România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)
1973-06-01 / nr. 8897
,România liberă" VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Caldă manifestaţie de dragoste pentru conducătorul iubit (Urmare din pag. a I-a) perioadă de existenţă a fabricii muncitorii de aici şi-au onorat în fiecare an sarcinile care le-au revenit. Datorită dezvoltării şi modernizării întreprinderii, a aplicării în procesul de producţie a unor tehnologii moderne de înaltă productivitate şi eficienţă, în acest an se va obţine o producţie fizică de 9,7 ori mai mare faţă de 1955. Prevederile de plan pe primele 5 luni ale anului au fost realizate înainte de termen la toţi indicatorii, întreprinderea are asigurate condiţii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pentru sporirea aportului la industrializarea construcţiilor şi aprovizionarea ritmică cu prefabricate a şantierelor industriale şi de locuinţe. • Aici este vizitată o expoziţie de prefabricate şi diferite materiale noi pentru construcţii. Realizările prezentate ilustrează sintetic ,eforturile şi strădania specialiştilor, a muncitorilor din această ramură pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a recomandărilor secretarului general al partidului privind introducerea unor tehnologii şi soluţii de execuţie care să ducă la reducerea ponderii construcţiilor din totalul investiţiilor, la creşterea productivităţii muncii şi scurtarea duratei de realizare a noilor, obiective industriale, social-culturale şi locuinţe. Secretarului general al partidului îi sînt prezentate elemente spaţiale — cameră, grup sanitar, vestibul — gata finisate, realizate în întregime din panouri mari prefabricate după tehnologii din cele mai moderne care permit ridicarea blocurilor de locuinţe într-o perioadă mult mai scurtă de timp ; această metodă aplicată pe şantier permite economii de manoperă de 75—80 la sută, precum şi reducerea duratei de construcţie cu 40 la sută, faţă de procedeele clasice. Reţin atenţia, de asemenea, o gamă variată de blocuri ceramice care înlocuiesc un număr de 3 pînă la 13 cărămizi obişnuite, panouri mari prefabricate din beton armat precomprimat şi din beton celular autoelavizat şi alte materiale moderne,* de calitate superioară, , care confirmă succesele obţinute de cei care lucrează în domeniul diversificării sortimentelor materialelor de construcţie, în consens cu sarcinile de mare răspundere ce stau în faţa acestei ramuri a economiei naţionale în actualul cincinal. Ultimul obiectiv vizitat este fabrica de beton celular autoelavizat, amplasată într-o altă mare zonă industrială a Capitalei — Militari. Această unitate intrată în producţie cu un an în urmă este dotată cu ■ utilaje de înaltă tehnicitate care asigură automatizarea şi mecanizarea completă a tuturor fazelor tehnologice. Inginerul George Moşinoiu, directorul fabricii, prezintă secretarului general al partidului procesul tehnologic de obţinere a betonului celular autoelavizat, material din care au fost realizate pavilioanele pentru muncitorii nefamilişti de la Uzinele mecanice de utilaj chimic. El arată că din nisip, ciment, var şi pulbere de aluminiu se realizeapreocuparea cercetătorilor o va constitui asimilarea fabricaţiei tîmplăriei metalice şi din material plastic pentru ferestre, jaluzele, uşi, concomitent cu diversificarea producţiei de prefabricate Secretarul general al partidului felicită pe specialişti pentru realizările obţinute şi le recomandă să sporească producţia de astfel de materiale, pentru ca şantierele industriale şi de construcţie de locuinţe să dispună, de un volum mereu sporit din noile produse, care şi-au dovedit eficienţa în ceea ce priveşte reducerea costului construcţiilor şi îmbunătăţirea calităţii lor. Dă în unitate o gamă variată de blocuri de zidărie, de plăci şi alte produse destinate atît construcţiilor industriale, cit şi celor de locuinţe, materiale ce sunt apreciate ■ pentru calitatea şi însuşirile lor deosebite. Secretarul general al partidului urmăreşte cu viu interes întregul proces de fabricaţie a acestui modern produs, analizeazăamplasarea instalaţiilor şi utilajelor, modul cum este folosit spaţiul construit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că, după opinia sa, suprafaţa construită în anumite locuri nu este pe deplin folosită, propune studierea reamplasării unor instalaţii într-un flux tehnologic care să permită utilizarea integrală a spaţiilor. Specialiştii împărtăşesc întru totul observaţia secretarului general al partidului şi se angajează