România Liberă, decembrie 1973 (Anul 31, nr. 9053-9078)

1973-12-01 / nr. 9053

,Romani­a liberó" Pagina a 3-a — 1 decembrie 1973 HOTARÂREA » -Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului (Urmare din pag. 1) Miază că prin rezultatele deosebit de pozi­tive, prin convorbirile cu conducătorii statelor respective, cu reprezentanţii par­tidelor de guvernămînt şi ai altor partide progresiste şi democratice, prin declara­ţiile comune şi celelalte documente sem­nate, prin întilnirile cu păturile cele mai largi ale populaţiei, această vizită s-a în­scris ca un moment de cea mai mare im­portanţă în activitatea internaţională a României socialiste, ca o puternică expre­sie a solidarităţii militante cu ţările an­gajate pe calea dezvoltării de-sine-stătă­­toare, constituind, totodată, o contribuţie remarcabilă la afirmarea ideilor socialis­mului, la cauza păcii şi colaborării in în­treaga lume. Pornind de la faptul că vizita a pus ba­zele unei colaborări trainice şi îndelunga­te cu aceste ţări pe multiple planuri, in spiritul egalităţii în drepturi şi avantaju­lui reciproc, plenara subliniază necesita­tea ca ministerele, toate instituţiile şi or-­­ ganizaţiile de resort să acţioneze pentru realizarea în cele mai bune condiţii a prevederilor acordurilor şi înţelegerilor încheiate, corespunzător intereselor po­porului român, cit şi intereselor popoare­lor din statele vizitate, ale consolidării prieteniei româno-latino-americane. Comitetul Central îşi însuşeşte conclu­ziile cuprinse in cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la răs­turnarea prin forţă a guvernului con­stituţional din Chile, aprobă poziţia adop­tată de partid şi guvern faţă de acest act şi relevă importanţa învăţămintelor expri-­ mate în cuvântare pentru dezvoltarea lup­tei revoluţionare a popoarelor. Comitetul Central subliniază că Partidul Comunist Român, România socialistă vor depune şi în viitor toate eforturile pentru întărirea solidarităţii internaţionaliste cu statele care se dezvoltă independent, cu forţele politice care se pronunţă pentru schimbări sociale progresiste, înnoitoare, pentru principii de organizare socialistă a societăţii, pentru libertatea popoarelor, pentru dreptul fiecărui popor de a-şi e­­xercita suveranitatea asupra resurselor naţionale şi a-şi alege căile evoluţiei is­torice potrivit propriei voinţe, fără nici un amestec din afară. 5. Plenara reliefează consecvenţa cu care partidul şi guvernul ţării îşi mani­festă solidaritatea şi acordă un sprijin multilateral mişcărilor de eliberare na­ţională, luptei pentru libertate a popoa­relor aflate încă sub dominaţie colonială. Numeroasele contacte şi convorbirile pur­tate cu conducători ai acestor mişcări, re­cunoaşterea din primul moment a noului stat independent Guineea-Bissau şi sta­bilirea de relaţii diplomatice, semnarea Declaraţiei comune cu Partidul African al Independenţei din această ţară se în­scriu ca expresii elocvente ale politicii României de deplină solidaritate cu cau­za dreaptă a eliberării popoarelor. Plenara subliniază că România va a­­corda în continuare întregul său sprijin mişcărilor de eliberare naţională, pentru lichidarea cu desăvîrşire a oricăror forme de asuprire colonială şi abolirea defini­tivă a practicilor neocolonialiste, discri­minărilor rasiale şi politicii de apartheid, pentru desfiinţarea oricăror forme de a­­suprire, dominaţie şi jefuire a altor po­poare, pentru întărirea legăturilor dintre mişcarea comunistă internaţională şi miş­cările de eliberare naţională. 6. Comitetul Central îşi exprimă apro­barea faţă de activitatea ţării noastre pentru dezvoltarea continuă, în spiritul coexistenţei paşnice, a relaţiilor de cola­borare cu toate statele lumii, fără deose­bire de orinduire social-politică. Un rol deosebit in această direcţie l-au avut vi­­zitele, contactele la nivelul cel mai înalt, la alte nivele şi convorbirile cu reprezen­tanţi de răspundere dintr-un mare nu­măr de state, inclusiv state capitaliste dezvoltate. Declaraţiile solemne comune, tratatele şi înţelegerile încheiate cu aceste prilejuri au stabilit baze trainice pentru adîncirea colaborării reciproc avantajoa­se, constituind, în acelaşi timp, contribu­ţii importante la îmbunătăţirea generală a climatului politic şi înţelegerea intre naţiuni, la afirmarea principiilor unor noi relaţii intre state, la stimularea cursului spre destindere internaţională. Plenara C.C. al P.C.R. exprimă hotări­­rea României socialiste de a milita cu energie, in continuare, pentru aşezarea re­laţiilor dintre toate statele lumii pe te­melia principiilor suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale, egalităţii depline la drepturi, neamestecului in treburile in­terne, nerecurgerii la forţă sau la ame­ninţarea cu folosirea forţei, avantajului reciproc şi respectului mutual — principii a căror aplicare constituie garanţia si­gură a dezvoltării libere, înfloritoare, a fiecărei naţiuni, a conlucrării internaţio­nale rodnice, în conformitate cu năzuin­ţele de pace şi bunăstare ale întregii umanităţi. 