România Liberă, mai 1974 (Anul 32, nr. 9180-9206)

1974-05-01 / nr. 9180

....I ă GIU MUNCH Ne umple tar&ş! Inimile de B B B bucurie Zîntiiul de mai. Cole-B M m brăm din nou, la ceasul rege-BeB B uerării perpetui a naturii, forţa O supremă care edifică existenta B B B materială şi spirituală a urna-B ■ W* nităţii — munca. Ne reinnoim. • TM de ziua Armindenului proletar, legământul de solidaritate inter­naţionalişti cu muncitorii de pretutindeni, cu cei ce luptă pentru o viaţă mai bună, pentru libertate şi dreptate socială, pentru progres, pentru pace, pentru socialism. Din zarea Istoriei, din anii existenţei şi prăz­­nuirii sale, 1 Mai vine încărcat cu vechi sim­boluri pe care le cinsteşte, la unison, întreaga suflare muncitorească a planetei. Dar această moştenire tradiţională işi adaugă, de fiecare dată, noi sensuri, noi reverberaţii chemate să atribuie zilei freamătul vibrant al contem­poraneităţii, efigia ardentă a vremii, amprenta distinctă a locului. Pentru noi, românii, Ziua muncii din această primăvară este marcată de cele două mari eve­nimente de referinţă ale anului : a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fas­­cist şi Congresul al XI-lea al P.C.R. Ofranda de înfăptuiri, cărora, din îndemnul unei alese tradiţii ne-am obişnuit să le facem bilanţul cu prilejul acestei zile, traduce cu o amplitudine nemaiîntilnită eforturile întregului popor pentru realizarea grandiosului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ca să cinstească aşa cum se cuvine sărbătoarea muncii libere şi-au concentrat în­treaga lor energie şi pricepere muncitorii, ţă­ranii, intelectualii, toţi oamenii muncii fără de­osebire de naţionalitate. Celebrind Ziua muncii suntem­ îndemnaţi să evocăm mutaţiile fundamentale intervenite in însăşi accepţia pe care o atribuim cuvîntului muncă, acestei activităţi omeneşti vitale, despre care un mare scriitor român spunea că în­seamnă „pulsul de viaţă al omenirii“. Trăim într-o vreme cînd munca vrednică de cinste şi de laudă a încetat de mult să mai fie simplă cheltuire de forţă, finalizată intr-un produs util, şi a devenit o activitate complexă şi multilate­rală, implicind, dincolo de consumul de ener­gie şi indeminare, inteligenţă, pasiune, res­ponsabilitate şi, in primul rînd, ştiinţă. „Proble­ma centrală a dezvoltării noastre industriale este dezvoltarea rapidă a tehnicii, ridicarea ni­velului calitativ al producţiei", spunea tovară­şul Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire a activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale. Un succes în muncă se le­gitimează astăzi ca atare, este susceptibil să onoreze semnificaţia unei zile festive şi însăşi noţiunea pe care o reprezintă numai atunci cînd corespunde la toţi parametrii etalonului de aur al calităţii şi eficienţei. Iată de ce, continuare firească a strălucitelor tradiţii de muncă şi de eroism ale clasei noastre muncitoare, succesele calitative constituie mindria justificată a atîtor fabrici, uzine, unităţi agricole, instituţii ştiinţi­fice care, în onoarea zilei de 1 Mai, ca ţi in atî­­tea alte prilejuri, au obţinut rezultate remaar­­cabile. , Sub semnul aceleiaşi preocupări pentru cali­tate întîmpină ziua de 1 Mai şi oamenii mun­cii de la sate. Obiectivele activităţii pe care o desfăşoară in prezent harnica noastră ţărănime izvorăsc din vastul program trasat recent de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la conferinţa pe ţară a ca­drelor de conducere din unităţile agricole : fo­losirea raţională a pămîntului, a tuturor mij­loacelor de producţie, promovarea pe scară lar­gă a agriculturii înaintate, a experienţei frun­taşilor, în scopul sporirii substanţiale a produc­ţiei, creşterii eficienţei economice în toate sec­toarele agriculturii. Ziua muncii se desfăşoară anul acesta sub semnul