România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)
1973-06-10 / nr. 8905
ANUL XXXI Nr. 8905 8 pagini 30 bani EDITIA 1 intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu participanţii la Conferinţa Naţională a Uniunii Artiştilor Plastici cu prilejul vizitării expoziţiei „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România" In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala ,,Dalles“ din Capitală, expoziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Valea, Mihai Gere, Ion Ioniţă Vasile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziţiei, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii artiştilor plastici, Brăduţ Covaliu, preşedintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici care timp de trei zile au dezbătut in cadrul Conferinţei lor naţionale problemele majore ale artei căreia li s-au dedicat, au ţinut să fie prezenţi la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă şi însufleţită primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimînduşi satisfacţia pentru prilejul de a se întilni din nou cu conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, sînt invitaţi să viziteze expoziţia, care are drept „motto“, cuvintele pline de semnifi(Continuare în pag. a 2-a) Aş dori să încep — deşi sînteţi la sfîrşitul lucrărilor conferinţei — prin a vă adresa salutul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinţei pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici. (Vii aplauze) Am fost invitat de conducerea Uniunii să particip la deschiderea Conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întîlnim in cadrul acestei expoziţii alcătuită de artiştii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece vizitînd expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi civilizaţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziţie este bună. Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului este că, folosindu-se stiluri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit săservească educării poporului. Cred că această expoziţie a reuşit in mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tuturor celor care au expus aici, să exprim preferinţele mele. Pot spune însă că, in general, atit ca orientare, cit şi, ca expresie artistică, ri-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziţiei, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sunt expuse aici — propunîndu-şi ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, şi să le urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, aşa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că în această situaţie mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziţia pe care am văzut-o tot aici, cu cîţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă în direcţia redării unui conţinut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aş dori să nu-mi luaţi în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinţei dumneavoastră şi al deschiderii acestei minunate expoziţii, pentru a-mi exprima dorinţa, dorinţa conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă şi artistică. Avem în faţă o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluţionare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naţionalizare. Desigur, in cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar şi peste un an lucrările inspirate dinacest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veţi angaja să faceţi ceva in această privinţă. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecţiei naţionale armate antifasciste. Aşteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puţin cu acelaşi succes ca şi la expoziţia prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuieşte politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate şi inepuizabile surse de inspiraţie. Sunt convins că vă veţi strădui să puneţi , în valoare acest bogat material (Continuare în pag. a 2-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ieri, la Islaz, mii de oameni au omagiat, în cadrul unei adunări populare, Revoluţia din 1848 în România ISLAZ SAU LOGICA ISTORIEI patriei. Islaz ! Nume cu adincă rezonanţă în istorie şi în conştiinţa noastră , naţională. Acum 125 de ani, la 9 iunie, mii de clăcaşi din satele risipite pe Valea Dunării s-au adunat aici pentru a auzi Proclamaţia ce le făgăduia despovărarea de servituţile feudale şi împămîntenirea şi pentru a aclama cel dinţii guvern care nu mai era ticluit la curţile împărăteşti ci se constituia în faţa lor. Cu cită evlavie vor fi ascultate cuvintele preotului Radu Şapcă — ţăran de aici din Celei — care vestea izbăvirea „de abuzul clăcii şi de ticăloasa iobăgie" şi cu cită luare aminte vor fi urmărit rostirea de către Eliade a punctului 13, cel care, după Bălcescu, exprima întreaga raţiune de a fi a revoluţiei. Pe locul unde s-a ţinut adunarea s-a ridicat un monument. Un bloc masiv de marmură albă în care sînt dăltuite aspre, de neînduplecat, chipurile truditorilor pămîntului, porniţi să-şi mîntuie soarta. Lîngă el, ca pentru a lega peste timp, un dialog cu înaintaşii, s-au adunat, ieri, mii şi mii de oameni, cooperatori din Teleorman şi de pe Olt, muncitorii de la Turnu Măgurele şi de la Alexandria, intelectuali din toate aşezările din preajmă. Am urmărit cu interes crescînd şi cu neascunsă emoţie cuvintele pătrunse de solemnitate şi reconstituirea alegorică