să sporească producţia în cadrul spaţiilor existente printr-o reorganizare corespunzătoare. Asigurind că aceste recomandări vor fi îndeplinite, directorul fabricii transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu hotărîrea muncitorilor acestei tinere unităţi de a nu-şi precupeţi eforturile pentru realizarea cincinalului înainte de termen, de a spori contribuţia lor la aprovizionarea şantierelor de construcţii cu produse din beton celular autoelavizat într-o gamă mai bogată şi în cantităţi sporite. ...Iată, deci, dimensiunile acestei noi vizite,de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în cadrul căreia au fost analizate, în pieţele Capitalei, probleme privind continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei, iar în uzine cu o însemnată pondere în producţia materială, a ţării, împreună cu muncitorii, cu factorii de conducere din centrale şi ministere, măsuri concrete care vizează aspecte calitative principale ale înfăptuirii sarcinilor actuale la cota unei maxime eficienţe, la nivelul exigenţelor puse în faţa întregii economii de hotărîrile plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi din acest an. In acest sens, vizita secretarului general al partidului, aprecierile şi concluziile sale au înscris noi momente de referinţă, în preocupările colectivelor bucureştene, a oamenilor muncii din industria ţării noastre, a readus în atenţia tuturor unele pro bleme de o deosebită actualitate legate de bunul mers al activită-* tii economice, al îndeplinirii prevederilor cincinatului înainte de termen. Ion Mărgineanu Adrian lonescu Petru Uilican losif Socaciu Fotografii A. PASAT P. DUMITRESCU I. DUMITRU BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT ÎNTR-O GAMĂ MAI BOGATĂ ȘI ÎN CANTITĂȚI SPORITE De vorbă cu tineri muncitori de la Uzinele de utilaj chimic Pagina a 3-a — 7 iunie 1973 Preşedintele Consiliului de Stat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Regatului Maroc Cuvîntârile rostite In cuvîntarea rostită cu prilejul prezentăriiscrisorilor de acreditare, ambasadorul Maati Jorio a transmis preşedinteluiConsiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi poporului român un cald mesaj de salut din partea Regelui Marocului, Hassan II ,şi a poporului marocan. „Guvernul marocan — a spus ambasadorul — urmăreşte cu viu interes marile realizări economice şi sociale ale Republicii Socialiste România , el a putut să constate, chiar în Maroc, marea competenţă a specialiștilor romăni în domeniile în care cooperarea românomarocană s-a statornicit. Au fost deja înregistrate rezultate foarte satisfăcătoare în această cooperare, care permit să se treacă la noi etape. Guvernul Maiestăţii Sale Regale, preocupatsă asigure prosperitatea poporului marocan, este convins de utilitatea lărgirii relaţiilor noastre şi doreşte ca, pe viitor, Republica Socialistă România să aducă o contribuţie mai importantă la planul săude dezvoltare economică şi socială. Deschiderea primei misiuni diplomatice marocane la Bucureşti se înscrie în acest cadru şi exprimă ferma dorinţă a poporului marocan de a strînge şi mai mult legăturile prieteneşti cu poporul român. în ce mă priveşte, pot să vă asigur, domnule preşedinte, de voinţa mea fermă de a face totul pentru ca între ţările noastre să se dezvolte raporturile cele mai strînse şi fructuoase. Sunt sigur, domnule preşedinte, că în îndeplinirea misiunii mele mă voi bucura de binevoitorul dumneavoastră sprijin şi doresc să vă exprim, de la început, mulţumirile mele cele mai vii". Luînd cuvîntul, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste, România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a mulţumit pentru mesajul prietenesc ce i-a fost adresat şi a transmis, la rîndul său, Regelui Marocului, Hassan II, precum şi poporului marocan, călduroase urări de sănătate şi fericire. . „Republica Socialistă România — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, angajată cu toate forţele sale în realizarea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, militează cu fermitate pentru promovarea în viaţa internaţională a unor relaţii noi, bazate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei în raporturile dintre state. Sunt bucuros că pe baza acestor principii sedezvoltă şi relaţiile româno-marocane. îmi este plăcut să constat că înţelegerile de cooperare convenite cu ocazia vizitei pe care am făcut-o în ţara dumneavoastră,in decembrie 1970, prind viaţă. Guvernul român este hotârît să acţioneze, împreună cu guvernul marocan, pentru