7. Plenara dă o inzită apreciere activită­ţii rodnice şi stăruitoare desfăşurată de conducerea partidului şi statului, de tova­răşul Nicolae Ceauşescu pentru instaura­rea unui climat de securitate şi pace pe continentul european, contribuţiei active a României la pregătirea şi desfăşurarea pri­mei şi a celei de-a doua faze a conferin­ţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Plenara C.C. al P.C.R. stabileşte ca România să acorde şi în viitor o atenţie centrală înfăptuirii securităţii europene, să depună toate eforturile in vederea des­făşurării constructive a lucrărilor Confe­rinţei pentru securitate şi cooperare în Europa , astfel ca aceasta să se finali­zeze prin documente care să consfinţeas­că instituirea unui sistem precis, riguros şi ferm de drepturi şi îndatoriri, de anga­jamente şi obligaţii reciproce privind prin­cipiile noilor raporturi între statele conti­nentului şi, totodată, să prevadă măsuri corespunzătoare pentru aplicarea şi res­pectarea lor in practică, încit fiecare na­ţiune să dobîndească garanţia dezvoltării sale libere, la adăpost de orice agresiune sau imixtiune, să participe la intensifica­rea cooperării intereuropene, neîngrădită de nici un fel de bariere artificiale. Plenara reafirmă convingerea fermă a României că securitatea europeană nu poa­te fi separată de eforturile pentru dezan­gajarea militară, de problemele dezarmă­rii în general. Procesul înfăptuirii secu­rităţii europene trebuie să ducă la retra­gerea trupelor străine de pe teritoriile al­tor state, la reducerea efectivelor trupe­lor naţionale, la desfiinţarea blocurilor şi pactelor militare opuse, la lichidarea divi­ziunii actuale a Europei. Salutînd începe­rea negocierilor de la Viena, plenara Co­mitetului Central îşi exprimă convingerea că la aceste negocieri trebuie să participe toate statele interesate, să se ţină seama cu stricteţe de drepturile şi interesele le­gitime ale tuturor ţărilor de pe continent. 8. Pornind de la importanţa înţelegerilor regionale pentru promovarea păcii şi secu­rităţii în Europa şi in lume, plenara sub­liniază hotărîrea României de a acorda in continuare o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate intre ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii, prieteniei şi conlucrării rodnice intre popoare, fără arme nucleare. 9. Comitetul Central al P.C.R. exprimă satisfacţia întregului partid şi a întregu­lui popor român pentru contribuţia acti­vă adusă de România la rezolvarea în spi­ritul păcii şi înţelegerii intre naţiuni a marilor probleme internaţionale, pentru hotărîr­ea cu care ţara noastră militează în vederea stingerii tuturor focarelor de încordare, soluţionării pe cale politică, prin tratative, a conflictelor şi litigiilor dintre state. Permanent şi ferm solidară cu lupta dreaptă a poporului vietnamez, a celor­lalte popoare din Indochina. tara noastră a salutat cu satisfacţie Acordurile de la Paris cu privire la încheierea păcii în Vietnam, ca şi Acordul de restabilire a­ păcii şi înţelegerii naţionale în Laos. România va sprijini activ, în continuare, eforturile poporului vietnamez pentru consolidarea păcii şi reconstrucţia paşnică a patriei sale, pentru dezvoltare de sine stătătoare pe calea progresului economico­­social, va milita mai departe pentru res­tabilirea liniştii în întreaga Indochină şi crearea tuturor condiţiilor ca popoarele din Vietnam, din Cambodgia şi Laos să-şi rezolve singure problemele, fără amestec din afară, potrivit propriilor aspiraţii. 