România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)
1973-06-08 / nr. 8903
ANUL XXXI Nr. 8903 6 pagini 30 bani mmmm mimM respectării recii Convorbire cu Ionela Cornescu Judecător la Tribunalul Suprem, vicepreşdinte al Consiliului municipal Bucureşti al Frontului Unităţii Socialiste — Ştiu că aţi colaborat la elaborarea legii de organizare şi funcţionare a controlului obştesc şi, după intrarea ei în vigoare, la instruirea echipelor de control obştesc. După părerea dumneavoastră, care aspecte ale acestei legi vi se par cu precădere importante pentru funcţionarea eficientă a controlului obştesc ? — Controlul obştesc, după cum se ştie, este un factor de educaţie civică, luptînd pentru respectarea legalităţii in domeniul servirii cetăţeneşti şi pentru combaterea unor fenomene negative ce mai apar în această activitate. Dar eu aş vrea să vă atrag mai mult atenţia asupra articolului 19 din lege, şi care spune aşa : „In exercitarea drepturilor şi nu îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, membrii echipelor de control obştesc se bucură de protecţia legii ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat“. Ce înseamnă aceasta ? Asta înseamnă, desigur, pe de o parte că legea conferă echipelor de control obştesc o autoritate egală cu aceea a oricăror reprezentanţi similari ai unor instituţii de stat, ocrotindu-i la fel ca pe aceştia, de orice jignire sau lezare adusă în timpul exercitării atribuţiilor lor (asemenea manifestări con- stituindu-se în Infracţiune de ultraj sau de ultraj cu violenţă şi se pedepsesc ca atare). Dar, pe de altă parte, asta înseamnă că întreaga comportare a echipelor de control obştesc în exercitarea atribuţiilor lor este un etalon, în faţa întregii opinii publice, a felului cum se exercită la noi o funcţie ce implică autoritatea de stat. Ori, dacă legea dă echipelor de control obştesc o asemenea autoritate şi le protejează în asemenea fel, este de la sine înţeles că munca lor trebuie să se desfăşoare cu competenţă, cu spirit de răspundere şi, mai înainte de toate, cu perfecta cunoaştere a dispoziţiilor legale a căror respectare o controlează. Nu e de imaginat ca cineva să se considere membru al unei echipe de control obştesc, dacă nu ştie care sunt obiectivele misiunii sale, pe ce prevederi ale legilor se bizuia în munca sa. — Cum vedeţi lucrind optim o echipă de control obştesc ? — Nu cred că se poate începe o asemenea activitate fără să se cunoască legile esenţiale pentru asigurarea unui standard civilizat al servirii cetăţeneşti. In afară de legea de organizare şi funcţionare a controlului obştesc, mi-aş permite să enumăr aici cîteva : legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderi în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste, legea nr. 1970 privind disciplina muncii în unitățile socialiste de stat, Decretul nr. 303/1972 privind paza bunurilor, H.C.M. nr. 223/ 1969 privind gestionarea bunurilor materiale, legea nr. 3/1972 privind activitatea de comerţ interior, legea nr. 19/1971 privind regimul preţurilor şi tarifelor, legea nr. 9/1971 privind activitatea cantinelor-restaurant. La fel de importantă ca şi cunoaşterea legilor, este şi concepţia celui care exercită controlul obştesc despre munca sa : el nu trebuie să fie in nici Graziela Vântu (Continuare in pag. a 3-a) în industria judeţului Timiş ÎNTRO LUNĂ SE REALIZEAZĂ ÎNTREAGA PRODUCŢIE A ANULUI 1950 TIMIŞOARA (coresp. R.l. Al. Medoia). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia globală industrială a judeţului Timiş a crescut cu 16,2 la sută iar productivitatea muncii pe fiecare salariat cu 4.437 lei. Pe această cale s-a obţinut aproape jumătate din sporul de producţie — 215 milioane lei — in primele cinci luni ale anului. Intr-o singură oră de lucru întreprinderile timişene realizează 510 KW motoare electrice, aproape 25.000 m. p. ţesături, 30.000 perechi încălţăminte, 12.280 kg. zahăr, 53.500 cărămizi şi blocuri ceramice etc. Aceasta înseamnă că, în ultimul sfert de veac, producţia globală industrială a judeţului a crescut de aproape 18 ori. Astăzi, de pildă, o singură întreprindere, de talia Uzinei Mecanice Timişoara, realizează întreaga producţie a anului 1948. Putem adăuga că, în prezent, în numai 25 zile lucrătoare, deci într-o lună se realizează toată producţia anului 1950. La Şantierul naval Galaţi se construieşte UN NOU ŞI MODERN BAZIN DE ARMARE GALAŢI (coresp. R.I. — V. Chiurtu). La Şantierul naval din Galaţi au început lucrările de construcţie la un nou şi important obiectiv prevăzut în planul de modernizare şi dezvoltare a şantierului. Este vorba despre un nou şi modern bazin de armare, prevăzut cu un cheu in lungime de 270 m., dotat cu instalaţii moderne de mare capacitate şi care va permite executarea simultană a lucrărilor de armare la trei nave maritime de 15 000 tdw. Şi încă un amănunt : prin realizarea acestui important obiectiv se va reduce în întregime timpul de stagnare a navelor, de la lansare şi pină la armare, creindu-se, astfel, condiţii pentru scurtarea perioadei de execuţie şi livrare a navelor. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE LA SFÎRȘITUL ACESTEI LUNI „ .... . ---------------------------------■ ■' - - -.......................................■ -«| VA ÎNCEPE SECERIȘUL SlNT PREGĂTITE COMBINELE ? La sfîrșitul acestei luni un nou examen îi așteaptă pe mecanizatori. începe recoltatul cerealelor de toamnă. Evident întrebarea „Cum sunt pregătite tractoarele şi celelalte utilaje ?“ devine tot mai actuală. Investigaţiile noastre pe teren ca şi o serie de date statistice ne permit să facem aprecierea că stadiul reparaţiilor utilajelor necesare in campania de recoltare este sub nivelul prevăzut prin plan. Să nu uităm că ne mai despart doar două zile de termenul la care reparaţiile trebuiau încheiate în judeţele din sudul şi vestul ţării şi 12 zile de data la care nordul şi estulţării trebuie să termine această lucrare. Or, examinînd stadiul reparaţiilor reiese că cu citeva zile în urmă, din numărul total al combinelor C-12, doar 81 la sută erau în stare de funcţionare (fapt notabil, în judeţele Bihor, Caraş Severin, Cluj, Sibiu, Vaslui, Vîlcea şi Vrancea toate combinele au fost reparate). Dar, sub media înregistrată la nivelul ţării se găsesc încă foarte multe judeţe. Teleormanul, care trebuie să încheie reparaţiile la 10 iunie, abia a reuşit să repare jumătate din combinele C-12. Tulcea şi Brăila sunt, de asemenea, rămase in urmă. La combinele C-1 şi C-3, reparaţiile s-au efectuat în proporţie de 68 la sută. Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din unele judeţe se află sub 53 la sută la acest capitol (Covasna — 32 la sută, Suceava şi Teleorman — 45 la sută, Alba — 47 la sută, Buzău — 50 la sută etc.). Presele de balotat paie au fost reparate in proporţie de 75 la sută, rămînem în urmă înregistrinduse în judeţele Covasna, Alba, Dîmboviţa, Gorj. Care sunt măsurile ce se impun in vederea grăbirii ritmului de reparaţii ? Am adresat această întrebare ing. Gheorghe Manciu, directorul general al Centralei de mecanizare a agriculturii şi producţiei de utilaje pentru agricultură şi industrie alimentară. Iată răspunsul primit . ..