România Liberă, ianuarie 1973 (Anul 31, nr. 8769-8793)

1973-01-03 / nr. 8769

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Drog! tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socia­liste România, Peste cîteva minute vom în­cheia anul 1972 cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate în România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă in toate do­meniile de activitate. In industrie planul producţiei a fost depăşit, iar in agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt în­trecerea pentru realizarea cinci­nalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţă­­întul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îbunătăţit nivelul de trai, a făcut gradul de civilizaţie al legii noastre naţiuni socialiste, n acest an, Conferinţa Na­­vală a partidului a luat lotă­­de cea mai mare însemna­­re pentru accelerarea dezvol­­ării economico-sociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţio­nală a adoptat o serie de legi menite să perfecţioneze in conti­nuare relaţiile de producţie, or­ganizarea societăţii noastre so­cialiste. Zilele trecute am sărbă­torit împlinirea unui sfert de s­e­­col de la proclamarea Republi­cii - victorie epocală ce a încu­nunat lupta revoluţionară a po­porului nostru, condus de Parti­dul Comunist Român, pentru li­bertate naţională şi socială, pen­tru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entu­ziasmul oamenilor muncii in ob­ţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, do­resc să adresez in această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noas­tre noi - clasei muncitoare, ţără­nimii, intelectualităţii, tuturor oa­menilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nos­tru popor liber şi stăpin pe soar­ta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agricultură, ridicarea calităţii şi eficienţei întregii activităţi eco­nomice, in vederea sporirii avu­ţiei naţionale şi creşterii bună­stării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cît mai mari in activita­tea consacrată prosperităţii pa­triei, traducerii în viaţă a măre­ţului program elaborat de Con­gresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, In anul care a trecut România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba destinde­rii, păcii şi colaborării. S-au în­tărit şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lăr­git legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colabo­rarea multilaterală cu celelalte ţâri, in spiritul coexistenţei paş­nice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţei poli­ticii promovate de România, au demonstrat încă o dată realis­mul aprecierilor partidului şi sta­tului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe pla­neta noastră mai ard încă flăcă­rile războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominan­ta dezvoltării istorice o consti­tuie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi in pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni acţio­nează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvol­tarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste­ de agresiu­ne şi dominaţie, de forţă şi ame­ninţare cu forţa, pentru promo­varea in relaţiile interstatale a principiilor independenţei şi su­veranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecu­lui in treburile interne şi avan­tajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să mar­cheze noi progrese în dezvolta­rea proceselor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pen­tru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni, împreună cu toate popoarele iu­bitoare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războiu­lui din Vietnam şi in întreaga Indochinei, la stingerea conflic­tului din Orientul Mijlociu, la în­tărirea securităţii şi destinderii internaţionale. România intră în noul an ho­­tărit­ să-şi aducă contribuţia ac­tivă la normalizarea climatului internaţional, la instaurarea păcii şi securităţii in lume. Conside­răm că, acţionînd unite, popoa­rele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, a unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîn­­du-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civili­zaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă po­porului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului so­cialist, a bunăstării şi fericirii tu­turor celor ce muncesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru îm­plinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare , înaintea ultimelor bătăi de o­­rologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste - muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrst­­nici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi - cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satis­facţii şi bucurii depline, realiza­rea tuturor dorinţelor şi aspiraţi­ilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! La ce cote va ajunge economia noastră in anul care a început OŢELUL: 8 milioane tone! • întregul spor de producţie al industriei me­talurgice faţă de realizările din 1972—de aproa­pe 600 000 tone, adică mai mult decît a produs întreaga Românie în anul 1950 — se obţine prin îmbunătăţirea indicilor de utilizare a capacită­ţilor existente. • în cel de-al treilea an al cincinalului, creş­terea cea mai substanţială o înregistrează pro­ducţia de oţeluri aliate — cu 24 la sută peste realizările din 1972 — atingînd o pondere de circa 7 la sută din totalul producţiei de oţel. Reflectind aceeaşi evoluţie ascendentă de pînă acum, sigu­ră şi absolut necesară pentru satisfacerea cerinţelor economi­ei naţionale, producţia de oţel a ţării va atinge în acest al treilea an al cincinalului un nivel de cel puţin 8 milioane tone. Din această cantitate, pon­derea covîrşitoare — 7 525 000 tone — trebuie să o asigure u­­nităţile Ministerului Industri­ei Metalurgice. — Ce reprezintă această pro­ducţie de oţel pentru ramura siderurgică ? Am adresat Întrebarea la trei specialişti din Direcţia generală de plan şi urmărirea capacităţi­lor de producţie a ministerului amintit, solicitîndu-i să compa­re şi să comenteze indicatorii ce revin în 1973 sectorului siderur­gic. • Ing. ELEODOR POPESCU, director general : Cota anului 1973 pentru uzinele ministerului nostru de 7 525 000 tone oţel, in­clude în primul­ rind un spor de 165 000 tone faţă de prevede­rile iniţiale ale cincinalului pentru această perioadă. In al doilea rînd, cantitatea de oţel prevăzută pentru acest an re­prezintă o creştere de aproape 600 000 tone faţă de cea reali­zată în 1972, diferenţă care este mai mare decît întreaga produc­ţie de oţel a României anului 1950 ! Demn de reţinut este faptul că, în realizarea producţiei pre­văzute, ne bizuim în exclusivi­tate pe mobilizarea forţelor pro-uirii ale combinatelor şi uzine­­or noastre, întregul spor de oţel stabilit pentru 1973 avînd la bază folosirea intensivă a ca­pacităţilor existente, cale indica­tă de conducerea partidului la Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1972. SA ASIGURI DE EA UN AN EA ALTUL UN SPOR AL PRO­DUCTIEI DE OTEL, ECHIVA­LENT CU MAI MULT DECIT S-A REALIZAT IN ÎNTREAGA TARA IN 1950, FARA APOR­TUL A NOI CAPACITATE CI UTILIZIND MAI BINE PE CE­LE EXISTENTE, ESTE DESI­GUR UN OBIECTIV DE MARE RĂSPUNDERE CARE VINE SA CONTUREZE MATURITA­TEA PROFESIONALA SPRE CARE TIND AZI SIDERURGIS­­T­I TARII, ÎNALTUL LOR SPIRIT PATRIOTIC. Amănunte în plus a fost în măsură să ne dea ! • Ing. NICOLAE DRAGHICI : In acest an toate oţelăriile din cadrul centralelor noastre in­dustriale vor lucra la un nivel ce se situează peste parametrii proiectaţi. Tonul îl dă Combi­natul siderurgic de la Hunedoa­ra, ale cărui sarcini de plan pe 1973 sunt cu 80 000 tone oţel peste prevederile studiului teh­­nico-economic pentru acest an. La bază stau măsurile ce urmă­resc atît creşterea ponderii fie­rului vechi pregătit, cît şi in­tensificarea proceselor tehno­logice prin insuflare cu oxigen.­­ Prin punerea în valoare a po­sibilităţilor de intensificare a proceselor tehnologice de ela­borare şi de creştere a indicilor de utilizare extensivă, deosebit de importantă este şi contribuţia oţelăriei cu convertizoare din cadrul Combinatului siderurgic de la Galaţi. Acestui obiectiv îi revine prin plan să realizeze peste capacitatea proiectată 85 000 tone oţel. Dar a lucra la cotele anului 1973, înseamnă pentru siderur­gia românească a răspunde mai bine cerinţelor calitative ale principalilor consumatori de metal, constructorii de maşini. • Ing. RADU PARVAN : Un asemenea obiectiv este cît se poate de limpede oglindit de nivelul producţiei de oţeluri aliate, care în acest an va fi cu 24 la sută peste cel realizat în 1972. In acest mod ponderea fa­bricaţiei de oţeluri aliate se ri­dică la circa 7 la sută din tota­lul producţiei de oţel. O