România Liberă, noiembrie 1972 (Anul 30, nr. 8716-8741)
1972-11-01 / nr. 8716
Anul XXX Nr. 8 716 6 pagini 30 bani A gindi şi a acţiona gospodăreşte FOAMEA DE KILOWAŢI PREŢUL INDIFERENŢEI Din 16 ani, de 13 ori mai mult . Un calcul pentru gospodari Cit poate costa un singur kilowat & 62 la sufa din energia electrică se produce prin consum de gaze naturale . Dacă am avea radiatoare cu acumulare de căldura # Nişte ventile de 4 milioane Intr-o economie dinamică foamei gospodărire, priveşte şi inte- anuarul statistic, ne uităm, cumpreţul kilowatului nu este nici unea de energie este una din resează pe toată lumea. parăm, facem calculul. De cite de această dată prea ridicat, problemele de primă importan- Drumul de la producător la om a crescut în acest interval iar greşim. Din totalul combustă. Creşterea gradului de dotare consumator, începe de la con- consumul industrial de energie tibililor folosiţi pentru producecu aparatură şi agregate de matrala electrică, continuă cu re- electrică ? De 7,8 ori. Dar cer rea energiei electrice doar 25,6 reproductivitate, presupune o ţeaua de transport electric, re- casnic ? De 13 ori, încă nui la sută sunt combustibili in repreocupare permanentă pentru teaua de distribuţie, iar capătul momentul să tragem o concluzie, fiori, iar gazul natural deţine găsirea unor soluţii simple şi firului îl găsim în uzină, în fa- Să spunem doar că în casele 62,2 procente. Deci cea mai maieftine de procurare şi folosire lirică, în casa noastră. Pe tot a noastre, a intrat (procentual) de parte din energia electrică a energiei. cest parcurs pierderile sunt pe mai multă energie electrică de intrată în casă se obţine prin In acest context atenţia ce se sibile şi de nedorit. Pe tot acest cît în fabricile şi uzinele ţării, consumul de gaze naturale, este acordă energiei electrice în eco- parcurs, ne întîlnim însă în di- Este de unde. Am construit ati- acesta un argument în favoarea nomia noastră este firească şi verse ipostaze cu dumneata cetea hidrocentrale, avem atîtea economiei de energie electrică ? de înţeles. în acelaşi timp, crestăţeanul, locatarul din Balta Al- rîuri care ne dau kilowaţi. Să astem dacă ne gindim că prinderea gradului de dotare cu albă sau Drumul Taberei, munci nu ne grăbim. Să aruncam din chimizare valoarea unui metru paratură electrică la consumate- torul, proiectantul sau directo- nou o privire în statistici... Din cub de gaz metan poate creşte rii casnici şi în mod deosebit ex- rul, producătorul şi beneficiarul, producţia totală de energie elec de sute şi chiar mii de ori. Atinderea folosirii de către aceştia acestei uriaşe energii. Şi totuşi frică a anului 1971, energia hi- sadar, un prim argument, deşi a receptoarelor electrice mari ne întîlnim adesea cu răspunsul dro, însuma 4 495 000 kilowaţi nu cel mai important. în favoaconsumatoare de energie, sînt degajat şi senin al celui care se ară, deci abia 7,7 procente din rea ideii de economisire a enerurmarea firească a creşterii gra- recunoaşte beneficiar fără să total. Şi restul ? Restul, energie giei electrice. Dar sa abordăm dului de confort al locuinţelor, observe că este în acelaşi timp termoelectrică. A, da, ştim, şi zona amănuntelor pe care adefapt ce conduce la o restructu şi producător : ,,Cît consum, atît se poate răspunde. Se folosesc sea sîntem tentaţi să le numim rare a sistemului de iluminat şi plătesc“. Şi iată-ne obligaţi să combustibili inferiori, aşa că. ..neglijabile“, încălzit şi implicit la modificarea căutăm cauzele risipei