România Liberă, martie 1973 (Anul 31, nr. 8818-8844)

1973-03-22 / nr. 8836

ANUL XXXI Nr. 8836 Proletari din toate ţările, uniţi-v­ă ! 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ACŢIUNI ENERGICE PENTRU ELIMINAREA SURPLUSULUI DE APĂ Evacuarea apelor de pe d­uip este una din acţiunile cele mai importante in această primăvară pentru agricultură. Zilnic, zeci de mii de cetăţeni participă la executarea şanţurilor de scurgere, la decolmatarea celor existente pentru a da cale liberă apelor existente pe cimp sau a celor care rezultă din topirea zăpezilor. Din luna ianuarie şi pină acum lucrările de combatere a excesului de umiditate s-au încheiat pe circa 135 000 ha, din care aproape 110 000 ha numai in coo­perativele agricole de producţie- In ju­deţele Teleorman, Prahova, Ialomiţa, Brăila, Ilfov, judeţe afectate în mai mare măsură de ploi şi zăpadă, locui­torii satelor contribuie, in aceste zile, la înlăturarea băltirilor şi a excesului de umiditate de pe întinse suprafeţe- In urma zăpezilor abundente din ultima vreme, acţiunea trebuie con­tinuată cu şi mai mare intensitate şi pe suprafeţe mult mai mari, astfel incit in luna aprilie să poată începe din plin campania de insăminţări. Reuşita campaniei de primăvară, recoltele anu­lui acesta depind in foarte mare mă­sură de felul în care se acţionează acum pentru înlăturarea apelor şi a excesului de umiditate. Publicăm în paginile 1 şi 3 cîteva imagini din judeţele Ilfov şi Ialomiţa. La evacuarea apelor participă nu numai cooperatori. La km 23,6 spre Urziceni, lu­crătorii Districtului Sineşti — Secţia de drumuri şi poduri Bucureşti Nord, execu­tau o subtraversare a şoselei cu un podeţ tubular pentru scurgerea apelor dintr-o parte in cealaltă a şoselei. De aici, prin conducte, apa va fi dirijată către Valea Mostiştei. Lucrătorii întreprinderii agricole de stat Afumaţi — Ilfov au venit în ajutorul coo­peratorilor din aceeaşi comună. De 48 de ore, două motopompe, aparţinînd între­prinderii amintite, evacuează apa printr-o conductă de 3 km instalată intr-un timp record. Se lucrează în două schimburi a 12 ore. In tura de ieri dimineaţă, de servi­ciu era mecanicul Constantin Moise. Fotografii : MI­HAI POPESCU . ECONOMII „ECONOMII" Eugen Barbu In ultima vreme, in între­prinderile industriale se des­făşoară, cu excelente rezul­tate în foarte multe cazuri, o largă acţiune de economi­sire a materialelor şi mate­riilor prime, a spaţiului con­struit, toate în favoarea pro­ducţiei. In definitiv, giganto­­mania de care erau bîntuiţi unii constructori ar fi cazul să se termine. Ca şi risipa de orice fel. Prea multe cu­loare, prea multe spaţii iro­site chiar în incinta halelor industriale. Secretarul gene­ral al partidului a arătat-o cu fiecare prilej, îndemnin­­du-ne pe tofi la un spor de spirit gospodăresc. Şi exem­ple de oameni preocupaţi cu seriozitate de idee­a econo­miilor se vor da nenumărate. Din păcate, risipitorii nu în­cetează să existe, desigur, mai puţini ca înainte, dar cintărind încă destul în bu­getul ţării, adică al nostru. Sunt însă şi unii care, pre­­tinzind că fac economii, mai mult risipesc. Pe șleau spus, fConttnuare In pag. a 2-a) Şl , Apa poluată poate redeveni potabilă? Convorbire cu prof. dr. Tudor Ionescu Se zice că deţineţi cheia depo­luării apelor. Care este reali­tatea ? — Realitatea nu ţine de solu­ţia mea, ci de ceea ce a impus aflarea unei rezolvări rapide şi eficiente pentru acţionarea organizată împotriva agenţilor poluanţi ai apei. E vorba, deci, de rezerva de apă a unei ţări, aflate în intensă propensiune industrială. Dacă am ignora cal­culul logic al dezvoltării, cele 20 de miliarde de metri cubi de apă disponibilă anual pentru consumul general ar putea de­veni insuficiente foarte curind. — Ştiu că numeroase ţări ale lumii, foarte dezvoltate, resimt de pe acum lipsa apei. — Bugete foarte mari sunt puse acum în mişcare, acolo unde — cum e cazul R.F.G.