Ţinînd cont de faptul că în cadrul judeţelor există staţiuni pentru mecanizare avansate din punct de vedere al reparaţiilor s-a indicat ca acestea să le sprijine pe cele rămase în urmă, detaşind temporar echipe de muncitori cu ateliere mobile sau preluind maşini nereparate pentru a le aduce in stare de funcţionare în timp util. Procedeul a dat roade in judeţul Bihor unde staţiunile mai noi care nu au condiţii prea bune pentru executarea reparaţiilor, au apelat la staţiunile bine dotate reuşind, în acest fel, ca, practic, să încheie toate lucrările de reparaţii la nivelul judeţului. Desigur, întrajutorarea este valabilă şi pentru secţiile de mecanizare din cadrul aceleiaşi staţiuni. De asemenea, se impune ca centrele de reparaţii şi atelierele de specialitate să execute în termen scurt recondiţionările şi reparaţiile la piese şi ansambluri de maşini aduse de celelalte staţiuni pentru mecanizare şi să expedieze de urgenţă (după reparaţii) şi cu prioritate aceste piese şi subansamble la unităţile rămase în urmă cu pregătirea maşinilor pentru campania de vară. In ce priveşte utilizarea raţională a mecanizatorilor, cei care nu sunt angajaţi la executarea lucrărilor agricole trebuie retraşi de pe cîmp şi folosiţi pentru terminarea grabnică a reparaţiilor...“. Şi acum, o altă problemă vitală pentru succesul campaniei de recoltare : piesele de schimb. Lipsa acestora a provocat şi continuă să provoace mari neajunsuri. Or, într-o problemă de interes naţional — este vorba de pâinea întregii ţări — trebuie să concure toţi factorii, indiferent de tangenţa lor directă sau mai puţin directă cu această problemă. Deci şi furnizorii de piese de schimb. Ce piese lipsesc pentru combinele C-12 ? Uzina „Neptun“ din Cimpina are restanţă 497 buc. axe cu pinion şi 34 buc. butuci roată. Cele 497 buc. axe cu pinion înseamnă 497 combine C-12 care nu pot funcţiona. Fabrica de şuruburi din Braşov n-a livrat (deşi contractul o prevedea) 18 370 şuruburi speciale. Lipsa unui astfel de şurub poate provoca staţionarea unei combine. Dacă ţinem seama că o combină C-12 recoltează 20 ha pe zi, aceasta se traduce în circa 40 de tone de griu nerecoltate, în cazul staţionării. In 12 zile, cit trebuie să dureze campania de recoltare, asta înseamnă 430 tone de griu. Şi mai există şi alţi furnizori în restanţă. Pentru autocamioanele care vor participa la transportul recoltei lipsesc o serie de piese de cea mai mare importanţă (arbore cotit, arbore cu came, cilindru frînă roată etc). Contractele pentru aceste piese s-au încheiat cu bazele aparţinînd Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. De la data de 1 iunie aceste baze au trecut în subordinea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale Eugen Sasu (Continuare in vap a 3-a) în Capitală şi-a început lucrările CONFERINŢA NAŢIONALĂ ARTIŞTILOR PLASTICI A UNIUNII Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat in semnificaţii se Înscrie şi Conferinţa Naţională a Uniunii Artiştilor Plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief In evoluţia culturii noastre socialiste, conferinţa va prilejui, in cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigentă trecere in revistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei in opera de educare comunistă şi înnobilare spirituală a oamenilor. In intîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate şi supuse discuţiilor publice tezele conferinţei, teze avind la bază programul privind îmbunătăţirea activităţii ideologice şi de ridicare a nivelului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste, alte importante hotăriri ale partidului nostru, indicaţiile şi recomandările secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Publicarea acestor teze, care au scos in evidenţă problemele principale ale mişcării artelor plastice româneşti, în lumina cerinţelor crescînde ale societăţii socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii Artiştilor