România Liberă, mai 1973 (Anul 31, nr. 8870-8896)

1973-05-29 / nr. 8894

Pagina a 2-a — 29 mai 1973 M­ILITANTISMUL în creaţia literară Nu este desigur o constatare nouă şi relevantă, afirmaţia că arta şi literatura sunt creaţii ale spiritului uman, destinate a transmite maselor mesajul artis­tului ca expresie a ideilor, as­piraţiilor şi realităţii epocii sale în traiectoria milenarei ei dezvoltări, arta a purtat cu sine sentimente şi idealuri, va­lori ce atingeau universalitatea, exprimind nu o dată revolta şi speranţa întruchipate in ima­gini emoţionante şi convingătoa­­re. Arta pură, gratuită şi fără ponderea ideii ce o leagă­­ de umanitatea concretă, a fost o excrescenţă tardivă a speculaţiei unor teoreticieni în conflict cu conceptul de viaţă şi inconsec­venţi cu propria lor existenţă. O literatură, care să nu semni­fice un sens, un obiectiv ideatic. In care conştiinţa umană să nu se afirme prin comunicarea unui impuls superior, e condamnată iniţial la izolare şi desuetudine, căci deşi contradicţia socială sau lupta pentru progres îşi caută, în primul rînd, afirma­rea pe planul politic, ea se ex­primă inevitabil pe planul crea­ţiei artistice şi al operei litera­re Şi nu trebuie uitat că în am­plul domeniu al­­construcţiei spi­­rituale, arta — cu fondul ei de ra­finată sensibilitate şi rolul ei de reprezentare a realităţii — răspunde totodată nevoii de de­păşire a existenţei reale, şi des­prinde noi perspective in contu­rarea viitorului şi în descoperi­rea valorilor omenirii Artinul în genere (muzician, poet sau reprezentant al artelor plastice) intuieşte mai mult ca orine modalităţile de transpunere a condiţiei umane, învingînd ma­teria brută sau rezistenţa cuvîn­­tului şi participă efectiv la ex- Mircea Mancaş primarea idealurilor umanităţii. Pentru arta ce se afirmă in contextul unei epoci de trans­formări revoluţionare — şi aceas­ta e situaţia creaţiei noastre lite­rare în stadiul contemporanei­tăţii socialiste — actul de co­municare a unui conţinut spiri­tual (idei, concepte, valori de ordin afectiv) dobîndeşte un sens încă mai important. Aci arta nu mai reprezintă un mi­­cro-univers izolat în subiectivi­tatea lui, el devine o existenţă reală, cu o largă semnificaţie morală, în realizarea obiective­lor ei Nobleţea, frumuseţea şi eficacitatea artei in societate re­zultă din prezenţa ei activă, gra­ţie căreia glasul ei convingător contribuie fie la defrişarea te­renului, fie la finisarea actului constructiv în viaţa socială. Şi pentru că literatura în genere — şi transpunerea poetică îndeosebi — reprezintă o adevărată mutaţie pe scara valorilor estetice şi nu o simplă şi fidelă reproducere a realităţii, rolul artei devine u­­neori hotăritor, graţie uriaşei ei forţe de sugerare simbolică şi de interpretare. Asemenea reflecţii capătă o deplină confirmare în recentul volum de eseuri al lui M. Be­­niuc: „Poezia militantă" (Ed­il. Eminescu, 1972) — cuprinzătoare privire asupra problemelor lite­raturii contemporane. Poetul discută cu sinuolitate şi can­­tivantă sinceritate principalele implicaţii cu privire la esenţa, funcţia şi rolul literaturii în so­cialism. El priveşte, cu rigu­roasă obiectivitate dar şi cu convingere partinică, conceptul militantismului in literatură, înălţimi la rangul unei atitu­dini fundamentale pentru con­ştiinţa scriitorului, viziunea pro­gresului, a dreptăţii sociale, a idealurilor umaniste, căreia i se opune individualismul sectar sau izolaţionismul poetic su­biectiv. Departe de a contesta valoarea expresiei, poetul deli­mitează semnificaţia noutăţii in exprimare, in raport cu fondul de idei şi atitudini, care depă­­şeşte simpla valoare formală. Căci poezia e interpretare a lu­mii în sensul întregii concepţii despre viaţă şi univers — nu simplă reproducere a realităţii sau joc personal de sunete. Şi in acest loc se poate vorbi şi despre relaţia etic-estetic, care are adinei rădăcini in tradiţia marii literaturi, căci chiar cei mai autentici apărători al este­tismului au nutrit ambiţia de a păstra esenţa nemuritoare a po­eziei în conştiinţa durabilă a omenirii. Un Tolstoi, Goethe sau Dostoevski, Thomas Mann, Quasimodo sau Hemingway au găsit întotdeauna modalităţi ar­tistice de a înfăţişa problemele conştiinţei umane în operele lor, iar scriitorul nostru con­temporan poate defini pe om, în raport cu propria-i conştiinţă integrată în fondul etic şi în marile efluvii ale idealurilor u­­maniste ale timpului. Mai mult decit oricînd, epoca noastră oferă momente