România Liberă, decembrie 1973 (Anul 31, nr. 9053-9078)
1973-12-01 / nr. 9053
,Romania liberó" Pagina a 3-a — 1 decembrie 1973 HOTARÂREA » -Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului (Urmare din pag. 1) Miază că prin rezultatele deosebit de pozitive, prin convorbirile cu conducătorii statelor respective, cu reprezentanţii partidelor de guvernămînt şi ai altor partide progresiste şi democratice, prin declaraţiile comune şi celelalte documente semnate, prin întilnirile cu păturile cele mai largi ale populaţiei, această vizită s-a înscris ca un moment de cea mai mare importanţă în activitatea internaţională a României socialiste, ca o puternică expresie a solidarităţii militante cu ţările angajate pe calea dezvoltării de-sine-stătătoare, constituind, totodată, o contribuţie remarcabilă la afirmarea ideilor socialismului, la cauza păcii şi colaborării in întreaga lume. Pornind de la faptul că vizita a pus bazele unei colaborări trainice şi îndelungate cu aceste ţări pe multiple planuri, in spiritul egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, plenara subliniază necesitatea ca ministerele, toate instituţiile şi or- ganizaţiile de resort să acţioneze pentru realizarea în cele mai bune condiţii a prevederilor acordurilor şi înţelegerilor încheiate, corespunzător intereselor poporului român, cit şi intereselor popoarelor din statele vizitate, ale consolidării prieteniei româno-latino-americane. Comitetul Central îşi însuşeşte concluziile cuprinse in cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la răsturnarea prin forţă a guvernului constituţional din Chile, aprobă poziţia adoptată de partid şi guvern faţă de acest act şi relevă importanţa învăţămintelor expri- mate în cuvântare pentru dezvoltarea luptei revoluţionare a popoarelor. Comitetul Central subliniază că Partidul Comunist Român, România socialistă vor depune şi în viitor toate eforturile pentru întărirea solidarităţii internaţionaliste cu statele care se dezvoltă independent, cu forţele politice care se pronunţă pentru schimbări sociale progresiste, înnoitoare, pentru principii de organizare socialistă a societăţii, pentru libertatea popoarelor, pentru dreptul fiecărui popor de a-şi exercita suveranitatea asupra resurselor naţionale şi a-şi alege căile evoluţiei istorice potrivit propriei voinţe, fără nici un amestec din afară. 5. Plenara reliefează consecvenţa cu care partidul şi guvernul ţării îşi manifestă solidaritatea şi acordă un sprijin multilateral mişcărilor de eliberare naţională, luptei pentru libertate a popoarelor aflate încă sub dominaţie colonială. Numeroasele contacte şi convorbirile purtate cu conducători ai acestor mişcări, recunoaşterea din primul moment a noului stat independent Guineea-Bissau şi stabilirea de relaţii diplomatice, semnarea Declaraţiei comune cu Partidul African al Independenţei din această ţară se înscriu ca expresii elocvente ale politicii României de deplină solidaritate cu cauza dreaptă a eliberării popoarelor. Plenara subliniază că România va acorda în continuare întregul său sprijin mişcărilor de eliberare naţională, pentru lichidarea cu desăvîrşire a oricăror forme de asuprire colonială şi abolirea definitivă a practicilor neocolonialiste, discriminărilor rasiale şi politicii de apartheid, pentru desfiinţarea oricăror forme de asuprire, dominaţie şi jefuire a altor popoare, pentru întărirea legăturilor dintre mişcarea comunistă internaţională şi mişcările de eliberare naţională. 6. Comitetul Central îşi exprimă aprobarea faţă de activitatea ţării noastre pentru dezvoltarea continuă, în spiritul coexistenţei paşnice, a relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire social-politică. Un rol deosebit in această direcţie l-au avut vizitele, contactele la nivelul cel mai înalt, la alte nivele şi convorbirile cu reprezentanţi de răspundere dintr-un mare număr de state, inclusiv state capitaliste dezvoltate. Declaraţiile solemne comune, tratatele şi înţelegerile încheiate cu aceste prilejuri au stabilit baze trainice pentru adîncirea colaborării reciproc avantajoase, constituind, în acelaşi timp, contribuţii importante la îmbunătăţirea generală a climatului politic şi înţelegerea intre naţiuni, la afirmarea principiilor unor noi relaţii intre state, la stimularea cursului spre destindere internaţională. Plenara C.C. al P.C.R. exprimă hotărirea României socialiste de a milita cu energie, in continuare, pentru aşezarea relaţiilor dintre toate statele lumii pe temelia principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline la drepturi, neamestecului in treburile interne, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, avantajului reciproc şi respectului mutual — principii a căror aplicare constituie garanţia sigură a dezvoltării libere, înfloritoare, a fiecărei naţiuni, a conlucrării internaţionale rodnice, în conformitate cu năzuinţele de pace şi bunăstare ale întregii umanităţi. 