a evenimentelor de acum cinci pătrimi de veac. O idee mare şi adevărată s-a desprins şi s-a argumentat. Ideea că, logica istoriei, flagrant violentată de cei care au vrut să înăbuşe revoluţia de la 1848, a fost pe deplin reabilitată, pusă în drepturile ei de poporul român. Acum 125 de ani ţăranul Ilie Sin Stoica din Mavrodin, delegat în comisia proprietăţii, apela zadarnic la bunele sentimente ale „domnilor proprietari“. Surzi şi orbi, după ce se îmbogăţiseră din „spolierea clăcaşilor“, — cum denunţa Bălcescu — aceştia nu acceptau să schimbe nimic, voiau ca rînduielile care le asigurau huzurul să rămînă neclin Ion Pavelescu (Cortinuare in pag. a 2-a) Scriem aceste rinduri avînd In priviri culorile tari ale Cîmpiei române şi în auz freamătul miilor de oameni adunaţi la Islaz pentru a omagia revoluţia paşoptistă, timpul socialist al Originalitate şi pastişe Aurel Baranga Pastişa e fatalitatea adolescenţei artistice. Nu există artist care să nu fi stat, la începuturile sale incerte, sub tirania unui model. Intervine, ulterior, un moment de maturitate cind, eliberat, emancipat, de amintiri şi influenţe, poetul îşi dobindeşte glasul propriu. Acest glas propriu nu e o marcă a virtuozităţii dobindită prin experienţă, ci o modalitate personală de comunicare cu umanitatea. Artistul autentic are lungimea lui de undă pe care emite, inimitabilă şi cu neputinţă de expropriat. Istoria literaturii universale cunoaşte cazuri fabuloase : la nouăsprezece ani, Rimbaud făcea să răsune o voce poetică insolită, de o originalitate nedepăşită pînă astăzi, de o covîrşitoare importanţă pentru dezvoltarea liricii moderne. Această idee de originalitate a încurcat însă multe spirite, inculcindu-le credinţa că poate fi confecţionată conştient şi voluntar, printr-un proces de singularizare radicală. Tristeţea face că asemenea „personalităţi originale“ nu comunică decit banalităţi sufocante, mascate stilistic. Adevărata originalitate. (Continuare in pag. a 4-a) » ! Un succes al naţiunilor europene, o premisă încurajatoare pentru edificarea securităţii şi cooperării pe continent Un triumf al raţiunii, al spiritului tratativelor pe baza respectului reciproc, al egalităţii suverane a statelor participante, o afirmare concretă a năzuinţei de a construi, prin eforturile comune ale tuturor ţărilor continentului, o Europă a păcii, a securităţii şi colaborării — iată cum ar putea fi caracterizat, foarte pe scurt, bilanţul pozitiv şi rodnic cu care s-au încheiat consultările multilaterale de la Helsinki pentru pregătirea conferinţei de securitate şi cooperare în Europa. Rezultatele reuniunii, reflectate în convocarea conferinţei generaleuropene, — în prima ei fază, pe data de 3 iulie, — în recomandările pentru desfăşurarea ei, adoptate în mod unanim, prin consens, de toate cele 34 delegaţii, sunt salutate cu cea mai vie satisfacţie de întregul popor român, ca un pas de mare importanţă pe calea spre edificarea concretă a securităţii europene, deziderat major al poporului nostru, cauză vitală a tuturor popoarelor continentului, factor însemnat al păcii în lumea întreagă. Ca un pas deosebit, la efectuarea căruia România socialistă a adus o contribuţie permanentă, activă şi substanţială. Consultările multilaterale de la Helsinki s-au desfăşurat pe fundalul unei evoluţii politice pe arena mondială a cărei trăsătură de bază o constituie tendinţa spre aşezarea relaţiilor dintre state pe principii noi, sănătoase şi a intensificării colaborării dintre ele, spre afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a asigura destinderea şi pacea, de a promova, pe scară largă metoda tratativelor ca unic mijloc de soluţionare a problemelor litigioase, de a exclude folosirea forţei şi ameninţarea cu forţa din relaţiile internaţionale. După cum este ştiut negocierile n-au fost uşoare. In cursul celor peste şase luni de discuţii, eşalonate în patru runde, s-au confruntat păreri şi poziţii numeroase, diferite şi, adesea, contradictorii, ceea ce a implicat tratative laborioase, duse cu răbdare, în spiritul înţelegerii şi respectului reciproc. Numai astfel s-a putut ajunge la în s A. Stanciu (Continuare în pag. a 8-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Bun venit preşedintelui Republicii Volta Sangoule La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni soseşte la Bucureşti, într-o vizită oficială în ţara noastră, preşedintele Republicii Volta Superioară, generalul de divizie Sangoule Lamizana. ■ Președintele Sangoule Lamizana s-a născut în anul 1916, în localitatea Diama, din districtul Tougan, unde și-a făcut și studiile, primare. Incorporat în armata franceză la 18 ianuarie 1936, a primit, la Kati, pregătirea de bază ca militar, în cadrul celui de-al doilea regiment de trăgători senegalezi. In luna decembrie a aceluiași an, este transferat la Statul Major al Comandamentului Militar al Mauritaniei, la Saint-Louis du Senegal, unde va rămîne pînă în anul 1943, cind este transferat in Africa de nord. După ce, în aprilie 1949, este numit sublocotenent, Sangoule Lamizana efectuează, din ianuarie pînă în iunie 1950, un stagiu la Centrul de studii africane și asiatice din Paris, în calitate de instructor de limba lambara. In 1951 este numit locotenent, iar în iulie 1957 e înaintat la gradul de căpitan. In iulie 1961, Sangoule Lamizana este pus la dispoziţia guvernului Voltei Superioare, în vederea organizării