10. Plenara C.C. al P.C.R., examinînd cu atenţie desfăşurarea evenimentelor din Orientul Apropiat, apreciază că evoluţia situaţiei din această zonă confirmă încă o dată justeţea poziţiei constructive adopta­te de ţara noastră care s-a pronunţat con­secvent pentru soluţionarea pe cale politi­că a conflictului, a subliniat, în repetate rînduri că menţinerea încordării, perpe­tuarea ocupaţiei de către Israel a teritori­ilor arabe dobîndite prin forţă constituie o permanentă sursă de război, cu serioase pericole pentru cursul destinderii şi păcii în lume. Dînd o inaită apreciere activităţii in­tense, acţiunilor şi iniţiativelor multiple, propurnerilor şi demersurilor întreprinse de conducerea partidului şi statului nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe lingă statele implicate direct în conflict şi pe lingă numeroase alte state. Plenara apre­ciază că in prezent trebuie făcut totul pentru consolidarea încetării focului, crea­rea unei zone de dezangajare militară şi desfăşurarea negocierilor, spre a se ajunge la o soluţie rapidă şi definitivă în Orientul Apropiat. In acest scop este necesară tre­cerea neîntîrziată la aplicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, retragerea trupelor israeliene din te­ritoriile arabe ocupate, instaurarea unei păci trainice, juste, care să garanteze su­veranitatea și integritatea tuturor state­lor din această regiune, inclusiv a Israelu­lui, rezolvarea problemei poporului pales­tinian in conformitate cu aspiraţiile sale legitime. Plenara subliniază utilitatea or­ganizării unei Conferinţe care s-ar putea desfăşura sub egida O.N.U. şi la care ar fi necesar să participe, alături de părţile interesate, şi alte state — mari, mijlocii şi mici — de pe diferite continente, şi îndeo­sebi din Africa şi Europa, care doresc si pot aduce o contribuţie constructivă la statornicirea păcii în această parte a glo­bului. • ]­. — Plenara apreciază ca un imperativ arzător al contemporaneităţii încetarea cursei înarmărilor, înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi, in primul rînd, a de­zarmării nucleare. In conformitate cu incest deziderat ma­jor, România va acţiona în continuare pentru realizarea unor progrese efective pe calea dezarmării generale, pentru a­­doptarea unor măsuri eficiente care să ducă la oprirea cursei înarmărilor, la în­gheţarea şi reducerea treptată a bugete­lor militare, interzicerea folosirii armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă, încetarea producţiei lor, şi distru­gerea stocurilor existente, lichidarea ba­zelor militare de pe teritoriile altor state şi retragerea trupelor străine în graniţele lor naţionale, stabilirea de zone denucle­­arizate. 12. Plenara a luat act cu satisfacţie de iniţiativele şi acţiunile constructive între­prinse de România privind creşterea so­lului şi eficienţei O.N.U. în menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii internaţio­nale. România va depune în continuare toate eforturile pentru ca O.N.U. să-şi îmbunătăţească activitatea, să devină în mod efectiv forul cel mai larg al partici­pării active, pe baza deplinei egalităţi, a tuturor statelor la rezolvarea probleme­lor majore ale omenirii, să contribuie la întărirea cursului spre destindere şi coo­perare pe arena mondială. 13. Avînd in vedere gradul tot mai ac­centuat al interdependenţei statelor şi complexitatea marilor probleme ce con­fruntă omenirea, plenara reafirmă cu pu­tere convingerea României că soluţiona­rea acestor probleme trebuie să fie rodul conlucrării întregii comunităţi mondiale, cu participarea egală în drepturi a tutu­ror ţărilor, indiferent de orinduirea so­cială, mărimea teritoriului şi a populaţiei, forţa economică sau militară. Totodată, plenara subliniază că o ce­rinţă de importanţă esenţială pentru a­­dincirea procesului de destindere, pentru înfăptuirea dezarmării, abolirea practici­lor imperialiste, pentru soluţionarea pro­blemelor mari ale contemporaneităţii in concordanţă cu interesele popoarelor este participarea mai intensă a maselor popu­lare la viaţa internaţională. In zilele noas­tre este un imperativ arzător ca opinia publică să-şi facă auzit glasul cu şi mai multă fermitate, ca popoarele lumii să-şi intensifice lupta pentru apărarea intere­selor lor, să impună respectarea voinţei şi aspiraţiilor lor de libertate, pace şi progres. 14. Comitetul Central acordă o înaltă a­­preciere activităţii desfăşurate de Parti­dul Comunist Român pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate şi prietenie to­vărăşească cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti. Numeroasele întîlniri şi contacte inter­naţionale ale partidului nostru, vizitele reciproce la diferite niveluri, schimburile de experienţă, declaraţiile comune sem­nate cu un mare număr de partide fră­ţeşti reprezintă expresii vii ale politicii profund internaţionaliste a Partidului Co­munist Român de dezvoltare a colaborării şi întărire a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Plenara hotărăşte ca Partidul Comunist Român să acţioneze în continuare, cu consecventă, pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate in cadrul mişcării comuniste Internaţionale pe baza principiilor autonomiei fiecărui partid, elaborării de sine stătătoare a li­niei politice, interne şi externe, a egali­tăţii in drepturi, neamestecului in trebu­rile interne, în spiritul stimei şi respec­tului reciproc. Această linie de activitate răspunde în cel mai înalt grad cerinţelor unităţii, intrucît aplicarea strictă a aces­tor principii reprezintă condiţia unei co­eziuni noi, trainice a mişcării comuniste. 