7. Plenara dă o inzită apreciere activităţii rodnice şi stăruitoare desfăşurată de conducerea partidului şi statului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru instaurarea unui climat de securitate şi pace pe continentul european, contribuţiei active a României la pregătirea şi desfăşurarea primei şi a celei de-a doua faze a conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Plenara C.C. al P.C.R. stabileşte ca România să acorde şi în viitor o atenţie centrală înfăptuirii securităţii europene, să depună toate eforturile in vederea desfăşurării constructive a lucrărilor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa , astfel ca aceasta să se finalizeze prin documente care să consfinţească instituirea unui sistem precis, riguros şi ferm de drepturi şi îndatoriri, de angajamente şi obligaţii reciproce privind principiile noilor raporturi între statele continentului şi, totodată, să prevadă măsuri corespunzătoare pentru aplicarea şi respectarea lor in practică, încit fiecare naţiune să dobîndească garanţia dezvoltării sale libere, la adăpost de orice agresiune sau imixtiune, să participe la intensificarea cooperării intereuropene, neîngrădită de nici un fel de bariere artificiale. Plenara reafirmă convingerea fermă a României că securitatea europeană nu poate fi separată de eforturile pentru dezangajarea militară, de problemele dezarmării în general. Procesul înfăptuirii securităţii europene trebuie să ducă la retragerea trupelor străine de pe teritoriile altor state, la reducerea efectivelor trupelor naţionale, la desfiinţarea blocurilor şi pactelor militare opuse, la lichidarea diviziunii actuale a Europei. Salutînd începerea negocierilor de la Viena, plenara Comitetului Central îşi exprimă convingerea că la aceste negocieri trebuie să participe toate statele interesate, să se ţină seama cu stricteţe de drepturile şi interesele legitime ale tuturor ţărilor de pe continent. 8. Pornind de la importanţa înţelegerilor regionale pentru promovarea păcii şi securităţii în Europa şi in lume, plenara subliniază hotărîrea României de a acorda in continuare o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate intre ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii, prieteniei şi conlucrării rodnice intre popoare, fără arme nucleare. 9. Comitetul Central al P.C.R. exprimă satisfacţia întregului partid şi a întregului popor român pentru contribuţia activă adusă de România la rezolvarea în spiritul păcii şi înţelegerii intre naţiuni a marilor probleme internaţionale, pentru hotărîrea cu care ţara noastră militează în vederea stingerii tuturor focarelor de încordare, soluţionării pe cale politică, prin tratative, a conflictelor şi litigiilor dintre state. Permanent şi ferm solidară cu lupta dreaptă a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Indochina. tara noastră a salutat cu satisfacţie Acordurile de la Paris cu privire la încheierea păcii în Vietnam, ca şi Acordul de restabilire a păcii şi înţelegerii naţionale în Laos. România va sprijini activ, în continuare, eforturile poporului vietnamez pentru consolidarea păcii şi reconstrucţia paşnică a patriei sale, pentru dezvoltare de sine stătătoare pe calea progresului economicosocial, va milita mai departe pentru restabilirea liniştii în întreaga Indochină şi crearea tuturor condiţiilor ca popoarele din Vietnam, din Cambodgia şi Laos să-şi rezolve singure problemele, fără amestec din afară, potrivit propriilor aspiraţii. 