România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)

1973-06-01 / nr. 8897

,România liberă" VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Caldă manifestaţie de dragoste pentru conducătorul iubit (Urmare din pag. a I-a) perioadă de existenţă a fabricii muncitorii de aici şi-au onorat în fiecare an sarcinile care le-au revenit. Datorită dezvoltării şi modernizării întreprinderii, a­ aplicării în procesul de produc­ţie a unor tehnologii moderne de înaltă productivitate şi eficienţă, în acest an se va obţine o pro­ducţie fizică de 9,7 ori mai mare faţă de 1955. Prevederile de plan pe primele 5 luni ale anului au fost realizate înainte de ter­men la toţi indicatorii, între­prinderea are asigurate condiţii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pentru spo­rirea aportului la industrializa­rea construcţiilor şi aproviziona­rea ritmică cu prefabricate a şantierelor industriale şi de lo­cuinţe. • Aici este vizitată o expoziţie de prefabricate şi diferite mate­riale noi pentru construcţii. Rea­lizările prezentate ilustrează sintetic ,eforturile şi strădania specialiştilor, a muncitorilor din această ramură pentru transpu­nerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidu­lui, a recomandărilor secretaru­lui general al partidului privind introducerea unor tehnologii şi soluţii de execuţie care să ducă la reducerea ponderii construc­ţiilor din totalul investiţiilor, la creşterea productivităţii muncii şi scurtarea duratei de realizare a noilor, obiective industriale, social-culturale şi locuinţe. Secretarului general al parti­dului îi sînt prezentate elemen­te spaţiale — cameră, grup sani­tar, vestibul — gata finisate, rea­lizate în întregime din panouri mari prefabricate după tehnolo­gii din cele mai moderne care permit ridicarea blocurilor de locuinţe într-o perioadă mult mai scurtă de timp ; această metodă aplicată pe şantier permite eco­nomii de manoperă de 75—80 la sută, precum şi reducerea dura­tei de construcţie cu 40 la sută, faţă de procedeele clasice. Reţin atenţia, de asemenea, o gamă variată de blocuri ceramice care înlocuiesc un număr de 3 pînă la 13 cărămizi obişnuite, panouri mari prefabricate din­ beton armat precomprimat şi din be­ton celular autoelavizat şi alte materiale moderne,* de calitate superioară, , care confirmă suc­cesele obţinute de cei care lu­crează în domeniul diversifică­rii sortimentelor materialelor de construcţie, în consens cu sarcinile de mare răs­pundere ce stau în faţa a­­cestei ramuri a economiei naţionale în actualul cincinal.­­ Ultimul obiectiv vizitat este fabrica de beton celular autoela­vizat, amplasată într-o altă mare zonă industrială a Capitalei — Militari. Această unitate intrată în producţie cu un an în urmă este dotată cu ■ utilaje de înaltă tehnicitate care asigură automa­tizarea şi mecanizarea completă a tuturor fazelor tehnologice. Inginerul George Moşinoiu, di­rectorul fabricii, prezintă secre­tarului general al partidului pro­cesul tehnologic de obţinere a betonului celular autoelavizat, material din care au fost reali­zate pavilioanele pentru munci­torii nefamilişti de la Uzinele mecanice de utilaj chimic. El arată că din nisip, ciment, var şi pulbere de aluminiu se realizea­preocupare­a cercetătorilor o va constitui asimilarea fabricaţiei tîmplăriei metalice şi din mate­rial plastic pentru ferestre, jalu­zele, uşi, concomitent cu diver­sificarea producţiei de prefabri­cat­e Secretarul general al partidu­lui felicită pe specialişti pentru realizările obţinute şi le recomandă să sporească produc­ţia de astfel de materiale, pen­tru ca şantierele industriale şi de construcţie de locuinţe să dispu­nă, de un volum mereu sporit din noile produse, care şi-au do­vedit eficienţa în ceea ce pri­veşte reducerea costului con­strucţiilor şi îmbunătăţirea cali­tăţii lor. Dă în unitate o gamă variată de blocuri de zidărie, de plăci şi alte