armatei naţionale. Transferat ulterior în serviciul forţelor armate din Volta Superioară, este numit comandant de batalion şi, concomitent, primul şef al Statului Major al armatei. In ianuarie 1964, este avansat la gradul de locotenent-colonel. In ianuarie 1966, Sangoule Lamizana devine preşedintele Republicii Volta Superioară. îndeplineşte, totodată, funcţiile de preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al apărării naţionale şi al foştilor combatanţi, ministru al afacerilor externe şi ministru al informaţiilor, tineretului şi sporturilor, pină la formarea unui nou guvern, in aprilie 1967, este avansat la gradul de general de brigadă, iar în octombrie 1970 devine general de divizie In februarie 1971, după constituirea Adunării Naţionale a Voltei Superioare, generalul Sangoule Lamizana a fost instalat oficial ca preşedinte al Republicii. Pentru activitatea sa Sangoule Lamizana a fost distins cu numeroase decoraţii naţionale şi străine. Poporul Voltei Superioare depune eforturi însemnate pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, principala ramură a economiei naţionale, pentru valorificarea, in interesul propriu, a însemnatelor bogăţii naturale, în special de aur, fier, mangan, crom şi uraniu. In cadrul noului plan de dezvoltare, a cărui realizare a început în anul 1972, unul din principalele proiecte, „Tambao“, vizează exploatarea marelui zăcămint de magneziu descoperit în regiunea cu același nume. Se prevede, de asemenea, construirea de fabrici de textile și de întreprinderi pentru prelucrarea industrială a produselor agricole. Eforturi însemnate se fac pentru pregătirea de cadre cu înaltă calificare şi dezvoltarea reţelei medico-sanitare. Pe plan internaţional, Volta Superioară promovează o politică de pace şi înţelegere, bazată pe încredere şi respect reciproc, o politică de colaborare cu statele vecine şi cu celelalte ţări ale lumii. In cadrul Organizaţiei Unităţii Africane,, Volta Superioară aduce sprijinul său moral şi material luptătorilor pentru libertate din Angola, Mozambic, Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, Africa de Sud şi Namibia, în vederea eliminării ultimelor vestigii ale colonialismului şi a discriminării rasiale de pe continentul african. Vizita preşedintelui Sangoule Lamizana în ţara noastră este aşteptată cu profund interes. Punind în centrul politicii sale externe prietenia şi colaborarea cu toate ţările socialiste. România militează, in acelaşi timp, pentru dezvoltarea relaţiilor politice, economice, culturale şi tehnico-ştiinţifice cu ţările care au păşit pe calea dezvoltării independente, cu toate statele lumii, pe baza respectării principiilor independenţei, suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Un loc important în acest cadru ocupa, după cum este cunoscut, relaţiile ţării noastre cu tinerele state independente de pe continentul african. Lupta popoarelor din aceste ţări pentru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii naţionale, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Pentru realizarea unor profunde transformări politice, economice și sociale. (Continuare în pag. a 7-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 7*a CERVAXIAM cOz CERMOnW r£\ 1nout 7 AVUV Prezentări de scrisori de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ambasadorul Republicii Gabon Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit în ziua de 9 iunie a.c. pe Jean Firmin Ngondet care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Gabon în ţara noastră. (In pag. a 5-a : Cuvîntările rostite cu acest prilej) Ambasadorul Republicii Peru In ziua de 9 iunie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Enrique E. Laroza, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Peru In ţara noastră. (In pag. a 5-a : Cuvântările rostite cu acest prilej) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe preşedintele concernului „Gutehoffnungshütte" din R. F. Germania Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialitate România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 9 iunie,pe dr. Dietrich von Menges, preşedintele concernului „Gutphoffnungshütte“ din R.F. Germania, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Ministerului Comerţului Exterior. La întrevedere au luat parte Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, şi Gheorghe Oprea,, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat. Oaspetele a fost însoţit de dr. Klaus, von Menges, precum şi de Erwin Wickert, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti şi dr. Volkmar von Arnim, primsecretar al ambasadei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cu oaspetele asupra unor probleme privind colaborarea bilaterală în vederea construirii de societăţi mixte de producţie şi desfacere, precum şi între uzine din ţara noastră şi întreprinderi din cadrul concernului „Gutehoffnungshütte“, în domeniul industriei constructoare de maşini-unelte şi grele, industriei chimice şi metalurgice. In acest context, s-a apreciat cu satisfacţie că există reale posibilităţi pentru realizarea unei cooperări largi, reciproc avantajoase, în cadrul relaţiilor multilaterale existente intre România şi R.F. Germania. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. In pagina a 3-a: Un sfert de veac de la actul istoric al naţionalizării ÎN DUBLA NOASTRĂ CALITATE: PRODUCĂTORI ŞI PROPRIETARI