România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)

1973-06-08 / nr. 8903

ANUL XXXI Nr. 8903­ ­ 6 pagini 30 bani mmm­­­m mim­M respectării recii Convorbire cu Ionela Cornescu Judecător la Tribunalul Suprem, vicepreşdinte al Consiliului munici­pal Bucureşti al Frontului Unităţii Socialiste — Ştiu că aţi colaborat la e­­laborarea legii de organizare şi funcţionare a controlului obştesc şi, după intrarea ei în vigoare, la instruirea echipelor de con­trol obştesc. După părerea dum­neavoastră, care aspecte ale a­­cestei legi vi se par cu precă­dere importante pentru func­ţionarea eficientă a controlului obştesc ? — Controlul obştesc, după cum se ştie, este un factor de educa­ţie civică, luptînd pentru res­pectarea legalităţii in domeniul servirii cetăţeneşti şi pentru combaterea unor fenomene negative ce mai apar în această activitate. Dar eu aş vrea să vă atrag mai mult atenţia asupra articolului 19 din lege, şi care spune aşa : „In exercitarea drep­turilor şi nu îndeplinirea înda­toririlor ce le revin, membrii echipelor de control obştesc se bucură de protecţia legii ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat“. Ce înseam­nă aceasta ? Asta înseamnă, de­sigur, pe de o parte că legea conferă echipelor de control ob­ştesc o autoritate egală cu aceea a oricăror reprezentanţi similari ai unor instituţii de stat, ocro­­tindu-i la fel ca pe aceştia, de orice jignire sau lezare adusă în timpul exercitării atribuţiilor lor (asemenea manifestări con- stituindu-se în Infracţiune de ultraj sau de ultraj cu vio­lenţă şi se pedepsesc ca a­­tare). Dar, pe de altă parte, as­ta înseamnă că întreaga com­portare a echipelor de control obştesc în exercitarea atribu­ţiilor lor este un etalon, în faţa întregii opinii publice, a felului cum se exercită la noi o funcţie ce implică autoritatea de stat. Ori, dacă legea dă echipelor de control obştesc o asemenea au­toritate şi le protejează în ase­menea fel, este de la sine înţe­les că munca lor trebuie să se desfăşoare cu competenţă, cu spirit de răspundere şi, mai îna­inte de toate, cu perfecta cu­noaştere a dispoziţiilor legale a căror respectare o controlează. Nu e de imaginat ca cineva să se considere membru al unei e­­chipe de control obştesc, dacă nu ştie care sunt obiectivele misiunii sale, pe ce prevederi ale legilor se bizuia în munca sa. — Cum vedeţi lucrind optim o echipă de control obştesc ? — Nu cred că se poate începe o asemenea activitate fără să se cunoască legile esenţiale pentru asigurarea unui standard civilizat al servirii cetăţeneşti. In afară de legea de organizare şi funcţionare a controlului ob­ştesc, mi-aş permite să enumăr aici cîteva : legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionari­lor, constituirea de garanții și răspunderi în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizații­lor socialiste, legea nr.­­ 1970 privind disciplina muncii în u­­nitățile socialiste de stat, De­cretul nr. 303/1972 privind paza bunurilor, H.C.M. nr. 223/ 1969 privind gestionarea bunurilor materiale, legea nr. 3/1972 pri­vind activitatea de comerţ in­terior, legea nr. 19/1971 privind regimul preţurilor şi tarifelor, legea nr. 9/1971 privind activi­tatea cantinelor-restaurant. La fel de importantă ca şi cu­noaşterea legilor, este şi concepţia celui care exercită controlul obştesc despre munca sa : el nu trebuie să fie in nici Graziela Vântu (Continuare in pag. a 3-a) în industria judeţului Timiş ÎNTRO LUNĂ SE REALIZEAZĂ ÎNTREAGA PRODUCŢIE A ANULUI 1950 TIMIŞOARA (coresp. R.l. A­l. Medoia). Comparativ cu ace­eaşi perioadă a anului trecut, producţia globală industrială a judeţului Timiş a crescut cu 16,2 la sută iar productivitatea muncii pe fiecare salariat cu 4.437 lei. Pe această cale s-a obţinut aproape jumătate din sporul de producţie — 215 mi­lioane