13. Plenara exprimă deplina sa apro­bare faţă de acţiunile întreprinse de par­tidul nostru în vederea dezvoltării rela­ţiilor cu partidele socialiste şi social-de­­mocrate. Această activitate răspunde ce­rinţelor m­ajore ale contemporaneităţii, care reclamă intensificarea colaborării in­tre comunişti şi socialişti, în vederea în­tăririi rolului tot m­ai important pe care îl joacă in lumea de astăzi clasa munci­toare şi organizaţiile sale politice. Plenara relevă cu satisfacţie dezvolta­rea relaţiilor Partidului Comunist Român cu un număr însemnat de partide de guvernămînt din noile state independen­te, cu alte partide şi organizaţii democra­tice, progresiste din întreaga lume. Relevind consecvenţa cu care P.C.R. işi îndeplineşte rolul de detaşament activ al marelui front revoluţionar mondial, Ple­nara stabileşte ca partidul să urmeze in continuare linia dezvoltării mereu mai ample a colaborării cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, socialiste şi so­­cial-democrate, cu toate formaţiunile şi organizaţiile politice care se pronunţă pentru socialism şi comunism, pentru pro­gres social, pentru apărarea intereselor fundamentale ale popoarelor, pentru pace, libertate şi înflorirea civilizaţiei umane. In spiritul unităţii dialectice dintre sar­cinile dezvoltării economico-sociale inter­ne şi îndatoririle internaţionaliste, plena­ra subliniază însemnătatea internaţională a marilor succese obţinute de poporul român in construcţia socialistă, care se bucură de un larg interes şi asigură creş­terea continuă a prestigiului României in lume, demonstrind ce poate face un po­por stăpin pe destinele sale, hotărît să depună toate eforturile pentru bunăstarea şi fericirea sa, pentru făurirea unei vieţi demne, libere şi independente. Plenara exprimă hotărîrea partidului de a desfăşura in continuare o activitate internaţională tot mai amplă, în vederea promovării mai departe a politicii exter­ne stabilite de Congresul al X-lea, po­trivit intereselor fundamentale ale fău­ririi societăţii socialiste multilateral dez­voltate in România, promovării cauzei socialismului şi comunismului în lume, împlinirii aspiraţiilor supreme de pace, bunăstare, libertate şi progres ale întregii umanităţi. SESIUNI A MARII A D NA­ŢIONA­LE Expunerea la proiectul d­e lege pentru adoptarea Planului national unic de dezvoltare economico­­sociala a Republicii Socialiste România, pe anul 1974 prezentată de tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării Tovarăşi deputaţi, tovarăşe deputate, Vă rog să-mi permiteți ca — din însărcinarea Consiliului de Miniştri — să prezint Marii A­­dunări Naţionale proiectul de lege pentru adoptarea planului naţional unic de dezvoltare eco­­nomico-socială a Republicii So­cialiste România pe anul 1974. Elaborarea planului s-a reali­zat cu participarea organelor de conducere colectivă din unităţile economice, printr-o strinsă con­lucrare între întreprinderi, cen­trale, consiliile populare şi mi­nistere. Un rol important pentru evidenţierea unor noi şi însem­nate rezerve interne, care au contribuit la fundamentarea te­meinică a propunerilor de plan, l-au avut adunările generale ale oamenilor­ muncii, intensa acti­vitate politică şi organizatorică desfăşurată de organele şi or­ganizaţiile de partid. Deciziile creşterii economice pe anul viitor au fost definiti­vate pe baza analizelor făcute in secţiunile şi in biroul Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale, la Consiliul de Miniştri, cu fiecare minister în parte, precum şi a indicaţiilor date pe întregul parcurs de e­­laborarea planului de către Co­mitetul Executiv al Comitetului Central. In forma în care vă este prezentat proiectul planului pe 1974 a fost aprobat în una­nimitate de Plenara comună a Comitetului Central al Partidu­lui și a Consiliului Suprem al Dezvoltării, care au apreciat că el asigură transpunerea in via­ţă a directivelor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţio­nale a Partidului Comunist Ro­mân. Aş vrea să