­­ — echilibrul hidrologic a fost com­promis. Iată de ce România a înţeles să-şi strîngă forţele şi printr-un program politic şi de stat să acţioneze în vederea pro­tejării mediului ambiant. — La ce rezultate practice aţi ajuns dvs. ? — Eu şi cu colaboratorii mei ne ocupăm de 20 de ani de găsi­rea unor procedee depoluante cu grad înalt de epurare şi la preţuri foarte ieftine, pentru că o instalaţie costisitoare nu ar tenta pe nimeni chiar dacă si­tuaţia ar fi dramatică. Soluţia generală optimă care se impu­ne pentru conservarea depozite­lor de apă este recircularea a­­pelor folosite. Problema este însă, cum putem face asta ? Procedeul clasic cunoscut, depo­luarea biologică, cu ajutorul complexelor bacteriene este va­labil doar in cazul unor ape uşor poluate — de tipul a­­pei de canal. Şi aşa a apărut procedeul nostru de limpezire a apelor prin floculare sau coa­gulare, în stare să elimine o mare cantitate de suspensii sau compuşi poluanţi...O apă limpe­zită e pe trei sferturi epurată“, zicem noi, restul poate fi tra­tat clasic prin epurare biologi­că pină la sterilizare completă.­­ Aş vrea să ne oprim puţin asupra procedeului amintit, pen­tru ai transforma şi pentru ci­titor într-un argument convin­gător. Deci, ce este acel produs floculant folosit de dv. în epu­rarea apei ? — Floculanţii sunt nişte reac­tivi chimici în stare să colecte­ze factorii de turbiditate ai a­­pei. Ei sunt cunoscuţi de mai multă vreme în cele mai multe ţări : sulfatul de aluminiu, clo­­rura ferică, sulfatul feros, polie­­lectroliţii — care sunt substanţe mai complexe, de sinteză orga­nică. — De ce nu se utilizează, dacă se cunosc ? — Sunt utilizaţi, numai că pro­curarea lor in cantităţi mari este foarte anevoioasă şi costi­sitoare. Tocmai această limită a reclamat descoperirea altor ti­puri de floculanţi, cel puţin la fel de eficienţi, dar care să poa­tă fi produşi fără mari cheltu­ieli in cantităţi suficiente. — Aici bănuiesc că începe te­ritoriul contribuţiei dv. origi­nale... — Ipoteza mea s-a bazat pe ideea că am putea obţine flo­culanţi din chiar substanţele po­luante. Enorme mase de rezidii şi deşeuri industriale, care peri­clitează mediul ambiant, conţin elementele necesare producerii floculanţior. Am studiat zgurile metalurgice de orice natură şi provenienţă, cenuşile zburătoa­re de la centralele termice, zgurile rezultate din arderea cărbunelui de pămint etc. Toate deşeurile şi produsele naturale care au în componenţă silicaţi şi alumino-silicaţi se pot folosi ca depoluanţi. Gîndiţi-vă că practic această resursă este ine­puizabilă. Numai în metalurgie, la fiecare tonă de metal se de­pune o tonă de zgură. Anual re­zultă un disponibil de zece mi­lioane tone zgură ! La Baia Mare există zguri cuprifere — excelente pentru floculanţi — vechi de peste 100 de ani ! — Dar procesul obţinerii pro­dusului reactiv pare că nu se limitează la atît. — Intrăm in secretele proce­deului... — Atunci, trecem peste partea descriptivă... — Nu, nu, ceea ce voi explica acum nu trebuie să reprezinte nici un secret pentru nimeni. Şi d-ta poţi face operaţiunea a­­ceasta dacă vrei. iată cum stau lucrurile : zgurile conţin un amestec natural de săruri de aluminiu, fier, mangan, pe care îl tratez cu un acid. Doza acestui acid, concentraţia lui şi alte ca- Corneliu Antim (Continuare în pag. a 2-a) PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN ARGEŞ AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Activitate