Plastici ca organizaţie obştească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri şi sugestii destinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinţei. Lucrările conferinţei au fost deschise de pictorul Brăduţ Covaliu, preşdintele Uniunii Artiştilor Plastici. Lucrările primei şedinţe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere în memoria artiştilor plastici decedaţi în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinţei a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul comitetului de conducere al Uniunii Artiştilor Plastici pe perioada 1968—1973 ; Raportul economic financiar şi al comisiei de cenzori ; modificarea statutului U.A.P.; alegerea noului comitet de conducere şi al comisiei de cenzori ale U.A.P. ; adoptarea Rezoluţiei conferinţei naţionale a Uniunii Artiştilor plastici. La primul punct al ordinei de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. (Agerpres) în pag. a 2-a. Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a Uniunii Artiştilor Plastici Timpul cetăţeanului şi al funcţionarului public irosit pe formulare S-a criticat adesea faptul că funcţionarul public nu răspunde cu destulă solicitudine celui venit în faţa ghişeului. Petiţionarul este nemulţumit, reclamă... dar completează oricîte formulare i s-ar da, cu toată inutilitatea unor date, sau repetarea altora; el le completează conştiincios, aleargă de la un birou la altul, face orice numai să poată răsufla. In finel ce bine că s-a sfîrşit ! Un colectiv de salariaţi de la Consiliul popular municipal Turnu Măgurele (P. Cosac, I. Pirvan, Gh. Veselin şi Gh. Ivana) a elaborat un studiu care să conducă la simplificarea evidenţei, circuitului şi eliberării unor acte — studiu menit să contribuie la servirea promptă a cetăţeanului, la înlăturarea deplasărilor inutile, precum şi la folosirea raţională a timpului de lucru al funcţionarului şi la evitarea formării unei arhive fără folos. Iată cum se obţine, după Instrucţiunile în vigoare, un tichet de combustibil cetăţeanul vine la consiliul popular, i se eliberează o declaraţie tip, merge apoi la un birou de copiat acte şi cumpără cu 3 lei un formular pentru o altă declaraţie pe răspundere proprie (de parcă cea dinţii ar fi pe răspunderea consiliului popular I). De aici merge la unitatea unde lucrează, completează ambele formulare, care, de fapt, conţin aceleaşi date, doar că cea de-a doua declaraţie conţine în plus salariul , şeful unităţii vizează cele două declaraţii (cea de a doua declaraţie este semnată in faţa şefului unităţii I), după care cetăţeanul vine din nou la consiliul popular, funcţionarul verifică declaraţiile şi ii dă, în fine, tichetul. Dacă pe primul formular ar fi şi o rubrică referitoare la salariu, cea de a doua declaraţie ar rămîne cu totul inutilă , iar dacă formularul pentru declaraţia tip s-ar găsi la unitatea respectivă, solicitantul nu ar bate un drum degeaba. (In Tr. Măgurele se eliberează anual cca 5 000 tichete de combustibil). Dacă formularul pentru certificatul de producător agricol nu ar cere şi semnătura preşedintelui şi a secretarului comitetului executiv, acestuia nu i s-ar putea reproşa nimic. (La Tr. Măgurele se eliberează aproximativ 3 500 astfel de certificate anual). Ar fi suficientă numai „semnătura emitentului"1, pentru ca certificatele să fie eliberate de salariatul care păstrează registrele agricole și care poate fi împuternicit să le semneze. (Prevederea celor două semnături este cuprinsă în punctul 2 din Instrucţiunile nr. 16/1965 ale fostului Comitet de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole de pe lingă Consiliul de Miniştri şi ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor privind reglementarea