subliniez, tovarăşi, că întreaga activitate de elabo­rare a planului s-a realizat sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndrumările şi soluţiile date de secretarul ge­neral al partidului au fost de­terminante pentru proiectarea planului în concordanţă cu ce­rinţele accelerării progresului economico-social şi ridicării ni­velului de viaţă al poporului ro­mân. Stimaţi tovarăşi, Programele pe anul viitor ţin seama de realizările obţinute in primii trei ani ai actualului cin­cinal. In aceşti ani, dezvoltarea potenţialului economic a avut loc în condiţiile perfecţionării şi modernizării structurilor eco­nomice. A fost intensificată ac­ţiunea de reînnoire a producţiei şi de valorificare superioară a resurselor ţării, a sporit eficien­ţa schimburilor externi». Pe baza creşterii producţiei industriale şi agricole, a între­gii producţii materiale, precum şi a productivităţii muncii, ve­nitul naţional a sporit intr-un ritm mediu de 11,3 la sută, ceea ce a permis înfăptuirea unui vast program de investiţii, pu­nerea in funcţiune a unui număr important de obiective econo­mice şi sociale, concomitent cu ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Planul pe anul 1974 asigură continuarea acestui mers ascen­dent al economiei naţionale, al întregii societăţi. Toate ramurile producţiei ma­teriale se vor dezvolta în rit­muri înalte. In plan se reflectă orientările date de conducerea partidului cu privire la utiliza­rea mai intensă a capacităţilor de producţie, dirijarea efortului de investiţii în primul rind spre do­tarea cu maşini şi utilaje ; asi­gurarea unei înalte eficienţe a produselor din economie; îm­bunătăţirea bazei materiale a planului în condiţiile reducerii mai accentuate a consumului de ■ materii prime, materiale şi e­­nergie ; formarea şi ridicarea calificării cadrelor ; accelerarea procesului de modernizare a producţiei prin aplicarea rezul­tatelor cercetării ştiinţifice şi a tehnologiilor înalte. Corolarul acestor orientări îl constituie consolidarea bazei ma­teriale a întregii dezvoltări eco­nomico-sociale ; întărirea fi­nanţelor ţării şi a monedei na­ţionale ; intensificarea participă­rii României la circuitul econo­mic mondial şi echilibrarea ba­lanţei de plăţi externe ; creşte­rea substanţială a venitului na­ţional ; îndeplinirea cu succes a sarcinilor cincinalului în do­meniul creşterii nivelului de trai material şi cultural al poporului. Stimaţi tovarăşi deputaţi, In vederea îndeplinirii sarcini­lor prevăzute in plan, a fost a­­sigurati baza materială necesa­ră pentru desfăşurarea in bune condiţiuni a producţiei indus­triale şi agricole, a investiţiilor, a comerţului interior şi exterior, a tuturor activităţilor economice şi social-culturale. Resursele materiale au fost dimensionate în concordanţă cu nivelele şi structura producţiei, pe baza u­­nor analize aprofundate, efec­tuate de către colective largi din ministere, centrale, între­prinderi şi organe locale. Aceste analize au mers pînă la produs sau grupe de produse, au evi­denţiat noi posibilităţi pentru accentuarea reducerii consumu­rilor de materii prime, materiale şi energie în economie. In domeniul energeticii, pla­nul pune în faţa întregului nos­tru popor sarcina de a raţio­naliza şi economisi energia elec­­trică şi combustibilii. In acest cadru, se prevede ,în 1974, com­parativ cu anul 1973, o reduce­re a consumurilor specifice cu 11 la sută la combustibil şi 9 la sută la energia electrică. S-a acţionat pentru reducerea consumurilor din activitatea in­dustrială şi de transporturi, ca şi a pierderilor din sistemul ener­getic, îmbunătăţirea randamen­telor termice, perfecţionarea structurii sortimentale a produc­ţiei şi raţionalizarea iluminatu­lui public şi casnic, întreprinderile şi centralele, consiliile populare şi ministe­rele, împreună cu Ministerul A­­provizionării şi Comitetul de Stat al Planificării, trebuie să realizeze în continuare, pe parcursul executării planului, noi reduceri ale consumurilor de combustibili şi energie elec­­­­trică, să exercite un control ri­guros asupra respectării hotărî­­rilor Comitetului Executiv, ale Consiliului de Stat și ale gu­vernului. Echilibrul material stabilit în procesul de elaborare a planului impune o riguroasă disciplină în fiecare unitate și pe întregul parcurs al execuţiei programe­lor noastre. In acest scop, se impune ca ministerele, centrale­le şi întreprinderile să urgen­teze încheierea contractelor e­­conomice de aprovizionare şi desfacere ; să ia măsuri pentru reproiectarea produselor şi teh­nologiilor cu