lei — in primele cinci luni ale anului. Intr-o singură oră de lucru întreprinderile ti­­mişene realizează 510 KW mo­toare electrice, aproape 25.000 m. p. ţesături, 30.000 perechi în­călţăminte, 12.280 kg. zahăr, 53.500 cărămizi şi blocuri cera­mice etc. Aceasta înseamnă că, în ultimul sfert de veac, produc­ţia globală industrială a jude­ţului a crescut de aproape 18 ori. Astăzi, de pildă, o singură întreprindere, de talia Uzinei Mecanice Timişoara, realizează întreaga producţie a anului 1948. Putem adăuga că, în prezent, în numai 25 zile lucrătoare, deci într-o lună se realizează toată producţia anului 1950. La Şantierul naval Galaţi se construieşte UN NOU ŞI MODERN BAZIN DE ARMARE GALAŢI (coresp. R.I. — V. Chiurtu). La Şantierul naval din Galaţi au început lucrările de construcţie la un nou şi impor­tant obiectiv prevăzut în planul de modernizare şi dezvoltare a şantierului. Este vorba despre un nou şi modern bazin de ar­mare, prevăzut cu un cheu in lungime de 270 m., dotat cu in­stalaţii moderne de mare capa­citate şi care va permite execu­tarea simultană a lucrărilor de armare la trei nave maritime de 15 000 tdw. Şi încă un amă­nunt : prin realizarea acestui important obiectiv se va reduce în întregime timpul de stagnare a navelor, de la lansare şi pină la armare, creindu-se, astfel, condiţii pentru scurtarea perioa­dei de execuţie şi livrare a na­velor. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE LA SFÎRȘITUL ACESTEI LUNI „ .... . ---------------------------------■ ■' - - -.......................................■ -«| VA ÎNCEPE SECERIȘUL SlNT PREGĂTITE COMBINELE ? La sfîrșitul acestei luni un nou examen îi așteaptă pe mecani­zatori. începe recoltatul cereale­lor de toamnă. Evident întreba­rea „Cum sunt pregătite tractoa­rele şi celelalte utilaje ?“ de­vine tot mai actuală. Investigaţiile noastre pe teren ca şi o serie de date statistice ne permit să facem aprecierea că stadiul reparaţiilor utilajelor necesare in campania de recolta­re este sub nivelul prevăzut prin plan. Să nu uităm că ne mai despart doar două zile de termenul la care reparaţiile tre­buiau încheiate în judeţele din sudul şi vestul ţării şi 12 zile de data la care nordul şi estul­­ţării trebuie să termine această lucrare. Or, examinînd stadiul reparaţiilor reiese că cu citeva zile în urmă, din numărul total al combinelor C-12, doar 81 la sută erau în stare de funcţiona­re (fapt notabil, în judeţele Bi­hor, Caraş Severin, Cluj, Sibiu, Vaslui, Vîlcea şi Vrancea toate combinele au fost reparate). Dar, sub media înregistrată la nivelul ţării se găsesc încă foar­te multe judeţe. Teleormanul, care trebuie să încheie repara­ţiile la 10 iunie, abia a reuşit să repare jumătate din combinele C-12. Tulcea şi Brăila sunt, de asemenea, rămase in urmă. La combinele C-1 şi C-3, reparaţii­le s-au efectuat în proporţie de 68 la sută. Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din u­nele judeţe se află sub 53 la sută la acest capitol (Covasna — 32 la sută, Suceava şi Teleorman — 45 la sută, Alba — 47 la sută, Buzău — 50 la sută etc.). Prese­le de balotat paie au fost repa­rate in proporţie de 75 la sută, rămînem­ în urmă înregistrindu­­se în judeţele Covasna, Alba, Dîmboviţa, Gorj. Care sunt măsurile ce se im­pun in vederea grăbirii ritmu­lui de reparaţii ? Am adresat această întrebare ing. Gheorghe Manciu, directorul general al Centralei de mecanizare a agri­culturii şi producţiei de utilaje pentru agricultură şi industrie alimentară. Iată răspunsul pri­mit . ..