pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Să ştiţi, însă, că cerinţele tehnico-organizato­­rice ale generalizării schimburi­lor II şi III nu permit gruparea în măsuri „principale“ şi „se­cundare“ şi nici adoptarea unor reţete universal valabile. De aceea, mă voi referi doar la cîteva probleme care au un ca­racter mai general de aplicabili­tate şi care se pot adapta la spe­cificul fiecărui proces tehnolo­gic, produs sau loc de muncă. In primul rînd, folosirea in trei schimburi complete a între­gii capacităţi de producţie exis­tentă şi, in perspectivă, a celei ce va intra în dotare conform planului de dezvoltare, a impus ca un deziderat de bază perfec­ţionarea sistemului de progra­mare şi încărcare a maşinilor pe tot fluxul tehnologic. Această operaţiune a avut drept scop eliminarea locurilor înguste, co­relarea capacităţilor pe genuri de operaţii tehnologice şi asigu­rarea unei ritmicităţi continue a producţiei prin evitarea golu­rilor de lucru. Toate aceste mă­suri nu se pot realiza decât pe baza unor încărcări analitice în funcţie de planul fiecărei luni şi de structura sortimentelor de plan. Apariţia unor greutăţi in echilibrarea acestor factori este aproape inerentă, mai ales din cauza neajunsurilor ce intervin în sectorul de aprovizionare. Pe de altă parte, generalizarea schimburilor II şi III nu se poa­te înfăptui fără a rezolva, în prealabil, problema cadrelor de muncitori cu înaltă calificare şi policalificaţi. Cunoscînd cerin­ţele uzinei, noi am reuşit ca, în 1971—1972, să calificăm circa 1 400 muncitori în meseriile de forjori, strungari, rectificatori etc. Paralel cu aceasta am reu­şit să extindem şi polideservirea utilajelor şi agregatelor la apro­ximativ 1000 de maşini, din par­cul existent. Măsura în ansam­blu a fost posibilă ca urmare a eliberării unui mare număr de muncitori din sectoarele auxilia­re, prin dezvoltarea mecanizării şi automatizării unor opera­ţiuni folosind benzi automate de U A IN TREI COMPLETE transport, ridicătoare pneumo­­hidraulice, maşini semiautomate de montaj etc. Cit priveşte asistenţa tehnică in schimburile II şi III ne-am preocupat să fie asigurată prin maiştri de schimb pe fiecare atelier, de către un tehnician, şef de atelier sau de secţie, pe fiecare schimb şi de un repre­zentant al consiliului oamenilor muncii, care să poată interveni operativ şi cu competenţă în re­zolvarea oricărei probleme ce poate afecta bunul mers al pro­ducţiei in uzină. Coordonarea fluxului tehnologic între secții este făcute de tehnicieni-dispe­­ceri în toate cele trei schimburi. — Ce rezultate a adus în 1972, I. Piticu corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 3-a) Miine se nou! an universitar Noul an universitar care se deschide mîine poartă cu sine hotărirea unei tot mai intense, responsabile şi en­tuziaste integrări a şcolii noastre superioare în viaţa economico-socială a Româ­niei socialiste şi în climatul de emulaţie în rîndul tutu­ror membrilor societăţii pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului. Cu un an în urmă, la acest prilej inau­gural, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu-se ca­drelor didactice şi studenţi­lor, definea ca o permanen­ţă cardinală a societăţii noastre acţiunea de formare a omului nou : „Să punem permanent în centrul tutu­ror preocupărilor omul, edu­carea lui, ridicarea conştiin­ţei sale“. „In acest proces multilateral — spunea secre­tarul general al partidului — de formare a omului nou, cu o înaltă conştiinţă socia­listă, un loc primordial îl ocupă învăţământul ca fac­tor principal de educaţie şi cultură. Prin făurirea omu­lui nou, cu o conştiinţă re­voluţionară ridicată, înţele­gem formarea unui om stă­­pîn pe tot ceea ce posedă mai bun cunoaşterea umană în toate domeniile de acti­vitate“. Cu o perspectivă largă şi stimulatoare in faţă, învăţă­­mîntul superior românesc are de atins indici de efi­cienţă ridicaţi. Avem astăzi 47 institute cu 187 facultăţi repartizate in 19 centre uni­versitare. Instituţiile de în­­văţămînt superior au in su­bordine 55 unităţi de cerce­tare, 17 centre de cercetare, 5 centre de calcul, 27 labo­ratoare de cercetări, 6 sta­ţiuni experimentale. Din 10 000 locuitori, 75 sunt stu­denţi. In deceniul 1971-1980 vor absolvi studiile superioa­re 280 000 studenţi, faţă de 180 000 în deceniul trecut. Invăţămîntul de subingineri creşte faţă de anul trecut cu 26%. Celor 320 ateliere­­şcoală li se adaugă acum încă 130. Au fost construite spaţii de învăţămînt în su­prafaţă de 65 000 mp, cămine cu 800 locuri. Din senatele universitare fac parte­­ 500 membri, iar din cons­iliile profesorale ale facultăţilor, 3 600. 800 sint reprezentanţi ai producţiei şi cercetării, ai organelor locale, alţi aproa­pe 800 sint reprezentanţi ai studenţilor. In vara care a trecut, a fost repartizată în producţie cea mai mare pro­moţie din istoria invăţămîn­­tului românesc — 27 000 ab­solvenţi proveniţi din seriile cu 4 şi 5 ani ai facultăţilor.