România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)

1973-06-10 / nr. 8905

ANUL XXXI Nr. 8905 8 pagini 30 bani EDITIA 1 intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu participanţii la Conferinţa Naţională a Uniunii Artiştilor Plastici cu prilejul vizitării expoziţiei „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România" In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala ,,Dalles“ din Capitală, ex­poziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pic­torii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru liberta­te şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte to­varăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghi­­anu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Valea, Mihai Gere, Ion Ioniţă Vasile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., mi­niştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oa­meni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziţiei, secretarul gene­ral al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii artiştilor plastici, Brăduţ Covaliu, preşe­dintele U.A.P., de membrii Bi­roului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici care timp de trei zile au dezbătut in cadrul Conferinţei lor naţionale pro­blemele majore ale artei căreia li s-au dedicat, au ţinut să fie prezenţi la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă şi însufleţită primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimîndu­­şi satisfacţia pentru prilejul de a se întilni din nou cu conducă­torul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, sînt invitaţi să viziteze expoziţia, care are drept „mot­to“, cuvintele pline de semnifi­(Continuare în pag. a 2-a) Aş dori să încep — deşi sîn­­teţi la sfîrşitul lucrărilor con­ferinţei — prin a vă adresa sa­lutul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele perso­nal, pentru încheierea cu suc­ces a conferinţei pe ţară a Uniu­nii Artiştilor Plastici. (Vii aplau­ze) Am fost invitat de conduce­rea Uniunii să particip la des­chiderea Conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întîlnim in cadrul acestei expoziţii alcătuită de artiştii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece vizitînd expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propu­neţi să daţi expresie unor mo­mente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi civilizaţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am forma­t-o despre expoziţie este bună. Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziţiei, caracte­ristică ce corespunde orientări­lor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului este că, folosindu-se stiluri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit să­­servească educării poporului. Cred că această expoziţie a re­uşit in mod minunat să dea ex­presie orientării date de Con­gresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spu­n ce m­i-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tutu­ror celor care au expus aici, să exprim preferinţele mele. Pot spune însă că, in general, atit ca orientare, cit şi, ca expresie artistică, r­i-au plăcut mai toa­te lucrările. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi ar­tiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziţiei, care au creat lucrări consacrate a­­cestui eveniment­­ —­ chiar­ dacă ele nu sunt expuse aici — pro­­punîndu-şi ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, şi să le urez succese şi mai mari în vi­itor. (Aplauze puternice). Desigur, aşa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că în această situaţie mă găsesc eu acum. Compara­tiv cu expoziţia pe care am vă­zut-o tot aici, cu cîţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă în direcţia redării unui conţi­nut bogat de idei, într-o mare­­ varietate de expresii. De aceea, aş dori să nu-mi luaţi în nume de rău dacă voi folosi momen­tul încheierii conferinţei dum­neavoastră şi al deschiderii a­­cestei minunate expoziţii, pen­tru a-mi exprima dorinţa, do­rinţa conducerii noastre de par­tid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă va­loare educativă şi artistică. Avem în faţă o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluţionare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în a­­ceste zile 25 de ani de la naţio­nalizare. Desigur, in cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar şi peste un an lucrările inspirate din­­acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veţi anga­ja să faceţi ceva in a­­ceastă privinţă. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecţiei naţionale armate antifasciste. Aşteptăm ca arta plastică să fie, de ase­menea, prezentă la această mare aniversare, cel puţin cu acelaşi succes ca şi la expoziţia prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate, eroismul cu care întregul popor înfăptuieşte politica par­tidului nostru sunt, fără îndoia­lă, bogate şi inepuizabile surse de inspiraţie. Sunt convins că vă veţi strădui să­­ puneţi , în valoare acest bogat material (Continuare în pag. a 2-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ieri, la Islaz, mii de oameni au omagiat, în cadrul unei adunări populare, Revoluţia din 1848 în România ISLAZ SAU LOGICA ISTORIEI patriei. Islaz ! Nume cu adincă rezonanţă în istorie şi în con­ştiinţa noastră , naţională. Acum 125 de ani, la 9 iunie, mii de clăcaşi din satele risipite pe Va­lea Dunării s-au adunat aici pentru a auzi Proclamaţia ce le făgăduia despovărarea de ser­vituţile feudale şi împămînteni­­rea şi pentru a aclama cel din­ţii guvern care nu mai era ticluit la curţile împărăteşti ci se con­stituia în faţa lor. Cu cită evlavie vor fi ascultate cuvintele preo­tului Radu Şapcă — ţăran de aici din Celei — care vestea iz­băvirea „de abuzul clăcii şi de ticăloasa iobăgie" şi cu cită luare aminte vor fi urmărit rostirea de către Eliade a punctului 13, cel care, după Bălcescu, expri­ma întreaga raţiune de a fi a revoluţiei. Pe locul unde s-a ţinut adu­narea s-a ridicat un monument. Un bloc masiv de marmură albă în care sînt dăltuite aspre, de neînduplecat, chipurile trudi­torilor pămîntului, porniţi să-şi mîntuie soarta. Lîngă el, ca pen­tru a lega peste timp, un dialog cu înaintaşii, s-au adunat, ieri, mii şi mii de oameni, coopera­tori din Teleorman şi de pe Olt, muncitorii de la Turnu Măgurele şi de la Alexandria, intelectuali din toate aşezările din preajmă. Am urmărit cu interes crescînd şi cu neascunsă emoţie cuvin­tele pătrunse de solemnitate şi reconstituirea alegorică a eveni­mentelor de acum cinci pătrimi de veac. O idee mare şi adevă­rată s-a desprins şi s-a argu­mentat. Ideea că, logica istoriei, flagrant violentată de cei care au vrut să înăbuşe revoluţia de la 1848, a fost pe deplin reabi­litată, pusă în drepturile ei de poporul român. Acum 125 de ani ţăranul Ilie Sin Stoica din Mavrodin, dele­gat în comisia proprietăţii, apela zadarnic la bunele sentimente ale „domnilor proprietari“. Surzi şi orbi, după ce se îmbogăţiseră din „spolierea clăcaşilor“, — cum denunţa Bălcescu — aceştia nu acceptau să schimbe nimic, voiau ca rînduielile care le asi­gurau huzurul să rămînă neclin­ Ion Pavelescu (Cor­tinuare in pag. a 2-a) Scriem aceste rinduri avînd In priviri culorile tari ale Cîm­­piei române şi în auz freamătul miilor de oameni adunaţi la Is­laz pentru a omagia revoluţia paşoptistă, timpul socialist al Originalitate şi pastişe Aurel Baranga Pastişa e fatalitatea adoles­cenţei artistice. Nu există ar­tist care să nu fi stat, la în­ceputurile sale incerte, sub ti­rania unui model. Intervine, ulterior, un moment de ma­turitate cind, eliberat, eman­cipat, de amintiri şi influenţe, poetul îşi dobindeşte glasul propriu. Acest glas propriu nu e o marcă a virtuozităţii dobindită prin experienţă, ci o modalitate personală de comunicare cu umanitatea. Artistul autentic are lungi­mea lui de undă pe care e­­mite, inimitabilă şi cu nepu­tinţă de expropriat. Istoria li­teraturii universale cunoaşte cazuri fabuloase : la nouă­sprezece ani, Rimbaud făcea să răsune o voce poetică in­solită, de o originalitate ne­depăşită pînă astăzi, de o co­­vîrşitoare importanţă pentru dezvoltarea liricii moderne. Această idee de originalitate a încurcat însă multe spirite, inculcindu-le credinţa că poate fi confecţionată conşti­ent şi voluntar, printr-un proces de singularizare radi­cală. Tristeţea face că ase­menea „personalităţi origina­le“ nu comunică decit banali­tăţi sufocante, mascate stilis­tic. Adevărata originalitate. (Continuare in pag. a 4-a) » ! Un succes al naţiunilor europene, o premisă încurajatoare pentru edificarea securităţii şi cooperării pe continent Un triumf al raţiunii, al spiri­tului tratativelor pe baza respec­tului reciproc, al egalităţii suve­rane a statelor participante, o afirmare concretă a năzuinţei de a construi, prin eforturile co­mune ale tuturor