vînzării, cumpărării şi circulaţiei griului, secarei şi porumbului, precum şi făinurile acestora, In vederea aplicării H.C.M. nr. 570/1965 etc.). Sint şi cazuri cînd funcţionarul public certifică doar spusele cetăţeanului, el neavind pe M. Vlasie (Continuare in pag. a 3-a) 40 de ani de la constituirea Comitetului Naţional Antifascist din România UN VIBRANT OMAGIU ADUS COMUNIŞTILOR, LUPTEI ANTIFA A POPORULUI Ieri, s-a deschis expoziţia ,,Mişcarea Antifascistă din România“ Agenda politică Internă a cuprins, ieri, un eveniment în egală măsură evocator şi memorabil : deschiderea expoziţiei „Mişcarea Antifascistă din România“. Organizată sub egida prestigioasei instituţii care este Muzeul de istorie a partidului, a mişcării revoluţionare şi democrate din ţara noastră, această reconstituire a uneia dintre cele mai frămîntate epoci din viaţa politică românească se înscrie in suita de manifestări prilejuite de împlinirea a 40 de ani de la constituirea Comitetului Naţional Antifascist, moment important pentru opinia publică, pentru că el a coincis cu intrarea in mişcarea muncitorească a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statului nostru. In prima sa secvenţă, expoziţia proiectează o lumină revelatoare asupra condiţiilor istorice care au generat mişcarea fascistă şi au favorizat ascensiunea ei spre putere în Italia şi Germania. Afişe şi alte imagini din epocă scot in evidenţă caracterul ei antimuncitoresc, modul in care profana nu numai instituţiile democratice ci şi valorile sacre ale culturii şi civilizaţiei umane. In acea vreme proletariatul din România s-a ridicat cel dinţii pentru a da riposta cuvenită. In fruntea lui, in fruntea întregii lupte pentru salvgardarea Intereselor naţionale, pentru democraţie si socialism, s-au situat comuniştii. „O activitate multilaterală a desfăşurat partidul nostru — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pentru unitatea clasei muncitoare, pentru unirea tuturor forţelor democratice în lupta împotriva politicii de fascizare a ţării şi a pregătirii de război“. Expoziţia stăruie asupra rolului de avangardă pe care timpul, istoria, consensul conştiinţelor avansate, democratice, din ţara noastră l-au conferit P.C.R. Marile bătălii de clasă de la Griviţa şi de pe Valea Prahovei aveau să probeze nu numai influenţa de care se bucura în mase ci şi capacitatea de a organiza lupta lor. In acel moment s-a creat Comitetul Naţional Antifascist, care, alături, de alte organizaţii de masă create sau influenţate de P.C.R. şi din rindul cărora se detaşau Frontul Plugarilor, U.T.C., aveau menirea de a uni intr-un singur şuvoi revoluţionar pe muncitori, ţărănimea, intelectualitatea, alte pături sociale. Atunci a intrat in rindul luptătorilor şi tinărul de 15 ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cităm din procesul verbal întocmit la 27 iunie 1934, la Craiova : „Noi (urmează un nume) comisar şef In Direcţia generală a poliţiei, văzînd adresa nr. 3604/934 a Inspectoratului regional al poliţiei Craiova prin care se înaintează la Direcţia generală a poliţiei numiţii Gabor Vasile, Ceauşescu Nicolae, Pogăceanu Vasile şi Brad Ion, arestaţi de către Consiliul de Război al corpului I armată in momentul cînd voiau să se introducă în sala de şedinţe unde se rejudeca procesul ceferiştilor implicaţi în rebeliunea (!) de la Atelierele Griviţa... Asupra lor, in momentul arestării, s-au găsit următoarele imprimate : 15 liste de subscripţie, un protest al muncitorilor în numele cercului cultural „George Coşbuc“ etc., etc. „La 16 ani tinărul revoluţionar, plecat la Craiova să ia apărarea conducătorilor ceferiştilor şi petroliştilor, făcea cunoştinţă cu aparatul de represiune burghezo-moşieresc care