de afir­mare a conştiinţei umane şi de vibrantă participare la marile realizări ale prezentului, ca şi la împlinirea înaltelor năzuinţe ale omenirii in viitor. Căci as­tăzi, îndeosebi. ..scriitorul îşi revendică apartenenţa la un i-­deal de viaţă şi are menirea «­e a se face exponentul activ, di­namic al unei conştiinţe sociale în continuă transformare şi îm­bogăţire“. Arta şi literatura implică militantismul, luarea de atitudine, uneori participarea directă la lupta pentru liberta­tea popoarelor, alteori prin con­testarea ideilor anacronice, re­fugiului in pasivitate şi izolare a omului contemporan care e azi martorul marilor mutaţii so­ciale ale timpului. Apelînd la exemplul poeţilor naţionali şi universali (Emines­cu, Maiakovski ş.a.), Beniuc dovedeşte — cu exemple con­vingătoare — rolul lucidităţii în raport cu latenţa onirică a pro­cesului creaţiei. Ei afirmă ca­racterul educativ al literaturii, nu in sensul didactic al fixării obligatorii a unor noţiuni, ci prin acea pătrundere cinstită şi curajoasă în sufletul oamenilor, apărînd adevărul, propria con­vingere a scriitorului, respingînd cultul absurdului sau pretenţia unei judecăţi in afara cadrului social şi al vieţii în plină eflo­rescenţă creatoare. Aş adăuga încă faptul că scriitorul angajat in lupta pen­tru înfăptuirea măreţelor ide­aluri contemporane nu poate fi străin de imperativul solidari­tăţii, fără de care propria-i con­ştiinţă se pierde în neantul u­­nui subiectivism, incapabil de justă Înţelegere a fenomenelor vieţii şi de creaţie autentică. Reflex al inepuizabilei energii colective, literatura epocii so­cialismului nu a rămas la sim­plele contururi exterioare, ci a adus in actualitate şi in miezul creaţiei complexa problematică a omului contemporan, aşa cum se reflectă e» In experienţa-i de flecare zi. Amplă explorare psihică — delicată şi nuanţată — ea lşi găseşte expresia in o­­pere remarcabile, care pregă­tesc sinteza trăsăturilor epocii noastre revoluţionare şi conferă literaturii caracterul celui mai Înalt umanism I umanismul so­cialist. Militantismul In creaţia literară e astfel, un element e­­senţial ce asigură literaturii a­­devărul adine al vieţii şi dina­mismul ei constructiv. Generaţie­ iUrinare din pag I) dreptul la o asemenea lume daci vor pune umărul şi su­fletul la naşterea ei aşa cum generaţiile de dinaintea lor au făcut-o in condiţii cu mult mai vitrege. O nouă ştafetă, cu aripi proaspete se pregă­teşte de zbor. Zeci de uzine noi, mii de întreprinderi inexistente cu un sfert de veac in urmă, zeci de facul­tăţi aşteaptă sub semnul de­plinei exigenţe intilnirea cu promoţia acestui an. Nu­mim o promoţie, generaţie, dintr-o eroare calculată, îm­pinşi de grandioasele schim­bări survenite de la an la an , ceea ce înainte se construia în decursul unei generaţii, astăzi se face in citeva ano­timpuri şi, în virtutea acestei impresionante metamorfozări, ne permitem să ridicăm tine­reţea unui an la rangul de ti­nereţe a unei generaţii, dîn­­du-i gir de maximă seriozita­te şi posibilităţi maxime de desfăşurare. Trăim prin oa­meni, trăim prin lucrurile la temelia cărora am pus tot ce-am avut un noi mai bun, trăim prin copiii noştri şi mai ales prin ei ne dorim împlini­te visurile, gindurile, p­rin ei ne dorim mai drepţi şi am dori din tot sufletul ca tot ceea ce noi n-am putut face să facă ei intr-un spirit civic de nealterată cinste. S-a con­struit imens in această ţară şi se construieşte in acelaşi ritm intens. Construim în jurul nostru pentru noi şi pentru cei ce ne urmează şi dorim, deopotrivă, să construim in noi, zidiri cu mult mai trai­nice, construcţiile lăuntrice ale omeniei comuniste, im­portant tezaur al lumii in care trăim. Mă uit la grupuri­le de tineri, aparent gălăgioşi şi fără griji dar dincolo de aceste aparenţe ghicesc în spatele frunţilor, in dosul li­niilor care umbresc viitoarele cute, seriozitate, maturitate şi ştiu, sunt sigur, că ne vor duce visurile mai departe dindu-le forme şi concreteţe, că se vor integra, umăr din­la umăr, noii suflări a ţării, continuindu-i frumuseţile şi primenirile. In sectorul 7 din Capitală Un experiment privind asistenţa medicală la domiciliu Nevoile de asistenţă medica­lă în cursul nopţii — cînd ape­lurile cetăţenilor rămîn exclu­siv pe seama serviciilor salvă­rii - au impus introducerea de către Direcţia sanitară a­­ municipiului Bucureşti a unor măsuri suplimentare. Organizat de curînd, cu titlu experimen­tal în sectorul 7, serviciul găr­zii de noapte îşi