România Liberă, ianuarie 1973 (Anul 31, nr. 8769-8793)
1973-01-03 / nr. 8769
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Drog! tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute vom încheia anul 1972 cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă in toate domeniile de activitate. In industrie planul producţiei a fost depăşit, iar in agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţăîntul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îbunătăţit nivelul de trai, a făcut gradul de civilizaţie al legii noastre naţiuni socialiste, n acest an, Conferinţa Navală a partidului a luat lotăde cea mai mare însemnare pentru accelerarea dezvolării economico-sociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţioneze in continuare relaţiile de producţie, organizarea societăţii noastre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea Republicii - victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oamenilor muncii in obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez in această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi - clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor liber şi stăpin pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agricultură, ridicarea calităţii şi eficienţei întregii activităţi economice, in vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cît mai mari in activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, In anul care a trecut România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu celelalte ţâri, in spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţei politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată realismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi in pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni acţionează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi ameninţare cu forţa, pentru promovarea in relaţiile interstatale a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni, împreună cu toate popoarele iubitoare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam şi in întreaga Indochinei, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii internaţionale. România intră în noul an hotărit să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului internaţional, la instaurarea păcii şi securităţii in lume. Considerăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, a unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce muncesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare , înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste - muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi - cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucurii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! La ce cote va ajunge economia noastră in anul care a început OŢELUL: 8 milioane tone! • întregul spor de producţie al industriei metalurgice faţă de realizările din 1972—de aproape 600 000 tone, adică mai mult decît a produs întreaga Românie în anul 1950 — se obţine prin îmbunătăţirea indicilor de utilizare a capacităţilor existente. • în cel de-al treilea an al cincinalului, creşterea cea mai substanţială o înregistrează producţia de oţeluri aliate — cu 24 la sută peste realizările din 1972 — atingînd o pondere de circa 7 la sută din totalul producţiei de oţel. Reflectind aceeaşi evoluţie ascendentă de pînă acum, sigură şi absolut necesară pentru satisfacerea cerinţelor economiei naţionale, producţia de oţel a ţării va atinge în acest al treilea an al cincinalului un nivel de cel puţin 8 milioane tone. Din această cantitate, ponderea covîrşitoare — 7 525 000 tone — trebuie să o asigure unităţile Ministerului Industriei Metalurgice. — Ce reprezintă această producţie de oţel pentru ramura siderurgică ? Am adresat Întrebarea la trei specialişti