produse destinate atît con­strucţiilor industriale, cit şi ce­lor de locuinţe, materiale ce sunt apreciate ■ pentru calitatea şi în­suşirile lor deosebite. Secretarul general al partidu­lui urmăreşte cu viu interes în­tregul proces de fabricaţie a acestui modern produs, analizea­ză­­amplasarea instalaţiilor şi utilajelor, modul cum este folo­sit spaţiul construit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că, după opinia sa, suprafaţa construită în anumite locuri nu este pe deplin folosită, propune studie­rea reamplasării unor instalaţii într-un flux tehnologic care să permită utilizarea integrală a spaţiilor. Specialiştii împărtă­şesc întru totul observaţia secre­tarului general al partidului şi se angajează să sporească pro­ducţia în cadrul spaţiilor exis­tente printr-o reorganizare co­respunzătoare. Asigurind că aceste recoman­dări vor fi îndeplinite, directo­rul fabricii transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu hotărîrea muncitorilor acestei tinere uni­tăţi de a nu-şi precupeţi efortu­rile pentru realizarea­ cincinalu­lui înainte de termen, de­ a spori contribuţia lor la aprovizionarea şantierelor de construcţii cu pro­duse din beton celular autoelavi­zat într-o gamă mai bogată şi în cantităţi sporite. ...Ia­tă, deci, dimensiunile aces­tei noi vizite,de lucru a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, în ca­drul căreia au fost analizate, în pieţele Capitalei, probleme pri­vind continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei, iar în uzine cu o însemnată pondere în producţia materială, a ţării, îm­preună cu muncitorii, cu factorii de conducere din centrale şi mi­nistere, măsuri concrete care vizează aspecte calitative prin­cipale ale înfăptuirii sarcinilor actuale la cota unei maxime efi­cienţe, la nivelul exigenţelor puse în faţa întregii economii de hotărîrile plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi din acest an. In acest sens, vizita secretaru­lui general al partidului, apre­cierile şi concluziile sale au în­scris noi momente de referinţă, în preocupările colectivelor bu­­cureştene, a oamenilor muncii din industria ţării noastre, a rea­dus în atenţia tuturor unele pro­ bleme de o deosebită actualitate legate de bunul mers al activită-* tii economice, al îndeplinirii prevederilor cincinatului înainte de termen. Ion Mărgineanu Adrian lonescu Petru Uilican losif Socaciu Fotografii­­ A. PASAT P. DUMITRESCU I. DUMITRU BETON CELULAR AUTOCLA­VIZAT ÎNTR-O GAMĂ MAI BOGATĂ ȘI ÎN CANTITĂȚI SPORITE De vorbă cu tineri muncitori de la Uzinele de utilaj chimic Pagina a 3-a — 7 iunie 1973 Preşedintele Consiliului de Stat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Regatului Maroc Cuvîntârile rostite In cuvîntarea rostită cu pri­lejul prezentării­­scrisorilor de acreditare, ambasadorul Maati Jorio a transmis preşedintelui­­Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi poporu­lui român un cald mesaj de salut din partea Regelui Ma­rocului, Hassan II ,şi a po­porului marocan. „Guvernul marocan — a spus ambasadorul — urmăreşte cu viu interes marile realizări economice şi sociale ale Repu­blicii Socialiste România , el­­ a putut să constate, chiar în Ma­roc, marea competenţă a spe­cialiștilor romăni în domeniile în care cooperarea româno­­marocană s-a statornicit. Au fost deja înregistrate rezultate foarte satisfăcătoare în această cooperare, care permit să se treacă la noi etape. Guvernul Maiestăţii Sale Regale, preo­cupat­­să asigure prosperitatea poporului marocan, este con­vins de utilitatea lărgirii rela­ţiilor noastre şi doreşte ca, pe viitor, Republica Socialistă România să aducă o contribu­ţie mai importantă la planul său­­de dezvoltare economică şi socială. Deschiderea primei misiuni diplomatice marocane la Bucureşti se înscrie în acest cadru şi exprimă ferma do­rinţă a poporului marocan de a strînge şi mai mult legătu­rile prieteneşti