propune să rezolve unele solicitări ale bol­navilor din acest perimetru al Capitalei. Medici din circum­scripţii sanitare şi de întreprin­dere din sector — cite doi ce noapte — preiau prin inter­mediul staţiei de salvare, de la orele 20 şi pînă la ora 8 dimi­neaţa rezolvarea cazurilor care le reclamă prezenţa. La dispo­ziţia personalului medical se află autosanitare precum şi truse speciale de urgenţă. Oda­tă cu introducerea acestui gen de asistenţă, s-a organizat şi un serviciu deservit de cadre medii, care asigură tratamentul la domiciliu în cursul nopţii cu antibiotice injectabile sau alte categorii de tratamente. Experimentarea acestui sis­tem urmăreşte nu numai în­tărirea unei categorii de asis­tenţă medicală deficitară — cea din cursul nopţii — dar şi o mai atentă îngrijire din par­tea aceloraşi medici, care în cursul zilei asigură supraveghe­rea medicală efectivă din cir­cumscripţiile sectorului respec­tiv. Pe măsură ce experimentul îşi va dovedi utilitatea şi efi­cienţa, urmează să se extindă în întreaga Capitală. Medici pictori Manifestare tradiţională şi de notorietate in viaţa ştiinţelor medicale ale ţării, „Zilele me­dicale ale Sibiului“, au oferit de data aceasta şi un eveniment mai puţin obişnuit : vizionarea unei expoziţii, înmănunchind pictură şi grafică semnată de medici. Opt pictori şi graficieni amatori din rîndurile personalu­lui medical al Sibiului au relie­fat astfel preocuparea lor, mai puţin cunoscută, dar dăruită cu real talent. Tablourile „Floarea­­soarelui“, „Pădure de toamnă“, „Lunca Aprigului“ ale lui Matei Surdu, „Crizanteme“, „Ţarina“ „Peisaj cu clăi de fin" de Elvi­ra Todea, „Femeia“, „Idila", de Ursula Toth, lucrările de grafică ale Paulinei Dăncilă, şi altele — reunite in această expoziţie — atestă sensibilitatea prin care medicii ştiu să transmită, şi prin penel, sentimentele umanitare specifice meseriei. (V. LAZAR — coresp. R.l.) Pentru naivi Există unii care profită de orice situaţie şi alţii care sint naivi in orice situaţie. Făcind parte din prima categorie, Maria Demeter din comuna Vînători a început să bată străzile mai mărginaşe ale Sighişoarei şi să intre in vorbă cu oamenii po­­vestindu-le că, sinistrată fiind de la inundaţii primeşte şi acum ajutoare. Dar că momentan nu are bani disponibili să scoată de la poştă pachetele cu covoare. Manifestări dedicate împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848 din România CLUJUL IN REVOLUJIA DIN 1848 CLUJ (coresp. R.I., Al. Kiss).— In rindul manifestărilor dedicate împlinirii a 125 de ani de la revoluţia din 1848 s-a înscris şi montajul istorico-literar desfă­şurat la sediul Casei de cultură din cartierul Mănăştur, intitulat „Anul revoluţionar în­­ Ţări­le Române şi Clujul­" în revo­luţia de la 1848“. Manifestarea s-a bucurat de o largă partici­pare de public. Tot acestui eveniment, corul bărbătesc „Iacob Mureşanu“ şi orchestra conservatorului „Gh. Dima“ din localitate i-a consa­crat un concert simfonic de mu­zică corală românească. CONTINUITATEA LUPTEI MASELOR DEVA (coresp. R.I., I. Cojo­carul.„ La Deva a fost deschisă expoziţia cu tema :,Revoluţia de la 1848 în Ţările Române“. Aci au fost expuse numeroase docu­mente şi fotografii despre eve­nimentele de la 1848, subliniind mai ales luptele revoluţionare de pe meleagurile hunedorene şi din alte zone ale Transilvaniei. Un loc important îl ocupă docu­mentele care atestă continuita­tea luptei maselor şi după în­frângerea revoluţiei. EXPOZIŢIE DOCUMENTARA BAIA MARE (coresp. R.I., Radu Piciu).­ In sălile Muzeu­lui judeţean din Baia Mare, a avut loc deschiderea expoziţiei „Anul revoluţionar 1848 în Ţă­rile Române“, care cuprinde un mare număr de documente, foto-copii şi originale care a­­testă participarea maselor din Maramureş la luptele revoluţio­nare.­ Expoziţia sugerează, tot­odată, faptul că nobilele aspira­ţii de care erau animaţi tribunii revoluţiei au putut fi înfăptuite pe deplin în anii socialismului prin lupta eroică a poporului, sub conducerea P.C.R. TRADIŢII REVOLUŢIONARE BUZĂU (coresp. R.I., C. Zli­­buţ).