ţărilor conti­nentului, o Europă a păcii, a securităţii şi colaborării — iată cum ar putea fi caracteri­zat, foarte pe scurt, bilanţul po­zitiv şi rodnic cu care s-au în­cheiat consultările multilatera­le de la Helsinki pentru pregă­tirea conferinţei de securitate şi cooperare în Europa. Rezultate­le reuniunii, reflectate în con­vocarea conferinţei general­­europene, —­­ în prima ei fază, pe data de 3 iulie, — în recomandările pentru desfăşurarea ei, adoptate în mod unanim, prin consens, de toate cele 34 delegaţii, sunt salutate cu cea mai vie sa­tisfacţie de întregul popor ro­mân, ca un pas de mare impor­tanţă pe calea spre edificarea concretă a securităţii europene, deziderat major al poporului nostru, cauză vitală a tuturor popoarelor continentului, fac­tor însemnat al păcii în lumea întreagă. Ca un pas deosebit, la efectuarea căruia România so­cialistă a adus o contribuţie permanentă, activă şi substan­ţială. Consultările multilaterale de la Helsinki s-au desfăşurat pe fundalul unei evoluţii politice pe arena mondială a cărei tră­sătură de bază o constituie ten­dinţa spre aşezarea relaţiilor dintre state pe principii noi, să­nătoase şi a intensificării cola­borării dintre ele, spre afirma­rea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a asigura destin­derea şi pacea, de a promova, pe scară largă metoda tratati­velor ca unic mijloc de soluţio­nare a problemelor litigioase, de a exclude folosirea forţei şi ameninţarea cu forţa din rela­ţiile internaţionale. După cum este ştiut negocie­rile n-au fost uşoare. In cursul celor peste şase luni de discu­ţii, eşalonate în patru runde, s-au confruntat păreri şi poziţii numeroase, diferite şi, adesea, contradictorii, ceea ce a impli­cat tratative laborioase, duse cu răbdare, în spiritul înţelegerii şi respectului reciproc. Numai astfel s-a putut ajunge la în­­ s A. Stanciu (Continuare în pag. a 8-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ­ Bun venit preşedintelui Republicii Volta Sangoule La invitaţia pre­şedintelui Consiliu­lui de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni so­seşte la Bucureşti, într-o vizită­­ ofi­cială în ţara noas­tră, preşedintele Republicii Volta Superioară, gene­ralul de divizie Sangoule Lami­zana. ■ Președintele San­goule Lamizana s-a născut în anul 1916, în localitatea Diam­­­a, din districtul Tougan, unde și-a făcut și studiile, primare. Incorpo­rat în armata fran­ceză la 18 ianuarie 1936, a primit, la Kati, pregătirea de bază ca militar, în cadrul celui de-al doilea regiment de trăgători senega­­lezi. In luna de­cembrie a aceluiași an, este transferat la Statul Major al Comandamentu­lui Militar al Mau­­ritaniei, la Saint-Lo­­uis du Senegal, unde va rămîne pînă în anul 1943, cind este transferat in Africa de nord. După ce, în aprilie 1949, este numit sublocotenent, Sangoule Lamizana efectuează, din ia­nuarie pînă în iunie 1950, un stagiu la Centrul de studii a­­fricane și asiatice din Paris, în calitate de instructor de limba lambara. In 1951 este numit lo­cotenent, iar în iulie 1957 e îna­intat la gradul de căpitan. In iulie 1961, Sangoule Lami­zana este pus la dispoziţia gu­vernului Voltei Superioare, în vederea organizării armatei na­ţionale. Transferat ulterior în serviciul forţelor armate din Volta Superioară, este numit comandant de batalion şi, conco­mitent, primul şef al Statului Major al armatei. In ianuarie 1964, este avansat la gradul de locotenent-colonel. In ianuarie 1966, Sangoule Lamizana devine preşedintele Republicii Volta Superioară. în­deplineşte, totodată, funcţiile de preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al apărării na­ţionale şi al foştilor combatanţi, ministru al afacerilor externe şi ministru al informaţiilor, ti­neretului şi sporturilor, pină la formarea unui nou guvern, in aprilie 1967, este avansat la gra­dul de general de brigadă, iar în octombrie 1970 devine general de divizie In februarie 1971, după constituirea Adunării Na­ţionale a Voltei Superioare, ge­neralul Sangoule Lamizana a fost instalat oficial ca preşedin­te al Republicii. Pentru activitatea sa Sangou­le Lamizana a fost distins cu numeroase decoraţii naţionale şi străine. Poporul Voltei Superioare de­pune eforturi însemnate pentru dezvoltarea şi modernizarea a­­griculturii, principala ramură a economiei naţionale, pentru valorificarea, in interesul pro­priu, a însemnatelor bogăţii natu­rale, în special de aur, fier, man­gan, crom şi uraniu. In cadrul noului plan de dezvoltare, a că­rui realizare a început în anul 1972, unul din principalele pro­iecte, „Tambao“, vizează exploa­tarea marelui zăcămint de mag­neziu descoperit în regiunea cu același nume. Se prevede, de a­­­­semenea, construirea de fabrici de textile și de întreprinderi pentru prelucrarea industrială a produselor agricole. Eforturi însemnate se fac pentru pregă­tirea de cadre cu înaltă califi­care şi dezvoltarea reţelei me­­dico-sanitare. Pe plan internaţional, Volta Superioară promovează o politi­că de pace şi înţelegere, bazată pe încredere şi respect reciproc, o politică de colaborare cu sta­tele vecine şi cu celelalte ţări ale lumii. In cadrul Organizaţi­ei Unităţii Africane,, Volta Su­perioară aduce sprijinul său mo­ral şi material luptătorilor pen­tru libertate din Angola, Mo­­zambic, Guineea-Bissau şi Insu­lele Capului Verde, Africa de Sud­ şi Namibia, în vederea eli­minării ultimelor vestigii ale co­lonialismului şi a discriminării rasiale de pe continentul afri­can. Vizita preşedintelui Sangoule Lamizana în ţara noastră este aşteptată cu profund interes. Punind în centrul politicii sale externe prietenia şi colaborarea cu toate­ ţările socialiste. Româ­nia militează, in acelaşi timp, pentru dezvoltarea relaţiilor politice, economice, culturale şi tehnico-ştiinţifice cu ţările care au păşit pe calea dezvoltării in­dependente, cu toate statele lu­mii, pe baza respectării princi­piilor independenţei, suverani­tăţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reci­proc. Un loc important în acest cadru ocupa, după cum este cu­noscut, relaţiile ţării noastre cu tinerele state independente de pe continentul­ african. Lupta popoarelor din aceste ţări pen­tru apărarea şi consolidarea in­dependenţei şi suveranităţii na­ţionale, împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neo­­colonialismului. Pentru realiza­rea unor profunde transformări politice, economice și sociale. (Continuare în pag. a 7-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 7*a CERVAXIAM cOz CERMOnW r£\ 1nout 7 AVUV Prezentări de scrisori de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ambasadorul Republicii Gabon Preşedintele Consiliului de­­ Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit în ziua de 9 iunie a.c. pe Jean Firmin Ngon­­det care şi-a prezentat scrisori­le de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Gabon în ţara noastră. (In pag. a 5-a : Cuvîntările rostite cu acest pri­­lej) Ambasadorul Republicii Peru In ziua de 9 iunie a.c., pre­şedintele Consiliului de St­at al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, a primit pe Enrique E. Laroza, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de amba­sador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Peru In ţara noastră. (In pag. a 5-a : Cu­vântările rostite cu acest prilej) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe preşedintele concernului „Gutehof­fnungshütte" din R. F. Germania Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialit­ate România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 9 iunie,­­pe dr. Die­trich von Menges, preşedintele concernului „Gutphoffnungs­­hütte“ din R.F. Germania, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Ministerului Comerţu­lui Exterior. La întrevedere au luat parte Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, şi Gheor­ghe Oprea,, consilier al preşedin­telui Consiliului de Stat. Oaspetele a fost însoţit de dr. Klaus­, von Menges, precum şi de Erwin Wickert, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti şi dr. Volkmar von Arnim, prim­­secretar al ambasadei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cu oaspetele asu­pra unor probleme privind co­laborarea bilaterală în vederea construirii de societăţi mixte de producţie şi desfacere, precum şi între uzine din ţara noastră şi întreprinderi din cadrul con­cernului „Gutehoffnungshütte“, în domeniul industriei con­structoare de maşini-unelte şi grele, industriei chimice şi me­talurgice. In acest context, s-a apreciat cu satisfacţie că există reale posibilităţi pentru realiza­rea unei cooperări largi, reciproc avantajoase, în cadrul relaţiilor multilaterale existente intre România şi R.F. Germania. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. In pagina a 3-a: Un sfert de veac de la actul istoric al naţionalizării ÎN DUBLA NOASTRĂ CALITATE: PRODUCĂTORI ŞI PROPRIETARI

Next