dinamismului creator, marcat de trans­punerea în viaţă a măsurilor chemate sa per­fecţioneze organizarea şi conducerea vieţii so­­cial-economice, să îmbunătățească metodele și stilul de muncă în toate sectoarele de activi­tate. Aceste măsuri, corespunzătoare stadiului de dezvoltare în care ne aflăm, sunt chemate sa asigure funcționalitatea sporită a tuturor com­partimentelor mecanismului nostru social, dez­voltarea și adincirea democraţiei socialiste, înaintarea României pe calea progresului. Tot ce se înfăptuieşte în România, întreaga activitate a partidului şi statului, toate hotărî­­rile şi măsurile adoptate în scopul ridicării muncii la coeficientul celui mai înalt randa­ment, al maximei eficienţe, este chemat să slu­jească în primă şi în ultimă instanţă omului — suprema valoare a societăţii noastre. Omului de astăzi şi celui de mîine, omului cu un nou ori­­zont de înţelegere a relaţiilor sociale, a fenome­nelor dezvoltării omenirii, participantului activ şi responsabil la făurirea întregii avuţii mate­riale şi spirituale a societăţii. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ne îndeamnă să evocăm şi în această împrejurare politica externă a partidului şi statului nostru, politică pe deplin corespunză­toare intereselor fundamentale ale poporului ro­mân şi intereselor generale ale cauzei socialis­mului în lume, păcii şi colaborării între po­poare. Succesele pe care poporul român, în frunte cu partidul nostru comunist, le obţine in făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate, constituie o contribuţie­ de mare însem­nătate la cauza socialismului în lume, la afir­marea forţelor progresului şi păcii. ...Este ceasul prodigioasei eflorescenţe a na­turii. Este 1 Mai ziua cînd aducem omagiu muncii, ziua cînd ne regăsim mindri de toate cite am făcut prin munca noastră continua de ridicare a patriei pe culmile civilizaţiei socia­liste, sub steagul Partidului Comunist Român, strins uniţi în jurul bărbatului pe care, cu sen­timente de dragoste, stimă şi recunoştinţă, po­porul întreg l-a Învestit la începutul acestei primăveri, în demnitatea de Preşedinte al ţării, iubitul nostru tovarăş Nicolae Ceauşescu. " -4*-­ grupului de ziarişti finlandezi După cum s-a anunţat tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit la 29 aprilie pe Erkki Pennanen, corespondent la Viena al ziarului finlandez „Helsingin Sanomat", Jaakko Lensu, redactor politic la ziarul „Suomen Sosialidemokraatti", Jarkko Sauli, redactor politic la Agenţia finlandeză de ştiri S.T.T. cărora Ie-a acordat un interviu. ÎNTREBARE : Cum apreciaţi dumneavoastră, domnule pre­şedinte, rolul ţărilor mici în po­litica Internaţională ? RĂSPUNS : România porneşte de la­­faptul că la soluţionarea mari­lor probleme ale lumii contempo­rane trebuie să participe, pe baza deplinei egalităţi, toate ţările, in­diferent de mărimea lor. Desigur, recunoaştem rolul pe care-l au ţă­rile mari în viaţa internaţională, dar, totodată, considerăm că astăzi nici o problemă a vieţii interna­ţionale nu se poate soluţiona în mod corespunzător, în interesul tu­turor naţiunilor, decât cu partici­parea activă a tuturor statelor. De aceea, considerăm că ţările mici şi mijlocii trebuie să fie tot mai active pentru a contribui la găsirea soluţiilor corespunzătoare problemelor care confruntă omeni­rea, la realizarea unei politici de colaborare şi de pace intre toate naţiunile lumii. ÎNTREBARE : Care este po­ziţia României faţă de conferin­ţa pentru securitate europeană şi ce efecte credeţi că va avea aceasta asupra relaţiilor viitoa­re din Europa ? RĂSPUNS : Anul acesta se îm­plinesc 8 ani de cînd conducătorii de partid şi de stat din ţările so­cialiste participante la Tratatul de la Varşovia, reuniţi la Bucureşti, au lansat chemarea pentru o con­ferinţă europeană. In toţi