din Direcţia generală de plan şi urmărirea capacităţilor de producţie a ministerului amintit, solicitîndu-i să compare şi să comenteze indicatorii ce revin în 1973 sectorului siderurgic. • Ing. ELEODOR POPESCU, director general : Cota anului 1973 pentru uzinele ministerului nostru de 7 525 000 tone oţel, include în primul rind un spor de 165 000 tone faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului pentru această perioadă. In al doilea rînd, cantitatea de oţel prevăzută pentru acest an reprezintă o creştere de aproape 600 000 tone faţă de cea realizată în 1972, diferenţă care este mai mare decît întreaga producţie de oţel a României anului 1950 ! Demn de reţinut este faptul că, în realizarea producţiei prevăzute, ne bizuim în exclusivitate pe mobilizarea forţelor pro-uirii ale combinatelor şi uzineor noastre, întregul spor de oţel stabilit pentru 1973 avînd la bază folosirea intensivă a capacităţilor existente, cale indicată de conducerea partidului la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972. SA ASIGURI DE EA UN AN EA ALTUL UN SPOR AL PRODUCTIEI DE OTEL, ECHIVALENT CU MAI MULT DECIT S-A REALIZAT IN ÎNTREAGA TARA IN 1950, FARA APORTUL A NOI CAPACITATE CI UTILIZIND MAI BINE PE CELE EXISTENTE, ESTE DESIGUR UN OBIECTIV DE MARE RĂSPUNDERE CARE VINE SA CONTUREZE MATURITATEA PROFESIONALA SPRE CARE TIND AZI SIDERURGISTI TARII, ÎNALTUL LOR SPIRIT PATRIOTIC. Amănunte în plus a fost în măsură să ne dea ! • Ing. NICOLAE DRAGHICI : In acest an toate oţelăriile din cadrul centralelor noastre industriale vor lucra la un nivel ce se situează peste parametrii proiectaţi. Tonul îl dă Combinatul siderurgic de la Hunedoara, ale cărui sarcini de plan pe 1973 sunt cu 80 000 tone oţel peste prevederile studiului tehnico-economic pentru acest an. La bază stau măsurile ce urmăresc atît creşterea ponderii fierului vechi pregătit, cît şi intensificarea proceselor tehnologice prin insuflare cu oxigen. Prin punerea în valoare a posibilităţilor de intensificare a proceselor tehnologice de elaborare şi de creştere a indicilor de utilizare extensivă, deosebit de importantă este şi contribuţia oţelăriei cu convertizoare din cadrul Combinatului siderurgic de la Galaţi. Acestui obiectiv îi revine prin plan să realizeze peste capacitatea proiectată 85 000 tone oţel. Dar a lucra la cotele anului 1973, înseamnă pentru siderurgia românească a răspunde mai bine cerinţelor calitative ale principalilor consumatori de metal, constructorii de maşini. • Ing. RADU PARVAN : Un asemenea obiectiv este cît se poate de limpede oglindit de nivelul producţiei de oţeluri aliate, care în acest an va fi cu 24 la sută peste cel realizat în 1972. In acest mod ponderea fabricaţiei de oţeluri aliate se ridică la circa 7 la sută din totalul producţiei de oţel. O creştere substanţială faţă de anul trecut — cu 16 la sută — înregistrează şi producţia de oţeluri carbon de calitate şi slab aliate. Cantitativ sau calitativ, fiecare dintre indicatorii producţiei de oţel in cel de-al treilea an al cincinalului, face deopotrivă apel la experienţa dobîndită, la priceperea şi dăruirea în muncă, la competenţa şi capacitatea de care au dat de fiecare dată dovadă siderurgiştii ţării, atribute ce constituie tot atîtea garanţii ale înfăptuirii cotelor anului 1973. Tudor Gheorghiu Timpul nostru Petre Sălcudeanu Am trecut peste un nou timp, imaginat de noi ca să despartă şi să consemneze sfîrşitul unui an de celălalt şi iată-ne mai bătrini cu patru anotimpuri şi la fel de tineri ca să întîmpinăm primul pătrar din cele patru ale unei alte deveniri. Ne-am obişnuit să facem bilanţuri pentru ceea ce a fost şi planuri pentru zilele şi lunile ce vor urma. Asta ne este datina şi, poate, este cel mai frumos dar pe care ni-l putem face nouă şi semenilor noştri. Anul de care ne-am