România Liberă, octombrie 1974 (Anul 32, nr. 9311-9337)
1974-10-01 / nr. 9311
an- Pagina a 2-a — 1 octombrie 1974 Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea din dezbatere publică CE ÎNSEAMNĂ pentru noi... ...Sporirea cu a volumului serviciilor pentru populaţie Deţinem date privind dinamica prestărilor de servicii începînd din anul 1965. Este momentul în care serviciile în slujba populaţiei au devenit un capitol distinct de plan, un indicator economic cu volume şi obligaţii concrete, defalcate pe ministere, pe fiecare consiliu popular. Aşadar, un alt compartiment al vieţii noastre curente, pe care înţelegeam să-l tratăm şi sâ-l rezolvăm de pe o altă platformă. Şi dacă ne întrebăm de ce i-am atribuit o astfel de importanţă în anul 1965 (de ce nu mai devreme sau nu mai tîrziu ?), vom regăsi relaţia de obiectivă condiţionare dintre creşterea puterii economice a ţării şi creşterea nivelului nostru de viaţă. Ca să fii consumator de apă potabilă, trebuie să existe reţeaua de apă potabilă ; ca să devii abonat la televizor trebuie să poţi cumpăra acel televizor ; ca să preferi serviciile unităţilor „Nufărul", trebuie să fi fost asigurate utilaje mecanice de spălare ; ca să practici turismul din ce în ce mai activ, trebuie şi tu, personal, să dispui de resurse materiale mereu mai mari şi industria turismului de mai multe locuri de cazare şi transporturile de mai multe trenuri de călători. O naţiune, cu cît mai dezvoltată din punct de vedere economic, este o naţiune cu atît mai aptă să răspundă şi chiar să devanseze nevoile populaţiei, iar acel an - 1965 - în care prestările de servicii apăreau pentru prima oară ca un capitol distinct de plan, însemna saltul calitativ al unui cumul de condiţii materiale ce le-am creat cu gîndul la viaţa mai bună a întregii noastre familii. Banii de care dispune populaţia pentru efectuarea diverselor servicii sunt de la un an la altul mai mulţi : faţă de anul 1965, unităţile prestatoare au făcut, în 1970, încasări de 1,8 ori mai mari , se prelimină o creştere de 3,2 ori la sfîrşitul anului viitor şi se preconizează efectuarea unui volum de servicii de 5,4 ori mai mare în anul 1980. Pune în lumină această evoluţie nu numai ciştigurile noastre sporite, dar şi penetrarea unor elemente de confort în viaţa de toate zilele, preţul din ce în ce mai mare acordat timpului liber, pe care tindem să-l subordonăm nevoilor de instrucţie perpetuă şi de cultură, nevoii de a ne recrea prin excursii, spectacole, sport. Dinamica turismului spune multe în această privinţă, fiindcă volumul serviciilor creşte — faţă de anul 1965 - de 3,1 ori în 1970, de 7,6 ori în 1975 ; va ajunge de 18 ori mai mare în anul 1980. Iată, dacă ne referim şi la acest domeniu, modul în care punem permanent de acord evoluţia materială şi spirituală a naţiunii, cu condiţiile menite să stimuleze o asemenea evoluţie. Vom construi, în anii 1975—1980, noi moteluri, campinguri, hoteluri, cabane şi alte baze turistice (totalizînd 45 000 de locuri) cu gîndul la oamenii, din ce în ce mai numeroşi, care vor avea şi posibilitatea şi dorinţa de a-şi petrece timpul în mijlocul naturii, gîndind că săptămîna de lucru de 40-42 de ore - preconizată pentru sfîrşitul deceniului următor — va dezvolta în mod firesc obişnuinţa practicării turismului. Ne-am propus şi ne propunem ca munca în gospodărie să devină mereu mai uşoară şi să consume timp mai puţin, ca necesităţile vieţii moderne să primească replica unor servicii diversificate, din ce în ce mai bine puse la punct. Aşa a ajuns cooperaţia meşteşugărească să stea la dispoziţia populaţiei cu o gamă de mii şi mii de servicii, aşa se face că reţeaua unităţilor ei a crescut şi va creşte continuu (12 470 unităţi în 1970; 15000 - în 1975; 19300 - în 1980), şi, corespunzător, numărul de meseriaşi (67 895 persoane - în 1960 ; 122 000 - în 1975 ; 176 000 - în 1980). Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea prevede că, în anul 1980, vom avea beneficiul unui volum de servicii cu 61-68 la sută mai mare faţă de 1975. Citim această prevedere în acel capitol care, chiar şi prin titlu „Creşterea venitului naţional şi a nivelului de trai", evidenţiază calea logică de urmat pentru ca naţiunea noastră să poată trăi mai bine. Numim cale logică sporirea potenţialului economic şi, prin aceasta, sporirea reală a venitului naţional, ştiind că numai aşa devin mai mari resursele de care dispune o societate pentru fondul ei de consum, ştiind că - deşi nu figurează expres în capitolul nivelului de trai - o serie de investiţii pe care le facem în diverse ramuri ale industriei condiţionează, nemijlocit, creşteri ale standardului de viaţă pe planuri esenţiale. In 1980, volumul de servicii în domeniul telecomunicaţiilor, în domeniul transportului de persoane pe calea ferată şi prin mijloace auto va fi de 3,6 ori şi, respectiv de 3,7 ori mai mare faţă de 1970, înseamnă că vom călători mai frecvent, că vor exista mai mulţi abonaţi telefonici, mai multe aparate de radio şi televizoare în casele noastre , înseamnă că astfel de beneficii majore se află în legătură directă cu însăşi dezvoltarea producţiei mijloacelor de transport, cu planurile prin care preconizăm dezvoltarea continuă a electrotehnicii şi electronicii, a întregii economii româneşti. Cornelia Simionescu 130 000 de elevi din clasa a ll-a studiază limbi străine In acest an şcolar, predarea limbilor de largă circulaţie — engleza, franceza, germana, italiana, rusa şi spaniola — cunoaşte o remarcabilă extindere. Numărul elevilor care studiază prima limbă începînd din clasa a II-a a crescut de la 64 000 la aproape 130 000. Studiul celei de-a doua limbi, care începe din clasa a VI-a, se desfăşoară în prezent în 4 300 de clase, faţă de 3 475 în cursul anului şcolar trecut. Pentru a uşura însuşirea limbilor străine au fost elaborate, intr-o concepţie modernă, noi programe şi manuale pentru toate clasele. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru extinderea studiului limbilor străine în învăţămîntul superior şi postuniversitar. (Agerpres). SEMNAL * Astă seară, la „Casa filmului“ din Capitală, în cadrul „galei filmului din R. P. Chineză“, se prezintă lung metrajul documentar „Florile prieteniei“. * Zilele acestea au început, la Timişoara, filmările la „Alexandra şi infernul“, ecranizarea lui Iulian Mihu, după romanul omonim al lui Laurenţiu Fulga. Acţiunea, care se petrece în anii războiului, aduce în prim plan personaje interpretate de Emanoil Petruţ, Violeta Andrei, Radu Nicolae, Cornel Patrichi. Regia o semnează tot Iulian Mihu, care şi-a asigurat la imagine aceiaşi permanenţi colaboratori , operatorii Alexandru Intorsureanu și Gh. Fischer. * Tînăra formație muzicală „Camerata“ a Conservatorului „Ciprian Porumbescu", condusă de prof. Paul Stanciu, a fost distinsă, de curînd, cu medalia „Herbert von Karajan“. * Cu „Piticul din grădina de vară“ de D. R. Popescu, în regia lui