realizarea practică a tuturor hotărîrilor stabilite cu prilejul vizitei, convins că aceasta contribuie la dezvolta- rea continuă a relaţiilor româno-marocane, în interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi cooperării internaţio ■ nale“. În încheiere tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Convins că activitatea dumneavoastră la Bucureşti va servi cauza dezvoltării şi adîncirii relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Regatul Maroc, vă doresc, domnule ambasador, succes deplin în îndeplinirea nobilei misiuni ce vi s-a încredinţat şi vă asigur că vă veţi bucura de tot sprijinul Consiliului de Stat, al guvernului român şi al meu personal“. După solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire caldă, prietenească, cu ambasadorul marocan, Maati Jorio. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Sesiune cu prilejul împlinirii a 10 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România ■ Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România, în Capitală a avut loc, joi, sesiunea de comunicări pe tema „Partidul Comunist, iniţiatorul şi organizatorul mişcării antifasciste din România“. Manifestarea omagială a fost organizată de Academia de ştiinţe sociale şi politice, Institutul de studii istorice şi social-politice, Comitetul foştilor luptători antifascişti. La sesiune au participat Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de conducere, rector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de studii istorice şi socialpolitice, Nicolae Guină, preşedintele Comitetului foştilor Înotători antifascişti, Ştefan Voiţu, redactor-şef al revistei „Era socialistă“, şi Ladislau Banyai, vicepreşedinţi ai Academiei de ştiinţe sociale şi politice, acad. Iorgu Iordan, foşti membri ai Comitetului naţional antifascist, cadre didactice, cercetători, activişti de partid şi de stat, ofiţeri, oameni ai muncii din Capitală. Deschizînd lucrările, prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de ştiinte sociale şi politice, a subliniat importanţa constituirii Comitetuluinaţional antifascist ca moment important în Istoria glorioaselor tradiţii de luptă ale mişcării noastre muncitoreşti. Exponent al intereselor fundamentale ale poporului, Partidul Comunist Român a iniţiat, în primăvara anului 1933, lărgirea bazei social-politice a Comitetului antirăzboinic şi crearea Comitetului naţional antifascist. In fruntea comitetului se aflau oameni de seamă, membri ai partidului comunist, intelectuali cu dragoste de ţară, oameni ai muncii cu înalt simţ civic şi patriotic, tineri. Pentru a aduce în activitatea Comitetului naţional antifascist, alături de : Înţelepciunea experienţei, entuziasmul şi suflul proaspăt al tineretului muncitoresc, crescut de partid in focul luptelor revoluţionare, Comitetul Central al partidului a trimis în conducerea Comitetului naţional antifascist un tînăr comunist în virstă de 15 ani, înzestrat cu un înnăscut simţ organizatoric şi un rar dinamism, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Incepînd cu grevele şi procesul luptătorilor din februarie 1933, al căror ecou a pătruns departe în lume, continued cu participarea voluntarilor români la lupta poporului spaniol, cu manifestaţiile muncitoreşti populare din 1939 şi acţiunile patriotice contra dictatului hitleristo-hortist şi împotriva războiului antisovietic, luptele patrioţilor din rezistenţă pe pămîntul ţării şi pînă la insurecţia naţională antifascistă armată din august 1944, moment culminant al mişcării antifascistedin România, Partidul Comunist Român, iniţiatorul şi organizatorul mişcării, antifasciste din România a slujit cu demnitate şi abnegaţie revoluţionară, în toţi aceşti 40 de ani, cauzei libertăţii patriei şi păcii între popoare. Au fost prezentate apoi comunicările „Partidul Comunist Român — nucleul principal al tuturor acţiunilor antifasciste ale poporului român“, de Ion Mitran, redactor şef adjunct al revistei „Era Socialistă“, „Lupta antifascistă din România în contextul mişcării antifasciste internaţionale“, de acad. Petre Constantinescu-Iaşi, „împrejurările istorice ale creării Comitetului naţional antifascist şi activitatea acestuia“, de Nicolae Cioroiu, directorul Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, „Tineretul revoluţionar şi mişcarea antifascistă din România“, de prof. dr. doc. Tudor Bugnariu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, „Procesele luptătorilor antifascişti — prilej de solidarizare a maselor populare cu lupta pentru