despărţit se continuă prin tot ce-am început să durăm în perimetrul lui de suflet şi odată cu faptele lui ne continuăm şi noi existenţa, dăruindu-ne mai departe prin tot ce avem mai bun. Aceasta ne este firea, aceasta ne este menirea, să n-avem răgazuri atunci cind este vorba de ţară, de (Continuare in pag. 2-a) Reporter în schimbul trei Sunt servicii şi meserii care se desfăşoară, în mod necesar noaptea, şi, cu toate acestea, se fac pasiuni pentru ele. Nu este deloc uşor schimbul trei, schimbul care ocupă răstimpul refacerii, dar se lucrează şi în acest răstimp şi încă cu bune rezultate. Fiecare dintre cei care au lăsat în urma lor odată cu zorii, un produs oarecare, au muncit şi au creat şi în acest spaţiu de linişte. Profesorul Miroiu, aştepta noaptea ca pe un vis frumos, irealizabil în afara cerului înstelat. Ochii lui căutau steaua pe care n-o vedeau, dar a cărei lumină, culoare şi mărime, putea fi plăsmuită numai pe un cer al nopţii. Nu numai marinarii simt nevoia unei stele de sprijin, el şi toţi acei care fac din noapte ore de creaţie. Am cunoscut, mai de mult munca schimbului trei intr-o fabrică de cherestea. Făceam o muncă oarecare în hala gaterelor. Atunci, încă elev, am simţit consideraţia celor din colonia muncitorească, respectul, aş putea spune, pe care ei îl acordau lucrătorilor de noapte. Lucrătorii de noapte erau pentru mine bărbaţii pe care mi-i alegeam ca model. Sunt momente când miezul nopţii fură ceva din atenţie, ceva din auz, ceva din ritm. Cei care au experienţă trec uşor peste această „criză“, fumînd o ţigară sau muncind mai intens, ştiind că pericolul unei mişcări greşite este posibil în orice moment. îmi aduc aminte că oamenii din schimbul trei, pe care i-am cunoscut, depăşeau fără eforturi „punctul critic“, dar mie mi se părea fiecare scîndură proaspăt ieşită din fierăstrău, un cearceaf cald, iar mormanele de rumeguş, perne de puf. Mă gîndesc la toţi acei care trec peste aceste limite şi, noapte de noapte, întreţin pulsaţia proaspătă,enormă a producţiei, fac ca piinea, oţelul şi circulaţia să fie continue. Maşinile care produc nu obosesc niciodată. Fără atenţia şi efortul nostru însă, sunt neînsufleţite. Mă opresc cu luare-aminte spre a aminti eforturile oamenilor care la ora zero sunt la datorie. Nu vreau să conving pe nimeni că munca noastră de noapte ar fi ceva uşor, ci vreau să arăt cîte ceva din specificul ei, din partea ei de sacrificiu şi inedit. 50.000 DE NOPŢI ALBE Fiecare a treia noapte a unui mecanic de locomotivă este o noapte albă şi cîteodată se întîmplă ca această noapte să fie Anul Nou. Nu trebuie să se creadă că mecanicilor le place să stea treji numai ca să putem noi scrie despre ora zero a câtărui om de ispravă. Nu. Sunt oameni care înțeleg să fie la datorie, indiferent de anotimp, starea vremii sau data din calendar... Ei ştiu că trebuie, familiile lor știu că trebuie, prietenii lor ştiu că trebuie. Intră în tură în mod obişnuit, fără nici un gest de prisos, chiar dacă este noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Numai de la Depoul Piteşti cele cîteva sute de mecanici de locomotivă oferă anual transporturilor 50 000 de nopţi albe. Desigur, că in această cifră intră și noaptea Anului Nou multiplicată cu numărul trenurilor aflate în mers la ora zero. „Am făcut mai toate revelioanele la viteză în fața lămpilor de control“, spune Panait Aurel, care a trecut clipa toastului, conducînd un accelerat cu o sută de kilometri pe oră. Mecanicul de serviciu intră în tură, să presupunem, la ora 21. Citeşte ordinele şi indicaţiile din condică, face vizita medicală (tensiune, temperatură, stare psihică), trece prin controlul sever al alcoolscopului, ia foaia de tracţiune şi când pleacă şeful de tură îi spune : „Atenţie, eşti primul tren pe anul nou. Vezi, să Începem bine! Odată, in 