consumuri exage­rate ; să asigure încă din prima zi a planului realizarea produc­­ ­­ ţiei fizice în structura sorti­mentală stabilita, livrarea ritmi­că a materiilor prime şi semi­fabricatelor, încadrarea strictă in consumurile specifice pentru fiecare produs şi reper în parte. Trebuie să fie aplicate cu fer­mitate prevederile legii. Depăși­rile de producție vor fi admise numai în cazul cînd este asigu­rată aprovizionarea, iar mărfu­rile respective au desfacere cer­tă, îndeosebi la export. Comitetul de Stat al Planifi­cării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale, Ministerul Finanţelor împreună cu cele­lalte organe centrale şi ministere, au datoria­ să ur­mărească permanent modul in care se realizează aprovizionarea unităţilor, să intervină operativ pentru asigurarea necesarului de materii prime şi materiale, pen­tru eliminarea cauzelor care duc la formarea de stocuri supra­­normative, în scopul desfăşură­rii normale a proceselor de pro­ducţie, a activităţii economice. Tovarăşi şi tovarăşe,­­ Ritmul de creştere a produc­ţiei industriale d­in 1974 faţă de 1973 este de 16,7 la sută, este cel mai înalt ritm din ultimele două decenii. Creşteri mai sus­ţinute se prevăd in industria chimică, construcţia de maşini şi industria uşoară. Drept ur­mare, în anul 1974 Industria va contribui cu 68 la sută la for­marea venitului naţional şi cu aproximativ două treimi la do­tarea economiei cu maşini şi utilaje. Un accent deosebit se pune pe aspectele calitative ale dez­voltării industriale. Astfel, mo­dernizarea in continuare a structurii industriale se reflectă în dinamica mai rapidă a unor subramuri, grupe de produse şi produse cu tehnicitate ri­dicată, cum sunt electrotehnica şi electronica, oţeluri spe­ciale, maşini-unelte, utilaje tehnologice, mijloace de au­tomatizare, fibre şi fire sin­tetice, produse ale chimiei de sinteză fin­ă şi altele. în­deplinirea acestor sarcini este susţinută prin programul de cercetare ştiinţifică şi tehnologi­că de proiectare, care orientea­ză activitatea institutelor spe­cializate şi a sectoarelor de concepţie din unităţile produc­tive in direcţia modernizării şi înnoirii producţiei. In anul viitor, mai mult de o treime din sporul de producţie­ industrială urmează să se obţi­nă pe seama noilor capacităţi care vor intra in funcţiune. Se impune ca organele colective de conducere din întreprinderi şi centrale să ia măsuri hotărîte pentru creşterea gradului de încărcare a capacităţilor exis­tente şi folosirea intensivă a întregului potenţial tehnico-pro­­ductiv. In aceeaşi direcţie, mi­nisterele­ şi centralele, îndeosebi in construcţia de maşini, trebu­ie să acţioneze pentru extinde­rea cooperării şi specializării in producţie, tipizarea produselor, concentrarea capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă in unităţi puternice, extinderea fabricaţiei de serie mare. Va trebui să creăm o opinie de masă, pînă la secţie şi loc de muncă, in rîndul tuturor sala­riaţilor, pentru întreţinerea cu grijă a maşinilor-unelte, a uti­lajelor şi instalaţiilor, executa­rea in cele mai bune condiţii a reparaţiilor, folosirea integrală a tiranului de lucru, întărirea disciplinei în producţie. Proiectul de plan prevede creşteri însemnate ale producţi­ei agricole, care ţin seama de rezervele existente în acest sector, precum şi de fondurile sporite alocate pentru lărgirea şi modernizarea bazei materiale a agriculturii. In acest fel, agricultura — ramură importantă a economiei româneşti — işi va spori con­tribuţia la creşterea venitului naţional, la mai buna aprovizi­onare a populaţiei şi a produc­ţiei, la satisfacerea­­ celorlalte nevoi ale economiei. Pentru îndeplinirea acestor obiective trebuie să se asigure cit mai buna folosire şi gospo­dărire a pămîntului — unul din bunurile de cel mai mare preţ al naţiunii noastre. Este imperi­os necesar să se limiteze cu stricteţe scoaterea terenurilor din circuitul agricol, să se ia măsuri pentru a se reda agri­culturii noi suprafeţe şi pentru a se realiza integral programul de îmbunătăţiri funciare. Sarcinile de plan la producţia agricolă vegetală au fost stabi­lite cu organele locale, urmă­­rindu-se amplasarea cit mai judicioasă a culturilor­­pe zone şi unităţi agricole, utilizarea iraţională a suprafeţelor amena­jate pentru irigaţii. Planul prevede îmbunătăţirea structurii culturilor, în vederea creşterii producţiei de cereale şi a plantelor tehnice ; se pre­vede, de asemenea, sporirea producţiei de legume şi fructe. Fondurile alocate pentru dez­voltarea bazei tehnico-materia­­le