Ţinînd cont de faptul că în cadrul judeţelor există sta­ţiuni pentru mecanizare avansa­te din punct de vedere al repa­raţiilor s-a indicat ca acestea să le sprijine pe cele rămase în urmă, detaşind temporar echipe de muncitori cu ateliere mobile sau preluind maşini nereparate pentru a le aduce in stare de funcţionare în timp util. Proce­deul a dat roade in judeţul Bi­hor unde staţiunile mai noi ca­re nu au condiţii prea bune pen­tru executarea reparaţiilor, au apelat la staţiunile bine dotate reuşind, în acest fel, ca, prac­tic, să încheie toate lucrările de reparaţii la nivelul judeţu­lui. Desigur, întrajutorarea este valabilă şi pentru secţiile de mecanizare din cadrul aceleiaşi staţiuni. De asemenea, se im­pune ca centrele de reparaţii şi atelierele de specialitate să exe­cute în termen scurt recondiţio­­nările şi reparaţiile la piese şi ansambluri de maşini aduse de celelalte staţiuni pentru meca­nizare şi să expedieze de urgen­ţă (după reparaţii) şi cu priori­tate aceste piese şi subansamble la unităţile rămase în urmă cu pregătirea maşinilor pentru campania de vară. In ce pri­veşte utilizarea raţională a me­canizatorilor, cei care nu sunt angajaţi la executarea lucrări­lor agricole trebuie retraşi de pe cîmp şi folosiţi pentru ter­minarea grabnică a reparaţii­lor...“. Şi acum, o altă problemă vi­tală pentru succesul campaniei de recoltare : piesele de schimb. Lipsa acestora a provocat şi continuă să provoace mari nea­junsuri. Or, într-o problemă de interes naţional — este vorba de pâinea întregii ţări — trebuie să concure toţi factorii, indife­rent de tangenţa lor directă sau mai puţin directă cu această problemă. Deci şi furnizorii de piese de schimb. Ce piese lipsesc pentru com­binele C-12 ? Uzina „Neptun“ din Cimpina are restanţă 497 buc. axe cu pinion şi 34 buc. butuci roată. Cele 497 buc. axe cu pinion înseamnă 497 combine C-12 care nu pot funcţiona. Fa­brica de şuruburi din Braşov n-a livrat (deşi contractul o pre­vedea) 18 370 şuruburi speciale. Lipsa unui astfel de şurub poa­te provoca staţionarea unei com­bine. Dacă ţinem seama că o combină C-12 recoltează 20 ha pe zi, aceasta se traduce în cir­ca 40 de tone de griu nerecolta­te, în cazul staţionării. In 12 zile, cit trebuie să dureze cam­pania de recoltare, asta înseam­nă 430 tone de griu. Şi mai e­­xistă şi alţi furnizori în restan­ţă. Pentru autocamioanele care vor participa la transportul re­coltei lipsesc o serie de piese de cea mai mare importanţă (arbore cotit, arbore cu came, cilindru frînă roată etc). Con­tractele pentru aceste piese s-au încheiat cu bazele aparţinînd Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. De la data de 1 iunie aceste baze au trecut în subordinea Ministerului A­­provizionării Tehnico-Materiale Eugen Sasu (Continuare in vap a 3-a) în Capitală şi-a început lucrările CONFERINŢA NAŢIONALĂ ARTIŞTILOR PLASTICI A UNIUNII Printre evenimentele de sea­mă ale acestui an, bogat in semnificaţii se Înscrie şi Confe­rinţa Naţională a Uniunii Artiş­tilor Plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief In evoluţia culturii noastre socialiste, con­ferinţa va prilejui, in cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigentă trecere in revistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte funda­mentale ale fenomenului artis­tic actual, a rolului artei in ope­ra de educare comunistă şi în­nobilare spirituală a oamenilor. In intîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate şi supuse discuţii­lor publice tezele conferinţei, teze avind la bază programul privind îmbunătăţirea activităţii ideologice şi de ridicare a nive­lului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste, alte impor­tante hotăriri ale partidului nostru, indicaţiile şi recoman­dările secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Publicarea acestor teze, care au scos in evidenţă problemele principale ale mişcării artelor plastice româneşti, în lumina cerinţelor crescînde ale societă­ţii socialiste multilateral dezvol­tate, sarcinile care revin Uni­unii Artiştilor Plastici ca orga­nizaţie