România Liberă, noiembrie 1972 (Anul 30, nr. 8716-8741)

1972-11-01 / nr. 8716

Anul XXX Nr. 8 716 6 pagini 30 bani A gindi şi a acţiona gospodăreşte FOAMEA DE KILOWAŢI PREŢUL INDIFERENŢEI D­in 16 ani, de 13 ori mai mult . Un calcul pentru gospodar­i Cit poate costa un singur kilowat & 62 la sufa din energia electrică se produce prin consum de gaze na­turale . Dacă am avea radiatoare cu acumulare de căldura # Nişte ventile de 4 milioane Intr-o economie dinamică foam­ei gospodărire, priveşte şi inte- anuarul statistic, ne uităm, cum­­preţul kilowatului nu este nici unea de energie este una din resează pe toată lumea. parăm, facem calculul. De cite de această dată prea ridicat, problemele de primă importan- Drumul de la producător la om­ a crescut în acest interval iar greşim. Din totalul combus­­tă. Creşterea gradului de dotare consumator, începe de la con- consumul industrial de energie tibililor folosiţi pentru produce­­cu aparatură şi agregate de ma­­trala electrică, continuă cu re- electrică ? De 7,8 ori. Dar cer rea energiei electrice doar 25,6 re­productivitate, presupune o ţeaua de transport electric, re- casnic ? De 13 ori, încă nu­i la sută sunt combustibili in re­­preocupare permanentă pentru teaua de distribuţie, iar capătul momentul să tragem o concluzie, fiori, iar gazul natural deţine găsirea unor soluţii simple şi firului îl găsim în uzină, în fa- Să spunem doar că în casele 62,2 procente. Deci cea mai ma­­ieftine de procurare şi folosire lirică, în casa noastră. Pe tot a­ noastre, a intrat (procentual) de parte din energia electrică a energiei. cest parcurs pierderile sunt pe­ mai multă energie electrică de­ intrată în casă se obţine prin In acest context atenţia ce se sibile şi de nedorit. Pe tot acest cît în fabricile şi uzinele ţării, consumul de gaze naturale, este acordă energiei electrice în eco- parcurs, ne întîlnim însă în di- Este de unde. Am construit ati- acesta un argument în favoarea nomia noastră este firească şi verse ipostaze cu dumneata ce­­tea hidrocentrale, avem atîtea economiei de energie electrică ? de înţeles. în acelaşi timp, cres­­tăţeanul, locatarul din Balta Al- rîuri care ne dau kilowaţi. Să astem dacă ne gindim că prin­derea gradului de dotare cu al­bă sau Drumul Taberei, munci­ nu ne grăbim. Să aruncam din chimizare valoarea unui metru paratură electrică la consumate- torul, proiectantul sau directo- nou o privire în statistici... Din cub de gaz metan poate creşte rii casnici şi în mod deosebit ex- rul, producătorul şi beneficiarul, producţia totală de energie elec­ de sute şi chiar mii de ori. A­­tinderea folosirii de către aceştia acestei uriaşe energii. Şi totuşi frică a anului 1971, energia hi- sadar, un prim argument, deşi a receptoarelor electrice mari ne întîlnim adesea cu răspunsul dro, însuma 4 495 000 kilowaţi nu cel mai important. în favoa­­consumatoare de energie, sînt degajat şi senin al celui care se ară, deci abia 7,7 procente din rea ideii de economisire a ener­­urmarea firească a creşterii gra- recunoaşte beneficiar fără să total. Şi restul ? Restul, energie giei electrice. Dar sa abordăm dului de confort al locuinţelor, observe că este în acelaşi timp termoelectrică. A, da, ştim, şi zona amănuntelor pe care ade­­fapt ce conduce la o restructu­ şi producător : ,,Cît consum, atît se poate răspunde. Se folosesc sea sîntem tentaţi să le numim rare a sistemului de iluminat şi plătesc“. Şi iată-ne obligaţi să combustibili inferiori, aşa că. ..neglijabile“, încălzit şi implicit la modificarea căutăm cauzele risipei şi în a­ponderei pe care o are