bogată pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice Ieri s-au desfăşurat la Piteşti lucrările plenarei Consiliului judeţean Argeş al Frontului Unităţii Socialiste, care a dez­bătut problemele legate de ac­tivitatea de răspindire a cuno­ştinţelor cultural-ştiinţifice şi de educaţie socialistă a oame­nilor muncii. Dezbaterile au reflectat ex­perienţa dobîndită în judeţul Argeş în acţiunile menite să contribuie la formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă so­cialistă. S-a s­ubliniat faptul că în judeţ au funcţionat, in ulti­mii doi ani, 49 de universităţi populare, organizate în cen­trele urbane, în întreprinderile mari şi 68 de şcoli populare comunale de educaţie socia­listă, organizate ca filiale ale Universităţii populare jude­ţene. In cele 300 de cursuri care au cuprins peste 20 000 de cetăţeni, au fost prezentate teme privind problemele ma­jore ale politicii partidului şi statului nostru, precum şi alte teme, cum ar fi : „Momente din istoria poporului român“, „Noţiuni etice, hărnicie, cinste, onoare şi demnitate socialistă“, „Pedagogia familiei“, „Cuno­ştinţe medicale“, „Tribuna agrotehnicii noi“, „Din cronica ştiinţifică a secolului XX“, „Pagini din istoria gîndirii fi­lozofice marxiste“, „România şi relaţiile internaţionale“, „Teorii actuale despre originea şi evoluţia omului“. ..Legalita­tea socialistă şi conştiinţa ce­tăţenească“, cursuri cu carac­ter practic, limbi străine etc. Pentru susţinerea acestor cursuri au fost antrenate cadre de intelectuali din oraşele ju­deţului, şi atunci, cînd a fost nevoie, au fost invitaţi oameni de ştiinţă şi cultură din Capi­tală. In plenară s-a subliniat spri­jinul dat activităţii de răspîn­­dire a cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice şi de educaţie socia­listă de către organele de par­tid, de organizaţiile de masă şi obşteşti, de societăţile cultu­rale din judeţul Argeş. A fost evidenţiată în mod­­ deosebit activitatea desfăşurată de so­cietăţile culturale de la Uzina mecanică Muscel, de cea de la Grupul Industrial Petrochimic Piteşti, de cea din comunele Valea Mare, Domneşti, Stroieşti Gh. Stănculescu (Continuare în val. a 3-a) „MOLECULA - PROCENTUL - TIMPUL“, varianta unui cunoscute iniţiative­­ braşovene BRASOV (co­resp. R. 1. — I. Piticu). Este ini­ţiativa chimiştilor de la Combinatul chimic Victoria, concepută ca o va­riantă, adaptată la specific, la iniţia­tiva constructori­lor de rulmenţi din Braşov. ..Mi­cronul, gramul, se­cunda“. Lansată de către colectivul secţiei a V-a a combinatului, ini­ţiativa cuprinde obiective concrete defalcate în schim­buri şi muncitori şi se axează pe în­făptuirea dezidera­telor de bază ale producţiei ; mo­lecula vizează spo­rirea cantitativă a producţiei, procen­tul — îmbunătăţi­rea calităţii pro­duselor, iar timpul — valorificarea e­­ficientă a oricărui minut din progra­mul de lucru al fiecărui salariat. După două luuni de la aplicare, un prim bilanţ relevă faptul că planul la nitroceluloză a fost depăşit în a­­ceastă etapă cu 10 la sută, nu s-a mai înregistrat nici un refuz de calitate, iar absen­ţele s-au redus la jumătate. Iniţiativa se va extinde în zilele următoare la instalaţiile de­ acid sulfuric şi sulfit de sodiu şi în con­tinuare la alte secţii ale com­bina­­tului. Hunedoara: 10000 tone oţel peste plan HUNEDOARA (coresp. R.I. — I. Cojocaru). La Combinatul si­derurgic din Hunedoara s-a produs cea de-a 10 000-a tonă oţel realizat anul acesta peste sarcinile de plan. Continuînd acţiunea întreprinsă pentru di­versificarea şi perfecţionarea producţiei de metal, oţelarii din cele trei secţii au asimilat două noi mărci de oţel iar zilele tre­cute