România Liberă, octombrie 1973 (Anul 31, nr. 9001-9026)
1973-10-14 / nr. 9012
M Proletari din toate ţările, uniti va COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în municipiul Tg. Mureş O fructuoasă întîlnire cu oamenii muncii românii maghiari şi germani, care trăiesc şi muncesc înfraţiţi pentru bunăstarea lor, pentru propăşirea României socialiste • Dialog viu cu colectivele de munca de la Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoara, întreprinderea de prelucrare a lemnului şi constructorii de maşini electro-mecanice de calcul de la „Electromureş" 9In prezenţa secretarului general al partidului a fost inaugurat noul Teatru de stat al municipiului Tg. Mureş 10 mare adunare populară, o puternică şi entuziastă manifestare de adeziune a locuitorilor acestor meleaguri la politica internă şi externa a României socialiste, de calda recunoştinţă faţa de secretarul general al partidului Pe itinerariul vizitelor de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, s-a înscris sîmbătă, 13 octombrie, un nou şi important obiectiv — municipiul Tg. Mureş, împreună cu conducătorul partidului şi al statului nostru, în această zi au fost oaspeţii străvechii aşezări transilvănene tovarăşii Dumitru Popescu şi Miron Constantinescu. Vizita întreprinsă în oraşul de pe Mureş, ca şi vizitele recente de la Slobozia, Galaţi şi Brăila, a prilejuit secretarului general al partidului o fructuoasă întîlnîre cu oamenii muncii români, maghiari şi germani care trăiesc de veacuri pe acest pămint străbun, muncind înfrăţiţi pentru propăşirea României Socialiste. Tema dialogului — aceeaşi ca în toate celelalte întilniri ale secretarului general al partidului cu cei ce muncesc — examinarea atentă şi concretă, nemijlocită şi eficientă a tuturor problemelor importante legate de înfăptuirea programului luminos elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului şi a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a P.C.R., stabilirea celor mai potrivite soluţii, care să confere activităţii cotidiene pentru realizarea cincinalului înainte de termen, un caracter şi mai dinamic. La ora 9, avionul cu care a călătorit conducătorul partidului şi statului aterizează la Tg. Mureş. „Bine aţi venit la noi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“. Aceste cuvinte înscrise pe un mare panou, pe frontispiciul aerogării, sunt în inimile tuturor. Mureşenii au ţinut să facă o primire sărbătorească tovarăşului Ceauşescu. La coborîrea din avion, secretarul general al partidului a fost salutat de tovarăşul Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv , al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. în numele comuniştilor, tuturor locuitorilor judeţului Mureş, români, maghiari şi germani, secretarului general al partidului îi sunt adresate cuvinte calde de bun sosit. O gardă militară, alcătuită din ostaşi, luptători ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare, în întâmpinarea conducătorului partidului şi statului, la aeroport se aflau, de asemenea, membrii Biroului Comitetului judeţean P.C.R.. Pavel Chioreanu, primul secretar al Comitetului municipal de partid, primarul oraşului, alte oficialităţi locale. După străvechea tradiţie, de deosebită, stimă faţă de cei mai îndrăgiţi oaspeţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se oferă piine şi sare, i se dă să guste dintr-o ploscă cu vin. Pionierii îl înconjoară apoi pe conducătorul partidului şi statului, îi oferă flori. Mulţimea aclamă entuziast. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu le răspunde tuturor, cu multă prietenie. Părăsind aeroportul, însoţit de uralele puternice ale celor veniţi în întimpinare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc se îndreaptă spre cîteva dintre obiectivele industriale ale oraşului, spre acele însemne care-i conferă aşezării de pe Mureş, judeţului însuşi, noi valenţe, noi perspective de progres. Este un fapt bine cunoscut, astăzi, că dincolo de transformarea sa sub raport urbanistic, dincolo de atributele de centru de învăţămînt superior şi centru al cercetării ştiinţifice pe care le-a căpătat în anii din urmă, Tg. Mureş.a păşit puternic pe calea industrializării, proces ale cărei principale caracteristice sunt ritmul dinamic al creşterii producţiei industriale şicomplexitatea ramurilor de producţie, precum şi (Continuare in pag. a 3-a) La întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Coborind de la cola 92, o înălţime obişnuită pe marele şantier de la Rogojelu Foto : ŞTEFAN CIUREA Pe marile şantiere ale energeticii: Harta fenomenelor meteorologice probabile O problemă prioritară: FINALIZAREA LA TIMP A INVESTIŢIILOR Toamna aceasta aurie se dovedeşte mărinimoasă cu constructorii care profita din plin de condiţiile bune de lucru. Rezultatele lor din ultimele luni certifică potenţialul, marile resurse de care dispun. Chemarea secretarului general al partidului i-a mobilizat puternic şi iată că la începutul ultimului trimestru al anului bilanţul naţional înregistrează recuperarea rămînerilor în vrată (acumulate de constructori de-a lungul anului) şi chiar unele devansări de plan. Pe şantierele bucureştene şi clujene, la Combinatul chimic Arad, la întreprinderea textilă Slatina, la Întreprinderea Mecanică Piteşti, la Fabrica de conductori electrici emailaţi din Zalău şi altele s-au dat în funcţiune, pe alocuri chiar şi înainte de termen, unele capacităţi de producţie. Per