contra- măruntele sau mai exact în vi­­n ■ u­l * «»„- affAstas Cu amanunt ? gie electrică în bugetul fiecăruia. şi păgubitor în conţinut. Pentru Aşadar, foamea da energie elec- că acest „consum dar plătesc“ ... „ . .. . . „. „„ „ ... , , ..... „ nn,*. fj n rtr,Pttă nt»ta Mi-am cumpărat radiator elec- Și totuși, de ce ? Pentru un a­tncă. semn al dezvoltam noas- ^tef. o formula^nwt^ at, ^ Nimic neobișnuit. In co. mănunt. „neglijabil“. Industria tre generale, leagă în mod evi- ' , . „i-Jivîtatea sau măca- mertul de stat sint o sumedenie electrotehnică, industria locala, dent Interesul general de cel in­­scuzabilă pentru cel care nu-i de tipuri de radiatoare. Intr-un atunci cind au introdus în fab in­­dividual, iar grija pentru buna înţelege implicaţiile. an comerţul de stat desface, să gt^.­.a^r1^cra^ia^^1 TM S'a^ degajă căldură numai cît timp funcţionează şi din această cau­ză nu pot fi oprite la orele de vîrf, adică la orele cînd solicită­rile în sistemul energetic na­ţional sunt foarte mari. Or, în aceste perioade fiecare kilowat în plus presupune investiţii u­­riaşe. Pentru lămurirea proble­mei să apelăm la un exemplu. Să presupunem că în timpul zi­lei solicitările de energie elec­trică pe economie se ridică la 1 milion kilowaţi, iar la ora de vîrf, consumul creşte la 2 mili­oane. Pentru aceste perioade, trebuie să ai în rezervă nişte a­­gregate care stau nefolosite toa­tă ziua şî pe care le pui In func­ţiune doar 2—3 ore. Iată de ce zicem, radiatoare insumind o investiţiile necesare acoperirii putere de circa 100 000 kw. Prin orelor de virf sint aşa de mari, vinzarea lor se cîştigă aproxi- Care ar fi soluţia In cazul nor­­mativ 100 milioane lei. Numai , , „ că pentru folosirea lor, în siste­­tru­l introducerea in comerţ a unui energetic, nebui­ c lăwU, ii.- -lectrice cu acu­vestitii de circa 400 milioane mulare de energie, care pot fi lei. Deşi pare de necrezut pre­ţul kilowatului astfel consumat, AntOfl UnCU In 1955, producţia de energie kw/h. Deci, in 18 ani, producţia se ridică la 4 000 lei iar statul, electrică însuma 4 311 000 kile­ de energie electrică a crescut de pierde de 4 ori suma realizată —— ....... wati/h. In 1971, era de 39 518 000 9 ori. Lucruri cunoscute. Luăm prin vinzarea acestor radiatoare. (Continuare in pag. a 3-a) 1 al centri/e/cr.,pierderi în reţea transport si teleco­­mun/cdtii; construcţii; gasp. comunală; ilumi­­natpui/h­ și generat pT] Utilizări casnice calcul global și argumente­ ­ Consumul propriu ____ fjfH Agricultura 181 Suport­­ Industrie TPStT nfPART/flA 'consumului OB ENERGIE ELECTRICĂ tP7l Mintie ru­se Petre Sălcudearsu S-a muncit in luna care tocmai s-a încheiat pe ogoare mai mult ca oricind. Solida­ritatea activă a întregii popu­laţii a salvat de la pieire si­­gură sute de tone de avuţii. S-a muncit intr-o dăruire totală şi se munceşte in continuare cu acelaşi simt al responsabilităţii. Chema­rea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresată tuturor muncitorilor de pe ogoare, şi-a găsit răspunsul de suflet în conştiinţele a zeci şi zeci de mii de oameni care poate, pînă în această toam­nă cenuşie n-au ştiut nici­odată cit de greu se culege plinea pămintului Luna oc­tombrie a fost o lună neîn­chipuit de grea și ea ne va aduce multă vreme aminte de acel eroism simplu al (Continuare In pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE O sursă de risipă sub faţadele neterminate iată ce spun economiştii despre obiceiul unor constructori de a tergiversa încheierea definitivă a lucrărilor pe şantierele de locuinţe Dintr-o analiză recentă fă­cută de Banca