progres social-politic“ de conf. univ. dr. Gheorghe I. Ioniţă, „Insurecţia naţională antifascistă armată din august 1944 ,moment culminant al mişcării antifasciste din România“ de general maior Eugen Bantea, directorul Centrului de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară. (Agerpres) IERI AU ÎNCEPUT ÎN CAPITALĂ LUCRĂRILE CELUI DE-AL IV-LEA CONGRES NATIONAL DE RADIOLOGIE Incepînd de ieri, timp de trei zile, in Capitală se desfăşoară lucrările celui de al IV-lea Congres naţional de radiologie, întrunind o numeroasă participare a peste 400 de medici din ţară, specialişti in diferite domenii medicale, şi 40 de oameni de ştiinţă de peste hotare — printre care numeroase personalităţi în materie — această manifestare îşi propune să dezbată cîteva probleme majore, de actualitate în radiologie. Amănunte privind subiectele discutate ne-a oferit dr. ION TUDOSIU, secretar general al comitetului de organizare a Congresului. La actuala ediţie Congresul va aborda două tematici deosebit de actuale : „Radiodiagnosticul în urgenţele medico-chirurgicale“ şi „Diagnosticul şi tratamentul bolilor tumorale de sistem“. Actualitatea primei teme rezidă, în principal, în frecvenţa cu care în ultima vreme apar urgenţele medico-chirurgicale — se cunoaşte între altele numărul mare de accidente la toate vîrstele ale populaţiei. In multe dintre aceste cazuri, precizarea rapidă a diagnosticului şi tratamentului este rezultatul aportului radiologiei. Cele nouă rapoarte şi 142 de comunicări urmăresc să stabilească cele mai corecte şi eficiente metode în examinarea radiologică a pacienţilor , în mod deosebit reţin atenţia acele lucrări care se referă la traumatismele cranio-cerebrale, la accidentele cardiovasculare şi la urgenţele pediatrice. Lucrările prezentate în cadrul celei de a doua teme, prezintă sub diverse aspecte contribuția radiologiei în tratamentul bolilor tumorale de sistem. Radiologia, ca mijloc de tratament al acestor boli, în special în faza lor incipientă, se dovedeşte a fi salutară, prin obţinerea unor vindecări definitive. Cunoaşterea punctului de vedere al diferitelor personalităţi prezente la Congres, asupra procedeelor noi de diagnostic, cum sunt limfografia, scintigrafia ganglinnară şi a măduvei osoase, vor putea duce la extinderea posibilităţilor de investigare şi de formulare a diagnosticului într-o fază precoce a bolii. Deoarece există mai multe păreri asupra diverselor metode de tratament, confruntarea lor va impune unele concluzii cu caracter practic pentru specialiștii din rețeaua sanitară. Sub egida consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste DEPUTATII ISI ANALIZEAZA PROPRIA ACTIVITATE DEVAcoresp. R.I. I. Cojocarul. In primele zile din luna iunie vor avea loc consfătuiri ale deputaţilor Consiliului popular judeţean Hunedoara. Aceste întruniri de lucru, organizate de către Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, se vor ţine pe zone, cu grupuri de deputaţi La consfătuirile respective se va discuta despre modul cum acţionează deputaţii pentru îndeplinirea mandatului încredinţat şi pentru mobilizarea maselor la înfăptuirea sarcinilor economice şi sociale. Un loc important în cadrul dezbaterilor este rezervat analizei privind contribuţia deputaţilor la rezolvarea treburilor obşteşti şi la înfăptuirea propunerilor făcute de alegători. INTENSIFICAREA ACŢIUNILOR DE RĂSPÎNDIRE A CUNOŞTINŢELOR ŞTIINŢIFICE FOCŞANÎ (coresp. R.I..— C. Zlibuţ) In judeţul Vrancea îşi desfăşoară activitatea , comisii orăşeneşti, şi 136 comisii comunale de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice de pe lingă consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste. Printre acţiunile iniţiate recent se număra şi intensificarea deplasărilor brigăzilor ştiinţifice pe teren cit şi folosirea mai bună a bazei materiale existente. Recent s-a organizat o dezbatere de lucru cu participarea preşedinţilor comisiilor de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice din peste 50 de localităţi vrîncene, a directorilor de cămine culturale, a meniurilor comisiei judeţene. Tema dezbaterii a constituit-o discutarea celor mai potrivite metodologii privind activitatea comisiilor pentru răspîndirea cunoştinţelor, de remarcat că cele mai active brigăzi ştiinţifice au organizat deplasări în localităţile greu accesibile. Astfel, brigăzile din Panciu şi Odobeşti, precum şi cea a Muzeului de ştiinţele naturii din Focşani au poposit zilele trecute la Trotuşani, Milcovul, Mera şi la aproape toate gurile de exploatare