şi în aponderei pe care o are contra- măruntele sau mai exact în vin ■ ul * «»„- affAstas Cu amanunt ? gie electrică în bugetul fiecăruia. şi păgubitor în conţinut. Pentru Aşadar, foamea da energie elec- că acest „consum dar plătesc“ ... „ . .. . . „. „„ „ ... , , ..... „ nn,*. fj n rtr,Pttă nt»ta Mi-am cumpărat radiator elec- Și totuși, de ce ? Pentru un atncă. semn al dezvoltam noas- ^tef. o formula^nwt^ at, ^ Nimic neobișnuit. In co. mănunt. „neglijabil“. Industria tre generale, leagă în mod evi- ' , . „i-Jivîtatea sau măca- mertul de stat sint o sumedenie electrotehnică, industria locala, dent Interesul general de cel inscuzabilă pentru cel care nu-i de tipuri de radiatoare. Intr-un atunci cind au introdus în fab individual, iar grija pentru buna înţelege implicaţiile. an comerţul de stat desface, să gt^..a^r1^cra^ia^^1 TM S'a^ degajă căldură numai cît timp funcţionează şi din această cauză nu pot fi oprite la orele de vîrf, adică la orele cînd solicitările în sistemul energetic naţional sunt foarte mari. Or, în aceste perioade fiecare kilowat în plus presupune investiţii uriaşe. Pentru lămurirea problemei să apelăm la un exemplu. Să presupunem că în timpul zilei solicitările de energie electrică pe economie se ridică la 1 milion kilowaţi, iar la ora de vîrf, consumul creşte la 2 milioane. Pentru aceste perioade, trebuie să ai în rezervă nişte agregate care stau nefolosite toată ziua şî pe care le pui In funcţiune doar 2—3 ore. Iată de ce zicem, radiatoare insumind o investiţiile necesare acoperirii putere de circa 100 000 kw. Prin orelor de virf sint aşa de mari, vinzarea lor se cîştigă aproxi- Care ar fi soluţia In cazul normativ 100 milioane lei. Numai , , „ că pentru folosirea lor, în sistetrul introducerea in comerţ a unui energetic, nebui c lăwU, ii.- -lectrice cu acuvestitii de circa 400 milioane mulare de energie, care pot fi lei. Deşi pare de necrezut preţul kilowatului astfel consumat, AntOfl UnCU In 1955, producţia de energie kw/h. Deci, in 18 ani, producţia se ridică la 4 000 lei iar statul, electrică însuma 4 311 000 kile de energie electrică a crescut de pierde de 4 ori suma realizată —— ....... wati/h. In 1971, era de 39 518 000 9 ori. Lucruri cunoscute. Luăm prin vinzarea acestor radiatoare. (Continuare in pag. a 3-a) 1 al centri/e/cr.,pierderi în reţea transport si telecomun/cdtii; construcţii; gasp. comunală; iluminatpui/h și generat pT] Utilizări casnice calcul global și argumente Consumul propriu ____ fjfH Agricultura 181 Suport Industrie TPStT nfPART/flA 'consumului OB ENERGIE ELECTRICĂ tP7l Mintie ruse Petre Sălcudearsu S-a muncit in luna care tocmai s-a încheiat pe ogoare mai mult ca oricind. Solidaritatea activă a întregii populaţii a salvat de la pieire sigură sute de tone de avuţii. S-a muncit intr-o dăruire totală şi se munceşte in continuare cu acelaşi simt al responsabilităţii. Chemarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresată tuturor muncitorilor de pe ogoare, şi-a găsit răspunsul de suflet în conştiinţele a zeci şi zeci de mii de oameni care poate, pînă în această toamnă cenuşie n-au ştiut niciodată cit de greu se culege plinea pămintului Luna octombrie a fost o lună neînchipuit de grea și ea ne va aduce multă vreme aminte de acel eroism simplu al (Continuare In pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE O sursă de risipă sub faţadele neterminate iată ce spun economiştii despre obiceiul unor constructori de a tergiversa încheierea definitivă a lucrărilor pe şantierele