de Investiţii re­zultă că 472 blocuri (29 710 a­­partamente) au intrat în toa­mnă fără faţade. Cum subiec­tul „faţade neterminate" a con­stituit­ obiect de analiză şi în alte trecute toamne, i-am pro- Dus tovarăşului R. Mayer, direc­tor adjunct în Banca de In­vestiţii, să intrăm, puţin, în fondul problemei. — Situaţia unor blocuri de lo­cuit la care se tergiversează de multă vreme încheierea faţade­lor fiind mult prea bine cu­noscută, v-aş ruga să faceţi un sumar al consecinţelor econo­mice. — Nici în acest caz nu putem vorbi de necunoscute. Lipsite de haina de protecţie, care este faţada, construcţiile au foarte mult de suferit. E ca şi cind un om ar trece prin iarnă fără palton. Dacă ar fi să luăm un calcul numai cit se cheltuieşte pentru remedierea eroziunilor şi infiltraţiilor de apă ! — Cine, anume, cheltuieşte ? — Constructorul, dar, evident, din banii statului. — E vina statului că nu s-a făcut faţada ? —■ Nici nu se poate pune o astfel de problemă de vreme ■e, incepind de la bani pînă la material­, constructorului nu-i lipsește nimic pentru a duce la bun sfîrșit lucrarea. — Atunci de ce nu o termină ? — Fiindcă intervin niște inte­rese, am să le numesc înguste, ale constructorului. Dacă partea de roşu a unei construcţii îţi per­mite să raportezi un volum ma­re de producţie obţinut cu un efort mai mic, faţada — ca lucrare de finisaj — presupune, comparativ, efort mai mare dar volum de producţie mai mic. Pe ansamblul construcţiei, si­tuaţia se compensează ; lucrurile sunt calculate In aşa fel incit nimeni să nu iasă păgubit. Dar, ce socoteli îşi fac unii ? Decit să termin o faţadă, mai bine torn nişte fundaţii. Devine mult mai uşor să-ţi îndeplineşti şi să-ţi depăşeşti planul în aceste condiţii. — A face sau a nu face o faţadă răm­îne, aşadar, un act de bunăvoinţă ? — Nu s-ar putea spune că le­gea îngăduie asemenea situaţii, constructorul fiind obligat — potrivit legii — să prezinte la recepţie blocul integral termi­nat. Există insă o perioadă (15 noiembrie — 15 martie) cînd, dată fiind starea proastă a tim­pului, constructorii au voie să predea blocurile şi fără faţade. Pînă la terminare, li se reţine o Cornelia Simionescu (Continuare în pag. a 3-a) ASTĂZI INTRA ÎN VI­GOARE NOILE RE­GLEMENTARI PRI­VIND PENSIILE ȘI A­­JUTOARELE SOCIA­LE DE STAT. TOT ASTĂZI AU INTRAT ÎN VIGOARE DECRE­TELE PRIVIND A­­CORDAREA ALOCA­ŢIEI DE STAT PEN­TRU COPII ŞI ACOR­DAREA UNOR AJU­TOARE MAMELOR CU MULŢI COPII Amănunte în pag. a 2-a ❖ ❖ ♦ ♦ Miercuri noiembrie 1972 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Carlos Rafael Rodriguez Rodriguez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 31 oc­tombrie, pe tovarăşul Carlos Rafael Rodriguez Rodriguez, membru al Secretariatului C.C. al P.C. din Cuba şi mi­nistru al Guvernului Revolu­ţionar al Republicii Cuba, preşedintele părţii cubaneze în Comisia mixtă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţi­­fică. La primire a participat to­varăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă de colaborare economică şi teh­­nico-ştiinţifică. A fost de faţă Nicolas Ro­driguez Astiazarain, ambasa­dorul Republicii Cuba la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut din partea tovarăşilor Fidel Cas­tro, Osvaldo Dorticos, Raul Castro Ruz, evocînd momen­tul deosebit pe care l-a re­prezentat vizita primului se­cretar al C.C. al P.C. din Cuba în România pentru continua dezvoltare a relaţiilor de pri­etenie dintre cele două ţări şi partide. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat tovarăşului Fidel Castro, prim- secretar al C.C. al P.C. din Cuba, prim- ministru al Guvernului Revoluţionar, ce­lorlalţi tovarăşi din conduce­rea de partid şi de stat, cele mai bune urări, odată cu con­vingerea că relaţiile de prie­tenie şi colaborare dintre ţă­rile şi partidele noastre vor cunoaşte, în continuare, un curs ascendent. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost reliefate rezultatele bune obţinute în înfăptuirea înţele­gerilor convenite cu prilejul întîlnirii dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, subliniindu-se că în acest context se înscrie şi noua convenţie de cooperare economică încheiată marţi în­tre România şi Cuba. A fost evidenţiată dorinţa comună de a intensifica pe mai departe raporturile bilaterale de cola­borare şi cooperare pe multi­ple planuri, în interesul po­poarelor român şi cubanez, al construcţiei socialismului în cele două ţări. Au fost discutate, de ase­menea, unele probleme actu­ale ale vieţii internaţionale, consemnîndu-se cu satisfacţie cursul pozitiv, ascendent, în­registrat in direcţia dezvoltă­rii climatului de pace şi secu­ritate In lume. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prie­tenească. a­ sun­­ puţine zile frumoase TELE AGRICOLE AZI © 19 JUDEŢE AU ÎNCHEIAT RECOLTATUL CARTOFILOR • PORUMBUL A FOST CULES ÎN MEHEDINŢI, GORJ, MA­RAMUREŞ. E RÎNDUL JUDEŢELOR MARI CULTIVATOARE • COOPERATIVELE AGRICOLE MAI AU DE SEMĂNAT 35 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢĂ , ÎN JUDEŢELE GALAŢI, TULCEA, SATU-MARE, BOTOŞANI ŞI CONSTANŢA SE SEAMĂNĂ ACUM PESTE PREVEDERI De aproximativ şapte zile, în dreptul celor 22 de locali­tăţi (reprezentative pentru di­ferite zone naturale ale ţă­rii) ce figurează în „BARO­METRUL“ pe care-l publicăm în cuprinsul ziarului nostru, n-a mai apărut cuvîntul „PLOAIE“. Intr-adevăr chiar dacă cerul a fost mai mult noros( semnalîndu-se izolat ploi locale) şi a persistat, în unele zone, ceaţa, timpul a fost favorabil intensificării la maximum a recoltatului şi în­­sămînţărilor. Care este stadiul executării acestor importante lucrări a­­gricole ? In după-amiaza zilei de ieri s-au centralizat la mi­nisterul de resort ultimele date, aşa că sîntem în măsu­ră să vă furnizăm aceasta in­formaţie. Mai întîi să vedem cum stăm cu recoltările. Po­rumbul boabe a fost recoltat de pe 59 la sută din suprafaţa cultivată în întreprinderile a­­gricole de stat şi în proporţie de 71 la sută în cooperativele agricole de producţie. Aşa cum am mai anunţat, recol­tatul acestei culturi s-a înche­iat în trei judeţe (MEHEDIN­ŢI, GORJ, şi MARAMUREŞ). Seria judeţelor mari cultiva­toare ce încheie recoltatul va fi după cît se pare deschisă de IAŞI, SUCEAVA şi DOLJ şi aceasta într-o zi, două. Sfecla de zahăr a fost strin­­să de pe 73 la sută din supra­faţa cultivată, patru judeţe (CLUJ, HUNEDOARA, ALBA şi BISTRIŢA-NASĂUD) în­cheind integral această lucra­re. La cartofi, culesul se apro­pie de faza finală (92 la sută în cooperativele agricole). In total înregistrăm azi 19 jude­ţe unde recolta a fost scoasă din pămînt. (Ieri au anunţat terminarea lucrărilor şi jude­ţele GALAŢI şi GORJ). Im­portant este şi faptul că 86 la sută din producţia obţinută a şi fost transportată de pe cîmp, iar intrările la fondul de stat reprezintă 58 la sută din prevederi (în judeţele GALAŢI, BACAU, BRĂILA şi ARAD planul­­a fost reali­zat şi chiar depăşit). Nu este lipsit de interes să examinăm stadiul Iu­ric află recoltatul soiei şi mai a­­les a orezului. La cele două culturi continuă să se menţi­nă serioase rămîneri în urmă. Soia : 50 la sută în I.A.S­ şi 56 la sută în cooperativele a­­gricole. Orez : 56 la sută în I.A­ S. şi 44 la sută în unităţi­le agricole cooperatiste. In ultimele zile, se înregis­trează în majoritatea judeţe­lor un ritm intens în execu­tarea semănatului datorită a­­tît timpului favorabil, cît mai ales măsurilor luate pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor me­canice. La această dată, s-au însămînţat în cooperativele a­gricole 65 la sută din supra­feţele prevăzute, iar în între­prinderile agricole de stat — 67 la sută. Zilele trecute, am anunţat că această lucrare s-a încheiat în judeţele GA­LAŢI, TULCEA, SATU MA­RE BOTOŞANI şi CONSTAN­ŢA. Azi sîntem în măsură să anunţăm că în aceste judeţe continuă totuşi semănatul dar pentru... depăşirea prevederi­lor iniţiale. (în judeţul Tul­­cea, de pildă, s-au realizat în plus aproape 7 500 hectare). AVIND IN VEDERE CA AM PĂŞIT IN LUNA NO­IEMBRIE ESTE ABSOLUT NECESAR CA IN CÎTEVA ZILE SA SE ÎNCHEIE CU­LESUL, ARATURILE TIT­ZII ŞI SEMĂNATUL GRIU­LUI. TOTODATĂ, ORICE RE­SURSA FURAJERĂ TRE­BUIE STRÎNSĂ, TRANSPOR­TATĂ și DEPOZITATĂ, FA­­RA NICI O RISIPA. Astăzi, la C.A.P. Orlești — Vîlcea s-au identificat 15 ha bune pen­tru semănat. Miine, desigur, mai mult, în pagina a IlI-a publicăm reportajul din județul Vîlcea : „PE ORICE PARCELA ZVÎNTATA SE TRECE IMEDIAT LA SEMANAT“. n-ar patru zile refacerea ar fi durat Din satul Barza s-a dat un telefon. — Veniţi urgent! Un stîlp de înaltă tensiune se clati­nă ! — a spus un sătean. Evident, stil­pul nu se clă­tina încă, dar pericolul era destul de mare... Alarmă la reţea !... Semna­lele au fost recepţionate cu viteza fulgerului. Apele Vedei se umflaseră la începutul acestei luni. Cînd au mai scăzut, rîul şi-a schimbat cursul, şi-a croit altă albie. Iniţial stîlpul 121 al liniei de 400 Kv, Bucu­­reşti-Slatina, era la distanţă de 50 de metri faţă de firul apei. Acum Vedea trecea şi lucrat patru avariilor patru luni prin apropiere şi muşca din maluri, spăla fundaţia co­losului de metal... In faţa citorva maşini se aşterne panglica plumburie a şoselei. La ora două noap­tea, 30 de electricieni, cei ai şefilor de echipe Alexan­dru Moldovan de la Alexan­dria şi Mihai Vasile de la Hîrleşti, au intrat in dispo­zitiv. Au venit la faţa locu­lui maistrul Valeriu Dineci, care a rămas pe tot timpul P. Mihai (Continuare în pag. a 3-a) cL\ C£R./cortR/r gcmnviTi Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a WEMN­./ST \ /"MAICA '■fl\ A & ^ itoent- ( gtsctwr ) SuajACsn c£*m l» c£SS CKA/OV,f \ cm$w% Pentru a sa unui copil Piteşti, ora 22:30. Autobu­zul nr. 8 cu numărul 31 Ag. 43 27, işi efectua cursa obiş­nuită. In staţia „Gară“, printre călători s-a urcat şi o femeie cu un copil in bra­ţe. Cineva le-a acordat un loc pe scaun. Copilul respira greu. Broboane mari de su­doare îi acopereau faţa. Mama se uita îngrijorată la el. Plîngea. Conducătorul au­tobuzului a sesizat situaţia. A oprit maşina. Apoi a rugat pe toţi călătorii să admită cîteva minute o abatere de la traseul normal. Toţi au fost de acord... Un autobuz străbate în goană străzile oraşului. Semnalizează cu claxonul, avertizează cele­lalte vehicule şi pietonii cu farurile. Totul nu a durat decit cîteva minute. O frînă bruscă şi maşina opreşte in faţa spitalului. Femeia mul­ţumeşte. Toţi călătorii adre­sează cuvinte de încurajare mamei şi copilului, urîndu-i acestuia grabnică însănăto­şire. Un om ii conduce însă pînă la cabinetul medical. El se numeşte Valeriu Sa­ic şi este şoferul autobuzului. Am aflat ieri­, că micul pacient adus în stare gravă la spital, de autobuzul nu­mărul 8, este în afara ori­cărui pericol. Marius Georgescu

Next