10. Plenara C.C. al P.C.R., examinînd cu atenţie desfăşurarea evenimentelor din Orientul Apropiat, apreciază că evoluţia situaţiei din această zonă confirmă încă o dată justeţea poziţiei constructive adoptate de ţara noastră care s-a pronunţat consecvent pentru soluţionarea pe cale politică a conflictului, a subliniat, în repetate rînduri că menţinerea încordării, perpetuarea ocupaţiei de către Israel a teritoriilor arabe dobîndite prin forţă constituie o permanentă sursă de război, cu serioase pericole pentru cursul destinderii şi păcii în lume. Dînd o inaită apreciere activităţii intense, acţiunilor şi iniţiativelor multiple, propurnerilor şi demersurilor întreprinse de conducerea partidului şi statului nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe lingă statele implicate direct în conflict şi pe lingă numeroase alte state. Plenara apreciază că in prezent trebuie făcut totul pentru consolidarea încetării focului, crearea unei zone de dezangajare militară şi desfăşurarea negocierilor, spre a se ajunge la o soluţie rapidă şi definitivă în Orientul Apropiat. In acest scop este necesară trecerea neîntîrziată la aplicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, instaurarea unei păci trainice, juste, care să garanteze suveranitatea și integritatea tuturor statelor din această regiune, inclusiv a Israelului, rezolvarea problemei poporului palestinian in conformitate cu aspiraţiile sale legitime. Plenara subliniază utilitatea organizării unei Conferinţe care s-ar putea desfăşura sub egida O.N.U. şi la care ar fi necesar să participe, alături de părţile interesate, şi alte state — mari, mijlocii şi mici — de pe diferite continente, şi îndeosebi din Africa şi Europa, care doresc si pot aduce o contribuţie constructivă la statornicirea păcii în această parte a globului. • ]. — Plenara apreciază ca un imperativ arzător al contemporaneităţii încetarea cursei înarmărilor, înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi, in primul rînd, a dezarmării nucleare. In conformitate cu incest deziderat major, România va acţiona în continuare pentru realizarea unor progrese efective pe calea dezarmării generale, pentru adoptarea unor măsuri eficiente care să ducă la oprirea cursei înarmărilor, la îngheţarea şi reducerea treptată a bugetelor militare, interzicerea folosirii armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă, încetarea producţiei lor, şi distrugerea stocurilor existente, lichidarea bazelor militare de pe teritoriile altor state şi retragerea trupelor străine în graniţele lor naţionale, stabilirea de zone denuclearizate. 12. Plenara a luat act cu satisfacţie de iniţiativele şi acţiunile constructive întreprinse de România privind creşterea solului şi eficienţei O.N.U. în menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii internaţionale. România va depune în continuare toate eforturile pentru ca O.N.U. să-şi îmbunătăţească activitatea, să devină în mod efectiv forul cel mai larg al participării active, pe baza deplinei egalităţi, a tuturor statelor la rezolvarea problemelor majore ale omenirii, să contribuie la întărirea cursului spre destindere şi cooperare pe arena mondială. 13. Avînd in vedere gradul tot mai accentuat al interdependenţei statelor şi complexitatea marilor probleme ce confruntă omenirea, plenara reafirmă cu putere convingerea României că soluţionarea acestor probleme trebuie să fie rodul conlucrării întregii comunităţi mondiale, cu participarea egală în drepturi a tuturor ţărilor, indiferent de orinduirea socială, mărimea teritoriului şi a populaţiei, forţa economică sau militară. Totodată, plenara subliniază că o cerinţă de importanţă esenţială pentru adincirea procesului de destindere, pentru înfăptuirea dezarmării, abolirea practicilor imperialiste, pentru soluţionarea problemelor mari ale contemporaneităţii in concordanţă cu interesele popoarelor este participarea mai intensă a maselor populare la viaţa internaţională. In zilele noastre este un imperativ arzător ca opinia publică să-şi facă auzit glasul cu şi mai multă fermitate, ca popoarele lumii să-şi intensifice lupta pentru apărarea intereselor lor, să impună respectarea voinţei şi aspiraţiilor lor de libertate, pace şi progres. 14. Comitetul Central acordă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de Partidul Comunist Român pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate şi prietenie tovărăşească cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti. Numeroasele întîlniri şi contacte internaţionale ale partidului nostru, vizitele reciproce la diferite niveluri, schimburile de experienţă, declaraţiile comune semnate cu un mare număr de partide frăţeşti reprezintă expresii vii ale politicii profund internaţionaliste a Partidului Comunist Român de dezvoltare a colaborării şi întărire a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Plenara hotărăşte ca Partidul Comunist Român să acţioneze în continuare, cu consecventă, pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate in cadrul mişcării comuniste Internaţionale pe baza principiilor autonomiei fiecărui partid, elaborării de sine stătătoare a liniei politice, interne şi externe, a egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne, în spiritul stimei şi respectului reciproc. Această linie de activitate răspunde în cel mai înalt grad cerinţelor unităţii, intrucît aplicarea strictă a acestor principii reprezintă condiţia unei coeziuni noi, trainice a mişcării comuniste. 