obştească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri şi sugestii destinate să contri­buie la lărgirea sferei de dezba­teri a conferinţei. Lucrările conferinţei au fost deschise de pictorul Brăduţ Co­­valiu, preşdintele Uniunii Artiş­tilor Plastici. Lucrările primei şedinţe au fost conduse de artistul poporu­lui Vida Geza. Asistenţa a păstrat un mo­ment de reculegere în memoria artiştilor plastici decedaţi în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinţei a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul comitetului de conducere al Uniunii Artiştilor Plastici pe perioada 1968—1973 ; Raportul economic financiar şi al comisiei de cenzori ; modifi­carea statutului U.A.P.; alegerea noului comitet de conducere şi al comisiei de cenzori ale U.A.P. ; adoptarea Rezoluţiei conferinţei naţionale a Uniunii Artiştilor plastici. La primul punct al ordinei de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vi­cepreşedinte al Uniunii Artişti­lor Plastici, a prezentat rapor­tul comitetului de conducere al U.A.P. (Agerpres) în pag. a 2-a. Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a Uniunii Artiştilor Plastici Timpul cetăţeanului şi al funcţionarului public irosit pe formulare S-a criticat adesea faptul că funcţionarul public nu răspun­de cu destulă solicitudine celui venit în faţa ghişeul­ui. Petiţio­narul este nemulţumit, recla­mă... dar completează oricîte formulare i s-ar da, cu toată inutilitatea unor date, sau re­petarea altora; el le comple­tează conştiincios, aleargă de la un birou la altul, face orice numai să poată răsufla. In finel ce bine că s-a sfîrşit ! Un colectiv de salariaţi de la Consiliul popular municipal Turnu Măgurele (P. Cosac, I. Pirvan, Gh. Veselin şi Gh. Iva­­na) a elaborat un studiu care să conducă la simplificarea e­­videnţei, circuitului şi eliberării unor acte — studiu menit să con­tribuie la servirea promptă a cetăţeanului, la înlăturarea de­plasărilor inutile, precum şi la folosirea raţională a timpului de lucru al funcţionarului şi la evitarea formării unei arhive fără folos. Iată cum se obţine, după In­strucţiunile în vigoare, un ti­chet de combustibil­­ cetăţeanul vine la consiliul popular, i se eliberează o declaraţie tip, mer­ge apoi la un birou de copiat acte şi cumpără cu 3 lei un for­mular pentru o altă declaraţie pe răspundere proprie (de par­că cea dinţii ar fi pe răspunde­rea consiliului popular I). De aici merge la unitatea unde lu­crează, completează ambele for­mulare, care, de fapt, conţin aceleaşi date, doar că cea de-a doua declaraţie conţine în plus salariul , şeful unităţii vizea­ză cele două declaraţii (cea de a doua declaraţie este semnată in faţa şefului unităţii I), după care cetăţeanul vine din nou la consiliul popular, funcţionarul verifică declaraţiile şi ii dă, în fine, tichetul. Dacă pe primul formular ar fi şi o rubrică re­feritoare la salariu, cea de a doua declaraţie ar rămîne cu totul inutilă , iar dacă formu­larul pentru declaraţia tip s-ar găsi la unitatea respectivă, so­licitantul nu ar bate un drum degeaba. (In Tr. Măgurele se eliberează anual cca 5 000 ti­­chete de combustibil). Dacă formularul pentru cer­tificatul de producător agricol nu ar cere şi semnătura pre­şedintelui şi a secretarului comitetului executiv, acestuia nu i s-ar putea reproşa nimic. (La Tr. Măgurele se eliberează aproximativ 3 500 astfel de cer­tificate anual). Ar fi suficientă numai „semnătura emitentului"1, pentru ca certificatele să fie eliberate de salariatul care păs­trează registrele agricole și ca­re poate fi împuternicit să le semneze. (Prevederea celor două semnături este cuprinsă în punctul 2 din Instrucţiunile nr. 16/1965 ale fostului Comitet de Stat pentru Valorificarea Pro­duselor Agricole de pe lingă Consiliul de Miniştri şi ale Mi­nisterului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor privind re­glementarea vînzării, cumpără­rii şi circulaţiei griului, seca­rei şi porumbului, precum şi făinurile acestora, In vederea aplicării H.C.M. nr. 570/1965 etc.). Sint şi cazuri cînd funcţiona­rul public certifică doar spuse­le cetăţeanului, el neavind pe­ M. Vlasie (Continuare in pag. a 3-a) 40 de ani de la constituirea Comitetului Naţional Antifascist din România UN VIBRANT OMAGIU ADUS COMUNIŞTILOR, LUPTEI ANTIFA A POPORULUI Ieri, s-a deschis expoziţia ,,Mişcarea Antifascistă din România“ Agenda politică Internă a cu­prins, ieri, un eveniment în e­­gală măsură evocator şi memo­rabil : deschiderea expoziţiei „Mişcarea Antifascistă din România“. Organizată sub egida prestigioasei instituţii care este Muzeul de istorie a partidului, a mişcării revoluţionare şi de­mocrate din ţara noastră, a­­ceastă reconstituire a uneia din­tre cele mai frămîntate epoci din viaţa politică românească se înscrie in suita de manifes­tări prilejuite de împlinirea a 40 de ani de la constituirea Co­mitetului Naţional Antifascist, moment important pentru opi­nia publică, pentru că el a coin­cis cu intrarea in mişcarea muncitorească a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducăto­rul partidului şi statului nos­tru. In prima sa secvenţă, expozi­ţia proiectează o lumină revela­toare asupra condiţiilor istorice care au generat mişcarea fas­cistă şi au favorizat ascensiunea ei spre putere în Italia şi Ger­mania. Afişe şi alte imagini din epocă scot in evidenţă caracte­rul ei antimuncitoresc, modul in care profana nu numai insti­tuţiile democratice ci şi valorile sacre ale culturii şi civilizaţiei umane. In acea vreme proleta­riatul din România s-a ridicat cel dinţii pentru a da riposta cuvenită. In fruntea lui, in frun­tea întregii lupte pentru salv­gardarea Intereselor naţionale, pentru democraţie si socialism, s-au situat comuniştii. „O activi­tate multilaterală a desfăşurat partidul nostru — a arătat tova­răşul Nicolae Ceauşescu — pen­tru unitatea clasei munci­toare, pentru unirea tuturor forţelor democratice în lup­ta împotriva politicii de fascizare a ţării şi a pre­gătirii de război“. Expoziţia stăruie asupra rolului de avan­gardă pe care timpul, is­toria, consensul conştiinţelor avansate, democratice, din ţara noastră l-au conferit P.C.R. Marile bătălii de cla­să de la Griviţa şi de pe Valea Prahovei aveau să probeze nu numai influenţa de care se bu­cura în mase ci şi capacitatea de a organiza lupta lor. In acel moment s-a creat Comitetul Na­ţional Antifascist, care, alături, de alte organizaţii de masă cre­ate sau influenţate de P.C.R. şi din rindul cărora se detaşau Frontul Plugarilor, U.T.C., a­­veau menirea de a uni intr-un singur şuvoi revoluţionar pe muncitori, ţărănimea, intelectua­litatea, alte pături sociale. A­­tunci a intrat in rindul luptăto­rilor şi tinărul de 15 ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cităm din procesul verbal în­tocmit la 27 iunie 1934, la Craio­va : „Noi (urmează un nume) comisar şef In Direcţia generală a poliţiei, văzînd adresa nr. 3604/934 a Inspectoratului regio­nal al poliţiei Craiova prin care se înaintează la Direcţia genera­lă a poliţiei numiţii Gabor Va­sile, Ceauşescu Nicolae, Pogă­­ceanu Vasile şi Brad Ion, ares­taţi de către Consiliul de Război al corpului I armată in momen­tul cînd voiau să se introducă în sala de şedinţe unde se re­­judeca procesul ceferiştilor im­plicaţi în rebeliunea (!) de la Atelierele Griviţa... Asupra lor, in momentul arestării, s-au gă­sit următoarele imprimate : 15 liste de subscripţie, un protest al muncitorilor în numele cer­cului cultural „George Coşbuc“ etc., etc. „La 16 ani tinărul re­voluţionar, plecat la Craiova să ia apărarea conducătorilor cefe­riştilor şi petroliştilor, făcea cu­noştinţă cu aparatul de repre­siune