au produs primele canti­tăţi dintr-o nouă marcă de oţel cu caracteristici superioare. LOTRU A fost străpunsă galeria Hoteag - Balindru VOINEASA, (coresp. R. I. — V. Lazăr). — In cursul zilei de ieri, minerii de pe șantierul hidrocentralei de pe Lotru au înregistrat un nou succes in muncă : stră­pungerea galeriei de pe tronsonul Hoteag—Balindru. Noua galerie, în lungime de 5 600 metri, a fost realizată de formaţiile conduse de ing. Benone Sabău şi maistrul Gh. Marinaş în mai puţin de 3 ani. Performanţa are o deosebită însemnătate pentru darea în folosinţă a între­gului sistem de captări „nord-gravitaţional“ care va contribui la alimentarea lacului de la Vidra, cu canti­tatea de apă necesară şi pentru punerea în funcţiune în anul acesta a celei de-a doua turbine de 170 megawaţi. Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rumânia, Niculae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soţia, va face o vizită oficială in ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. PRIMUL TRIMESTRU PE ŞANTIERELE DE LOCUINŢE * In această primăvară capri­cioasă constructorii au fost ne­voiţi, uneori, să ajungă la locul de muncă croindu-şi drum prin nămeţii de zăpadă, punind mina pe lopeţi şi deblocind mai întii căile de acces. Fireşte, n-a fost uşor, dar ritmul actual de con­strucţie impune ca iarna, chiar prelungită pînă în pragul echi­nocţiului să nu întrerupă acti­vitatea şantierelor. Pe de altă parte tehnica actuală permite înfruntarea cu succes a rigori­lor vremii. Cofrajele încălzitoa­re, betoanele turnate „la cald“, asigurarea spaţiilor închise unde, la temperaturi de-a drep­tul estivale, se pot realiza şi cele mai pretenţioase finisaje, sînt tot atîtea remedii. Faptul că peste tot unde că­derile masive de zăpadă au creat probleme s-au luat măsuri ope­rative de deblocare a şantiere­lor şi de aprovizionare a lor a venit în sprijinul constructorilor. Să nu uităm că, potrivit ci­frelor din plan, anul 1973 este marcat de o sarcină record la acest capitol. Iată de ce primul trimestru al anului, de dema­rat, cum este considerat, ca­pătă o importanță deosebită. Tocmai de aceea vă propunem un tur de orizont pe şantierele de locuinţe, acum in pragul sfîrşitului de trimestru, după testul la care vremea rea din ultimele săptămîni i-a supus pe constructori. ...Cartierul Drumul Taberei din Bucureşti , şantierul Combi­natului de case. De aici a pornit anul trecut chemarea la întrece­re adresată tuturor montatorilor din ţară. Aproape o mie de a­­partamente vor fi prezentate în scurt timp comisiilor de recep­ţie. A nins, a fost viscol, dar lucrul n-a încetat în acest mare şantier, care cuprinde un întreg microraion. Pentru 40 din cele 69 de blocuri prevăzute a se con­strui în 1973 a şi fost creat fron­tul de lucru necesar. Cum ne spunea şeful şantierului de mon­taj, ing. Paul Tănase, construc­torii au reintrat cu toţii în „dis­pozitiv“. Cîteva zile nu s-a putut lucra la fundaţii şi montaj şi acum timpul trebuie recuperat. Obiectivul pe care şi l-au fixat pentru acest an construc­torii de pe şantierul de montaj al Combinatului de case este ca, răspunzind îndemnului dat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să termine toate lucrările pe 1973 pină la data de 1 decembrie, ast­fel incit toate forţele să poată fi concentrate in ultima lună în direcţia creării condiţiilor pre­gătitoare pentru anul viitor. Constructorii ne semnalează, însă, că dacă vremea rea a tre­cut, nu acelaşi lucru se poate spune despre unele neajunsuri „organizatorice“. De pildă, in microraionul 4. Drumul Taberei, la 6 blocuri (D. 36—40 şi D. 42) nu au putut fi începute lucrările de fundaţii întrucît titularul de