13. Plenara exprimă deplina sa aprobare faţă de acţiunile întreprinse de partidul nostru în vederea dezvoltării relaţiilor cu partidele socialiste şi social-democrate. Această activitate răspunde cerinţelor majore ale contemporaneităţii, care reclamă intensificarea colaborării intre comunişti şi socialişti, în vederea întăririi rolului tot mai important pe care îl joacă in lumea de astăzi clasa muncitoare şi organizaţiile sale politice. Plenara relevă cu satisfacţie dezvoltarea relaţiilor Partidului Comunist Român cu un număr însemnat de partide de guvernămînt din noile state independente, cu alte partide şi organizaţii democratice, progresiste din întreaga lume. Relevind consecvenţa cu care P.C.R. işi îndeplineşte rolul de detaşament activ al marelui front revoluţionar mondial, Plenara stabileşte ca partidul să urmeze in continuare linia dezvoltării mereu mai ample a colaborării cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, socialiste şi social-democrate, cu toate formaţiunile şi organizaţiile politice care se pronunţă pentru socialism şi comunism, pentru progres social, pentru apărarea intereselor fundamentale ale popoarelor, pentru pace, libertate şi înflorirea civilizaţiei umane. In spiritul unităţii dialectice dintre sarcinile dezvoltării economico-sociale interne şi îndatoririle internaţionaliste, plenara subliniază însemnătatea internaţională a marilor succese obţinute de poporul român in construcţia socialistă, care se bucură de un larg interes şi asigură creşterea continuă a prestigiului României in lume, demonstrind ce poate face un popor stăpin pe destinele sale, hotărît să depună toate eforturile pentru bunăstarea şi fericirea sa, pentru făurirea unei vieţi demne, libere şi independente. Plenara exprimă hotărîrea partidului de a desfăşura in continuare o activitate internaţională tot mai amplă, în vederea promovării mai departe a politicii externe stabilite de Congresul al X-lea, potrivit intereselor fundamentale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România, promovării cauzei socialismului şi comunismului în lume, împlinirii aspiraţiilor supreme de pace, bunăstare, libertate şi progres ale întregii umanităţi. SESIUNI A MARII A D NAŢIONALE Expunerea la proiectul de lege pentru adoptarea Planului national unic de dezvoltare economicosociala a Republicii Socialiste România, pe anul 1974 prezentată de tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării Tovarăşi deputaţi, tovarăşe deputate, Vă rog să-mi permiteți ca — din însărcinarea Consiliului de Miniştri — să prezint Marii Adunări Naţionale proiectul de lege pentru adoptarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974. Elaborarea planului s-a realizat cu participarea organelor de conducere colectivă din unităţile economice, printr-o strinsă conlucrare între întreprinderi, centrale, consiliile populare şi ministere. Un rol important pentru evidenţierea unor noi şi însemnate rezerve interne, care au contribuit la fundamentarea temeinică a propunerilor de plan, l-au avut adunările generale ale oamenilor muncii, intensa activitate politică şi organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid. Deciziile creşterii economice pe anul viitor au fost definitivate pe baza analizelor făcute in secţiunile şi in biroul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, la Consiliul de Miniştri, cu fiecare minister în parte, precum şi a indicaţiilor date pe întregul parcurs de elaborarea planului de către Comitetul Executiv al Comitetului Central. In forma în care vă este prezentat proiectul planului pe 1974 a fost aprobat în unanimitate de Plenara comună a Comitetului Central al Partidului și a Consiliului Suprem al Dezvoltării, care au apreciat că el asigură transpunerea in viaţă a directivelor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. Aş vrea să subliniez, tovarăşi, că întreaga activitate de