— La Muzeul de istorie din Buzău a fost inaugurată o ex­poziţie care scoate în evidenţă faptul că revoluţia din Moldova a fost o urmare firească a pro­cesului general care cuprinsese Ţările Române. Pregnantă în a­­ceastă expoziţie este prezenţa unor documente despre nesupu­nerea clăcaşilor din satele de cîmpie ale Bărăganului, Dimi­­treşti, Slobozia, fuga de pe moşii, dezorganizarea unor sate, împotrivirea la obligaţiile feu­dale din acea vreme etc. MEDALIOANE LITERARE In comunele Grădinari, Ghim­paţi, Bolintin Vale, Gurbăneşti şi Comana (judeţul Ilfov) au fost prezentate, în faţa unui nume­ros public, expuneri pe tema istoricului an 1848 şi medalioane literare sub genericul „Scriitori militanţi ai perioadei paşoptiste“. La Giurgiu a fost organizată o expoziţie de carte „Anul revo­luţionar 1848 în literatură“. La muzeele de istorie şi arheologie din Giurgiu şi Olteniţa vor fi deschise expoziţii care vor cu­prinde documente referitoare la activitatea revoluţionarilor pa­şoptişti pe teritoriul judeţului Ilfov. (M. VLASIE, coresp. R.I.) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • Victorie în meciul de fotbal cu R. D. Germană Cele 90 de minute de joc văzute de pe gazon şi Victoria, cu scorul de 1-0, obţinută de fotbaliştii români duminică după amiază in faţa echipei R.D. Germane, a însem­nat depăşirea primului obsta­col cu adevărat greu ce li s-a opus in cale de la debutul lor în actuala rundă a prelimina­riilor campionatului mondial. Prin acest, succes fotbaliştii noştri au luat un avans de trei puncte asupra principalului ad­versar. Valoarea acestora este, după noi, foarte mare şi cre­dem că ele vor fi decisive în stabilirea echipei care va merge în turneul final al campionatu­lui mondial Duminică fotbaliş­tii din R.D. Germană au fost la primul lor meci in deplasare, şi l-au pier­dut. Mai au­ de ju­cat la Helsinki şi la Tirana, două partide din care, pentru a egala situaţia de azi a echipei noastre, trebuie să culeagă trei puncte. Deci, pentru adversarii noştri direcţi mai urmează două etape dificile, pe care fotbaliştii români le-au parcurs. Revenind la meciul de dumi­nică putem spune câ el a oferit o dispută de o asprime deose­bită, purtată însă în limitele deplinei sportivităţi, încărcătu­ra tensionată a meciului a re­zultat din faptul că adversarii noştri au ştiut să închidă foarte bine căile de acces spre poarta lui Blochwitz, aplicînd un mar­­caj sever, om la om, în zona de finalizare. Ei au renunţat în mod conştent la mijlocul tere­nului pentru a aglomera cu for­ţe sporite suprafaţa din jurul careului de 16 metri. Din acest motiv jucătorii români au întîm­­pinat serioase dificultăţi în în­cercările lor de a pătrunde spre poarta adversă, de a tranşa în favoarea lor rezultatul meciu­lui. Pînă la urmă însă partida a avut deznodământul pe care trebuia să-l aibă judecind după aspectul de ansamblu al meciu­lui, adică s-a terminat cu vic­toria fotbaliștilor români, graţie golului marcat de Dumitrache, în minutul 54, minut în care a­­tacantul nostru central a spe­culat cu promptitudine şi inteli­genţă o greşala a portarului Blochwitz In acest fel Dumitra­­che a făcut să se materializeze şi pe tabela de marcaj neta su­perioritate tactică, tehnică şi fizică, manifestată de echipa noastră pe toată durata parti­dei, superioritate izvorită şi din ambiţia cu care fotbaliştii români au luptat din primul minut şi pînă la ultimul minut de joc. Noua nu ne rămîne de­­cît să-i felicităm, pe ei şi pe antrenorii Valentin Stănescu şi Robert Cosmoc, pentru victoria 4. Albania 4 0 0 4 1—9 0 realizată, pentru satisfacţiile di­feri­te spectatorilor, amatorilor de fotbal din întreaga ţară. Acum, ca de obicei, citeva im­presii culese de pe gazon şi din afara lui... PRIMUL INTERLOCUTOR NE-A FOST IORDANE­SCU, jucătorul care duminică ar fi trebuit să fie în teren dar care datorită accidentării sale a ur­mărit partidal de la masa pre­sei. După circa 20 de minute de joc Iordănescu ne-a spus : „Me­ciul este foarte greu pentru fie­care atacant din echipa noastră. Adversarul ii marchează prea strict. O să cîștigăm numai dacă Dumitru sau Radu Nunweiller reușesc să pătrundă prin dri­bling sau dacă adversarul co­mite o inexactitate gravă“. Ceea ce s-a si intîmplat in a­­cel minut 54... PĂTRUNDEM in vestia­rul ARBITRILOR. Linemayer este înconjurat de mai mulţi ziarişti. Reţinem din declara­ţiile sale ! „Echipa României a fost net superioară şi rezultatul avantajează formaţia din R.D. Germană. Scorul trebuia sfi fie mai sever. Mi-au plăcut Dumi­trache, Dobrin și Sătmăreanu. „Ii punem o întrebare : — A fost sau nu hent un ca­reu la faza în care Dumitrache era pe punctul de a majora scorul? — Nu puteam să acord II metri- Balonul a fost șutat de la mică distanță ,în mina unui apărător advers. ? ■ H:: ..