cu poporul ro­mân. în ce mă priveşte, pot să vă asigur, domnule preşedinte, de voinţa mea fermă de a face totul pentru ca între ţările noastre să se dezvolte rapor­turile cele mai strînse şi fruc­tuoase. Sunt sigur, domnule preşedinte,­ că în îndeplinirea misiunii mele mă voi bucura de binevoitorul dumneavoastră sprijin şi doresc să vă exprim, de la început, mulţumirile mele cele mai vii". Luînd cuvîntul, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste, România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a mulţumit pentru mesajul prie­tenesc ce­ i-a fost adresat şi a transmis, la rîndul său, Rege­lui Marocului, Hassan II, pre­cum şi poporului marocan, căl­duroase urări de sănătate şi fericire. . „Republica Socialistă Româ­nia — a spus tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu —, angajată cu toa­te forţele sale în realizarea programului de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, militează cu fermi­tate pentru promovarea în viaţa internaţională a unor re­laţii noi, bazate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, nea­mestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, ale re­nunţării la forţă şi la amenin­ţarea cu folosirea forţei în ra­porturile dintre state. Sunt bucuros că pe baza acestor principii se­­dezvoltă şi relaţiile româno-marocane. îmi­ este plăcut să constat că înţe­legerile de cooperare conve­nite cu ocazia vizitei pe care am făcut-o în ţara dumnea­voastră,­in decembrie 1970, prind viaţă. Guvernul român este hotârît să acţioneze, îm­preună cu guvernul marocan, pentru realizarea practică a tuturor hotărîrilor stabilite cu prilejul vizitei, convins că­ aceasta contribuie la dezvolta-­ rea­ continuă a relaţiilor ro­mâno-marocane, în interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi cooperării internaţio ■ nale“. În încheiere tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Convins că activitatea dum­neavoastră la Bucureşti va servi cauza dezvoltării şi a­­dîncirii relaţiilor de priete­nie şi colaborare dintre Repu­blica Socialistă România şi Re­gatul Maroc, vă doresc, domnule ambasador, succes deplin în în­deplinirea nobilei misiuni ce vi s-a încredinţat şi vă asigur că vă veţi bucura de tot sprijinul Consiliului de Stat, al guver­nului român şi al meu perso­nal“. După solemnitatea prezen­tării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convor­­bire caldă, prietenească, cu ambasadorul marocan, Maati Jorio. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe. Sesiune cu prilejul împlinirii a 10 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România ■ Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Comitetu­lui­ naţional antifascist din Ro­mânia, în Capitală a avut loc, joi, sesiunea de comunicări pe tema „Partidul Comunist, ini­ţiatorul şi organizatorul mişcă­rii antifasciste din România“. Ma­nifestarea omagială a fost orga­nizată de Academia de ştiinţe sociale şi politice, Institutul de studii istorice şi social-politice, Comitetul foştilor luptători anti­fascişti. La sesiune au participat Leon­­te Răutu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de con­ducere, rector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, Ion Popes­­cu-Puţuri, directorul Institutu­lui de studii istorice şi social­­politice, Nicolae Guină, preşe­dintele Comitetului foştilor Îno­tători antifascişti, Ştefan Voi­­ţu, redactor-şef al revistei „Era socialistă“, şi Ladislau Banyai, vicepreşedinţi ai Academiei de ştiinţe sociale şi politice, acad. Iorgu Iordan, foşti membri ai Comitetului naţional antifascist, cadre didactice, cercetători, ac­tivişti de partid şi de stat, ofi­ţeri, oameni ai muncii din Ca­pitală. Deschizînd lucrările, prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, preşe­dintele Academiei de ştiinte so­ciale şi politice, a subliniat im­portanţa constituirii Comitetului­­naţional antifascist ca