creşte­re substanţială faţă de anul trecut — cu 16 la sută — înre­gistrează şi producţia de oţe­luri carbon de calitate şi slab aliate. Cantitativ sau calitativ, fieca­re dintre indicatorii producţiei de oţel in cel de-al treilea an al cincinalului, face deopotrivă apel la experienţa dobîndită, la priceperea şi dăruirea în muncă, la competenţa şi capaci­tatea de care au dat de fiecare dată dovadă siderurgiştii ţării, atribute ce constituie tot atîtea garanţii ale înfăptuirii cotelor anului 1973. Tudor Gheorghiu Timpul nostru Petre Sălcudeanu Am trecut peste un nou timp, imaginat de noi ca să despartă şi să consemneze sfîrşitul unui an de celălalt şi iată-ne mai bătrini cu pa­tru anotimpuri şi la fel de tineri ca să întîm­­pinăm primul pătrar din cele patru ale unei alte deveniri. Ne-am obişnuit să facem bilanţuri pentru ceea ce a fost şi planuri pentru zilele şi lunile ce vor urma. Asta ne este datina şi, poate, este cel mai frumos dar pe care ni-l putem face nouă şi se­menilor noştri. Anul de care ne-am despărţit se con­tinuă prin tot ce-am în­ceput să durăm în perimetrul lui de suflet şi odată cu fap­tele lui ne continuăm şi noi existenţa, dăruindu-ne mai departe prin tot ce avem mai bun. Aceasta ne este firea, a­­ceasta ne este menirea, să n-avem răgazuri atunci cind este vorba de ţară, de (Continuare in pag. 2-a) Reporter în schimbul trei Sunt servicii şi meserii care se desfăşoară, în mod necesar noaptea, şi, cu toate acestea, se fac pasiuni pentru ele. Nu este deloc uşor schimbul trei, schim­bul care ocupă răstimpul re­facerii, dar se lucrează şi în a­­cest răstimp şi încă cu bune rezultate. Fiecare dintre cei care au lăsat în urma lor o­­dată cu zorii, un produs oare­care, au muncit şi au creat şi în acest spaţiu de linişte. Pro­fesorul Miroiu, aştepta noaptea ca pe un vis frumos, irealiza­bil în afara cerului înstelat. Ochii lui căutau steaua pe care n-o vedeau, dar a cărei lumi­nă, culoare şi mărime, putea fi plăsmuită numai pe un cer al nopţii. Nu numai marinarii simt nevoia unei stele de sprijin, el şi toţi acei care fac din noapte ore de creaţie. Am cunoscut, mai de mult munca schimbului trei intr-o fa­brică de cherestea. Făceam o muncă oarecare în hala gatere­lor. Atunci, încă elev, am sim­ţit consideraţia celor din colo­nia muncitorească, respectul, aş putea spune, pe care ei îl acor­dau lucrătorilor de noapte. Lu­crătorii de noapte erau pentru mine bărbaţii pe care mi-i a­­legeam ca model. Sunt momente când miezul nopţii fură ceva din atenţie, ceva din auz, ceva din ritm. Cei care au experienţă trec uşor peste această „criză“, fu­­mînd o ţigară sau muncind mai intens, ştiind că pericolul unei mişcări greşite este posibil în orice moment. îmi aduc aminte că oamenii din schimbul trei, pe care i-am cunoscut, depă­şeau fără eforturi „punctul cri­tic“, dar mie mi se părea fie­care scîndură proaspăt ieşită din fierăstrău, un cearceaf cald, iar mormanele de rumeguş, per­­ne de puf. Mă gîndesc la toţi acei care trec peste aceste limite şi, noap­te de noapte, întreţin pulsaţia proaspătă,­­enormă a producţi­ei, fac ca piinea, oţelul şi cir­culaţia să fie continue. Maşini­le care produc nu obosesc niciodată. Fără atenţia şi efor­tul nostru însă, sunt neînsufle­ţite. Mă opresc cu luare-amin­­te spre a aminti eforturile oa­menilor care la ora zero sunt la datorie. Nu vreau să conving pe nimeni că munca noastră de noapte ar fi ceva uşor, ci vreau să arăt cîte ceva din specificul ei, din partea ei de sacrificiu şi inedit. 50.000 DE NOPŢI ALBE Fiecare a treia noapte a unui mecanic de locomotivă este o noapte albă şi cîteodată se­ în­­tîmplă ca această noapte să fie Anul Nou. Nu trebuie să se creadă că mecanicilor le place să stea treji numai ca să pu­tem noi scrie despre ora zero a câtărui om de ispravă. Nu. Sunt oameni care înțeleg să fie la datorie, indiferent de anotimp, starea vremii sau data din ca­lendar... Ei ştiu că trebuie, fa­miliile lor știu că trebuie, prie­tenii lor ştiu că trebuie. Intră în tură în mod obişnuit, fără nici un gest de prisos, chiar dacă este noaptea de 31 decem­brie spre 1 ianuarie. Numai de la Depoul Piteşti cele cîteva sute de mecanici de locomotivă oferă anual transporturilor 50 000 de nopţi albe. Desigur, că in aceas­tă cifră intră și noaptea Anului Nou multiplicată cu numărul trenurilor aflate în mers la ora zero. „Am făcut mai toate reve­­lioanele la viteză în fața lămpi­lor de