total, bilanţul indică îndeplinirea intr-o proporţie de 80 la sută a planului de stat pe şantierele Ministerului Construcţiilor Industriale. Fapt ce nu poate decit să bucure pe toţi cetăţenii ţării care îşi leagă, în mod firesc, multe nădejdi de noile întreprinderi, despre care au convingerea că vin să întărească potenţialul industrial al ţării, să modernizeze şi să crească eficienţa economiei şi, in final, să contribuie la sporirea venitului naţional şi prin aceasta la creşterea nivelului lor de trai material şi spiritual. Nu mai e nevoie, desigur, să insistăm asupra faptului că toate aceste rezultate s-au obţinut printr-o activitate susţinută, prin efort, devotament şi iniţiativă din partea constructorilor ca şi a colectivelor din diferite întreprinderi furnizoare de utilaje, a montoriloor, lăcătuşilor, instalatorilor, sudorilor care montează utilajele uneori in termen record. A obţine în 9 luni o îndeplinire în proporţie de 80 la sută a planului anual este desigur un lucru foarte important dar nu şi suficient, şi aceasta din mai multe motive. Primul şi cel mai important este desigur acela că cifra globală ascunde in ea situaţii inegale : în timp ce pe unele şantiere se realizează depăşiri, pe altele sînt ineă mari rămineri M. Radian (Continuare în pag. a. 3-a) ROGOJELU la zenit, răsărit la TURCENI (») Cum e și firesc, caracteristică este la Rogojelu — verticalitatea , la Turceni — deocamdată orizontalitatea. îmi amintesc, chiar, că în una dintre marile săpături de acolo am văzut o macara, la orizontală. Era prima macara care se monta la Turceni. Dacă ar fi să măsurăm strict cotele intre care se desfăşoară traiectoriile solare ale celor două mari şantiere,, pentru zenitul Rogojelului luind înălţimea maximă atinsă de lucrări, iar pentru răsăritul celuilalt şantier, cotele la care se lucrează acum, am vedea că ne aflăm intre... PLUS 220, MINUS 12 Dar in orizontalele de la Turceni se pregătesc verticale şi mai ambiţioase. Coşurile de fum vor depăşi, se pare, 220 m , limita maximă, atinsă pină acum la Rogojelu şi in întreaga ţară. Deocamdată, Turcenii îşi aşteaptă calea ferată, absolut necesară transporturilor masive de ciment şi balast de care au nevoie constructorii , şi se pare că la anul. ..Mersul trenurilor’ pentru toamnă-iarnă va cuprinde şi linia Tirgu-Jiu — Turceni, via Rogojelu. Ce se mai aşteaptă la Turceni ? Proiecte. Inginerul şef, Valter Tuzăr, îmi spune : — Pentru anul ăsta suntem asiguraţi, dar pentru 74 ne-au sosit numai 36 la sută din proiecte. E puţin, desigur. Sperăm că apelul a fost recepţionat. La Rogojelu, şantierul cel mai important al constructorilor este cel al clădirii principale, condus de inng. Iosif Vereşezan. Important mai ales prin faptul că se desfăşoară cel mai masiv volum de montaj, înaintarea constructorilor fiind ..pas cu pas“ urmărită de montori. Frontul este îngust, se lucrează mult pe verticală, constructori şi montori in acelaşi perimetru. Nu-i uşor. — Şansa noastră — imi spune ing. Iosif Veresezan — a fost aceea de a avea un puternic grup de oameni care mai executaseră „măcar“ o termocentrală. Nu-i de ajuns să faci cofraje și betoane bune, trebuie să Mihai Creangă (Continuare in pag. a 5-a) Barajul de la Lotru la cota finală VOINEASA (chiresp. R.I. — V. Lazăr). Constructorii celei mai mari hidrocentrale de pe cursurile interioare de apă din ţară — care în ultimul trimestru al anului viitor va avea o putere instalată de 551 MW — a obţinut un important succes : atingerea cotei finale la barajul de la Vidra. De o concepţie originală, realizat din anrocamente şi argilă — primul de acest fel din ţara noastră — barajul este el însuşi un adevărat munte ridicat de om în calea apelor, avind 121 metri înălţime, o lungime de 338 metri şi o lăţime la bază de 420 metri. Aici s-a creat de acum la o altitudine de peste 1 200 metri, o mare alpină, unde se vor acumula în final 340 milioane m.c. de apă, aduse de om printr-o serie de galerii subterane din 87 cursuri de apă. 33 mi ginditoare“ Aurel Baranga In sfera largă, cuprinzătoare, nu o dată fantastică a ştiinţelor cibernetice îşi face tot mai insistent loc un termen : maşina „ginditoare“, înţelegindu-se prin expresie un tip uriaş, fenomenal, de maşină, în stare să execute operaţii de o complexitate uluitoare, depăşind, prin viteză, capacitatea de raţiune a minţii omeneşti. Or, e limpede că, în pofida acestei inimaginabile forţe — şi ce operaţii ar executa maşina, cit de nemaipomenite — termenul : maşină „ginditoare“ e exorbitant şi inadecvat. Fiindcă orice operaţii ar ajunge să îndeplinească — şi suntem dispuşi să trecem în domeniul literaturii de anticipaţie — chiar dacă e vorba de raţionamentele cele mai neverosimile, cea mai senzaţională, miraculoasă şi teribilă maşina va „ghidi“ decit ceea ce a fost programat să gindească,ceea ce i s-a ordonat să gindească de omul care a conceput-o ,și. organizat-o. Sintem gata să acceptăm toate ipotezele, una singură, se refuză minf ii umane : posibilitatea 'existentei unei mașini' — c.it decomplexă ' sau de simplă — care să înceapă a gindi singură, in afara unui impuls si ă unei iniţiative omeneşti. Putem concepe orice maşină, cit. de vastă şi de complexă, capabilă de performanţele cele mai stupefiante, una singură cade în afara sferei raţiunii Umane : o maşină care să înceapă a gindi de capul ei, după legile ei, in scopuri de ea concepute. De unde derivă că adevărata gindire — cea umană și singura mefi (OmUntn