investiţie, Consiliul popular mu­nicipal, nu a rezolvat formali­tăţile necesare eliberării ampla­samentelor. O situaţie similară poate fi intîlnită şi în cartierul Berceni, unde din cele 14 blocuri planificate au fost începute doar patru. Există riscul ca, dacă nu vor fi luate de urgenţă măsuri, constructorii să intre în criză de front de lucru, tocmai acum cînd vremea a redevenit frumoasă ! Un alt colţ al ţării, la Piatra Neamţ, constructorii au înfrun­tat, de asemenea, viscolul, ieşind Cornelia Preda (Continuare in pag. a 3-a) In judeţul Arad Ritm intens la semănat ARAD (coresp. R.I. — I. Me­­doia) Imediat ce timpul a per­mis, lucrătorii de pe ogoarele judeţului Arad au ieşit pe cimp cu toate forţele, în nu­mai cîteva zile de lucru ei au reuşit să însămînţeze peste 5 000 de hectare cu ovăz, ma­zăre, lucernă, trifoi şi cu le­gume , ceapă, rădăcinoase. Cele mai mari suprafeţe le-au semănat unităţile agricole din Vladimirescu, Pecica, Sintana, Olari, Şag, Comlăuş şi alte cooperative din zona de şes a judeţului. Concomitent, coo­peratorii şi mecanizatorii acor­dă o mare atenţie pregătirii terenului pentru insăminţări. Astfel, în­­ judeţ a fost creat un front de lucru de peste 25 000 hectare, care aşteaptă botezul semănatului. P­erformanţe româneşti de mare interes clinic Dr. Ligia Simionescu, Pre­miul Uniunii Medicale Balcani­ce primit în toamna lui 1972, cercetător ştiinţific principal la Institutul de endocrinologie „Dr. C. I. Partion“, a reuşit ceea ce în ochii tuturor semăna cu o extravagantă: dozarea radioimu­­nologică a hormonului de creş­tere în clinica umană. Ce îi a­­limentase hotărirea ? Aş spune, revolta în faţa unei limite (tem­porare — după cum spera) a posibilităţilor medicinii, şi anu­me, în faţa dificultăţilor de tra­tament ale nanismelor. Erau oare copiii condamnaţi să ră­­mînă „mici“, pentru că, deşi a­­veau hormon de creştere orga­nismul nu-l utiliza, sau pentru că acest hormon lipsea ? In pri­ma situaţie, era sigur că oricit hormon de creştere i s-ar fi administrat copilului, tratamen­tul era inutil, de vreme ce or­ganismul refuza, era incapabil să-l folosească. Pe de altă parte, singurul preparat hormonal cu adevărat eficace se obţine foarte greu, din hipofize umane, nu se poate livra decât în cantităţi foarte limitate, şi, ca atare, nu trebuie risipit, deoarece împie­dică ajutorarea altor bolnavi şi infirmi. Indicaţia tratamentului depindea, aşadar, de cunoaşte­rea exactă a situaţiei. Pină în urmă cu vreo 10—12 ani, nu exista nici o metodă în stare să detecteze hormonul de creştere în sîngele bolnavului. De altfel, chiar şi în ce pri­veşte şi alţi hormoni polipepti­­dici, lucrurile erau departe de a fi mulţumitoare. Nu existau decit metode biologice de doza­re, foarte puţin sensibile, foarte costisitoare şi, foarte laborioase. Or, în sîngele bolnavului sunt cantităţi atît de mici incit a­­ceste metode erau, în majori­tatea cazurilor, incapabile să pună în evidenţă compusul cer­cetat. Izotopii radioactivi aveau să-și facă intrarea în medicină cu promisiuni spectaculare. Prin 1959, cuplul cercetătorilor Rosa­line S. Yalow și S. A. Berson (S.U.A.) publicau pentru prima dată metodele de „cîntărire" ra­pidă și precisă cu ajutorul izo­topilor radioactivi. Se putea e­­videnţia a milioana parte din­­tr-un miligram ! Dr. Ligia Si­mionescu avea să înceapă in 1962, punerea la punct a acestei tehnici, pornind de la condiţii materiale modeste, învaţă sin­gură după manuale de fizică şi apoi urmează cursul pentru uti­lizarea izotopilor radioactivi or­ganizat de Institutul de Fizică Atomică. Perspectivele pe care fizica nucleară le deschide bio- Catinca Muscan (Continuare în pag. a 2-a)

Next