burghezo-moşieresc care nu ierta şi nu cruţa. Lui, care purta asupra-şi mesajul munci­torilor din cercul „George Coş­buc“ nu mai era, desigur, nevoie să i se tălmăcească sensul ver­surilor „O luptă-i viaţa, deci te luptă“... Lupta pentru cauza ce­lor mulţi începuse încă de pe atunci să se identifice cu crezul propriei sale existenţe. Profeso­rul şi istoricul Mihail Roler îi surprinde, cu perspicacitate profilul în aceste cuvinte ce a­­veau să primească integral vali­darea timpului: „Fiu de ţăran, ieşit din popor, acest tinerel in­trat în viaţă la o vîrstă fragedă începe să ştie că trebuie să vrea. Şi-şi revendică mereu ale lui vreri, (care sînt şi vrerile noas­tre, vom adăuga). Ieri la Bucu­reşti, la Craiova, apoi la Ploieşti şi în Valea Prahovei, in conti­nuă căutare de lucru, işi spune tovarăşilor de muncă, a lui şi a lor durere, a lui şi a lor dorin­ţa“. De pe atunci a început pe­riplul care avea să atingă apo­geul în zilele noastre cînd „masa lui de lucru e suprafaţa ţării". Expoziţia reliefează strinsa le­gătură care s-a stabilit de la în­ceput între mişcarea antifascis­tă din ţara noastră şi cea de peste hotare. Reprezentanţii noştri participă la Congresul Mondial Antifascist de la Am­sterdam şi ne amintim că la­ lucrările acestuia, în momentul în care s-a rostit numele Grivi­­ţei întreaga sală s-a ridicat in picioare să ovaţioneze. Activita­tea antifascistă, nevoia de a apă­ra tot ceea ce produsese mai de preţ umanitatea — valori terfe­lite, înjosite şi distruse de către fascism — au avut un puternic ecou în conştiinţa scriitorilor, publiciştilor, pictorilor şi grafi­cienilor din ţara noastră. Una dintre cele mai importante sec­ţiuni este consacrată acestui front al intelectualităţii în ale cărui rînduri s-au regăsit perso­nalităţi atît de diverse de la Arghezi, Bogza şi Sadoveanu pînă la Ştefan Voicu, Petre Pan­­drea şi Cicerone Theodorescu şi de la Salamon Ernő, la Gall Gabor. Numeroase mărturii aduc pînă la noi, ca un memento, pilda de sacrificii şi jertfe pe care au dat-o antifasciştii, comu­niştii. Pe un panou care ţi se fixează în memorie sunt încrus­tate statisticile proceselor ce le-au fost intentate şi ale sutelor de ani de temniţă, ce li s-au dat. Şi din nou un document care a­­testă vigoarea revoluţionară, ca­racterul dirz al luptătorului comunist Nicolae Ceauşescu. 1936... La Braşov se judecă pro­cesul unui grup de comunişti printre care se număra şi con­ducătorul de astăzi al partidu­lui şi statului. Scriitorul Eugen Jebeleanu îi surprinde efigia într-o pagină emoţionantă pu­blicată în „Cuvîntul liber“. Mai bine de doi ani i-a petrecut în temniţă. La Braşov, la Doftana, mai apoi la Tîrgu Jiu. Şi abia eliberat, ia parte la sărbătoarea muncii organizată în Capitală cu prilejul lui 1 Mai 1939. Co­poii siguranţei, mereu pe ur­mele sale, notează că la aceas­tă manifestare a luat parte şi tînăra muncitoare Elena Pe­­trescu, tovarăşa Elena Ceauşescu. Partea finală a expoziţiei se opreşte asupra anilor care au premers războiului. Anii teroa­re­ legionare. Anii în care au Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 5-a) * Etica specială şi integrarea profesională Interviu cu prof. dr. ing. Marin Untaru prorector al Universităţii din Braşov — Despre etica specialistu­lui vorbim, cred, ca despre o preocupare permanentă, o i­­niţiere —, ce ne puteţi spune, în acest sens, aplicat la do­meniul dv. de activitate 7 — Etica omului în general şi inclusiv cea a specialistului, ca­racterizată de normele de com­portare care reglementează re­laţiile dintre oameni, precum şi atitudinea lor faţă de societate se formează pe tot parcursul vie­ţii şi se desăvîrşeşte pe fiecare treaptă de activitate. Iniţierea în etică, după cum o denumiţi dv., se realizează pas cu pas atît în familie, cit şi la şcoa­lă, la facultate sau la locul de muncă.