Gircova, Arva şi Netedea etc. Totodată alte zece brigăzi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice au luat fiinţă în aceste locuri în cadrul exploatărilor forestiere din Seghiu, Andreiaşu, Nereju, Koveja, Tulnici şi Homocea. Ou lină care in trei ani ciştigă un trimestru (Urmare din pag. I) ceva mai departe de frumoasa legendă făurită, după cum îmi spunea un tînăr tehnician : „Cu aceste mîini mici, care ridică lucruri mari“. Uzina are de-acum şi un „trecut“, semnificînd un consum maxim de emoţii : garnitura de zece vagoane din seria zero, au urmat apoi altele, urmează altele şi vor urma, după un ritm special, foarte multe. Dacă acum, în faza paralelismului, cind uzina produce şi se construieşte simultan, apare un vagon la opt ore, pînă în 1975 se va ajunge la relaţia : un vagon d■ o oră. Mai exact, în timpul cit facem călătoria cu trenul de la Bucureşti la Caracal, aici vor ieşi pe şine două vagoane gata de drum, al treilea fiind aproape finisat... Aş vrea însă să mă opresc o clipă asupra a ceea ce se numeşte un vagon. Adică un produs făurit de caracaleni. Pentru aceasta, am străbătut citeva hectare de beton, prin jerbele de lumini materiale, prin violetul cald , pe cite opt roţi, echivalînd patru osii, mari dreptunghiuri cu buzunare şi acoperiş baroc, elegante, spaţioase, rezistînd maiîntii privirii ce caută frumosul ; aflu o seamă de amănunte legate de funcţionalitatea acestor case pe roţi tipul acesta de vagon — mi se spune nu fără mîndrie — are o serie de subansamble deosebite faţă de tipurile de vagoane construite pînă acum; este un vagon dotat cu cuplă automată, construit pentru drumuri lungi şi foarte lungi ; apoi , volumul subansamblelor confecţionate prin presare este mult mai mare, ceea ce înseamnă că, la robusteţea lui, uşurează substanţial tara vagonului, crescând capacitatea sa de încărcare. Ar mai fi de amintit şi faptul că cutia propriu-zisă „participă“ şi preia, cu alte cuvinte „ia parte“ la rezistenţa vagonului. Dar, detaliile care vorbesc despre noul în fabricaţia acestui tip de vagon sunt mult prea generoase pentru a le pierde în enunţuri cu limbajul tehnic specific. Mă întorc în biroul lui Dinei Stemate, pe coridoare cu varul încă jilav şi cu mobile aştepţinii cheile camerelor aflate încă sub avertismentul : vopsit proaspăt !... La censul cinci renaşte im oraş, adesea denumit cu maliţiozităţi de prejudecată, şi uitat într-o cîmpie nu mai înaltă ca spic şi nu mai avută decit însăşi grutatea fructelor şi roadelor sa; aici se defineşte şi se contureză o populaţie care n-a mai fot uzina de vagoane, ca şi celeiste întreprinderi mai modeste , oraş vor număra la finele act arului cincinal nu mai puţin zece mii de muncitori, şi vor duce economiei naţionale o prducţie de peste două miliari lei. Cronometrăm timpul, nu ca acestea să devină realitat doar cu cîteva semestre... Construcţia acestei platfom a început sub semnul unor sfioase griji. Este mărturisiri directorului Dinei Stemate, cre-mi amintea că, în fapt, cadre calificate din oraş erau semnificative, foarte puţine, s-a început cu oameni veni din sate fără nici o calificat S-a ajuns în cel mai scurt tin posibil ca fiecare calificat, să sub protecţia sa profesională, ce un grup de tineri, şi asta s-au realizat primele vagoan Acum, uzina este populată , tineri, aproape exclusiv . „Nimai noi, din conducere sunte ceva mai bătrini, dar la fel , tineri ca şefi de uzină sau „ atelier“. „Şi chiar dacă n-am avut întregul cincinal la dispozţie, lipsindu-ne doi ani, uzic Incepind să producă abia în treilea an al cincinalului, vom realiza, totuşi, producţia , patru ani şi jumătate, şi, ne-a angajat să dăm în plus om de vagoane“. Oraşul Caracal, cel care afost, dar care va fi în anii imidiat următori, îşi datorează mnitaţiile uzinei de vagoane. Ai cunoscut alci tineri pe care văzusem dimineaţa şi-i reîntîneam în faţa agregatelor mai todent şi după-amiaza, şi i-ai întrebat ce program au, cit sta în uzină,, şi mi-au răspuns, ns deslipindu-se de aparatele io că totul trebuieînvăţat cit mi repede, cit mai bine ; există curiozitate şi o fervoare ce depăşesc noţiunea de ataşamer sau tenacitate, înscriihdu-se irtr-un cadru de devoţiune irepreşabilă. De fapt, îmi stă aproape o altă mărturisire, a maistrului principal Angel Savu şi a u celticului său, lăcătuşul Dumitr Popa : „Noul nu se opreşte î poarta uzinei Drumurile şir noi, apar case noi, vin tinerii d prin sate şi se califică, ci va fî locuitorii Caracalului Nu oraşul a construit o uzină, ci uzina construieşte acum un oraş“.