a agriculturii asigură mări­rea parcului de maşini şi trac­toare. S-au prevăzut măsuri pentru completarea sistemei actuale de maşini agricole nece­sare mecanizării lucrărilor de pregătire a solului, de adminis­trare a îngrăşămintelor, de semănat şi stringerea re­coltelor. Totodată, s-au asigu­rat cantităţi sporite de îngrăşă­minte şi alte substanţe chimi­ce. Unităţile din agricultură trebuie să acorde o grijă deose­bită folosirii­ bazei materiale în vederea realizării recoltelor prevăzute. In zootehnie, eforturile trebu­ie orientate in primul rînd spre realizarea efectivelor planifica­te, îmbunătăţirea calităţii şepte­­lului, obţinerea de randamente superioare la producţia anima­lieră. Se impune o preocupare deosebită pentru asigurarea ba­zei furajere, utilizarea cit mai eficientă a suprafeţelor de pă­şuni şi fineţe naturale, punerea in funcţiune a tuturor capacită­ţilor prevăzute în plan pentru producerea furajelor proteice. Atît în întreprinderile agricole de stat cit şi în cooperativele agricole de producţie, vor tre­bui luate măsuri pentru gospo­dărirea raţională a furajelor. In concordanţă cu necesităţile dezvoltării economiei naţionale şi cu cerinţele populaţiei, volu­mul transporturilor de mărfuri va creşte cu 10,8 la sută, iar cel de călători cu 8 la sută. Planul asigură mijloacele pentru dotarea și modernizarea transportului feroviar, auto, naval și aerian. In vederea utilizării mai bune a mijloacelor de transport și reducerii cheltuielilor, vor tre­bui luate măsuri pentru opti­mizarea fluxurilor de transport, reducerea parcursului mărfuri­lor, intensificarea acţiunii de mecanizare a operaţiilor de în­cărcare şi descărcare, de con­­tainerizare. Stimaţi tovarăşi, Programul de investiţii din fondurile statului este cu peste 20,7 la sută trai mare decit în anul 1973. Aplicind indicaţiile conducerii superioare, a fost re­dusă ponderea lucrărilor de construcţii-montaj in totalul investiţiilor şi a fost concentrat efortul spre dotarea cu maşini şi utilaje a suprafeţelor exis­tente, ceea ce creează condiţii pentru introducerea mai rapidă în circuitul economic a noi ca­pacităţi de producţie. Planul prevede darea în funcţiune a circa 450 capacităţi industriale şi 85 de capacităţi a­­grozootehnice importante, ast­fel incit pînă la sfîrşitul anului vom ajunge la un volum de fonduri fixe de peste 1 000 de miliarde lei. Pentru a asigura folosirea e­­ficientă a fondurilor de investi­ţii se cer luate măsuri ferme in vederea respectării prevede­rilor înscrise în plan privind a­­sigurarea documentaţiilor de investiţii pentru fiecare obiec­tiv in parte , încheierea de ur­genţă a contractării utilajelor tehnologice, livrarea acestora în cele mai bune condiţii de cali­tate şi la termenele stabilite. Pe fiecare şantier trebuie lu­ate măsuri pentru asigurarea forţei de muncă calificată şi a tuturor condiţiilor materiale necesare desfăşurării ritmice a lucrărilor, executării ireproşa­bile a montajului şi a probelor tehnologice, în vederea intrării în producţie a fiecărei capaci­tăţi potrivit prevederilor de plan. Pe întregul parcurs al exe­cutării investiţilor, se impune o conlucrare permanentă între proiectanţi, titulari de investi­ţii, constructori, producători de maşini şi utilaje, in vederea realizării exemplare a fiecărei faze — de la elaborarea docu­mentaţiilor. . fiAă la recepţiona­­rea noilor obiective şi atinge­rea parametrilor tehnico-ecomo­­mici proiectaţi. Tovarăşi deputaţi, Dezvoltarea accelerată a pro­ducţiei in toate rapturile econo­miei naţionale, progresele rea­lizate in modernizarea produc­ţiei şi tehnologiilor de fabrica­ţie fac posibilă creşterea volu­mului şi eficienţei comerţului exterior al României, în orientarea comerţului ex­terior, se prevede lărgirea în continuare a schimburilor eco­nomice, a colaborării şi coope­rării cu ţările membre ale C.A.E.R. — pe baza Programu­lui Complex — promovarea re­laţiilor economice cu toate­­ţări­le socialiste, precum şi cu ce­lelalte ţări ale lumii, în confor­mitate cu principiile politicii externe ale partidului şi statu­lui nostru. Exportul ţării noastre — calcu­lat în preţuri curente — urmea­ză să crească in 1974 cu 43,5 la sută faţă de anul 1973. Ministerele, centralele şi între­prinderile au obligaţia să asigu­re nominalizarea şi contractarea neinfirmiată a întregului volum de export : livrarea mărfurilor la termenele şi de calitatea ce­rută pe pieţele externe , să ac­ţioneze cu hotărîre pentru spori­rea eficienţei exportului. Trebuie să se urmărească îndeaproape e­­voluţia pieţei