elaborare a planului s-a realizat sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndrumările şi soluţiile date de secretarul general al partidului au fost determinante pentru proiectarea planului în concordanţă cu cerinţele accelerării progresului economico-social şi ridicării nivelului de viaţă al poporului român. Stimaţi tovarăşi, Programele pe anul viitor ţin seama de realizările obţinute in primii trei ani ai actualului cincinal. In aceşti ani, dezvoltarea potenţialului economic a avut loc în condiţiile perfecţionării şi modernizării structurilor economice. A fost intensificată acţiunea de reînnoire a producţiei şi de valorificare superioară a resurselor ţării, a sporit eficienţa schimburilor externi». Pe baza creşterii producţiei industriale şi agricole, a întregii producţii materiale, precum şi a productivităţii muncii, venitul naţional a sporit intr-un ritm mediu de 11,3 la sută, ceea ce a permis înfăptuirea unui vast program de investiţii, punerea in funcţiune a unui număr important de obiective economice şi sociale, concomitent cu ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Planul pe anul 1974 asigură continuarea acestui mers ascendent al economiei naţionale, al întregii societăţi. Toate ramurile producţiei materiale se vor dezvolta în ritmuri înalte. In plan se reflectă orientările date de conducerea partidului cu privire la utilizarea mai intensă a capacităţilor de producţie, dirijarea efortului de investiţii în primul rind spre dotarea cu maşini şi utilaje ; asigurarea unei înalte eficienţe a produselor din economie; îmbunătăţirea bazei materiale a planului în condiţiile reducerii mai accentuate a consumului de ■ materii prime, materiale şi energie ; formarea şi ridicarea calificării cadrelor ; accelerarea procesului de modernizare a producţiei prin aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi a tehnologiilor înalte. Corolarul acestor orientări îl constituie consolidarea bazei materiale a întregii dezvoltări economico-sociale ; întărirea finanţelor ţării şi a monedei naţionale ; intensificarea participării României la circuitul economic mondial şi echilibrarea balanţei de plăţi externe ; creşterea substanţială a venitului naţional ; îndeplinirea cu succes a sarcinilor cincinalului în domeniul creşterii nivelului de trai material şi cultural al poporului. Stimaţi tovarăşi deputaţi, In vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute in plan, a fost asigurati baza materială necesară pentru desfăşurarea in bune condiţiuni a producţiei industriale şi agricole, a investiţiilor, a comerţului interior şi exterior, a tuturor activităţilor economice şi social-culturale. Resursele materiale au fost dimensionate în concordanţă cu nivelele şi structura producţiei, pe baza unor analize aprofundate, efectuate de către colective largi din ministere, centrale, întreprinderi şi organe locale. Aceste analize au mers pînă la produs sau grupe de produse, au evidenţiat noi posibilităţi pentru accentuarea reducerii consumurilor de materii prime, materiale şi energie în economie. In domeniul energeticii, planul pune în faţa întregului nostru popor sarcina de a raţionaliza şi economisi energia electrică şi combustibilii. In acest cadru, se prevede ,în 1974, comparativ cu anul 1973, o reducere a consumurilor specifice cu 11 la sută la combustibil şi 9 la sută la energia electrică. S-a acţionat pentru reducerea consumurilor din activitatea industrială şi de transporturi, ca şi a pierderilor din sistemul energetic, îmbunătăţirea randamentelor termice, perfecţionarea structurii sortimentale a producţiei şi raţionalizarea iluminatului public şi casnic, întreprinderile şi centralele, consiliile populare şi ministerele, împreună cu Ministerul Aprovizionării şi Comitetul de Stat al Planificării, trebuie să realizeze în continuare, pe parcursul executării planului, noi reduceri ale consumurilor de combustibili şi energie electrică, să exercite un control riguros asupra respectării hotărîrilor Comitetului Executiv, ale Consiliului de Stat și ale guvernului. Echilibrul material stabilit în procesul de elaborare a planului impune o riguroasă disciplină în fiecare unitate și pe întregul parcurs al execuţiei programelor noastre. In acest scop, se impune ca ministerele, centralele şi întreprinderile să urgenteze încheierea contractelor economice de aprovizionare şi desfacere ; să ia măsuri pentru reproiectarea produselor şi tehnologiilor cu consumuri exagerate ; să asigure încă din prima zi a planului realizarea produc ţiei fizice în structura sortimentală stabilita, livrarea ritmică a materiilor prime şi semifabricatelor, încadrarea strictă in consumurile specifice pentru fiecare produs şi reper în parte. Trebuie să fie aplicate cu fermitate prevederile legii. Depășirile de producție vor fi admise numai în cazul cînd este asigurată aprovizionarea, iar mărfurile respective au desfacere certă, îndeosebi la export. Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale, Ministerul Finanţelor împreună cu celelalte organe centrale şi ministere, au datoria să urmărească permanent modul in care se realizează aprovizionarea unităţilor, să intervină operativ pentru asigurarea necesarului de materii prime şi materiale, pentru eliminarea cauzelor care duc la formarea de stocuri supranormative, în scopul desfăşurării normale a proceselor de producţie, a activităţii economice. Tovarăşi şi tovarăşe, Ritmul de creştere a producţiei industriale din 1974 faţă de 1973 este de 16,7 la sută, este cel mai înalt ritm din ultimele două decenii. Creşteri mai susţinute se prevăd in industria chimică, construcţia de maşini şi industria uşoară. Drept urmare, în anul 1974 Industria va contribui cu 68 la sută la formarea venitului naţional şi cu aproximativ două treimi la dotarea economiei cu maşini şi utilaje. Un accent deosebit se pune pe aspectele calitative ale dezvoltării industriale. Astfel, modernizarea in continuare a structurii industriale se reflectă în dinamica mai rapidă a unor subramuri, grupe de produse şi produse cu tehnicitate ridicată, cum sunt electrotehnica şi electronica, oţeluri speciale, maşini-unelte, utilaje tehnologice, mijloace de automatizare, fibre şi fire sintetice, produse ale chimiei de sinteză fină şi altele. îndeplinirea acestor sarcini este susţinută prin programul de cercetare ştiinţifică şi tehnologică de proiectare, care orientează activitatea institutelor specializate şi a sectoarelor de concepţie din unităţile productive in direcţia modernizării şi înnoirii producţiei. In anul viitor, mai mult de o treime din sporul de producţie industrială urmează să se obţină pe seama noilor capacităţi care vor intra in funcţiune. Se impune ca organele colective de conducere din întreprinderi şi centrale să ia măsuri hotărîte pentru creşterea gradului de încărcare a capacităţilor existente şi folosirea intensivă a întregului potenţial tehnico-productiv. In aceeaşi direcţie, ministerele şi centralele, îndeosebi in construcţia de maşini, trebuie să acţioneze pentru extinderea cooperării şi specializării in producţie, tipizarea produselor, concentrarea capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă in unităţi puternice, extinderea fabricaţiei de serie mare. Va trebui să creăm o opinie de masă, pînă la secţie şi loc de muncă, in rîndul tuturor salariaţilor, pentru întreţinerea cu grijă a maşinilor-unelte, a utilajelor şi instalaţiilor, executarea in cele mai bune condiţii a reparaţiilor, folosirea integrală a tiranului de lucru, întărirea disciplinei în producţie. Proiectul de plan prevede creşteri însemnate ale producţiei agricole, care ţin seama de rezervele existente în acest sector, precum şi de fondurile sporite alocate pentru lărgirea şi modernizarea bazei materiale a agriculturii. In acest fel, agricultura — ramură importantă a economiei româneşti — işi va spori contribuţia la creşterea venitului naţional, la mai buna aprovizionare a populaţiei şi a producţiei, la satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei. Pentru îndeplinirea acestor obiective trebuie să se asigure cit mai buna folosire şi gospodărire a pămîntului — unul din bunurile de cel mai mare preţ al naţiunii noastre. Este imperios necesar să se limiteze cu stricteţe scoaterea terenurilor din circuitul agricol, să se ia măsuri pentru a se reda agriculturii noi suprafeţe şi pentru a se realiza integral programul de îmbunătăţiri funciare. Sarcinile de plan la producţia agricolă vegetală au fost stabilite cu organele locale, urmărindu-se amplasarea cit mai judicioasă a culturilorpe zone şi unităţi agricole, utilizarea iraţională a suprafeţelor amenajate pentru irigaţii. Planul prevede îmbunătăţirea structurii culturilor, în vederea creşterii producţiei de cereale şi a plantelor tehnice ; se prevede, de asemenea, sporirea producţiei de legume şi fructe. Fondurile alocate pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii asigură mărirea parcului de maşini şi tractoare. S-au prevăzut măsuri pentru completarea sistemei actuale de maşini agricole necesare mecanizării lucrărilor de pregătire a solului, de administrare a îngrăşămintelor, de semănat şi stringerea recoltelor. Totodată, s-au asigurat cantităţi sporite de îngrăşăminte şi alte substanţe chimice. Unităţile din agricultură trebuie să acorde o grijă deosebită folosirii bazei materiale în vederea realizării recoltelor prevăzute. In zootehnie, eforturile trebuie orientate in primul rînd spre realizarea efectivelor planificate, îmbunătăţirea calităţii şeptelului, obţinerea de randamente superioare la producţia animalieră. Se impune o preocupare deosebită pentru asigurarea bazei furajere, utilizarea cit mai eficientă a suprafeţelor de păşuni şi fineţe naturale, punerea in funcţiune a tuturor capacităţilor prevăzute în plan pentru producerea furajelor proteice. Atît în întreprinderile agricole de stat cit şi în cooperativele agricole de producţie, vor trebui luate măsuri pentru gospodărirea raţională a furajelor. In concordanţă cu necesităţile dezvoltării economiei naţionale şi cu cerinţele populaţiei, volumul transporturilor de mărfuri va creşte cu 10,8 la sută, iar cel de călători cu 8 la sută. Planul asigură mijloacele pentru dotarea și modernizarea transportului feroviar, auto, naval și aerian. In vederea utilizării mai bune a mijloacelor de transport și reducerii cheltuielilor, vor trebui luate măsuri pentru optimizarea fluxurilor de transport, reducerea parcursului mărfurilor, intensificarea acţiunii de mecanizare a operaţiilor de încărcare şi descărcare, de containerizare. Stimaţi tovarăşi, Programul de investiţii din fondurile statului este cu peste 20,7 la sută trai mare decit în anul 1973. Aplicind indicaţiile conducerii superioare, a fost redusă ponderea lucrărilor de construcţii-montaj in totalul investiţiilor şi a fost concentrat efortul spre dotarea cu maşini şi utilaje a suprafeţelor existente, ceea ce creează condiţii pentru introducerea mai rapidă în circuitul economic a noi capacităţi de producţie. Planul prevede darea în funcţiune a circa 450 capacităţi industriale şi 85 de capacităţi agrozootehnice importante, astfel incit pînă la sfîrşitul anului vom ajunge la un volum de fonduri fixe de peste 1 000 de miliarde lei. Pentru a asigura folosirea eficientă a fondurilor de investiţii se cer luate măsuri ferme in vederea respectării prevederilor înscrise în plan privind asigurarea documentaţiilor de investiţii pentru fiecare obiectiv in parte , încheierea de urgenţă a contractării utilajelor tehnologice, livrarea acestora în cele mai bune condiţii de calitate şi la termenele stabilite. Pe fiecare şantier trebuie luate măsuri pentru asigurarea forţei de muncă calificată şi a tuturor condiţiilor materiale necesare desfăşurării ritmice a lucrărilor, executării ireproşabile a montajului şi a probelor tehnologice, în vederea intrării în producţie a fiecărei capacităţi potrivit prevederilor de plan. Pe întregul parcurs al executării investiţilor, se impune o conlucrare permanentă între proiectanţi, titulari de investiţii, constructori, producători de maşini şi utilaje, in vederea realizării exemplare a fiecărei faze — de la elaborarea documentaţiilor. . fiAă la recepţionarea noilor obiective şi atingerea parametrilor tehnico-ecomomici proiectaţi. Tovarăşi deputaţi, Dezvoltarea accelerată a producţiei in toate rapturile economiei naţionale, progresele realizate in modernizarea producţiei şi tehnologiilor de fabricaţie fac posibilă creşterea volumului şi eficienţei comerţului exterior al României, în orientarea comerţului exterior, se prevede lărgirea în continuare a schimburilor economice, a colaborării şi cooperării cu ţările membre ale C.A.E.R. — pe baza Programului Complex — promovarea relaţiilor economice cu toateţările socialiste, precum şi cu celelalte ţări ale lumii, în conformitate cu principiile politicii externe ale partidului şi statului nostru. Exportul ţării noastre — calculat în preţuri curente — urmează să crească in 1974 cu 43,5 la sută faţă de anul 1973. Ministerele, centralele şi întreprinderile au obligaţia să asigure nominalizarea şi contractarea neinfirmiată a întregului volum de export : livrarea mărfurilor la termenele şi de calitatea cerută pe pieţele externe , să acţioneze cu hotărîre pentru sporirea eficienţei exportului. Trebuie să se urmărească îndeaproape evoluţia