aceşti ani, România a participat activ la dezvoltarea colaborării cu toate statele europene pentru realizarea Înţelegerii cu privire la începerea lucrărilor Conferinţei general-eu­­ropene. După cum se ştie, am participat activ la lucrările preliminare şi la prima fază a conferinţei, care s-au desfăşurat la Helsinki. Participăm activ la lucrările de la Geneva, a­­nimaţi de dorinţa de a ajunge la realizarea unor asemenea înţelegeri care să aşeze relaţiile dintre sta­tele europene pe principii noi, de egalitate, de respect , şi care să deschidă perspectiva unei largi colaborări­ multilaterale, să dea fie­cărei naţiuni sentimentul unei mai depline securităţi, să excludă în viitor folosirea forţei sau amenin­ţarea cu forţa între statele euro­pene. Pornind de aici, apreciem că sunt reale posibilităţi ca in acest an să se încheie cu succes conferinţa ge­­neral-europeană şi ne şi pregătim să participăm la Helsinki la faza ultimă a conferinţei, pe care o do­rim la nivelul cel mai înalt. După părerea noastră, încheierea cu suc­ces a conferinţei general-europene va marca un moment de importan­ţă istorică nu numai pentru con­tinentul nostru, dar şi pentru în­treaga lume, exercitînd o influență pozitivă asupra politicii de destin­dere şi colaborare între toate sta­tele lumii. ÎNTREBARE : Cum vedeţi, domnule preşedinte, viitorul (Continuare în pag. a 2-a) Victor Tulbure In suflete, ca un torent de mai, Ni te re­verşi o, patrie! întreagă! Ce dulce este gura ta de rai Din care prindem aripă şi vlagă! Pe glia ta stejarii falnici cresc Nestăviliţi de-al vremii crîncen car­iu Iar spicele din brazde izbucnesc Mai ’nalte decit lăncile lui Dariu! îşi află visul împlinit contur In cîntece, în muguri, in metale, Suind ca o columnă in azur Cetatea vie-a măreţiei talel Ca în balada unui zbucium sfînt Străbunul Meşter împăcat s-adoarmă Ştiind că zborul nu-i mai este frînt, Ştiind că zidu-n veci nu se mai darmă!­ rom­or mi Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE MUNCA ESTE AŞEZATA ÎN ROMÂNIA SOCIALISTĂ PE PIEDESTALUL CELUI MAI ÎNALT TITLU DE MINORI­E, DE NOBLEŢE NICOLAE CEAUŞESCU ÎNTRECEREA In cifre şi performante 150 milioana 1st producţie fllobala şi 450 milioane Iul producţie maifd peste __ prevederile planului în Indusna Capitalei Colectivele de oameni al muncii din industria Capita­lei, angajaţi in întrecerea pentru îndeplinirea cincinalu­lui înainte de termen, au rea­lizat peste prevederile de plan o producţie globală în va­loare de 350 milioane lei şi o producţie marfă de aproape 450 milioane lei. Zestrea industrială a Bucu­­reştiului s-a îmbogăţit în acest an cu 15 noi capacităţi de producţie. Record depăşit de minerii Motrului MOTRU (coresp. R.I. — I. Becheru) Minerii din brigada lui Ştefan Vintilă de la Ex­ploatarea minieră Lupoaia, bazinul carbonifer Motru, în­cheie cea de a 4-a lună a a­­nului cu un nou record naţio­nal de avansare în galerie. Este vorba de o înaintare lu­nară în galerie de 820 m. 1. Vechiul record, 806 metri, a fost stabilit la exploatarea Horfişti din acelaşi bazin. Ciment cu calităţi superioare Un colectiv al Institutului de cercetări şi proiectări pen­tru lianţi şi azbociment a realizat un nou tip de ciment folosit la construcţia de dru­muri şi piste pentru aeropor­turi. Datorită caracteristicilor sale superioare — rezistenţă, contracţie şi permeabilitate —, produsul respectiv permi­te obţinerea unor însemnate avantaje de ordin tehnic şi economic. Astfel,prin reduce­rea dozajului de ciment la un kilometru de şosea se rea­lizează o economie de 9 000 lei. Acest tip de ciment va fi folosit cu începere din acest an la lucrările de moderni­zare a peste 1 000 kilometri de drumuri, precum şi la in­vestiţiile care vizează spori­rea capacităţii de trafic a unor aeroporturi. 