­ SA ASCULTAM SI OPINIA LUI DUMITRACHE despre faza cu pricina ! „In momentul in care mă pregăteam să trimit ba­lonul, cu boltă, peste portar, ju­cătorul de lingă mine a lovit mingea cu mina şi a aruncat-o în corner. Probabil însă că ar­bitrul nu a văzut infracţiunea, fiind „mascat chiar de mine“. — Cum a fost la marcarea golului ? — Portarul Blochwitz a vrut să arunce mingea peste mine. A aruncat-o prea încet. Mi-am dat seama de acest lucru din primul moment. Am făcut doi pași îna­poi, am oprit-o, m-am uitat spre poartă și am trimis balonul in colțul liber. Asta a fost totul. NU ŞTIM DACA ESTE O COINCIDENŢA dar pe Cornel Dinu îl găsim mereu, după meci, în unul şi acelaşi colţ al cabinei. Ne apropiem de el. Este istovit. Mai are însă suficiente forţe pentru a ne spune : „Sunt fericit că am reuşit, în ciuda unor difi­­cultăţi reale, să cîştigăm această partidă şi să terminăm cu patru puncte campania de primăvară. Echipa a jucat foarte bine, mai ales tactic, și victoria de azi ne dă mai mult curaj pentru me­ciurile din toamnă“. INVERSARE DE ROLURI în dialogul cu Radu Nunweiller. Cel care pune întrebări nu este reporterul ci jucătorul care du­minică a făcut una din cele mai bune partide din cariera sa. — Cum a fost meciul, a fost frumos, a plăcut publicului ? în toiul disputei nu mi-am putut da seama prea bine de cele în­­tîmplate pe teren. Ii răspundem că a fost o parti­dă bună, că echipa a jucat bine, că el a fost la Înălţime. ALĂTURI se afla dobrin. Se îmbracă cu mişcări grăbite. Vrea să ajungă cit mai repede la Piteşti. — Satisfăcut de jocul tău ? — Eu zic că după o pauză atit de Îndelungată am jucat destul de bine. S-a văzut, totuşi, că nu am avut continuitate în activi­tatea competiţională. — Cum ti s-a părut adversa­rul ? — Dificil, greu de învins. Cred insă că ne va fi mai uşor pe pro­priul lui teren cînd va fi obligat să atace. GEORG BUSCHNER, antre­norul oaspeţilor, este foarte la­­pidar . ,,Ne-am aşteptat să fiţi mai tari pe propriul, dumnea­voastră teren. Am dorit un re­zultat de egalitate dar nu l-am obţinut. Sper să ne revanşăm la toamnă, în grupa aceasta lucru­rile sunt clare : România şi R. D. Germană sunt singurele candidate la primul loc. Cine va cîştiga ? Depinde de ce vom face la Helsinki şi Tirana“. IN SCHIMB, VALENTIN STANESCU a dovedit mult mai multă disponibilitate, organizind o veritabilă conferinţă de presă. El se declară foarte mulţumit de jocul echipei, de faptul că a respectat disciplina tactică in­dicată. „Le-am spus că nu tre­buie să se angajeze într-un joc de uzură, de luptă corp la corp cu adversarul, le-am spus că noi putem cîştiga printr-o superiori­tate tactică şi tehnică, şi sunt mulţumit că m-au ascultat. Fizic echipa a rezistat bine dar mai trebuie lucrat în această direc­ţie. Se poate şi mai bine“. ŞI DR. TOMESCU apreciază faptul că din punct de vedere fizic echipa s-a prezentat bine. „Prin buna noastră pregătire fi­zică am anihilat adversarului principala lui armă. Stabilin­­du-se o deplină egalitate pe acest plan, superioritatea a tre­cut de partea noastră deoarece, din punct de vedere tactic şi tehnic, din punct de vedere al concepţiei de joc şi, in primul rînd, din punct de vedere al an­gajării, echipa noastră a fost mai bună“. Ion Bocioaca ★ BERLIN 28 — Corespondentul Agerpres, C. Var­vara, transmi­te : Toate ziarele apărute luni in capitala R.D. Germane pu­blică cronici despre meciul de fotbal disputat duminică la Bucureşti între selecţionatele României şi R.D. Germane. Cro­nicarii sunt in unanimitate de acord că victoria fotbaliştilor români a fost meritată. Astfel în ziarul „Neues Deutschland“ se scrie printre altele­­ „Suc­cesul la limită al gazdelor a fost meritat“, iar comentatorul ziarului „Berliner Zeitung“ a­­preciază că „în ceea ce priveş­te tehnica şi forţa de pătrunde­re, românii au fost superiori“. In articolul din „Junge Welt“ se af­la că „Succesul echipei României este meritat. Echipa română a jucat în anumite pe­rioade un fotbal mai bun, mai plin de idei şi mai tehnic“. ★ • DIN CAUZA timpului plo­ios, luni, pe terenurile de la „Roland Garros“ din Paris a fost programată o singură par­tidă în cadrul campionatelor internaţionale de tenis ale Franţei. Italianul Panatta l-a învins cu 6—4, 6—4, 6—1 pe chilianul Fillol. Restul partide­lor au fost amînate pentru as­tăzi. In program figurează şi Ilie Năstase care-1 va intilni pe francezul Jauffret. • PESTE 80 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Mara­­cana“ din Rio de Janeiro meciul internaţional amical de fotbal dintre selecţionatele Braziliei şi Boliviei. Jucând excelent, fotba­liştii brazilieni au obţinut