Dan Micu, spectacol distins cu premiul III la Festivalul dramaturgiei româneşti, se deschide astă seară stagiunea Teatrului de stat din Tîrgu Mureş — secţia română. Miine va avea loc primul spectacol al secţiei maghiare din noua stagiune cu ultima premieră a colectivului, „Femeia fericită“ de Corneliu Leu, în regia lui András Hunyadi. * Sub egida Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul judeţean Sibiu al oamenilor muncii de naţionalitate germană organizează la Casa de cultură a sindicatelor din localitate, un ciclu de manifestări cultural-educative inspirate din tradiţiile, folclorul şi obiceiurile populaţiei de naţionalitate germană. Prima manifestare de acest fel este programată pentru joi, 3 octombrie ora 19. * In holul teatrului „Giuleşti" expune în aceste zile Carmen Soseanu din Sighişoara, tablouri în ulei , peisaje, portrete, compoziţii. * Azi se deschide stagiunea de concerte a filarmonicii „George Enescu“ cu un program dedicat muncitorilor bucureşteni, susţinut în sala Palatului C.F.R. Dirijor , Mircea Cristescu, solist, violonistul Mihai Constantinescu. * La Fălticeni va fi deschisă o expoziție permanentă de sculptură cuprinzînd creații ale artistului poporului Ion Irimescu, originar din acest oraș. Recital de cintece şi poezie patriotică „PĂDUREA DE STEME" ORŞOVA (coresp. R.I. I. Becheru). Radioteleviziunea română a organizat, luni seara, în sala Casei de cultură din Orşova, recitalul de cintece şi poezie patriotică „Pădurea de steme“, dedicat celui de al XI-lea Congres al partidului. Recitalul a fost brodat pe fondul volumului antologic de poezie patriotică radiodifuzată, apărut la Editura „Eminescu“ în îngrijirea lui George Mirea şi Vasile Buturei. Actori de la Teatrul Naţional, Teatrul Mic, Teatrul Ion Vasilescu şi Teatrul Constantin Nottara din Bucureşti au prezentat versuri de Zaharia Stancu, Radu Cîrneci, Anghel Dumbrăveanu, Niculae Stoian, Marin Sorescu, Emil Giurgiuca, Mihai Beniuc, Horia Zilieru, Tiberiu Utan, Grigore Hagiu, Eugen Frunză, Victor Tulbure şi alţii. In partea a doua a recitalului au citit din creaţiile lor de dată recentă dedicate patriei şi partidului, poeţii Violeta Zamfirescu, Ana Blandiana, Nicolae Dragoş, Doru Moţoc, Claudiu Moldovan, Ion Petrache, Romulus Rusan, Veronica Galiş, Radu Felix, Victoria Dragu, Zamfir Vasiliu şi alţii. Violonistul Daniel Podlovski, de la Filarmonica „Moldova“ din Iaşi a interpretat lucrări de Ciprian Porumbescu, acompaniat la pian de Victoria Ştefănescu. Programul a cuprins şi un recital susţinut de rapsodul Tudor Gheorghe, actor la Teatrul Naţional din Craiova. Pregătit în regia artistului emerit Constantin Moruzan, recitalul de la Orșova se înscrie în rîndul manifestărilor similare organizate de Radioteleviziune în uzine, pe șantiere și în sate, bucurîndu-se de aprecierea spectatorilor. CONFERINŢA DE PRESĂ Luni seară, la sediul Uniunii Ziariştilor din Capitală, delegaţia Partidului Populist din Austria s-a intilnit ca redactori ai presei centrale, Radioteleviziunii şi ai Agerpres. Dr. Herbert Kohlmayer, secretar general al partidului a făcut un scurt expozeu asupra evoluţiei situaţiei sociale, politice şi economice din Austria şi asupra poziţiei Partidului Populist faţă de principalele probleme austriece. Apoi, dr. Kurt Fiedler, deputat, vicepreşedinte al Comisiei de politică externă a parlamentului a trecut în revistă principalele probleme de politică externă, referindu-se la rolul statelor