pieţei externe, să se analizeze periodic rezultatele obţinute şi să se asigure valorificarea optimă a fondului de marfă pentru export. Pentru asigurarea bazei materiale a planului se prevede, de asemenea, o creştere însemnată a importurilor de materii prime, materiale, maşini, utilaje şi alte produse. Exprimată în preţuri curente, această creştere este de 38,8 la sută în 1974 faţă de 1973. In mai mare măsură decit in anii anteriori, planul concretizează importurile pe produse fizice şi acţiuni. Pentru buna gospodărire a fondurilor valutare, se impune să se urgenteze acţiunea de specificare şi de contractare a acestor importuri. Pe fiecare categorie de produse se va stabili o răspundere unică, indiferent de subordonarea departamentală a beneficiarilor. In desfăşurarea operaţiilor de import şi export, atit producătorii cit şi unităţile comerciale trebuie să manifeste o mai înaltă exigenţă pentru îndeplinirea riguroasă a prevederilor de plan, condiţie fundamentală a ridicării eficienţei comerţului nostru exterior. In acelaşi timp, se impune o activitate intensă pentru încheierea de contracte pe termen lung, pentru asigurarea unor surse certe de aprovizionare şi pieţe de desfacere. In planul pe anul 1974 se acordă un loc însemnat acţiunilor de cooperare economică internaţională, alocîndu-se mijloacele materiale şi financiare necesare participării la constituirea de societăţi mixte şi la alte acţiuni de cooperare. Este necesar ca ministerele să ia măsuri pentru creşterea operativităţii în tratarea şi încheierea de noi acţiuni de cooperare economică, industrială şi tehrico-ştiinţifică, care să permită extinderea bazei de aprovizionare cu materii prime, să stimuleze schimbul de produse, să contribuie la accelerarea progresului tehnic. Tovarăşi şi tovarăşe, Concentrarea eforturilor în zona indicatorilor de eficienţă este cu atît mai necesară, cu cit aici se dă bătălia principală pentru creşterea rapidă a venitului naţional, pentru crearea resurselor necesare dezvoltării economice, in ritmuri susţinute şi pe această bază ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Planul pe anul viitor prevede o mai bună gospodărire a potenţialului productiv, care se reflectă in reducerea cheltuielilor de producţie, îndeosebi a celor materiale. In industria republicană cheltuielile la 1 000 lei producţie-marfă se vor reduce de la circa 848, 9 lei, la 825,5 lei, patru cincimi din această reducere urmînd să se realizeze pe seama micşorării cheltuielilor materiale de producţie. Este necesar să acţionăm mai energic pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale şi energie ; folosirea mai bună a fondurilor fixe ; ridicarea calităţii producţiei ; lichidarea risipei şi a tuturor cheltuielilor neeconomice. Ministerele, centralele şi întreprinderile, împreună cu Ministerul de Finanţe şi Comitetul de Stat al Planificării trebuie să analizeze eficienţa economică a fiecărui produs şi să stabilească soluţii pentru creşterea rentabilităţii, pentru instituirea unui sever regim de economii în gestiunea economică. In vederea ridicării eficienţei economice, planul prevede creşterea productivităţii muncii in industrie cu 9,6 la sută, iar în construcţii cu 8 la sută. Realizarea acestui obiectiv este de o deosebită importanţă pentru creşterea noastră economică, impune imfăptuirea în fiecare întreprindere, centrală şi minister a programelor de măsuri stabilite prin plan pentru extinderea mecanizării şi automatizării; perfecţionarea continuă a organizării producţiei şi a muncii. O atenţie deosebită se cere acordată recrutării şi pregătirii muncitorilor calificaţi, a cadrelor de tehnicieni şi specialişti, in raport cu exigenţele sporite ala procesului de producţie, cu necesităţile punerii in funcţiune a noilor obiective prevăzute, întreprinderile, centralele şi ministerele, trebuie să înfăptuiască programul de calificare pe meserii şi cu precădere a celor deficitare. Tovarăşi deputaţi, Opţiunile creşterii economice pe anul viitor sunt o dovadă grăitoare a politicii partidului nostru de repartizare judicioasă a venitului naţional între fondul de dezvoltare şi fondul de consum. Ele dau expresie faptului că asigurarea unei rate înalte a acumulării se manifestă ca un factor propulsor al progresului economico-social, se dovedește temelia sigură a unor măsuri succesive de ridicare a nivelului de trai al clasei muncitoare și al întregului nostru nonm (Continuare in pag. a 4-at , I . V