vic­toria cu scorul de 5—0. CLASAMENTUL GRUPEI I. România 4 310 8—2 7 2. R.D. Germană 3 2 0 1 7—1 4 3. Finlanda 31112—6 3 COTIDIENE. COTIDIENE cuverturi, îmbrăcăminte, etc. „Dacă sunteţi amabil să-mi îm­prumutaţi ceva bani, vă restitui sumele in obiectele pe care le primesc" — zicea ea. Şi oame­nii, amabili, dar mai ales naivi — unii, şi amatori de chilipi­ruri — alţii, i-au împrumutat diverse sume, uneori chiar ?i de o mie de lei. In fapt, Maria Demeter nu era nici sinistrată şi nu primea nici pachete — era o simplă escroa­că, tratată in sfirşit de justiţie în adevărata ei postură. (I. DE­­LEANU — coresp. R.I.). Chipurile vechilor fresce Clădită cu mai bine de două secole în urmă — cum spun do­cumentele, prin grija „dumnea­lor negustorilor“ oraşului — ca­tedrala din Tirgu Jiu poartă două stiluri de pictură. Citeva fresce sunt pictate in stil bizantin — vestigii ale picturii mai vechi, iar restul poartă stilul specific Renaşterii, în care a fost zugră­vită pe la mijlocul secolului tre­cut de pictorul M. Pop. Vechile fresce in stil bizantin, care împo­dobesc exteriorul, prezintă mari personalităţi ale antichităţii — Diogene, Plutarh, Hipocrate, A­­ristotel, Pitagora. (I. BECHERU — coresp. R.I.). În viteză.. Noaptea, după ora închiderii, de la hanul Căprioarei din preaj­ma Mediaşului, Ioan Gabor a plecat cu autoturismul său spre casă. La plecare l-a luat in ma­şină şi pe ospătarul Iosif Nistor care, toată seara, ii recomandase şi oferise cele mai alese băuturi. Au plecat în mare viteză, au in­trat intr-un stîlp şi art decedat pe loc. Ioan Gabor avea 34 de ani, iar Iosif Nistor, 25 de ani... (L. VIRGIL). Darul fetelor Certificatul de „naştere" al ansamblului folcloric „Călmăţu­­iul“ din comuna Gropeni a fost semnat in anul 1935. De atunci, reputata formaţie de dansuri, alcătuită din reprezentanţi a trei generaţii — bătrini (7 pe­rechi), tineret (10 perechi) şi copii (12 perechi) — a prezentat zeci de spectacole şi a luat parte la numeroase confruntări artis­tice, atit in ţară cit şi peste ho­tare. Chiar în aceste zile, dan­satorii din Gropeni fac pregă­tiri pentru apropiatul turneu pe care il vor întreprinde în Bel­gia. În semn de preţuire şi dra­goste pentru cei care au dus faima comunei, fetele din Gro­peni au hotărit ca, în cadrul „Zilelor tinerelor fete“ ce se desfăşoară la Căminul cultural, să lucreze un întreg set de cos­tume populare. Astfel, forma­ţia de dansatori din Gropeni va avea cele mai autentice costume, inspirate şi realizate din folclo­rul specific comunei. Prin ur­mare, darul fetelor va aduce co­munei o economie de aproape 50 000 lei, dar şi un plus de ori­ginalitate şi frumuseţe. (V. CHIURTU — coresp. R.I.). Plus cu plus egal minus organe competente din jude­ţul Covasna au efectuat un con­trol la citeva cooperative agri­cole de producţie, urmărind fe­lul cum se gestionează şi se gos­podăresc produsele cerealiere proprietate obştească. Şi, dacă bilanţul a fost in general pozi­tiv , nu au lipsit însă nici mi­nusurile. S-a constatat­ însă că, de pildă, la cooperativa agrico­lă de producţie Zagon există un plus de peste 40 0­10 kilograme cereale, iar la cooperativa agri­colă Lisnău alt plus de aproxi­mativ 4 000 kilograme. Cercetă­rile au stabilit in total un plus valoric de 124 000 lei, ca urmare a neglijenţelor in recepţionarea produselor de pe ci­mp sau în ţi­nerea evidenţelor primare şi contabile de către magazioneri şi şefii contabili. încercările de scuze nu au lipsit, bineînţeles. S-a dat vina pe cîntare, pe a­­paratele de măsurat umiditatea, pe condiţiile de depozitare etc., etc. — dar nici unul din cei în culpă nu s-a referit la... minu­sul de corectitudine şi responsa­bilitate profesională. Adică la esenţial. (I. PITICU — coresp. R.l.). Rubrică redactată de Pia Rădulescu „România liberă" NOI CRITERII DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE A ÎNVĂŢĂTORILOR ŞI PROFESORILOR Pentru continua îmbunătăţire a activităţii de conducere şi pre­dare în învăţămîntul general o­­bligatoriu precum şi în cel liceal şi tehnic , profesional, recenta normare stabileşte criterii mai judicioase de organizare care pun în valoare în mod corespun­zător forţele didactice. In ceea ce priveşte personalul de conducere, actul normativ in­trat de curînd în vigoare hotă­răşte ca şcolile generale ce func­ţionează cu clasele I—VIII şi I—X să aibă un director. Funcţia aceasta va fi exercitată de un profesor care desfăşoară activi­tatea şi la clasă îndeplinind cel puţin 25 la sută