de locuinţe Dintr-o analiză recentă făcută de Banca de Investiţii rezultă că 472 blocuri (29 710 apartamente) au intrat în toamnă fără faţade. Cum subiectul „faţade neterminate" a constituit obiect de analiză şi în alte trecute toamne, i-am pro- Dus tovarăşului R. Mayer, director adjunct în Banca de Investiţii, să intrăm, puţin, în fondul problemei. — Situaţia unor blocuri de locuit la care se tergiversează de multă vreme încheierea faţadelor fiind mult prea bine cunoscută, v-aş ruga să faceţi un sumar al consecinţelor economice. — Nici în acest caz nu putem vorbi de necunoscute. Lipsite de haina de protecţie, care este faţada, construcţiile au foarte mult de suferit. E ca şi cind un om ar trece prin iarnă fără palton. Dacă ar fi să luăm un calcul numai cit se cheltuieşte pentru remedierea eroziunilor şi infiltraţiilor de apă ! — Cine, anume, cheltuieşte ? — Constructorul, dar, evident, din banii statului. — E vina statului că nu s-a făcut faţada ? —■ Nici nu se poate pune o astfel de problemă de vreme ■e, incepind de la bani pînă la material, constructorului nu-i lipsește nimic pentru a duce la bun sfîrșit lucrarea. — Atunci de ce nu o termină ? — Fiindcă intervin niște interese, am să le numesc înguste, ale constructorului. Dacă partea de roşu a unei construcţii îţi permite să raportezi un volum mare de producţie obţinut cu un efort mai mic, faţada — ca lucrare de finisaj — presupune, comparativ, efort mai mare dar volum de producţie mai mic. Pe ansamblul construcţiei, situaţia se compensează ; lucrurile sunt calculate In aşa fel incit nimeni să nu iasă păgubit. Dar, ce socoteli îşi fac unii ? Decit să termin o faţadă, mai bine torn nişte fundaţii. Devine mult mai uşor să-ţi îndeplineşti şi să-ţi depăşeşti planul în aceste condiţii. — A face sau a nu face o faţadă rămîne, aşadar, un act de bunăvoinţă ? — Nu s-ar putea spune că legea îngăduie asemenea situaţii, constructorul fiind obligat — potrivit legii — să prezinte la recepţie blocul integral terminat. Există insă o perioadă (15 noiembrie — 15 martie) cînd, dată fiind starea proastă a timpului, constructorii au voie să predea blocurile şi fără faţade. Pînă la terminare, li se reţine o Cornelia Simionescu (Continuare în pag. a 3-a) ASTĂZI INTRA ÎN VIGOARE NOILE REGLEMENTARI PRIVIND PENSIILE ȘI AJUTOARELE SOCIALE DE STAT. TOT ASTĂZI AU INTRAT ÎN VIGOARE DECRETELE PRIVIND ACORDAREA ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII ŞI ACORDAREA UNOR AJUTOARE MAMELOR CU MULŢI COPII Amănunte în pag. a 2-a ❖ ❖ ♦ ♦ Miercuri noiembrie 1972 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Carlos Rafael Rodriguez Rodriguez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 31 octombrie, pe tovarăşul Carlos Rafael Rodriguez Rodriguez, membru al Secretariatului C.C. al P.C. din Cuba şi ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba, preşedintele părţii cubaneze în Comisia mixtă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. La primire a participat tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. A fost de faţă Nicolas Rodriguez Astiazarain, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut din partea tovarăşilor Fidel Castro, Osvaldo Dorticos, Raul Castro Ruz, evocînd momentul deosebit pe care l-a reprezentat vizita primului secretar al C.C. al P.C. din Cuba în România pentru continua dezvoltare a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări şi partide. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat tovarăşului Fidel Castro, prim- secretar al C.C. al P.C. din Cuba, prim- ministru al Guvernului Revoluţionar, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, cele mai bune urări, odată cu convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre vor cunoaşte, în continuare, un curs ascendent. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost reliefate rezultatele bune obţinute în înfăptuirea înţelegerilor convenite cu prilejul întîlnirii dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, subliniindu-se că în acest context se înscrie şi noua convenţie de cooperare economică încheiată marţi între România şi Cuba. A fost evidenţiată dorinţa comună de a intensifica pe mai departe raporturile bilaterale de colaborare şi cooperare pe multiple planuri, în interesul popoarelor român şi cubanez, al construcţiei socialismului în cele două ţări. Au fost discutate, de asemenea, unele probleme actuale ale vieţii internaţionale, consemnîndu-se cu satisfacţie cursul pozitiv, ascendent, înregistrat in direcţia dezvoltării climatului de pace şi securitate In lume. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. a sun puţine zile frumoase TELE AGRICOLE AZI © 19 JUDEŢE AU ÎNCHEIAT RECOLTATUL CARTOFILOR • PORUMBUL A FOST CULES ÎN MEHEDINŢI, GORJ, MARAMUREŞ. E RÎNDUL JUDEŢELOR MARI CULTIVATOARE • COOPERATIVELE AGRICOLE MAI AU DE SEMĂNAT 35 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢĂ , ÎN JUDEŢELE GALAŢI, TULCEA, SATU-MARE, BOTOŞANI ŞI CONSTANŢA SE SEAMĂNĂ ACUM PESTE PREVEDERI De aproximativ şapte zile, în dreptul celor 22 de localităţi (reprezentative pentru diferite zone naturale ale ţării) ce figurează în „BAROMETRUL“ pe care-l publicăm în cuprinsul ziarului nostru, n-a mai apărut cuvîntul „PLOAIE“. Intr-adevăr chiar dacă cerul a fost mai mult noros( semnalîndu-se izolat ploi locale) şi a persistat, în unele zone, ceaţa, timpul a fost favorabil intensificării la maximum a recoltatului şi însămînţărilor. Care este stadiul executării acestor importante lucrări agricole ? In după-amiaza zilei de ieri s-au centralizat la ministerul de resort ultimele date, aşa că sîntem în măsură să vă furnizăm aceasta informaţie. Mai întîi să vedem cum stăm cu recoltările. Porumbul boabe a fost recoltat de pe 59 la sută din suprafaţa cultivată în întreprinderile agricole de stat şi în proporţie de 71 la sută în cooperativele agricole de producţie. Aşa cum am mai anunţat, recoltatul acestei culturi s-a încheiat în trei judeţe (MEHEDINŢI, GORJ, şi MARAMUREŞ). Seria judeţelor mari cultivatoare ce încheie recoltatul va fi după cît se pare deschisă de IAŞI, SUCEAVA şi DOLJ şi aceasta într-o zi, două. Sfecla de zahăr a fost strinsă de pe 73 la sută din suprafaţa cultivată, patru judeţe (CLUJ, HUNEDOARA, ALBA şi BISTRIŢA-NASĂUD) încheind integral această lucrare. La cartofi, culesul se apropie de faza finală (92 la sută în cooperativele agricole). In total înregistrăm azi 19 judeţe unde recolta a fost scoasă din pămînt. (Ieri au anunţat terminarea lucrărilor şi judeţele GALAŢI şi GORJ). Important este şi faptul că 86 la sută din producţia obţinută a şi fost transportată de pe cîmp, iar intrările la fondul de stat reprezintă 58 la sută din prevederi (în judeţele GALAŢI, BACAU, BRĂILA şi ARAD planula fost realizat şi chiar depăşit). Nu este lipsit de interes să examinăm stadiul Iuric află recoltatul soiei şi mai ales a orezului. La cele două culturi continuă să se menţină serioase rămîneri în urmă. Soia : 50 la sută în I.A.S şi 56 la sută în cooperativele agricole. Orez : 