mici şi mijlocii în menţinerea şi consolidarea păcii. SEMNAL • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • 17 JUCĂTORI ÎN LOTUL PENTRU MECIUL DE LA COPENHAGA De ieri a început ultima etapă a pregătirilor echipei naţionale în vederea meciului cu Danemarca programat la Copenhaga în ziua de 13 octombrie în cadrul grupei preliminare a campionatul european de fotbal. Ca pregătiri vor participa jucătorii care au făcut deplasarea la recentul meci de la Sofia, cu excepţia lui Mulţescu înlocuit cu Radu Nunweiller. De remarcat faptul că Nunweiller este chemat pentru prima oară la lot de cînd la conducerea acestuia a venit antrenorul Valentin Stănescu. Dar iată componența lotului : Răducanu, Iorgulescu, Cheran, Antonescu, Dobrău, Sătmăreanu II, Anghelini, Dinu, Dumitru, Iordănescu, Beldeanu, Troi, Nunweiller, Kun, Lucescu şi Marcu. Ieri s-au prezentat la Snagov doar jucătorii care nu sunt angajaţi miine în cupele europene, urmînd ca ceilalţi să se alăture lotului joi. Odată reunit lotul naţional se va deplasa la Poiana Braşov unde va efectua antrenamente zilnice iar duminică va susţine un meci de verificare, probabil cu una din divizionarele B din Braşov. In afara antrenamentelor jucătorii din Iot vor viziona, de mai multe ori, filmul meciului Danemarca — Spania, film ce va fi însoţit de comentariile antrenorilor R. Cosmoc şi N. Petrescu, prezenţi la Copenhaga miercurea trecută. O ECHIPA României continuă să fie neînvinsă în turneul final al Olimpiadei feminine de şah, care se desfăşoară în aceste zile în oraşul columbian Medellin. In runda a 6-a, şahistele românce au intilnit formaţia Iugoslaviei, în faţa căreia au obţinut o frumoasă victorie cu 1,5—0.5 puncte. Celelalte meciuri ale rundei s-au încheiat cu următoarele rezultate : Bulgaria — Cehoslovacia 2—0 : U.R.S.S. — Anglia 2—0 : Olanda — Canada 2—0 : Ungaria — R. F. Germania 2—0. In clasament conduc echipele Ungariei şi Bulgariei cu cite 10 puncte, urmate de selecţionatele României 8.5 puncte, U.R.S.S. — 8 puncte, Olandei — 7,5 puncte, Cehoslovaciei — 5,5 puncte. • IN ETAPA a 4-a a campionatului de fotbal al Turciei, adversarele echipelor românești în „Cupa U.E.F.A.“ au obtinut următoarele rezultate : Besiktas Istanbul a terminat la egalitate (1—1) pe teren propriu cu Galatasaray, iar Bolaspor a pierdut cu scorul de 0—1 partida susţinută pe teren propriu cu formaţia Adanademirspor. • IN ETAPA a 23-a a campionatului suedez de fotbal, echipa Atvidaberg, adversara formaţiei Universitatea Craiova în „Cupa campionilor europeni“, a jucat in deplasare cu formaţia Gals Goteborg, in faţa căreia a pierdut cu scorul de 8-1. • PE STADIONUL olimpic din Roma, s-a disputat meciul de fotbal, dintre formaţia A. S. Roma şi selecţionata U.R.S.S. Partida s-a încheiat la egalitate: 1-1 (1-1). • PE TERENUL de la „Queen’s Club“ din Londra s-a încheiat meciul de tenis dintre echipele Angliei și Iranului, contînd pentru zona europeană a „Cupei Davis“. Victoria a revenit cu scorul de 5-0 tenismenilor englezi, care vor întîlni în turul următor selecționata Austriei. • MECIUL de tenis dintre echipele Bulgariei și Turciei, disputat la Sofia în cadrul zonei europene a „Cupei Davis“ — ediţia 1974/1975, s-a încheiat cu scorul de 5—0 în favoarea gazdelor. Tenismenii bulgari vor intilni în turul III al competiţiei formaţia Iugoslaviei. La Helsinki, în cadrul aceleiaşi competiţii, echipa Ungariei a întrecut cu 4—1 selecţionata Finlandei. In turul III, echipa