1967, continuă Panait Aurel, veneam cu un tren de la Bucureşti. Era un ger cumplit, plecasem la ora 20 din Nord, imi făcusem eu socoteala că ora zero mă prinde la Vîrtoapele, a doua de la Roşiori. Înainte a trecut un tren care m-a salutat şi am apăsat şi eu pe goarnă — la Diesele avem goarne.Este un instinct al omului ca in această noapte să dea semnale. Dăm semnale sonore şi luminoase. Chiar dacă nu ne cunoaştem, cind ne încrucişăm, ne spunem aşa felicitările noastre... Mie, de Anul Nou îmi place să fac nişte opriri şi porniri atît de line, incit omul să nu simtă nimic , să nu-şi verse paharul. Ei, la Vîrtoapele cind s-a făcut ora zero eu n-am mai avut aer să salut Anul. Il aruncasem mai înainte. Ţin minte şi acum treaba asta că trebuia să am aer. Semnalul ăsta pentru mine este ca un pahar de spumos. Şi atunci, în iarna lui ’67, n-am avut spumos“. Niţă C. Ion, găseşte normal să facă din noapte zi, pentru că la armată (a făcut-o la Grăniceri) s-a învăţat cu veghea. „Toţi s-au obişnuit, şi nevastămea, care e mai tînără decît mine, înţelege. Asta ne e meseria. Petrecem noi şi a doua zi, că, tot atît de bine e“. Felul cum unii dintre noi înţeleg să-şi petreacă timpul lucrînd, făcînd din nenumărate nopţi albe podoabă pentru tîmple va fi obiectul reportajelor noastre. Personalul de gardă al spitalelor, tipografii, observatoarele astronomice, farurile porţilor de la Constanţa, cuptoarele de pîine şi fabricile de lapte, inginerii, cercetătorii, inovatorii, creatorii şi toţi acei care dau ţării din timpul lor, un timp al încordării supreme, pentru crearea de bunuri materiale şi spirituale, sînt tot atîtea subiecte pentru „reporter în schimbul trei“. Coman Șova Primele zile - primele succese în muncă Şarjele de debut ale siderurgiştilor HUNEDOARA (coresp. R. I. I. Cojocaru). La Combinatul siderurgic din Hunedoara, acolo unde cuptoarele rămîn veşnic nestinse, in prima zi a anului, siderurgiştii au dat peste plan 57 tone cocs metalurgic, 67 tone fontă, 79 tone oţel Martin şi 315 tone laminate. In majoritatea secţiilor au fost depăşiţi substanţial parametrii stabiliţi pentru zilele din primul trimestru al anului 1973. ★ La GALAŢI, noul an de producţie a fost inaugurat, în noaptea revelionului, de maistrul de schimb Cornel Boca şi echipa condusă de Dumitru Grădinaru de la furnalul nr. 2 de 1 700 mc care au elaborat prima şarjă de metal. Au urmat apoi şarjele „semnate“ de echipa lui Ion Iacob de la furnalul nr. 1 şi de echipa condusă de Vasile Atitinei de la furnalul nr. 3. Bilanţul : 300 tone de fontă peste plan. Tensiune normală pe magistralele energetice PORŢILE DE FIER — Camera de comandă a marii hidrocentrale. Ora 23 şi 58 de minute. Inginerul Ion Trocan notează : In ziua de 31 decembrie, hidrocentrala Porţile de Fier a lucrat cu toată capacitatea, la debitul existent , Dunării, producînd 10,5 milioane kwh, ...ora 24.00 — Cu prilejul Anului Nou, dispecerul din ceitrala românească transmite filicitări omologului său din ceitrala iugoslavă. Acesta mulţimeşte şi, la rîndul său, în toan felicitarea după o oră, atuncindi, dat fiind diferenţa de forar, este anunţat noul an şi ţara vecină şi prietenă. ★ MINTIA (coresp. R. I. — I. Cojocaru). Ieri dimineaţă am avi o convorbire cu ing. Traian Ştiică, de serviciu la centrala termoelectrică de la Mintia. — Cum aţi început Anul nou (Continuare in pag. a I-a) PETRE BORILA Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România , Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, în ziua de 2 ianuarie 1973, a tovarăşului Petre Borilă, vechi militant al mişcării muncitoreşti revoluţionare, activist de frunte al partidului şi statului nostru, luptător devotat pentru cauza socialismului, pentru întărirea și înflorirea patriei. CONSILIUL DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA