România Liberă, octombrie 1973 (Anul 31, nr. 9001-9026)

1973-10-14 / nr. 9012

M Proletari din toate ţările, uniti va COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în municipiul Tg. Mureş O fructuoasă î­­­nt­î­l­n­i­r­e cu oamenii m­uncii r­o­­m­â­n­ii maghiari şi g­er­m­a­n­i, care trăiesc şi muncesc î­­­nf­r­aţi­ţ­i pentru bună­starea lor, pentru pro­­păşirea României socialiste • Dialog viu cu colectivele de munca de la Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoara, întreprinderea de prelu­crare a lemnului şi con­­structorii de maşini electro-mecanice de calcul de la „Electromureş" 9In prezenţa secretarului general al partidului a fost inaugurat noul Teatru de stat al municipiului Tg. Mureş 10 mare adunare populară, o puternică şi entuziastă manifestare de adeziune a locuitorilor acestor meleaguri la politica internă şi externa a României socialiste, de calda recunoştinţă faţa de secretarul general al partidului Pe itinerariul vizitelor de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, s-a înscris sîmbătă, 13 octom­brie, un nou şi important obiectiv — municipiul Tg. Mureş, împreună cu conducă­torul partidului şi al statului nostru, în această zi au fost oaspeţii străvechii aşe­zări transilvănene tovarăşii Dumitru Popescu şi Miron Constantinescu. Vizita întreprinsă în oraşul de pe Mureş, ca şi vizitele recente de la Slobozia, Galaţi şi Brăila, a prilejuit secretarului general al partidului o fructuoasă întîlnîre cu oamenii muncii români, maghiari şi germani care trăiesc de veacuri pe acest pămint străbun, muncind înfrăţiţi pentru propăşirea României Socialiste. Tema dialogului — aceeaşi ca în toate celelalte întilniri ale secretarului gene­ral al partidului cu cei ce muncesc — examinarea atentă şi concretă, nemijlocită şi eficientă a tuturor problemelor importante legate de înfăptuirea program­ului lu­minos elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului şi a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a P.C.R., stabilirea celor mai potrivite soluţii, care să con­fere activităţii cotidiene pentru realizarea cincinalului înainte de termen, un carac­ter şi mai dinamic. La ora 9, avionul cu care a călătorit conducătorul partidu­lui şi statului aterizează la Tg. Mureş. „Bine aţi venit la noi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“. Aceste cuvinte înscrise pe un mare panou, pe frontispiciul ae­rogării, sunt în inimile tuturor. Mureşenii au ţinut să­ facă o primire sărbătorească tovarăşu­lui Ceauşescu. La coborîrea din avion, se­cretarul general al partidului­ a fost salutat de tovarăşul Iosif Banc, membru supleant al Co­mitetului Executiv , al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean Mureş al P.C.R. în numele comuniştilor,­­ tu­turor locuitorilor judeţului Mu­reş, români, maghiari şi germa­ni, secretarului general al parti­dului îi sunt adresate cuvinte calde de bun sosit. O gardă militară, alcătuită din ostaşi, luptători ai gărzilor pa­triotice şi tineri din detaşamen­tele de pregătire pentru apăra­rea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoa­re, în întâmpinarea conducăto­rului partidului şi statului, la aeroport se aflau, de asemenea, membrii Biroului Comitetului judeţean P.C.R.. Pavel Chiorea­­nu, primul secretar al Comite­tului municipal de partid, pri­marul oraşului, alte oficialităţi locale. După străvechea tradiţie, de deosebită, stimă faţă de cei mai îndrăgiţi oaspeţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se oferă piine şi sare, i se dă să guste dintr-o ploscă cu vin. Pionierii îl înconjoară apoi pe conducătorul partidului şi sta­tului, îi oferă flori. Mulţimea aclamă entuziast. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu le răspunde tuturor, cu multă prietenie. Părăsind aeroportul, însoţit de uralele puternice ale celor ve­niţi în întimpinare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi con­ducători de partid şi de stat care îl însoţesc se îndreaptă spre cîteva dintre obiectivele industriale ale oraşului, spre a­cele însemne care-i conferă aşe­zării de pe Mureş, judeţului în­suşi, noi valenţe, noi perspecti­ve de progres. Este un fapt bine cunoscut, astăzi, că dincolo de transformarea sa sub raport ur­banistic,­­ dincolo de atributele de centru de învăţămînt supe­rior şi centru al cercetării şti­inţifice pe care le-a căpătat în anii din urmă, Tg. Mureş.­a pă­­şit puternic pe calea industria­lizării, proces ale cărei princi­pale caracteristice sunt ritmul dinamic al creşterii producţiei industriale şi­­complexitatea ra­murilor de producţie, precum­ şi (Continuare in pag. a 3-a) La întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Coborind de la cola 92, o înăl­ţime obişnuită pe marele şan­tier de la Rogojelu Foto : ŞTEFAN CIUREA Pe marile şantiere ale energeticii: ­Harta fenomenelor meteorologice probabile O problemă prioritară: FINALIZAREA LA TIMP A INVESTIŢIILOR Toamna aceasta aurie se dove­deşte mărinimoasă cu construc­torii care profita din plin de condiţiile bune de lucru. Rezul­tatele lor din ultimele luni cer­tifică potenţialul, marile resurse de care dispun. Chemarea secre­tarului general al partidului i-a mobilizat puternic şi iată că la începutul ultimului trimestru al anului bilanţul naţional înregis­trează recuperarea rămînerilor în vrată (acumulate de construc­tori de-a lungul anului) şi chiar unele devansări de plan. Pe şan­tierele bucureştene şi clujene, la Combinatul chimic Arad, la în­treprinderea textilă Slatina, la Întreprinderea Mecanică Piteşti, la Fabrica de conductori elec­trici emailaţi din Zalău şi altele s-au dat în funcţiune, pe alocuri chiar şi înainte de termen, unele capacităţi de producţie. Per total, bilanţul indică îndepli­nirea intr-o proporţie de 80 la sută a planului de stat pe şan­tierele Ministerului Construcţii­lor Industriale. Fapt ce nu poate decit să bucure pe toţi cetăţenii ţării care îşi leagă, în mod fi­­resc, multe nădejdi de noile în­treprinderi, despre care au con­vingerea că vin să întărească po­tenţialul industrial al ţării, să modernizeze şi să crească efi­cienţa economiei şi, in final, să contribuie la sporirea venitului naţional şi prin aceasta la creş­terea nivelului lor de trai mate­rial şi spiritual. Nu mai e nevoie, desigur, să insistăm asupra faptului că toate aceste rezultate s-au obţinut printr-o activitate susţinută, prin efort, devotament şi iniţiativă din partea constructorilor ca şi a colectivelor din diferite între­prinderi furnizoare de utilaje, a montoriloor, lăcătuşilor, instalato­rilor, sudorilor care montează utilajele uneori in termen re­cord. A obţine în 9 luni o îndepli­nire în proporţie de 80 la sută a planului anual este desigur un lucru foarte important dar nu şi suficient, şi aceasta din mai multe motive. Primul şi cel mai important este desigur acela că cifra globală ascunde in ea si­tuaţii inegale : în timp ce pe une­le şantiere se realizează depăşiri, pe altele sînt ineă mari rămineri M. Radian (Continuare în pag. a. 3-a) ROGOJELU la zenit, răsărit la TURCENI (») Cum e și firesc, caracteristică este la Rogojelu — verticalita­tea , la Turceni — deocamdată orizontalitatea. îmi amintesc, chiar,­­ că în­ una dintre marile săpături de acolo am văzut o macara, la orizontală. Era prima macara care se monta la Tur­ceni. Dacă ar fi să măsurăm strict cotele intre care se des­făşoară traiectoriile solare ale celor două mari­ şantiere,, pentru zenitul Rogojelului luind înăl­ţimea maximă atinsă de lucrări, iar pentru răsăritul celuilalt şantier, cotele la care se lu­crează acum, am vedea că ne a­­flăm intre... PLUS 220, MINUS 12 Dar in orizontalele de la Tur­ceni se­ pregătesc verticale şi mai ambiţioase. Coşurile de fum vor depăşi, se­ pare, 220 m , li­mita maximă, atinsă pină acum la Rogojelu şi in întreaga ţară. Deocamdată, Turcenii îşi aş­teaptă calea ferată, absolut ne­cesară transporturilor masive de ciment şi balast de care au ne­voie constructorii , şi se pare că la anul. ..Mersul trenurilor’­ pentru toamnă-iarnă va cuprin­de şi linia Tirgu-Jiu — Turceni, via Rogojelu. Ce se mai aşteap­tă la Turceni ? Proiecte. Ingine­rul şef, Valter Tuzăr, îmi spu­ne : — Pentru anul ăsta suntem­ a­­siguraţi, dar pentru 74 ne-au sosit numai 36 la sută din pro­iecte. E puţin, desigur. Sperăm că apelul a fost recepţionat. La Rogojelu, şantierul cel mai important al constructorilor este cel al clădirii principale, con­dus de inng. Iosif Vereşezan. Im­portant mai ales prin­ faptul că se desfăşoară cel mai masiv vo­lum de montaj, înaintarea con­structorilor fiind ..pas cu pas“ urmărită de montori. Frontul este îngust, se lucrează mult pe verticală, constructori şi mon­tori in acelaşi perimetru. Nu-i uşor. — Şansa noastră — imi spu­ne ing. Iosif Veresezan — a fost aceea de a avea un puternic grup de oameni care mai execu­taseră „măcar“ o termocentra­lă. Nu-i de ajuns să faci co­­fraje și betoane bune, trebuie să Mihai Creangă (Continuare in pag. a 5-a) Barajul de la Lotru la cota finală VOINEASA (chiresp. R.I. — V. Lazăr). Constructorii celei mai mari hidrocentrale de pe cursu­rile interioare de apă din ţară — care în ultimul trimestru al anului viitor va avea o putere instalată de 551 MW — a obţi­nut un important succes : atin­gerea cotei finale la barajul de la­ Vidra. De o concepţie origi­nală, realizat din anrocamente şi argilă — primul de acest fel din ţara noastră — barajul este el însuşi un adevărat munte ri­dicat de om în calea apelor, a­­vind 121 metri înălţime, o lun­gime de 338 metri şi o lăţime la bază de 420 metri. Aici s-a creat de acum la o altitudine de peste 1 200 metri, o mare al­pină, unde se vor acumula în fi­nal 340 milioane m.c. de apă, aduse de om printr-o serie de galerii subterane din 87 cursuri de apă. 33 mi ginditoare“ Aurel Baranga In sfera largă, cuprinzătoa­re, nu o dată fantastică a ştiinţelor cibernetice îşi­ face tot mai insistent loc un ter­men : maşina „ginditoare“, înţelegindu-se prin expresie un tip uriaş, fenomenal, de maşină, în stare să execute operaţii de o complexitate u­­luitoare, depăşind, prin vi­teză, capacitatea de raţiune a minţii omeneşti. Or, e limpe­de că, în pofida acestei ini­maginabile forţe — şi ce ope­raţii ar executa maşina, cit de nemaipomenite — terme­nul : maşină „ginditoare“ e exorbitant şi inadecvat. Fi­indcă orice operaţii ar ajunge să îndeplinească — şi suntem­ dispuşi să trecem în dome­niul literaturii de anticipaţie — chiar dacă e vorba de ra­ţionamentele cele mai neve­rosimile, cea mai senzaţiona­lă, miraculoasă şi teribilă maşina va „ghidi“ decit ceea ce a fost programat să gin­­dească,­­ceea ce i s-a ordonat să gindească de omul care a conceput-o ,și. organizat-o. Sintem­ gata să acceptăm toate ipotezele, una singură, se re­fuză minf ii um­ane : posibili­tatea 'existentei unei ma­șini' — c.it de­­complexă ' sau de simplă — care să încea­pă a gindi singură, in afara unui impuls si ă unei iniţia­tive omeneşti. Putem concepe orice maşină, cit. de­ vastă şi de­­ complexă, capabilă de performanţele cele mai stu­pefiante, una singură cade în afara sferei raţiunii U­­m­ane : o maşină care să în­ceapă a gindi de capul ei, după legile ei, in scopuri de ea concepute. De unde deri­vă că adevărata gindire — cea umană și singura mefi­ (OmUntn

Next