­­Planurile de învăţămînt urmărind fie îmbunătăţirea pregătirii specialiştilor în domeniul tehnologiei, utila­jelor moderne, aparaturii de măsură, control şi automati­zare, fie reorganizarea învă­­ţămîntului economic pe pro­filul ramurilor din economie, fie restructurarea învăţă­­mîntului de chimie, urmează să răspundă comandamente­lor precizate în documentele politice care stau la baza dinamicii întregii noastre societăţi. In acelaşi timp, prin instituirea unei rigu­roase discipline a programe­lor, prin introducerea noilor (Continuare in pag. a 3-a) Deputaţii şi controlul activităţii obşteşti — Tovarăşe preşedinte, ziarul nostru a publicat in repetate rînduri rezultatele controale­lor efectuate de Comisia ce o prezidaţi în diferite zone ale vieţii social-politice ale ţării. Cum vă organizaţi această mun­că de control, pentru ca ea să fie eficientă ? — Mi-am pus şi eu această În­trebare, in 1969, anul cind am întreprins prima noastră acţiu­ne de control în legătură cu contribuţia comisiilor perma­nente de deputaţi judeţeni, mu­nicipali, orăşeneşti, la edificarea social-politică a ţării. Răspunsul aflat atunci l-am perfecţionat continuu, imbogăţindu-l prin datele experienţei noastre ul­terioare, şi acesta se exprima asa­­ controalele deputaţilor co­misiei ce o conduc se efectuează în întregimea lor cu ajutorul a sute şi mii de oameni — depu­taţii din toate consiliile popula­re, cetăţenii care activează în cadrul controlului obştesc, mem­brii comitetelor de cetăţeni ai asociaţiei de locatari, etc. —­in­tr-un cuvînt cu toţi aceia care activează spre binele obştesc în numele unui mandat încredinţat de cetăţeni. — Faţă de complexitatea pro­blemelor pe care le ridică con­troalele ce vi le programaţi, nu consideraţi util să recurgeţi şi la sprijinul unor specialişti ? — Sigur, noi avem nevoie şi de specialişti. Experienţa noas­tră dovedeşte însă că, în con­troalele făcute, o contribuţie masivă o aduc nemijlocit depu­taţii locali, cetăţenii, întrucît ei cunosc direct realitatea. In schimb, cu părere de rău vă spun că au fost încercări din partea unor specialişti de a minimaliza gravitatea unor stări de fapt constatate, încer­­cînd ca, în concluziile pe care le-au întocmit, să micşoreze răs­punderea unor organe contro­late. Misiunea noastră este, mai presus de toate, să informăm exact Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Stat asupra re­alităţilor actuale pentru a sta­bili măsurile cele mai potrivite pentru respectarea legilor adop­tate şi aplicarea lor. — In ce fel se oglindeşte punctul de vedere al maselor largi de cetăţeni cu care cola­boraţi în propunerile ce le fa­ceţi Consiliului de Stat ? — Tocmai contactul nemijlo­cit cu reprezentanţii locali ai cetăţenilor nu permite să fim mai operativi în informarea conducerii statului cu unele si­tuaţii care nu suferă amînare. M-aş referi, in acest sens, la sesizările noastre adresate Con­siliului de Stat cu privire la cunoscutele abuzuri în legătură cu locuinţele proprietate perso­nală, determinînd, în ultima instanţă, măsurile ce se cunosc în curmarea acestui fenomen de inechitate. Aceste încălcări ale legii ne-au fost aduse la cu­noştinţă tocmai de deputaţii lo­cali, de diferiţi cetăţeni. In tri­mestrul I al acestui an, am con­trolat modul de aplicare a legii privind repartizarea şi întreţi­nerea fondului locativ : faptul că Comitetul de Stat pentru E­­conomia şi Administraţia Lo­cală a organizat, ulterior, o consfătuire pe ţară privind în­dreptarea situaţiei rezultînd din criticile noastre, sau faptul că se depun, acum, eforturi, pentru simplificarea formalită­ţilor de atribuire a spaţiului locativ, sunt doar două din pro­punerile noastre adresate Con­siliului de Stat care exprimă punctul de vedere asupra apli­cării acestei legi al sutelor de deputaţi locali, al membrilor asociaţiilor de locatari din ţară, cu care am făcut controlul. Sau, dacă acum se caută solu­ţii pentru elaborarea unui pro­iect de lege care să conţină ca­drul general pentru desfăşura­rea activităţii de prestări de servicii pentru populaţie — a­­cesta vine, neîndoios, în întim­­pinarea cerinţelor îndreptăţite ale reprezentanţilor locali ai cetăţenilor cu care am colabo­rat, anul trecut, la controlarea activităţii de prestări de servi­cii. — In ţară avem 165 000 de de­putaţi... — Peste 165 000 de la cei din Marea Adunare Naţională şi pină la cei din consiliile popu­­lare_comunale. Vă daţi seama ce forţă colosală poate reprezenta Graziela Vântu (Continuare In pag. a 2-a) Opiniile tovarăşului Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei permanente pentru consiliile populare şi administraţia de stat a Marii Adunări Naţionale A-i servi pe oameni, înseamnă