din norma di­dactică. La şcolile cu clasele I—IV, funcţia de director va fi îndeplinită de unul din învăţă­tori. Postul de director adjunct la şcolile generale va fi aprobat în raport de numărul claselor, limbile de predare, formele de învăţămînt, existenţa internate­lor, semiinternatelor, cantinelor şi atelierelor. Directorul adjunct va trebui să presteze 50 la sută din norma didactică. Şi la unităţile din învăţămîn­tul liceal şi tehnic profesional, directorul trebuie să aibă activi­tate la clasă — cel puţin 25 la sută din norma didactică. La a­ceste unităţi, înfiinţarea postului de director adjunct este condiţi­onată de existenţa a peste 20 de clase. La peste 50 de clase, va putea fi numit un al doilea di­rector adjunct. Personalul de predare la şco­lile generale şi liceele de toate categoriile are obligaţia de a desfăşura 8 ore, în medie, pe zi de activitate didactică. Unui post de învăţător, la o clasă, îi revin in medie 36 de elevi. Dacă efecti­vele de elevi din fiecare clasă sunt­ mai mici decit stabileşte normativul, posturile de învăţă­tori vor fi atribuite în folul ur­mător : un post de învăţător pînă la un efectiv de 30 elevi in clasele I—IV ; două posturi la un efectiv total de 31—60 elevi In clasele I—IV ; trei posturi la un efectiv total de 61—80 elevi în a­­celeaşi clase. Pentru profesorii care predau la clasele V—X ale şcolii genera­le precum şi la licee, numărul orelor de predare de fiecare săp­­tămină este de 18—20. Pentru disciplinele muzică, desen şi edu­caţie fizică, norma este de 20—21 ore săptămînal. Maistrul-instruc­­tor trebuie să efectueze 24—30 ore de instruire practică pe săp­­tămînă. Profesorii predau, de regulă, una sau două discipline, conform pregătirii lor, la mai multe cla­sa din aceeaşi şcoală sau la şcoli apropiate. In completarea nor­mei, după cum s-a mai arătat, profesorii pot preda si a treia disciplină, cu condiţia ca aceasta să fie înrudită ,cu specialitatea pe care o predau. Profesorii din mediul rural care nici­ în aceste condiţii nu pot îndeplini norma, pot beneficia de o reducere pînă la 15 ore săptămînal, ei urmînd a efectua în completare, alte ac­tivităţi şcolare. La şcolile generale şi liceele în care funcţionează şcoli cu preda­re în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, se vor organiza secţii sau clase cu predare in limba română, indiferent de nu­mărul elevilor. 11 TURANDOT : Opera Română 13 18 57), ora 19,30; A 12-A NOAP­­TE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ sala din Bdul Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20; PRESUL: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; BUNA SFARA D-LE WILDE : Teatrul „Nottara" sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; STÎLPII SOCIETĂŢII : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; COME­DIE CU OLTENI : Teatrul Giu­leşti (17 55 46), ora 19,30; NOTA ZERO LA PURTARE : Teatrul „Ion Creangă“ (12 85 56), ora 9; REVISTA ARE CU­­VÂNTUL : Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi JOS PĂ­LĂRIA, sala Victoria (50 20 48), ora 19,30 ; MITICA POPESCU : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; NINIGRA ŞI ALIGRU : Teatrul „Ţăn­dărică", sala Victoria (15 23 77), ora 17 şi UN BĂIAT ISTEŢ ŞI UN REGE NATĂFLEŢ, sala Academia (16 14 92), ora 15 ; ARENA 73 : Circul „Globus" (11 01 20), spectacol internaţional, ora 19,30; CICLUL STUDIO 72/73, Debu­­turi-Afirmări-Confirmări, ora 20, Ate­neul Român sala Studio. CINEMATOGRAFE ULTIMUL CARTUȘ: Patria (1184 25), orele 10 - 12,15 - 14,30 — 14,45 — 19 — 21,15 ; Modern (23 71 01), orele 9—11,15—13 30—16—18,15—20,30 ,­ Gră­dinii, ora 20. ROND DE NOAPTE : Sala Palatului, orele 17,15—20,15; Scala (11 03 71), ore­le 9—11,15—13,30—14,15—18,45—­21,15; Stadionul Dinamo, orele 20,15 ; Bucu­rești (1541 54), orele 9—11,15—13,30— 14,30- 18,45—21 ; Grădină, ora 20,15. PE ARIPILE VINTULUI : Luceafărul (15 87 47), orele 10—14,30—19; Grădi­nă, ora 20. CIPRIAN PORUMBESCU : Capitol (14 29 17), orele 9,30-12,30-14,15-19,15; Grădina, ora 20. OMUL NU E SINGUR : Lumina (14 23 35), orele 9—11,15—13,30—14—­ 18,30- 20,45. COPIII CĂPITANULUI GRANT : Festi­val (15 43 84), orele 9—11,15—13,30— 14—18,30—21 ; Favorit (31 04 15), orele 9,15— 11,30 - 13,45 - 14— 18,15—20,30; Melodia (12 04 88), orele 9-11,15-13,30 —16—18,30—20,45 ; Buzești (15 42 /9), orele 9—11,15—13,30—16—18,15—20,30 ; Grădină, ora 20,15 ; Festival, gradină, ora 20. CLASA MUNCITOARE MERGE IN PARADIS: Central (14 12 24). BALADA PENTRU MARIUCA : Tim­puri Noi (15 41 10), orele 9-20,15 în continuare. AMINTIRI DIN COPILĂRIE : Doina (14 35 33), orele 9,30-11,30. DOMNULUI PROFESOR CU DRA­GOSTE : Doina, orele 13,30-15,30-18 — 20,30. CÎND LEGENDELE MOR : Excelsior (18 10 88), orele 9—11,15—13,30—16— 18,15— 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 8,30- 11—13,30—16—18,30—20,45. CEAŢA : Bucegi (17 05 47), orele 15,45-18—20,30 ; Miorița (14 27 14), orele 9—11,15—13,30—15,45—18—20,15 ; Bucegi, grădină, ora 20. GRĂBIŢI APUSUL SOARELUI : Grivița (17 08 58), orele 9-12,30—16-19,30 ; Lira (31 71 71), orele 15,30-19 ; Gră­dină, ora 20. DRUMURILE BĂRBAŢILOR : Drumul Sării (3128 13), orele 15,30-18-20,15. ŢARA SALBATICA : înfrăţirea intre popoare (67 14 70), orele 15,30—18— 20,15 ; Moşilor (12 52 93), orele 15,30— 18—20,15 ; Grădină, ora 20. CU MIINILE CURATE : Viitorul (11 48 03), orele 14—18—20,15. CE SE INTIMPLA DOCTORE : Volga (11 91 24), orele 9—11,15-13,30-15,41- 18—20,15 ; Arta (21 31 84), orele 15,30— 18—20,15 ; Grădină, ora 20,30. VERONICA: Cotroceni (49 48 48), orele 16—18—20; Progresul (23 94 10), orele 9—14—13—20. ACEA PISICA BLESTEMATA : Aurora (35 04 44), orele 9-11,15-13,30-15,45- 18—20,30 ; Gradină, ora 20 ; Tomis (21 49 46), orele 9—11,15—13,30—15,45— 18,15—­­20,30 ; Grădină, ora 20. TECUMSEH : Dacia (16 26 10), orele 9— 11,15—13,30—16—18,15—20,30 ; Vitan (21 39 82), orele 15,30-18-20,30 ; Gră­dina, ora 20. EU NU VAD, TU NU VORBESTI, EL NU AUDE : ferentari (80 49 85), orele 15,30- 17,45-20. RAPORTUL AGENTULUI 34 : Pacea (31 32 52), orele 14-18-20. NICI UN MOMENT DE PLICTISEALA: Giulesti (17 55 44), orele 15,30-18-20,30. BAT­RIN­II BANDITI: Floreasca (33 29 71), orele 15,30-18-20,15. FATA BATRINA : Popular (35 1517), orele 15,30—18—20,15. COWBOY : Munca (21 50 97), orele 15,30- 18-20,15. ELIBERAREA (Seria lll-a) : Rahova (23 91 00), orele 15,30-18—20,15. ELIBERAREA (Seriile IV, V) : Grădina Select (14 27 14), ora 19,45. MISTERUL DIN INSULA BALFE : Fla­mura (23 07 40), orele 9—11,15—13,30— 16—18,15—20,30 ORGANIZAȚIA : Cosmos (31 1915), orele 15,30—18—20,15. LUPUL MARILOR - RĂZBUNAREA : Unirea (17 10 21), orele 16—19,30 ; Gră­dină: ora 20; Cinemateca sala Union (13 49 04). CORABIA PASAREA ALBASTRA : orele 10- 12—14 ; MEDALION STAN SI BRAN : orele 16,30—18,30—20,30. MARTI 29 MAI PROGRAMUL I 9 : Teleşcoala. Biologie. Matemati­că. Limba română ; 10 : Telex ; 10,10 : Avanpremieră ; 10,15 : Tele­enciclopedia ; 10,55 : Telecinemateca. „Străluceşte steaua mea" ; 12,20 : Pe-un picior de plai ; 12,45 : 52 de iniţiative în 52 de săptamîni ; 13 : Telejurnal ; 17,30 : Curs de limba rusa ; 18 : Telex ; 18,10 : Steaua po­lară ; 18,40 : Universitatea TV. Istoria civilizaţiilor ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal; 20: Cîntecul sap­­tamînii ; 20,05 : Reflector ; 20,20­­. Sea­ră de teatru : „Singurul martor" de A. și P. Tur. Cu : Dina Cocea, Amza Pellea, Valeria Gagealov, Virgil Ogă­­şea­nu, Violeta Andrei, Emmerich Schalter şi alţii ; 22,10 : 24 de ore ; 22,30 : Gala maeştrilor : Nicolae Se­­careanu. PROGRAMUL II 20­­ Seară pentru tineret. Actuali­tatea pentru tineret ; 20,15 : „Laurea­ţii" — reportaj ; 20,30 : Melodii la cererea dv. ; 20,45 : Dialog între gene­raţii ; 21 : In atenţia şcolii — Cerin­ţele economiei ; 21,15 : Tineri muzi­cieni ; 21,X : Rubrica sportivă ; 22 : Caleidoscop tehnico-ştiinţific ; 22,10 : Mic „tratat" de comportare — „Stilul e omul" ; 22,20 : Drumul tînărului spre muncă ; 22,40 : „Invitaţie la Ploieşti“ — program de muzică popu­lară şi uşoară MIERCURI 30 MAI Programul I 9 : Curs de limba engleză ; 9,30 : „Mici maeştri mari"; 10 : Telex ; 10,10* Reportaj TV : Ecourile pădurii ; 10,30 : Desene animate ; 10,40 : Umbrele dispar în plină zi ; 11,45 : La ordinea zilei. Azi judeţul Ialomiţa ; 12 : Re­vista literară TV ; 13 x Telejurnal ; 17,30 : Curs de limbă germană ; 18 x Telex ; 18,15 : Dialog. Tema progre­sului In ideologia paşoptistă ; 18,40 : Muzica ; 19 : Timp şi anotimp în a­­gricultură ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20 : Cîntecul săptâmînii ; 20,05 : Teleobiectiv ; 20,20 : Telecine­mateca. Mantaua ; 21,30 s^Finala „Cu­pei Campionilor Europeni" la fotbal : Ajax Amsterdam—Juventus Torino. Tn pauză — Telejurnal. Programul II 20 : O viaţă pentru o idee x luri Gagarin ; 20,30 : Program de circ; 20,40 : Agenda­­ 20,50 i Tineri inter­preţi ; 21,30 : Ghişeul ; 21,50 i Muzee şi expoziţii. Două mari retrospective i Lucas Cranach şi Henri Catargi; 22,10* Femeia In alb.

Next