externe, să se a­­nalizeze periodic rezultatele ob­ţinute şi să se asigure valorifi­carea optimă a fondului­­ de marfă pentru export. Pentru asigurarea bazei mate­riale a planului se prevede, de asemenea, o creştere însemnată a importurilor de materii prime, materiale, maşini, utilaje şi alte produse. Exprimată în preţuri curente, această creştere este de 38,8 la sută în 1974 faţă de 1973. In mai mare măsură decit in anii anteriori, planul concreti­zează importurile pe produse fi­zice şi acţiuni. Pentru buna gos­podărire a fondurilor valutare, se impune să se urgenteze ac­ţiunea de specificare şi de con­tractare a acestor importuri. Pe fiecare categorie de produse se va stabili o răspundere unică, indiferent de subordonarea de­partamentală a beneficiarilor. In desfăşurarea operaţiilor de import şi export, atit producăto­rii cit şi unităţile comerciale trebuie să manifeste o­­ mai înaltă exigenţă pentru îndepli­nirea riguroasă a prevederilor de plan, condiţie fundamentală a ridicării eficienţei comerţului nostru exterior. In acelaşi timp, se impune o activitate intensă pentru înche­ierea de contracte pe termen lung, pentru asigurarea unor surse certe de aprovizionare şi pieţe de desfacere. In planul pe anul 1974 se a­­cordă un loc însemnat acţiuni­lor de cooperare economică in­ternaţională, alocîndu-se mijloa­cele materiale şi financiare ne­cesare participării la constituirea de societăţi mixte şi la alte ac­ţiuni de­­ cooperare. Este necesar ca ministerele să ia măsuri pentru creşterea operativităţii în tratarea şi încheierea de noi ac­ţiuni de cooperare economică, industrială şi tehr­ico-ştiinţifică, care să permită extinderea bazei de aprovizionare cu materii pri­me, să stimuleze schimbul de produse, să contribuie la accele­rarea progresului tehnic. Tovarăşi şi tovarăşe, Concentrarea eforturilor în zona indicatorilor de eficienţă este cu atît mai necesară, cu cit aici se dă bătălia principală pen­tru creşterea rapidă a venitului naţional, pentru crearea resur­selor necesare dezvoltării econo­mice­, in ritmuri susţinute şi pe această bază ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Planul pe anul viitor prevede o mai bună gospodărire a poten­ţialului productiv, care se reflec­­tă in reducerea cheltuielilor de producţie, îndeosebi a celor ma­teriale. In industria republicană cheltuielile la 1 000 lei produc­­ţie-marfă se vor reduce de la circa 848, 9 lei, la 825,5 lei, patru cincimi din această reducere ur­­mînd să se realizeze pe seama micşorării cheltuielilor materia­le de producţie. Este necesar să acţionăm mai energic pentru reducerea consu­murilor specifice de materii pri­me, materiale şi energie ; folosi­rea mai bună a fondurilor­­ fixe ; ridicarea calităţii producţiei ; li­chidarea risipei şi a tuturor cheltuielilor neeconomice. Ministerele, centralele şi între­prinderile, împreună cu Minis­terul de Finanţe şi Comite­tul de Stat al Planificării tre­buie să analizeze eficienţa eco­nomică a fiecărui produs şi să stabilească soluţii pentru creş­terea rentabilităţii, pentru insti­tuirea unui sever regim de e­­conomii în gestiunea economică. In vederea ridicării eficienţei economice, planul prevede creşt­­erea productivităţii muncii in industrie cu 9,6 la sută, iar în construcţii cu 8 la sută. Realizarea acestui obiectiv este de o deosebită importanţă pen­tru creşterea noastră economică, impune imfăptuirea în fiecare întreprindere, centrală şi minis­ter a programelor de măsuri sta­bilite prin plan pentru extinde­rea mecanizării şi automatizării; perfecţionarea continuă a orga­nizării producţiei şi a muncii. O atenţie deosebită se cere a­­cordată recrutării şi pregătirii muncitorilor calificaţi, a cadre­lor de tehnicieni şi specialişti, in raport cu exigenţele sporite ala procesului de producţie, cu ne­cesităţile punerii in funcţiune a noilor obiective prevăzute, în­treprinderile, centralele şi mi­nisterele, trebuie să înfăptuias­că programul de calificare pe meserii şi cu precădere a celor deficitare. Tovarăşi deputaţi, Opţiunile creşterii economice pe anul viitor sunt o dovadă grăi­toare a politicii partidului nostru de repartizare judicioasă a veni­tului naţional între fondul de dez­voltare şi fondul de consum. Ele dau expresie faptului că asigu­rarea unei rate înalte a acumu­lării se manifestă ca un factor propulsor al progresului econo­mico-social, se dovedește temelia sigură a unor măsuri succesive de ridicare a nivelului de trai al clasei muncitoare și al întregului nostru nonm­ (Continuare in pag. a 4-at , I . V

Next