2,1 milioane hectare semănate cu porumb Şi lucrătorii ogoarelor şi-au concentrat forţele pentru a grăbi semănatul culturilor şi în special a porumbului, cul­tura cu ponderea cea mai ma­re în actuala campanie. Dova­dă în acest sens sunt cele peste 2,1 milioane ha care au primit săminţa, cea ce înseamnă 93 la sută din suprafeţele prevă­zute în unităţile de stat şi 88 la sută în cele cooperatiste. Pînă acum, au anunţat termi­narea acestei lucrări, — dacă ne referim numai la suprafe­ţele stabilite la începutul cam­paniei — 15 trusturi judeţene ale întreprinderilor agricole de stat şi unităţile cooperatiste din 9 judeţe. Semănatul s-a încheiat pe întreaga suprafaţă prevăzută iniţial (unităţi de stat şi cooperatiste) în judeţele Galaţi, Brăila, Mehedinţi, Sa­tu Mare, Tulcea, Dolj, Ialomi­ţa, Argeş şi Vrancea. în pre­zent, în toate unităţile care au terminat însămînţatul po­rumbului pe terenurile rezer­vate acestei culturi la Începe­rea campaniei, lucrarea se continuă, însămînţîndu-se su­prafeţe suplimentare. In ultimul timp a intrat în actualitate semănatul orezului (în Brăila, Ilfov, Timiş, Ia­(Continuare in pag. a 2-a) PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAU­ŞESCU­ Delegaţia cambodgiana, condusă de viceprim-ministrul Khieu Samphan Marţi, 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit delegaţia Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei şi Guvernu­lui Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Bi­roului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru şi ministrul apărării naţionale al G.R.U.N.C., comandantul şef al forţelor armate populare de eli­(Continuare In pag. a S-a) mm M I Mam »■ ■ „ Toastul preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Domnule viceprim-ministru şi comandant şef al forţelor de eliberare, Stimati prieteni din Cambodgia, Aş dori, încă o dată, să exprim satisfacţia mea, a conducerii de partid şi de stat române pentru relaţiile de colaborare şi prietenie dintre popoa­rele noastre, dintre guvernul României socialiste şi Guvernul Regal de Uniune Naţională, in frunte cu prinţul Norodom Stan­k. Poporul nostru, Partidul Comunist Român şi guvernul român au sprijinit Întotdeauna lupta de eliberare naţională a poporului cambodgian împo­triva clicii reacționare a lui Lon Noi şi au acor­(Continuare In pag. a I-a) Toastul viceprim-ministrului KHIEU SAMPHAN Stimate domnule Nicolae Ceauşescu, conducător respectat şi iubit al poporului român, Excelenţele voastre prezente aici, Cuvintele extrem de călduroase rostite de Ex­celenţa Sa, domnul Nicolae Ceauşescu, la adresa poporului nostru, la adresa forţelor armate de eli­berare naţională, le-am ascultat cu deosebită emoţie. Permiteţi-mi, încă o dată, să exprim mulţumi­rile noastre cele mai călduroase Excelenţei Sale, domnului Nicolae Ceauşescu, şi tuturor distinşi­lor conducători ai Republicii Socialiste România, România este una din primele țări socialiste (Continuare in pag. a 2-a) Vicepremierul pentru probleme economice al guvernului sirian Preşedintele Republicii Socia­lista România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 30 apri­lie, pe vicepremierul pentru probleme economice al guver­nului sirian, Mohamed Haydar, care face o vizită în tara noas­tră. Ea primire a participat Ion Păran, viceprim-ministru al gu­vernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice Internaţionale. Vicepremierul guvernului­­ si­rian a transmis preşedintelui (Continuare In pag. a 2-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE A AMBASADORULUI ECUADORULUI In ziua de 30 aprilie a.c. tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Enrique Sanchez Barona care şi-a pre­zentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordi­nar şi plenipotenţiar al Republi­cii Ecuador în ţara noastră. (In pagina a 5-a, cuvintările rostite)

Next