moment important în Istoria glorioase­lor tradiţii de luptă ale mişcă­rii noastre muncitoreşti. Exponent al intereselor fun­damentale ale poporului, Parti­dul Comunist Român a iniţiat, în primăvara anului 1933, lăr­girea bazei social-politice a Co­mitetului antirăzboinic şi crea­rea Comitetului naţional anti­fascist. In fruntea comitetului se aflau oameni de seamă, mem­bri ai partidului comunist, in­telectuali cu dragoste de ţară, oameni ai muncii cu înalt simţ civic şi patriotic, tineri. Pentru a aduce în activitatea­ Comite­tului naţional antifascist, alături de : Înţelepciunea experienţei, entuziasmul şi suflul proaspăt al tineretului muncitoresc, cres­cut de partid in focul luptelor revoluţionare, Comitetul Cen­tral al partidului a trimis­­ în conducerea Com­itetului­ naţional antifascist un tînăr comunist în virstă de 15 ani, înzestrat cu un înnăscut simţ organizatoric şi un rar dinamism, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Incepînd cu grevele şi procesul luptătorilor din februarie 1933, al căror ecou a pătruns departe în lume, con­tinued cu participarea volunta­rilor români la lupta poporului spaniol, cu manifestaţiile mun­citoreşti populare din 1939 şi ac­ţiunile patriotice contra dicta­tului hitleristo-hortist şi împo­triva războiului antisovietic, luptele patrioţilor din rezistenţă pe pămîntul ţării şi pînă la insurecţia naţională antifascistă armată din august 1944, moment culminant al mişcării antifas­ciste­­din România, Partidul Co­munist Român, iniţiatorul şi organizatorul mişcării, antifas­ciste din România a slujit cu demnitate şi abnegaţie revolu­ţionară, în toţi aceşti 40 de ani, cauzei libertăţii patriei şi păcii între popoare. Au fost prezentate apoi co­municările­­ „Partidul Comunist Român — nucleul principal al tuturor acţiunilor antifasciste ale poporului român“, de Ion Mitran, redactor şef adjunct al revistei „Era Socialistă“, „Lup­ta antifascistă din România în contextul mişcării antifasciste internaţionale“, de acad. Petre Constantinescu-Iaşi, „împreju­rările istorice ale creării Com­i­tetului naţional antifascist şi ac­tivitatea acestuia“, de Nicolae Cioroiu, directorul Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi demo­cratice din România, „Tineretul revoluţionar şi mişcarea anti­fascistă din România“, de prof. dr. doc. Tudor Bugnariu, mem­bru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, „Procesele luptătorilor antifas­cişti — prilej de solidarizare a maselor populare cu lupta pen­tru progres social-politic“ de conf. univ. dr. Gheorghe I. Ioni­­ţă, „Insurecţia naţională anti­fascistă armată din august 1944­­ ,moment culminant al mişcării antifasciste din România“ de ge­neral maior Eugen Bantea, direc­torul Centrului de studii şi cer­cetări de istorie şi teorie mili­tară. (Agerpres) IERI AU ÎNCEPUT ÎN CAPITALĂ LUCRĂRILE CELUI DE-AL IV-LEA CONGRES NATIONAL DE RADIOLOGIE Incepînd de ieri, timp de trei zile, in Capitală se desfăşoară lucrările celui de al IV-lea Con­gres naţional de radiologie, întrunind o numeroasă parti­cipare a peste 400 de medici din ţară, specialişti in diferite domenii medicale, şi 40 de oa­meni de ştiinţă de peste hotare — printre care numeroase per­sonalităţi în materie — această manifestare îşi propune să dez­bată cîteva probleme majore, de actualitate în radiologie. Amă­nunte privind subiectele discu­tate ne-a oferit dr. ION TUDO­­SIU, secretar general al comi­tetului de organizare a Congre­sului.­­ La actuala ediţie Congresul va aborda două tematici deose­bit de actuale : „Radiodiagnosti­cul în urgenţele medico-chirur­­gicale“ şi „Diagnosticul şi trata­mentul bolilor tumorale de sis­tem“. Actualitatea primei teme re­zidă, în principal, în frecvenţa cu care în ultima vreme apar urgenţele medico-chirurgicale — se cunoaşte între altele numă­rul mare de accidente la toate vîrstele ale populaţiei. In multe dintre aceste cazuri, precizarea rapidă a diagnosticului şi trata­mentului este rezultatul aportu­lui radiologiei. Cele nouă ra­poarte şi 142 de comunicări ur­măresc să stabilească cele mai corecte şi eficiente metode în examinarea radiologică a pa­cienţilor , în mod deosebit reţin atenţia acele lucrări care se re­feră la traumatismele cranio-ce­­rebrale, la accidentele cardio­vasculare şi la urgenţele pedia­trice. Lucrările prezentate în ca­drul celei de a doua teme, pre­zintă sub diverse aspecte contri­buția radiologiei în tratamentul bolilor tumorale de sistem. Ra­diologia, ca mijloc de tratament al acestor boli, în special în fa­za lor incipientă, se dovedeşte a fi salutară, prin obţinerea unor vindecări definitive. Cu­noaşterea punctului de vedere al diferitelor personalităţi pre­zente la Congres, asupra proce­deelor noi de diagnostic, cum sunt limfografia, scintigrafia ganglinnară şi a măduvei osoase, vor putea duce la extinderea po­sibilităţilor de investigare şi de formulare a diagnosticului într-o fază precoce a bolii. Deoarece există mai multe păreri asupra diverselor metode de tratament, confruntarea lor va impune une­le concluzii cu caracter practic pentru specialiștii din rețeaua sanitară. Sub egida consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste DEPUTATII ISI ANALIZEAZA PROPRIA ACTIVITATE DEVA­­coresp. R.I. I. Cojoca­rul. In primele zile din luna iu­nie vor avea loc consfătuiri ale deputaţilor Consiliului popular judeţean Hunedoara. Aceste în­truniri de lucru, organizate de către Consiliul judeţean al Fron­tului Unităţii Socialiste, se vor ţine pe zone, cu grupuri de de­putaţi La consfătuirile respec­tive se va discuta despre modul cum acţionează deputaţii pentru îndeplinirea mandatului­ încre­dinţat şi pentru mobilizarea ma­selor la înfăptuirea sarcinilor economice şi sociale. Un loc im­portant în cadrul dezbaterilor este rezervat analizei privind contribuţia deputaţilor la rezol­varea treburilor obşteşti şi la înfăptuirea propunerilor făcute de alegători. INTENSIFICAREA ACŢIUNILOR DE RĂSPÎNDIRE A CUNOŞTINŢELOR ŞTIINŢIFICE FOCŞANÎ (coresp. R.I..— C. Zlibuţ) In judeţul Vrancea îşi desfăşoară activitatea , comisii orăşeneşti, şi 136 comisii comu­nale de răspîndire a cunoştinţe­lor ştiinţifice de pe lingă con­siliile locale ale Frontului Uni­tăţii Socialiste. Printre acţiunile iniţiate recent se număra şi in­tensificarea deplasărilor brigăzi­lor ştiinţifice pe teren cit şi fo­­losirea mai­ bună a bazei materi­ale existente. Recent s-a organi­zat o dezbatere de lucru cu par­ticiparea preşedinţilor comisiilor de răspîndire a cunoştinţelor şti­inţifice din peste 50 de localităţi vrîncene, a directorilor de că­mine culturale, a meniurilor co­misiei judeţene. Tema dezbaterii a constituit-o discutarea celor mai potrivite metodologii pri­vind activitatea comisiilor pen­tru răspîndirea cunoştinţelor, de remarcat că cele mai active bri­găzi ştiinţifice au organizat de­plasări în localităţile greu ac­cesibile. Astfel, brigăzile din Panciu şi Odobeşti, precum şi cea a Muzeului de ştiinţele na­turii din Focşani au poposit zi­lele trecute la Trotuşani, Milco­­vul, Mera şi la aproape toate gurile de exploatare­­ Gircova, Arva şi Netedea etc. Totodată alte zece brigăzi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice au luat fiinţă în aceste locuri în cadrul exploatărilor forestiere d­in Se­­ghiu, Andreiaşu, Nereju, Koveja, Tulnici şi Homocea. Ou lină care in trei ani ciştigă un trimestru (Urmare din pag. I) ceva mai departe de frumoasa legendă făurită, după cum îmi spunea un tînăr tehnician : „Cu aceste mîini mici, care ri­dică lucruri mari“. Uzina are de-acum şi un „trecut“, semnifi­­cînd un consum maxim de e­­moţii : garnitura de zece vagoa­­ne­ din seria zero, au urmat a­­poi altele, urmează altele şi vor urma, după un ritm special, foarte multe. Dacă acum, în fa­za paralelismului, cind uzina produce şi se construieşte