56 la sută în I.A S. şi 44 la sută în unităţile agricole cooperatiste. In ultimele zile, se înregistrează în majoritatea judeţelor un ritm intens în executarea semănatului datorită atît timpului favorabil, cît mai ales măsurilor luate pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice. La această dată, s-au însămînţat în cooperativele agricole 65 la sută din suprafeţele prevăzute, iar în întreprinderile agricole de stat — 67 la sută. Zilele trecute, am anunţat că această lucrare s-a încheiat în judeţele GALAŢI, TULCEA, SATU MARE BOTOŞANI şi CONSTANŢA. Azi sîntem în măsură să anunţăm că în aceste judeţe continuă totuşi semănatul dar pentru... depăşirea prevederilor iniţiale. (în judeţul Tulcea, de pildă, s-au realizat în plus aproape 7 500 hectare). AVIND IN VEDERE CA AM PĂŞIT IN LUNA NOIEMBRIE ESTE ABSOLUT NECESAR CA IN CÎTEVA ZILE SA SE ÎNCHEIE CULESUL, ARATURILE TITZII ŞI SEMĂNATUL GRIULUI. TOTODATĂ, ORICE RESURSA FURAJERĂ TREBUIE STRÎNSĂ, TRANSPORTATĂ și DEPOZITATĂ, FARA NICI O RISIPA. Astăzi, la C.A.P. Orlești — Vîlcea s-au identificat 15 ha bune pentru semănat. Miine, desigur, mai mult, în pagina a IlI-a publicăm reportajul din județul Vîlcea : „PE ORICE PARCELA ZVÎNTATA SE TRECE IMEDIAT LA SEMANAT“. n-ar patru zile refacerea ar fi durat Din satul Barza s-a dat un telefon. — Veniţi urgent! Un stîlp de înaltă tensiune se clatină ! — a spus un sătean. Evident, stilpul nu se clătina încă, dar pericolul era destul de mare... Alarmă la reţea !... Semnalele au fost recepţionate cu viteza fulgerului. Apele Vedei se umflaseră la începutul acestei luni. Cînd au mai scăzut, rîul şi-a schimbat cursul, şi-a croit altă albie. Iniţial stîlpul 121 al liniei de 400 Kv, Bucureşti-Slatina, era la distanţă de 50 de metri faţă de firul apei. Acum Vedea trecea şi lucrat patru avariilor patru luni prin apropiere şi muşca din maluri, spăla fundaţia colosului de metal... In faţa citorva maşini se aşterne panglica plumburie a şoselei. La ora două noaptea, 30 de electricieni, cei ai şefilor de echipe Alexandru Moldovan de la Alexandria şi Mihai Vasile de la Hîrleşti, au intrat in dispozitiv. Au venit la faţa locului maistrul Valeriu Dineci, care a rămas pe tot timpul P. Mihai (Continuare în pag. a 3-a) cL\ C£R./cortR/r gcmnviTi Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a WEMN./ST \ /"MAICA '■fl\ A & ^ itoent- ( gtsctwr ) SuajACsn c£*m l» c£SS CKA/OV,f \ cm$w% Pentru a sa unui copil Piteşti, ora 22:30. Autobuzul nr. 8 cu numărul 31 Ag. 43 27, işi efectua cursa obişnuită. In staţia „Gară“, printre călători s-a urcat şi o femeie cu un copil in braţe. Cineva le-a acordat un loc pe scaun. Copilul respira greu. Broboane mari de sudoare îi acopereau faţa. Mama se uita îngrijorată la el. Plîngea. Conducătorul autobuzului a sesizat situaţia. A oprit maşina. Apoi a rugat pe toţi călătorii să admită cîteva minute o abatere de la traseul normal. Toţi au fost de acord... Un autobuz străbate în goană străzile oraşului. Semnalizează cu claxonul, avertizează celelalte vehicule şi pietonii cu farurile. Totul nu a durat decit cîteva minute. O frînă bruscă şi maşina opreşte in faţa spitalului. Femeia mulţumeşte. Toţi călătorii adresează cuvinte de încurajare mamei şi copilului, urîndu-i acestuia grabnică însănătoşire. Un om ii conduce însă pînă la cabinetul medical. El se numeşte Valeriu Saic şi este şoferul autobuzului. Am aflat ieri, că micul pacient adus în stare gravă la spital, de autobuzul numărul 8, este în afara oricărui pericol. Marius Georgescu