Ungariei va întîlni formaţia Olandei. • IN FINALA turneului internaţional de tenis de la San Francisco se vor întîlni jucătorul american Arthur Ashe şi australianul Ross Case. In prima semifinală, Ashe l-a învins cu 6—4, 7—6 pe neozeelandezul Onny Parun iar in cealaltă, Case l-a întrecut cu 6—2, 6—4 pe americanul Charlie Pasarell. In proba de dublu, perechea americană Stan Smith-Bob Lutz a dispus cu 4—6, 6—4, 6—4 de australienii Ross Case și Geoff Masters și urmează să întîlnească în finală cuplul Sydney Ball — John Alexander (Australia). • ÎNAINTEA ultimei runde, în turneul internaţional de şah de la Halle, pe primul loc al clasamentului se află fostul campion mondial Mihail Tal (U.R.S.S.), cu 11 puncte, urmat de Knaak (R.D. Germană) — 10 puncte și Smerkal (Cehoslovacia) — 9.5 puncte. In penultima rundă, Smejkal l-a învins pe compatriotul său Fichtl, Savon (U.R.S.S.) — pe Paehtz (R.D. Germană), iar Liebert (R.D. Germană) a cîștigat la Filipowicz (Polonia). S-au încheiat remiză partidele : Tal- Vogt (R.D. Germană), Knaak- Malich (R.D. Germană) și Ciociltea (România) — Rodriguez (Cuba). Maestrul internaţional român Victor Ciocîltea a remizat şi partida întreruptă în runda anterioară cu Savon. • AU LUAT SFIRŞIT întrecerile „Cupei Mării Baltice“, competiţie internaţională masculină de handbal, desfăşurată timp de o săptămînă la Katowice. Victoria a revenit echipei R.D. Germane — 9 puncte, urmată de selecționatele U.R.S.S. — 7 puncte, Poloniei (A) — 6 puncte (Golaveraj 107—79), R.F. Germania — 6 puncte (84—84), Suediei — 2 puncte și Poloniei (B) — zero puncte. SPORT PE MICUL ECRAN Televiziunea va transmită Următoarele manifestări sportive : MIERCURI 2 OCTOMBRIE, de la ora 14,55, meciul de fotbal Steagul roşu-Beşiktaş Istanbul din cadrul ,Cupei U.E.F.A.“ ; SIMBATA 5 OCTOMBRIE, de la ora 16,35. Magazinul sportiv va cuprinde : Cele mai frumoase goluri din partidele retur ale cupelor europene ; Meciul de hochei U.R.S.S.-Canada (înregistrare) . Din marile meciuri de box ale secolului : Tommy Burns-Gunner Moir (1907) ; Jack Sharkey-Max Schmelling (1930) și Ray Sugar Robinson-Randy Turpin (1915). DUMINICA 6 OCTOMBRIE, de la ora 16. Magazinul sportiv prezintă : Repriza a doua a meciului de handbal masculin Dinamo Bucureşti-Politehnica Timişoara . Selecţiuni Înregistrate din meciul de hochei U.R.S.S.-Canada. Acţiuni ale consiliilor Frontului Unităţii Socialiste CONTROLUL OBŞTESC IN CANTINELE-RESTAURANT SIBIU (coresp. R.I. V. Lazăr). In municipiul Sibiu s-a organizat, din iniţiativa Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, o acţiune de control obştesc care a vizat cele 9 cantine-restaurant. Controlul a urmărit structura meniurilor, servirea abonaţilor, aprovizionarea cantinelor, dotarea lor şi gospodărirea bunurilor. Desigur, pe lingă realizările evidente constatate în fiecare unitate, controlul a relevat şi unele aspecte negative şi mai ales rezerve insuficient folosite. S-a constatat că o singură cantinărestaurant pe principiul autoservirii este sub posibilităţile Sibiului, existînd condiţii ca sistemul să se aplice şi la cantina ce deserveşte întreprinderea de reţele electrice, „Balanţa“, „Steaua roşie“, ca să nu mai vorbim de cantina întreprinderii de alimentaţie publică, unde o linie de autoservire stă de mai multă vreme nemontată. S-a semnalat apoi lipsa de preocupare a conducerilor de cantine pentru desfacerea de produse tip „Gospodina“, care în prezent nu se găsesc