simul­tan, apare un vagon la opt ore, pînă în 1975 se va ajunge la re­laţia : un vagon d■ o oră. Mai exact, în timpul cit facem călă­toria cu trenul de la Bucureşti la Caracal, aici vor ieşi pe şine două vagoane gata de drum, al treilea fiind aproape finisat... Aş vrea însă să mă opresc o clipă asupra a ceea ce se numeş­te un vagon. Adică un produs făurit de caracaleni. Pentru a­­ceasta, am străbătut citeva hec­tare de beton, prin jerbele de lumini materiale, prin violetul cald , pe cite opt roţi, echiva­­lînd patru osii, mari dreptun­ghiuri cu buzunare şi acoperiş baroc, elegante, spaţioase, rezis­­tînd mai­­întii privirii ce caută frumosul ; aflu o seamă de a­­mănunte legate de funcţionalita­tea acestor case pe roţi­­ tipul acesta de vagon — mi se spune nu fără mîndrie — are o serie de subansamble deosebite faţă de tipurile de vagoane construite pînă acum; este un vagon dotat cu cuplă automată, construit pentru drumuri lungi şi foarte l­ungi ; apoi , volumul subansam­­blelor confecţionate prin presare este mult mai mare, ceea ce în­seamnă că, la robusteţea lui, u­­şurează substanţial tara vagonu­lui, crescân­d capacitatea sa de încărcare. Ar mai fi de amintit şi faptul că cutia propriu-zisă „participă“ şi preia,­ cu alte cu­vinte „ia parte“ la rezistenţa va­gonului. Dar, detaliile care vor­besc despre noul în fabricaţia a­­cestui tip de vagon sunt mult prea generoase pentru a le pier­de în enunţuri cu limbajul teh­nic specific. Mă întorc în biroul lui Dinei Stemate, pe coridoare cu varul încă jilav şi cu mobile aştepţinii cheile camerelor aflate încă sub avertismentul : vopsit proaspăt !... La­ censul cinci renaşte im oraş, adesea denumit cu maliţiozităţi de prejudecată, şi uitat într-o cîmpie nu mai înaltă ca spic şi nu mai avută decit însăşi gr­utatea fructelor şi roadelor sa; aici se defineşte şi se conture­ză o populaţie care n-a mai fot uzina de vagoane, ca şi celeis­te întreprinderi mai modeste , oraş vor număra la finele act arului cincinal nu mai puţin­­ zece mii de muncitori, şi vor duce economiei naţionale o pr­ducţie de peste două miliari lei. Cronometrăm timpul, nu­ ca acestea să devină reali­tat doar cu cîteva semestre... Construcţia acestei platfom a început sub semnul unor s­fioase griji. Este mărturisiri directorului Dinei Stemate, c­re-mi amintea că, în fapt, cadr­­e calificate din oraş erau­­ semnificative, foarte puţine, s-a început cu oameni veni din sate fără nici o calificat S-a ajuns în cel mai scurt tin posibil ca fiecare calificat, să sub protecţia sa profesională, c­­e un grup de tineri, şi asta s-au realizat primele vagoan Acum, uzina este populată , tineri, aproape exclusiv . „Ni­mai noi, din conducere sunte ceva mai bătrini, dar la fel , tineri ca­­ şefi de uzină sau „ atelier“. „Şi chiar dacă n-am a­vut întregul cincinal la dispoz­ţie, lipsindu-ne doi ani, uzic Incepind să producă abia în treilea an al cincinalului,­­ vom realiza, totuşi, producţia , patru ani şi jumătate, şi, ne-a angajat să dăm în plus o­m de vagoane“­. Oraşul Caracal, cel care a­­fost, dar care va fi în anii imi­diat următori, îşi datorează mni­taţiile uzinei de vagoane. Ai cunoscut alci tineri pe care văzusem dimineaţa şi-i reîntî­neam în faţa agregatelor mai todent şi după-amiaza, şi i-ai întrebat ce program au, cit sta în uzină,, şi mi-au răspuns, ns deslipindu-se de aparatele io că totul trebuie­­învăţat cit mi repede, cit mai bine ; există curiozitate şi o fervoare ce de­păşesc noţiunea de ataşamer sau tenacitate, înscriihdu-se ir­tr-un cadru de devoţiune irepre­şabilă. De fapt, îmi stă aproa­pe o altă mărturisire, a maistru­lui principal Angel Savu şi a u celticului său, lăcătuşul Dumitr Popa : „Noul nu se opreşte î poarta uzinei Drumurile şir noi, apar case noi, vin tinerii d prin sate şi se califică, ci va fî locuitorii Caracalului Nu o­raşul a construit o uzină, ci u­zina construieşte acum un oraş“.

Next