­­ Uneori, vorbind despre Integrarea profesională, mulţi studenţi mi-au reproşat că este vorba de un aspect firesc al relaţiei : învăţămînt-prac­­tica în producţie ; de ce tre­buie să discutăm încă despre aceasta ? — Da, este vorba de un aspect firesc al legăturii dintre învăţă­­mint şi producţie, dar integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia reprezintă un proces de mare complexitate şi amploa­re, cu adinei semnificaţii teore­tice şi practice, rezultat din ce­rinţele dezvoltării economice şi sociale a ţării. De aceea este ab­solut necesar să discutăm şi mai ales să realizăm practic această întrepătrundere de activităţi în ambele sensuri pentru a asigura pregătirea viitorilor specialişti în aşa fel incit după absolvire ei să facă faţă sarcinilor pro­ducţiei intr-un timp cit mai scurt şi cu eficienţă maximă. — Unde credeţi că începe chestiunea echităţii şi impli­cit a eticii, unde trebuie să conducă aceasta pe un spe­cialist, pe viitorul specialist mai întii ? . Problemele de etică şi echi­tate sunt strins legate şi trebuie să facă parte din înseşi profi­lul şi personalitatea viitorului specialist şi ca atare categoriile acesteia : datoria, onoarea, dem­nitatea şi conştiinţa morală indi­că scopul spre care trebuie să tindă totdeauna adevăratul spe­cialist în activitatea sa. Aceasta presupune ca el să se afle în pri­mele rînduri ale luptătorilor pen­tru nou, pentru progres şi drep­tate socială. — Procesul de invăţămînt este, în mod dialectic, per­fectibil ; în acest proces ce aduce nou universitatea din Braşov ? — Una din pirghiile im­portante in realizarea aces­tui proces de înnoire este legarea strînsă a Învăţămîntului de producţie şi cercetare, astfel incit studenţii şi cadrele didac­tice să participe nemijlocit la rezolvarea rapidă şi competentă a problemelor mari ale indus­triei. Pentru aplicarea deplină şi în termen cit mai scurt a aces­tei acţiuni iniţiate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Universi­tatea din Braşov s-au luat o se­rie de măsuri care au în vedere pe de o parte pregătirea com­pletă şi multilaterală a studenţi­lor, iar pe de altă parte realiza­rea unei conlucrări mai strînse a cadrelor didactice cu specialiştii din producţie şi cercetare. Ast­fel, catedrele de cultură tehni­­co-ştiinţifică generală au înglo­bat în activitatea lor sarcini cu­rente şi de dezvoltare ale unită­ţilor economice, iar catedrele de specialitate îşi vor desfăşura ac­tivitatea de instruire şi de cer­ lon Ţugui (Continuare In pag. a 3-a) STAREA VREMII Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag. a 5-a în pag. a 5-a : ADUNAREA OMAGIALA DIN CAPITALA Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehos­lovacia, guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace şi al întregului popor cehoslovac, vă mulţumim sincer pentru salutările tovărăşeşti şi felicitările cordiale pe care ni le-aţi adresat, nouă şi întregului popor cehoslovac, cu prilejul celei de-a 28-a aniversări a eliberării patriei noastre de către armata sovietică, împărtăşim încrederea dumneavoastră că relaţiile de prietenie trainică şi colaborarea multilaterală dintre partidele şi ţările noas­tre frăţeşti, întemeiate pe principiile internaţionalismului socialist, corespund intereselor popoarelor noastre şi întăresc intr-o măsură însemnată coeziunea comunităţii socialiste. Sîntem încredinţaţi că legăturile noastre de alianţă se vor dez­volta şi in viitor în interesul cauzei socialismului şi păcii in întrea­ga lume. Dorim întregului popor român şi dumneavoastră personal noi şi mari succese m­odificarea Republicii Socialiste România. GUSTAV HUSAK LUDVIK SVGRGDA Secretar general al C.C. Preşedintele R.S. Cehoslovace al P. C. din Cehoslovacia LUBOMIR STRQUGAL Preşedintele guvernului R. S. Cehoslovace

Next