la nici una dintre cantinele-restaurant din Sibiu. Cu excepţia cantinei de la „Flamura roşie“, la nici una nu s-au introdus meniuri dietetice. Lipsesc pe lingă cantinele-restaurant gospodăriile anexe, care sunt surse de aprovizionare ieftină. Propunerile făcute de controlul obştesc au constituit obiectul unor ample dezbateri in cadrul unei consfătuiri organizate de Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. Consfătuirea a adoptat hotărîri menite a pune In valoare toate posibilităţile pe care le au cantinele-restaurant, pornind de la cerinţele abonaţilor. REDIMENSIONAREA ŞI UTILIZAREA INTENSIVĂ A SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE SLATINA (coresp. R.I. D. Bujdoiu). Organizaţiile componente ale Frontului Unităţii Socialiste din marile întreprinderi ale judeţului Olt au participat la acţiunea de redimensionare şi utilizare intensivă a spaţiilor de producţie. S-au inventariat spaţiile libere dintre utilaje, dintre halele de producţie şi din ateliere. Apoi au fost consultaţi specialiştii şi s-au făcut propuneri pentru reamplasarea de noi maşini şi utilaje acolo unde spaţiile de producţie nu erau suficient folosite. La întreprinderea de prelucrare a aluminiului, din Slatina, de pildă, a fost elaborat un studiu tehnico-economic conform căruia utilajele din etapa a IV-a şi a V-a de extindere a întreprinderii vor fi montate in halele existente in prezent, fără să se mai construiască noi spaţii, iar la întreprinderea de utilaj alimentar din Slatina se vor monta în plus 1 000 tone utilaje. La întreprinderea de vagoane Caracal, tăbăcăria minerală Corabia, fabrica de tricotaje Caracal, întreprinderea de osii şi boghiuri Balş şi la alte unităţi industriale se vor monta noi maşini şi utilaje in spaţiile existente. Ca urmare a acestei acţiuni, se estimează atingerea înainte de termen a parfimetrilor cantitativi la producerea vagoanelor, a osiilor montate cu roţi monobloc şi realizarea unor producţii suplimentare anuale de 230 000 m.p. piei moi, peste 500 000 bucăți tricotaje, peste 300 000 piese de schimb etc. SPIRIT GOSPODĂRESC BRAILA (coresp. R.I. — V. Chiurtu). In condiţiile acestui an, cu precipitaţii mult mai reduse faţă de alţi ani, în zona judeţului Brăila a apărut necesitatea găsirii unor soluţii practice, în raport cu specificul judeţului, pentru asigurarea furajelor necesare hranei animalelor. In acest context, Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste a alcătuit un colectiv de specialişti pentru a studia posibilităţile de valorificare a tuturor resurselor locale pentru furaje. Aşa s-a ajuns la concluzia că de-a lungul canalelor de irigaţii se află peste 336 hectare cu iarbă, pe care nu o recoltează nimeni. Recoltată din această iarbă s-au obţinut peste 1 000 tone furaje. Iniţiativa aplicată in unităţile cooperatiste a fost preluată şi de către cetăţeni, care au cosit iarba de pe toate şanţurile din aliniamentul drumurilor naţionale, judeţene şi comunale. Cele mai mari cantităţi de vin obţinut în felul acesta s-au înregistrat în comunele Traianu, Ianca, Mircea Vodă, Tudor Vladimirescu, Movila Miresii. MEMENTO TEATRE (14 60 60), ora 19,30 şi ELISABETA I BALCSCU (premieră) Opera Română (16 48 20), ora 19 ;JOC DE PISICI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schitu Măgureanu ora 19,30 la sala Studio (12 44 16); COPACII MOR IN PICIOARE: Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19, SCUFIŢA CU TREI IEZI: Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 16; PARDON...