România Liberă, mai 1974 (Anul 32, nr. 9180-9206)
1974-05-01 / nr. 9180
....I ă GIU MUNCH Ne umple tar&ş! Inimile de B B B bucurie Zîntiiul de mai. Cole-B M m brăm din nou, la ceasul rege-BeB B uerării perpetui a naturii, forţa O supremă care edifică existenta B B B materială şi spirituală a urna-B ■ W* nităţii — munca. Ne reinnoim. • TM de ziua Armindenului proletar, legământul de solidaritate internaţionalişti cu muncitorii de pretutindeni, cu cei ce luptă pentru o viaţă mai bună, pentru libertate şi dreptate socială, pentru progres, pentru pace, pentru socialism. Din zarea Istoriei, din anii existenţei şi prăznuirii sale, 1 Mai vine încărcat cu vechi simboluri pe care le cinsteşte, la unison, întreaga suflare muncitorească a planetei. Dar această moştenire tradiţională işi adaugă, de fiecare dată, noi sensuri, noi reverberaţii chemate să atribuie zilei freamătul vibrant al contemporaneităţii, efigia ardentă a vremii, amprenta distinctă a locului. Pentru noi, românii, Ziua muncii din această primăvară este marcată de cele două mari evenimente de referinţă ale anului : a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al P.C.R. Ofranda de înfăptuiri, cărora, din îndemnul unei alese tradiţii ne-am obişnuit să le facem bilanţul cu prilejul acestei zile, traduce cu o amplitudine nemaiîntilnită eforturile întregului popor pentru realizarea grandiosului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ca să cinstească aşa cum se cuvine sărbătoarea muncii libere şi-au concentrat întreaga lor energie şi pricepere muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate. Celebrind Ziua muncii suntem îndemnaţi să evocăm mutaţiile fundamentale intervenite in însăşi accepţia pe care o atribuim cuvîntului muncă, acestei activităţi omeneşti vitale, despre care un mare scriitor român spunea că înseamnă „pulsul de viaţă al omenirii“. Trăim într-o vreme cînd munca vrednică de cinste şi de laudă a încetat de mult să mai fie simplă cheltuire de forţă, finalizată intr-un produs util, şi a devenit o activitate complexă şi multilaterală, implicind, dincolo de consumul de energie şi indeminare, inteligenţă, pasiune, responsabilitate şi, in primul rînd, ştiinţă. „Problema centrală a dezvoltării noastre industriale este dezvoltarea rapidă a tehnicii, ridicarea nivelului calitativ al producţiei", spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire a activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale. Un succes în muncă se legitimează astăzi ca atare, este susceptibil să onoreze semnificaţia unei zile festive şi însăşi noţiunea pe care o reprezintă numai atunci cînd corespunde la toţi parametrii etalonului de aur al calităţii şi eficienţei. Iată de ce, continuare firească a strălucitelor tradiţii de muncă şi de eroism ale clasei noastre muncitoare, succesele calitative constituie mindria justificată a atîtor fabrici, uzine, unităţi agricole, instituţii ştiinţifice care, în onoarea zilei de 1 Mai, ca ţi in atîtea alte prilejuri, au obţinut rezultate remaarcabile. , Sub semnul aceleiaşi preocupări pentru calitate întîmpină ziua de 1 Mai şi oamenii muncii de la sate. Obiectivele activităţii pe care o desfăşoară in prezent harnica noastră ţărănime izvorăsc din vastul program trasat recent de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole : folosirea raţională a pămîntului, a tuturor mijloacelor de producţie, promovarea pe scară largă a agriculturii înaintate, a experienţei fruntaşilor, în scopul sporirii substanţiale a producţiei, creşterii eficienţei economice în toate sectoarele agriculturii. Ziua muncii se desfăşoară anul acesta sub semnul dinamismului creator, marcat de transpunerea în viaţă a măsurilor chemate sa perfecţioneze organizarea şi conducerea vieţii social-economice, să îmbunătățească metodele și stilul de muncă în toate sectoarele de activitate. Aceste măsuri, corespunzătoare stadiului de dezvoltare în care ne aflăm, sunt chemate sa asigure funcționalitatea sporită a tuturor compartimentelor mecanismului nostru social, dezvoltarea și adincirea democraţiei socialiste, înaintarea României pe calea progresului. Tot ce se înfăptuieşte în România, întreaga activitate a partidului şi statului, toate hotărîrile şi măsurile adoptate în scopul ridicării muncii la coeficientul celui mai înalt randament, al maximei eficienţe, este chemat să slujească în primă şi în ultimă instanţă omului — suprema valoare a societăţii noastre. Omului de astăzi şi celui de mîine, omului cu un nou orizont de înţelegere a relaţiilor sociale, a fenomenelor dezvoltării omenirii, participantului activ şi responsabil la făurirea întregii avuţii materiale şi spirituale a societăţii. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ne îndeamnă să evocăm şi în această împrejurare politica externă a partidului şi statului nostru, politică pe deplin corespunzătoare intereselor fundamentale ale poporului român şi intereselor generale ale cauzei socialismului în lume, păcii şi colaborării între popoare. Succesele pe care poporul român, în frunte cu partidul nostru comunist, le obţine in făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, constituie o contribuţie de mare însemnătate la cauza socialismului în lume, la afirmarea forţelor progresului şi păcii. ...Este ceasul prodigioasei eflorescenţe a naturii. Este 1 Mai ziua cînd aducem omagiu muncii, ziua cînd ne regăsim mindri de toate cite am făcut prin munca noastră continua de ridicare a patriei pe culmile civilizaţiei socialiste, sub steagul Partidului Comunist Român, strins uniţi în jurul bărbatului pe care, cu sentimente de dragoste, stimă şi recunoştinţă, poporul întreg l-a Învestit la începutul acestei primăveri, în demnitatea de Preşedinte al ţării, iubitul nostru tovarăş Nicolae Ceauşescu. " -4*- grupului de ziarişti finlandezi După cum s-a anunţat tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit la 29 aprilie pe Erkki Pennanen, corespondent la Viena al ziarului finlandez „Helsingin Sanomat", Jaakko Lensu, redactor politic la ziarul „Suomen Sosialidemokraatti", Jarkko Sauli, redactor politic la Agenţia finlandeză de ştiri S.T.T. cărora Ie-a acordat un interviu. ÎNTREBARE : Cum apreciaţi dumneavoastră, domnule preşedinte, rolul ţărilor mici în politica Internaţională ? RĂSPUNS : România porneşte de lafaptul că la soluţionarea marilor probleme ale lumii contemporane trebuie să participe, pe baza deplinei egalităţi, toate ţările, indiferent de mărimea lor. Desigur, recunoaştem rolul pe care-l au ţările mari în viaţa internaţională, dar, totodată, considerăm că astăzi nici o problemă a vieţii internaţionale nu se poate soluţiona în mod corespunzător, în interesul tuturor naţiunilor, decât cu participarea activă a tuturor statelor. De aceea, considerăm că ţările mici şi mijlocii trebuie să fie tot mai active pentru a contribui la găsirea soluţiilor corespunzătoare problemelor care confruntă omenirea, la realizarea unei politici de colaborare şi de pace intre toate naţiunile lumii. ÎNTREBARE : Care este poziţia României faţă de conferinţa pentru securitate europeană şi ce efecte credeţi că va avea aceasta asupra relaţiilor viitoare din Europa ? RĂSPUNS : Anul acesta se împlinesc 8 ani de cînd conducătorii de partid şi de stat din ţările socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, reuniţi la Bucureşti, au lansat chemarea pentru o conferinţă europeană. In toţi aceşti ani, România a participat activ la dezvoltarea colaborării cu toate statele europene pentru realizarea Înţelegerii cu privire la începerea lucrărilor Conferinţei general-europene. După cum se ştie, am participat activ la lucrările preliminare şi la prima fază a conferinţei, care s-au desfăşurat la Helsinki. Participăm activ la lucrările de la Geneva, animaţi de dorinţa de a ajunge la realizarea unor asemenea înţelegeri care să aşeze relaţiile dintre statele europene pe principii noi, de egalitate, de respect , şi care să deschidă perspectiva unei largi colaborări multilaterale, să dea fiecărei naţiuni sentimentul unei mai depline securităţi, să excludă în viitor folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa între statele europene. Pornind de aici, apreciem că sunt reale posibilităţi ca in acest an să se încheie cu succes conferinţa general-europeană şi ne şi pregătim să participăm la Helsinki la faza ultimă a conferinţei, pe care o dorim la nivelul cel mai înalt. După părerea noastră, încheierea cu succes a conferinţei general-europene va marca un moment de importanţă istorică nu numai pentru continentul nostru, dar şi pentru întreaga lume, exercitînd o influență pozitivă asupra politicii de destindere şi colaborare între toate statele lumii. ÎNTREBARE : Cum vedeţi, domnule preşedinte, viitorul (Continuare în pag. a 2-a) Victor Tulbure In suflete, ca un torent de mai, Ni te reverşi o, patrie! întreagă! Ce dulce este gura ta de rai Din care prindem aripă şi vlagă! Pe glia ta stejarii falnici cresc Nestăviliţi de-al vremii crîncen cariu Iar spicele din brazde izbucnesc Mai ’nalte decit lăncile lui Dariu! îşi află visul împlinit contur In cîntece, în muguri, in metale, Suind ca o columnă in azur Cetatea vie-a măreţiei talel Ca în balada unui zbucium sfînt Străbunul Meşter împăcat s-adoarmă Ştiind că zborul nu-i mai este frînt, Ştiind că zidu-n veci nu se mai darmă! romor mi Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE MUNCA ESTE AŞEZATA ÎN ROMÂNIA SOCIALISTĂ PE PIEDESTALUL CELUI MAI ÎNALT TITLU DE MINORIE, DE NOBLEŢE NICOLAE CEAUŞESCU ÎNTRECEREA In cifre şi performante 150 milioana 1st producţie fllobala şi 450 milioane Iul producţie maifd peste __ prevederile planului în Indusna Capitalei Colectivele de oameni al muncii din industria Capitalei, angajaţi in întrecerea pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, au realizat peste prevederile de plan o producţie globală în valoare de 350 milioane lei şi o producţie marfă de aproape 450 milioane lei. Zestrea industrială a Bucureştiului s-a îmbogăţit în acest an cu 15 noi capacităţi de producţie. Record depăşit de minerii Motrului MOTRU (coresp. R.I. — I. Becheru) Minerii din brigada lui Ştefan Vintilă de la Exploatarea minieră Lupoaia, bazinul carbonifer Motru, încheie cea de a 4-a lună a anului cu un nou record naţional de avansare în galerie. Este vorba de o înaintare lunară în galerie de 820 m. 1. Vechiul record, 806 metri, a fost stabilit la exploatarea Horfişti din acelaşi bazin. Ciment cu calităţi superioare Un colectiv al Institutului de cercetări şi proiectări pentru lianţi şi azbociment a realizat un nou tip de ciment folosit la construcţia de drumuri şi piste pentru aeroporturi. Datorită caracteristicilor sale superioare — rezistenţă, contracţie şi permeabilitate —, produsul respectiv permite obţinerea unor însemnate avantaje de ordin tehnic şi economic. Astfel,prin reducerea dozajului de ciment la un kilometru de şosea se realizează o economie de 9 000 lei. Acest tip de ciment va fi folosit cu începere din acest an la lucrările de modernizare a peste 1 000 kilometri de drumuri, precum şi la investiţiile care vizează sporirea capacităţii de trafic a unor aeroporturi. 2,1 milioane hectare semănate cu porumb Şi lucrătorii ogoarelor şi-au concentrat forţele pentru a grăbi semănatul culturilor şi în special a porumbului, cultura cu ponderea cea mai mare în actuala campanie. Dovadă în acest sens sunt cele peste 2,1 milioane ha care au primit săminţa, cea ce înseamnă 93 la sută din suprafeţele prevăzute în unităţile de stat şi 88 la sută în cele cooperatiste. Pînă acum, au anunţat terminarea acestei lucrări, — dacă ne referim numai la suprafeţele stabilite la începutul campaniei — 15 trusturi judeţene ale întreprinderilor agricole de stat şi unităţile cooperatiste din 9 judeţe. Semănatul s-a încheiat pe întreaga suprafaţă prevăzută iniţial (unităţi de stat şi cooperatiste) în judeţele Galaţi, Brăila, Mehedinţi, Satu Mare, Tulcea, Dolj, Ialomiţa, Argeş şi Vrancea. în prezent, în toate unităţile care au terminat însămînţatul porumbului pe terenurile rezervate acestei culturi la Începerea campaniei, lucrarea se continuă, însămînţîndu-se suprafeţe suplimentare. In ultimul timp a intrat în actualitate semănatul orezului (în Brăila, Ilfov, Timiş, Ia(Continuare in pag. a 2-a) PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia cambodgiana, condusă de viceprim-ministrul Khieu Samphan Marţi, 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru şi ministrul apărării naţionale al G.R.U.N.C., comandantul şef al forţelor armate populare de eli(Continuare In pag. a S-a) mm M I Mam »■ ■ „ Toastul preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Domnule viceprim-ministru şi comandant şef al forţelor de eliberare, Stimati prieteni din Cambodgia, Aş dori, încă o dată, să exprim satisfacţia mea, a conducerii de partid şi de stat române pentru relaţiile de colaborare şi prietenie dintre popoarele noastre, dintre guvernul României socialiste şi Guvernul Regal de Uniune Naţională, in frunte cu prinţul Norodom Stank. Poporul nostru, Partidul Comunist Român şi guvernul român au sprijinit Întotdeauna lupta de eliberare naţională a poporului cambodgian împotriva clicii reacționare a lui Lon Noi şi au acor(Continuare In pag. a I-a) Toastul viceprim-ministrului KHIEU SAMPHAN Stimate domnule Nicolae Ceauşescu, conducător respectat şi iubit al poporului român, Excelenţele voastre prezente aici, Cuvintele extrem de călduroase rostite de Excelenţa Sa, domnul Nicolae Ceauşescu, la adresa poporului nostru, la adresa forţelor armate de eliberare naţională, le-am ascultat cu deosebită emoţie. Permiteţi-mi, încă o dată, să exprim mulţumirile noastre cele mai călduroase Excelenţei Sale, domnului Nicolae Ceauşescu, şi tuturor distinşilor conducători ai Republicii Socialiste România, România este una din primele țări socialiste (Continuare in pag. a 2-a) Vicepremierul pentru probleme economice al guvernului sirian Preşedintele Republicii Socialista România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 30 aprilie, pe vicepremierul pentru probleme economice al guvernului sirian, Mohamed Haydar, care face o vizită în tara noastră. Ea primire a participat Ion Păran, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice Internaţionale. Vicepremierul guvernului sirian a transmis preşedintelui (Continuare In pag. a 2-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE A AMBASADORULUI ECUADORULUI In ziua de 30 aprilie a.c. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Enrique Sanchez Barona care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Ecuador în ţara noastră. (In pagina a 5-a, cuvintările rostite)