a-i servi cum vor ei //­ — Ce arie de activitate are Centrala dumneavoastră ? — Îndrumă şi coordonează ac­tivitatea tehnică, economică şi socială a tuturor întreprinderi­lor de confecţii din Moldova, Oltenia şi Muntenia. — Ce însemnăm noi, ca produ­cător de confecţii, în lume ? — La ora actuală, concurăm, prin organizare, tehnologie şi construcţia îmbrăcăminţii cu ţă­rile avansate. Am devenit con­curenţi serioşi. — Ce face Centrala pentru în­treprinderi, ce fac ele pentru Centrală ? — Ne străduim ca fabrica din Bucureşti să fie organizată şi să producă impecabil, încercăm permanent să ridicăm întreprin­derile din spaţiul Centralei la nivelul surorii lor din Capitală. — Relaţiei minister-centrală aveţi ceva să-i reproşaţi ? — Ministerul se mai crampo­nează de prerogative, in fond, Convorbire cu losif Steinbach, directorul general al Centralei de confecţii Bucureşti ale noastre , menţine o serie de paralelisme, de direcţii prea umflate etc. Pretinde informări inutile, deşi nu le citeşte, nu-i sint de folos, controlează şi în direcţii secundare. — Imaginaţi-vă că sînteţi cumpărător de confecţii în ma­gazinele noastre. Ce v-ar place, ce nu v-ar place ? Să începem de la cele pentru copii... — Vechea problemă a confec­ţiilor pentru copii este acum în bună măsură rezolvată. Alt punct nevralgic, sortimentul de cămăşi bărbăteşti va fi satisfăcător, în toate sensu­rile, începînd cu trimestrul IV. Nu-mi place cum sunt pre­zentate produsele noastre. Pre­gătim o manieră cu totul nouă. Suntem­ dispuși să suportăm cos­tul tuturor ambalajelor, ca să terminăm odată cu prezentarea actuală, care nu incită clientul și maschează valoarea produse­lor. Am alocat pentru începutu­rile unui echipament şi a unui stil de prezentare modernă, 50 milioane lei numai pină în anul 1975. Rămîne doar ca Ministerul Chimiei să ne ajute cu materia primă. — Confecţiile destinate pieţei interne arată la fel cu cele pe care le exportăm ? — Vrem să unificăm tehnolo­giile. In curînd,­ toată producţia fabricilor noastre va fi realizată după o tehnologie unică. Sintem­ in măsură să efectuăm acest pas. (Continuare In pag. a 3-a) ia Tovarăşului MAO TZEDUN preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului DUN BI­U preşedinte ad-interim al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, In numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, ale Republicii Socialiste România, al po­porului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Popu­lare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări, împreună cu salutul nostru tovărăşesc cu prilejul celei de-a XXIlI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. . Incununînd cu succes lupta revoluţionară dusă de decenii de-a rîndul de poporul chinez, sub conducerea Partidului său Comunist, împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială — proclamarea Republicii Populare Chineze a marcat un moment de cotitură istorică în destinele poporului chinez, înscriindu-se toto­dată ca un eveniment cu profunde semnificaţii pe plan interna­ţional, o contribuţie de seamă la schimbarea radicală a raportului de forţe în favoarea socialismului şi comunismului. Datorită marilor transformări înfăptuite in viaţa politică, eco­nomică şi socială a ţării, muncii pline de abnegaţie a poporului, Republica Populară Chineză a devenit in anii puterii populare un stat socialist înfloritor, o mare forţă internaţională. Realizările re­marcabile obţinute de harnicul şi talentatul popor chinez, sub con­ducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, ştiinţei şi tehnicii, în ridicarea bunăstării sale, afirmarea tot mai puternică a Chinei populare pe arena internaţională, umplu de bucurie inimile tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Poporul român acordă o înaltă preţuire prieteniei frăţeşti din­­tre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză. Re­­levind c­e satisfacţie faptul că legăturile tovărăşeşti de colaborare multilaterală şi întrajutorare reciprocă dintre partidele, ţările şi popoarele noastre cunosc o evoluţie mereu ascendentă, ne expri­măm şi cu acest prilej convingerea că aceste relaţii, întemeiate pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, se vor adinei şi întări continuu, in interesul ambelor noastre po­poare, al forţelor antiimperialiste, spre binele cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii dv. sărbători vă adresăm dumneavoastră popo­rului chinez urarea fierbinte de a obţine noi şi strălucite victorii în opera de făurire a socialismului, de inflorire a Republicii Populare Chineze. Trăiască prietenia şi solidaritatea frăţească dintre poporul ro­mân şi poporul chinez ! Nicolae Ceauşescu Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România • Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România

Next