nu ierta şi nu cruţa. Lui, care purta asupra-şi mesajul muncitorilor din cercul „George Coşbuc“ nu mai era, desigur, nevoie să i se tălmăcească sensul versurilor „O luptă-i viaţa, deci te luptă“... Lupta pentru cauza celor mulţi începuse încă de pe atunci să se identifice cu crezul propriei sale existenţe. Profesorul şi istoricul Mihail Roler îi surprinde, cu perspicacitate profilul în aceste cuvinte ce aveau să primească integral validarea timpului: „Fiu de ţăran, ieşit din popor, acest tinerel intrat în viaţă la o vîrstă fragedă începe să ştie că trebuie să vrea. Şi-şi revendică mereu ale lui vreri, (care sînt şi vrerile noastre, vom adăuga). Ieri la Bucureşti, la Craiova, apoi la Ploieşti şi în Valea Prahovei, in continuă căutare de lucru, işi spune tovarăşilor de muncă, a lui şi a lor durere, a lui şi a lor dorinţa“. De pe atunci a început periplul care avea să atingă apogeul în zilele noastre cînd „masa lui de lucru e suprafaţa ţării". Expoziţia reliefează strinsa legătură care s-a stabilit de la început între mişcarea antifascistă din ţara noastră şi cea de peste hotare. Reprezentanţii noştri participă la Congresul Mondial Antifascist de la Amsterdam şi ne amintim că la lucrările acestuia, în momentul în care s-a rostit numele Griviţei întreaga sală s-a ridicat in picioare să ovaţioneze. Activitatea antifascistă, nevoia de a apăra tot ceea ce produsese mai de preţ umanitatea — valori terfelite, înjosite şi distruse de către fascism — au avut un puternic ecou în conştiinţa scriitorilor, publiciştilor, pictorilor şi graficienilor din ţara noastră. Una dintre cele mai importante secţiuni este consacrată acestui front al intelectualităţii în ale cărui rînduri s-au regăsit personalităţi atît de diverse de la Arghezi, Bogza şi Sadoveanu pînă la Ştefan Voicu, Petre Pandrea şi Cicerone Theodorescu şi de la Salamon Ernő, la Gall Gabor. Numeroase mărturii aduc pînă la noi, ca un memento, pilda de sacrificii şi jertfe pe care au dat-o antifasciştii, comuniştii. Pe un panou care ţi se fixează în memorie sunt încrustate statisticile proceselor ce le-au fost intentate şi ale sutelor de ani de temniţă, ce li s-au dat. Şi din nou un document care atestă vigoarea revoluţionară, caracterul dirz al luptătorului comunist Nicolae Ceauşescu. 1936... La Braşov se judecă procesul unui grup de comunişti printre care se număra şi conducătorul de astăzi al partidului şi statului. Scriitorul Eugen Jebeleanu îi surprinde efigia într-o pagină emoţionantă publicată în „Cuvîntul liber“. Mai bine de doi ani i-a petrecut în temniţă. La Braşov, la Doftana, mai apoi la Tîrgu Jiu. Şi abia eliberat, ia parte la sărbătoarea muncii organizată în Capitală cu prilejul lui 1 Mai 1939. Copoii siguranţei, mereu pe urmele sale, notează că la această manifestare a luat parte şi tînăra muncitoare Elena Petrescu, tovarăşa Elena Ceauşescu. Partea finală a expoziţiei se opreşte asupra anilor care au premers războiului. Anii teroare legionare. Anii în care au Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 5-a) * Etica specială şi integrarea profesională Interviu cu prof. dr. ing. Marin Untaru prorector al Universităţii din Braşov — Despre etica specialistului vorbim, cred, ca despre o preocupare permanentă, o iniţiere —, ce ne puteţi spune, în acest sens, aplicat la domeniul dv. de activitate 7 — Etica omului în general şi inclusiv cea a specialistului, caracterizată de normele de comportare care reglementează relaţiile dintre oameni, precum şi atitudinea lor faţă de societate se formează pe tot parcursul vieţii şi se desăvîrşeşte pe fiecare treaptă de activitate. Iniţierea în etică, după cum o denumiţi dv., se realizează pas cu pas atît în familie, cit şi la