control“, spune Panait Aurel, care a trecut clipa toas­tului, conducînd un accelerat cu o sută de kilometri pe oră. Mecanicul de serviciu intră în tură, să presupunem, la ora 21. Citeşte ordinele şi indicaţiile din condică, face vizita medicală (tensiune, temperatură, stare psi­hică), trece prin controlul sever al alcoolscopului, ia foaia de tracţiune şi când pleacă şeful de tură îi spune : „Atenţie, eşti primul tren pe anul nou. Vezi, să Începem bine! Odată, in 1967, continuă Panait Aurel, ve­neam cu un tren de la Bucu­reşti. Era un ger cumplit, ple­casem la ora 20 din Nord, imi făcusem eu socoteala că ora zero mă prinde la Vîrtoapele, a doua de la Roşiori. Înainte a trecut un tren care m-a salu­tat şi am apăsat şi eu pe goarnă — la Diesele avem goarne.­­Este un instinct al omului ca in a­­ceastă noapte să dea semnale. Dăm semnale sonore şi lumi­noase. Chiar dacă nu ne cu­noaştem, cind ne încrucişăm, ne spunem aşa felicitările noastre... Mie, de Anul Nou îmi place să fac nişte opriri şi por­niri atît de line, incit omul să nu simtă nimic , să nu-şi verse paharul­. Ei, la Vîrtoapele cind s-a făcut ora zero eu n-am mai avut aer să salut Anul. Il a­­runcasem mai înainte. Ţin minte şi acum treaba asta că trebuia să am aer. Semnalul ăsta pentru mine este ca un pa­­har de spumos. Şi atunci, în iarna lui ’67, n-am avut spu­mos“. Niţă C. Ion, găseşte normal să facă din noapte zi, pentru că la armată (a făcut-o la Gră­niceri) s-a învăţat cu veghea. „Toţi s-au obişnuit, şi nevastă­­mea, care e mai tînără decît mine, înţelege. Asta ne e mese­ria. Petrecem noi şi a doua zi, că, tot atît de bine e“. Felul cum unii dintre noi în­ţeleg să-şi petreacă timpul lu­­crînd, făcînd din nenumărate nopţi albe podoabă pentru tîm­­ple va fi obiectul reportajelor noastre. Personalul de gardă al spitalelor, tipografii, observa­toarele astronomice, farurile porţilor de la Constanţa, cup­toarele de pîine şi fabricile de lapte, inginerii, cercetătorii, i­­novatorii, creatorii şi toţi acei care dau ţării din timpul lor, un timp al încordării supreme, pentru crearea de bunuri mate­riale şi spirituale, sînt tot atî­tea subiecte pentru „reporter în schimbul trei“. Coman Șova Primele zile - primele succese în muncă Şarjele de debut ale siderurgiştilor HUNEDOARA (coresp. R. I.­­ I. Cojocaru). La Combinatul si­derurgic din Hunedoara, acolo unde cuptoarele rămîn veşnic nestinse, in prima zi a anului, siderurgiştii au dat peste plan 57 tone cocs metalurgic, 67 tone fontă, 79 tone oţel Martin şi 315 tone laminate. In majori­tatea secţiilor au fost depăşiţi substanţial parametrii stabiliţi pentru zilele din primul trimes­tru al anului 1973. ★ La GALAŢI, noul an de pro­ducţie a fost inaugurat, în noap­tea revelionului, de maistrul de schimb Cornel Boca şi echipa condusă de Dumitru Grădinaru de la furnalul nr. 2 de 1 700 mc care au elaborat prima şarjă de metal. Au urmat apoi şarjele „semnate“ de echipa lui Ion Ia­­cob de la furnalul nr. 1 şi de echipa condusă de Vasile Atiti­­nei de la furnalul nr. 3. Bilan­ţul : 300 tone de fontă peste plan. Tensiune normală pe magistralele energetice PORŢILE DE FIER — Ca­mera de comandă a ma­rii hidrocentrale. Ora 23 şi 58 de minute. Inginerul Ion Tro­­can notează : In ziua de 31 de­cembrie, hidrocentrala Porţile de Fier a lucrat cu toată capa­citatea, la debitul existent , Dunării, producînd 10,5 milioa­ne kwh, ...ora 24.00 — Cu prilejul A­nului Nou, dispecerul din cei­trala românească transmite fi­licitări omologului său din cei­trala iugoslavă. Acesta mulţi­meşte şi, la rîndul său, în toan felicitarea după o oră, atun­cindi, dat fiind diferenţa de f­orar, este anunţat noul an şi ţara vecină şi prietenă. ★ MINTIA (coresp. R. I. — I. Co­jocaru). Ieri dimineaţă am avi o convorbire cu ing. Traian Ştii­că, de serviciu la centrala ter­moelectrică de la Mintia. — Cum aţi început Anul nou (Continuare in pag. a I-a) PETRE BORILA Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România , Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România anunţă cu profundă durere încetarea din via­ţă, după o lungă şi grea suferinţă, în ziua de 2 ianuarie 1973, a tovarăşului Petre Borilă, vechi militant al mişcării muncitoreşti revoluţionare, activist de frunte al partidului şi statului nostru, luptător devotat pentru cauza socialismului, pentru întărirea și înflorirea patriei. CONSILIUL DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Next