şcoală, la facultate sau la locul de muncă. Uneori, vorbind despre Integrarea profesională, mulţi studenţi mi-au reproşat că este vorba de un aspect firesc al relaţiei : învăţămînt-practica în producţie ; de ce trebuie să discutăm încă despre aceasta ? — Da, este vorba de un aspect firesc al legăturii dintre învăţămint şi producţie, dar integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia reprezintă un proces de mare complexitate şi amploare, cu adinei semnificaţii teoretice şi practice, rezultat din cerinţele dezvoltării economice şi sociale a ţării. De aceea este absolut necesar să discutăm şi mai ales să realizăm practic această întrepătrundere de activităţi în ambele sensuri pentru a asigura pregătirea viitorilor specialişti în aşa fel incit după absolvire ei să facă faţă sarcinilor producţiei intr-un timp cit mai scurt şi cu eficienţă maximă. — Unde credeţi că începe chestiunea echităţii şi implicit a eticii, unde trebuie să conducă aceasta pe un specialist, pe viitorul specialist mai întii ? . Problemele de etică şi echitate sunt strins legate şi trebuie să facă parte din înseşi profilul şi personalitatea viitorului specialist şi ca atare categoriile acesteia : datoria, onoarea, demnitatea şi conştiinţa morală indică scopul spre care trebuie să tindă totdeauna adevăratul specialist în activitatea sa. Aceasta presupune ca el să se afle în primele rînduri ale luptătorilor pentru nou, pentru progres şi dreptate socială. — Procesul de invăţămînt este, în mod dialectic, perfectibil ; în acest proces ce aduce nou universitatea din Braşov ? — Una din pirghiile importante in realizarea acestui proces de înnoire este legarea strînsă a Învăţămîntului de producţie şi cercetare, astfel incit studenţii şi cadrele didactice să participe nemijlocit la rezolvarea rapidă şi competentă a problemelor mari ale industriei. Pentru aplicarea deplină şi în termen cit mai scurt a acestei acţiuni iniţiate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Universitatea din Braşov s-au luat o serie de măsuri care au în vedere pe de o parte pregătirea completă şi multilaterală a studenţilor, iar pe de altă parte realizarea unei conlucrări mai strînse a cadrelor didactice cu specialiştii din producţie şi cercetare. Astfel, catedrele de cultură tehnico-ştiinţifică generală au înglobat în activitatea lor sarcini curente şi de dezvoltare ale unităţilor economice, iar catedrele de specialitate îşi vor desfăşura activitatea de instruire şi de cer lon Ţugui (Continuare In pag. a 3-a) STAREA VREMII Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag. a 5-a în pag. a 5-a : ADUNAREA OMAGIALA DIN CAPITALA Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace şi al întregului popor cehoslovac, vă mulţumim sincer pentru salutările tovărăşeşti şi felicitările cordiale pe care ni le-aţi adresat, nouă şi întregului popor cehoslovac, cu prilejul celei de-a 28-a aniversări a eliberării patriei noastre de către armata sovietică, împărtăşim încrederea dumneavoastră că relaţiile de prietenie trainică şi colaborarea multilaterală dintre partidele şi ţările noastre frăţeşti, întemeiate pe principiile internaţionalismului socialist, corespund intereselor popoarelor noastre şi întăresc intr-o măsură însemnată coeziunea comunităţii socialiste. Sîntem încredinţaţi că legăturile noastre de alianţă se vor dezvolta şi in viitor în interesul cauzei socialismului şi păcii in întreaga lume. Dorim întregului popor român şi dumneavoastră personal noi şi mari succese modificarea Republicii Socialiste România. GUSTAV HUSAK LUDVIK SVGRGDA Secretar general al C.C. Preşedintele R.S. Cehoslovace al P. C. din Cehoslovacia LUBOMIR STRQUGAL Preşedintele guvernului R. S. Cehoslovace