- SCUZAȚI... BONSOAR : Teatrul „C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; PIRUETE MUZICALE: Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), orele 19,30; ORCHESTRA FILARMONICĂ A OFICIULUI RADIODIFUZIUNII Șl TELEVIZIUNII FRAN- CEZE : Studioul de Concerte al Radioteleviziunii Române, ora 20. CONCERT SIMFONIC : Filarmonica „George Enescu" în sala Palatului CFR, ora 16,15. TELEVIZIUNE MARŢI 1 OCTOMBRIE 8.30 : Curs de limbă germană ; 9 . Teleşcoala. Limba română. Şcoala generală clasa a IV-a. Satul zilelor noastre ; Geografia : Şcoala generală clasa a VII-a „Formarea reliefului R.S.R." ; Tehnologia materialelor. Liceu anul I. Proprietăţile şi încercările mecanice ale metalelor ; Igiena, anul I, liceu. Igiena pielii şi prevenirea bolilor de piele ; 10 . Curs de limba franceză ; 10,30 : Univers ştiinţific ; 11 : Film artistic. „Canarul şi viscolul“ ; 12,10 : Selecţiuni din emisiunile de divertisment ; 12,30 : Telex ; 16 : Curs de limbă rusă ; 16,30 : Curs de limbă engleză ; 17,30 : Telex ; 17,35 : Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură ; 18,15 : Ion Voicu — solist şi dirijor al Orchestrei de cameră „Bucureşti" ; 18,50 : Legile ţării — legile noastre ; 19 : Teleglob ? 19,20 : 1001 de seri 19,30 : Telejurnal ; 20 : Revista economică TV ; 20,25 : Imagini muzicale, imagini coregrafice ; 20,40 : Film artistic „Războiul subteran" ; 22,10 : 24 de ore. Programul 2 20 : Daktari ; 20,25 : Studioul 3 B... ; 20,45 : Flori de toamnă ; 21,35 : Concertul orchestrei filarmonice a Radioteleviziunii Franceze. MIERCURI 2 OCTOMBRIE Programul 1 8,30 : Curs de limbă engleză ; 9 : Telescoala. Pregătire tehnico-productiva ; 9,20 : Tehnologia materialelor ; 9,35 : Igienă . Igiena pielii şi prevenirea bolilor de piele ; 9,50 : îndrumări metodice ; 10 : Curs de limbă rusă ; 10,30 : Film artistic. Aria misterioasă ; 12 : Tribuna TV ; 12,20 : Telex ; 14,55 : Fotbal. Steagul Roşu Braşov—Beşikstas Istanbul ; 16,45 : Secvenţe din Festivalul naţional de folclor de pe litoral ; 17,30 : Telex ; 17,35 : Micii meşteri mari ; 17,55 : Muzică ! 18,15 : Cum vorbim ; 18,40 : Din ţările socialiste ; 18,30 : Familia ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Festivalul cîntecului ostăşesc „Te apăr şi te cint, patria mea" ; 21,25 : Film artistic. Fisura în distribuţie : Bette Davis, Gary Merryll, Barbara Ruck, Virginia Grey ; 22,10 - 24 de ore ; Programul 2 20 : O viaţă pentru o idee ; 20,30 : Baladă pentru acest pămînt. Muntele de sare ; 20,50 : Telerama ; 21,20 : Telex ; 21,25 : Opera în concert : Andrea Chenier de Giordano, îşi dau concursul : Maria Slatinaru-Nistor, Dorothea Palade, Zenaida Pally, Mîhaela Maracineanu, Nicolae Herlea, Cornel Stavru, Eduard Tumageanian, Cornel Fînareanu, Nicolae Constantinescu, Florin Hudişteanu, Mircea Ştefânescu, Dan Zancu şi Nicolae Secăreanu. Corul şi orchestra de studio ale Radioteleviziunii. Dirijor Carol Litvin, cinematografe 7 SUFLETUL NEGRULUI CHARLEY Patria (11 86 25), orele 9,30 — 12,15 — 16 —17,30 — 20 ; Sala Palatului, f/«'8, r,,17'15 - 20'15 ; București (15 6 54), orele 8,45 — 11 _ 13 30 — 16 — 18,30 — 20,45 , Grădina București, ora 19,15. TATAL RISIPITOR! Scala (11 03 72), erele 9,15 — 11,30 — 14 — 16,15 — 18.30 — 20,45, Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 _ 13,30 — 16—18 - 20 , Grădina Modern, ora 19 , Grădina Aurora, ora 19. VACANȚA ! Casa filmului 13 92 72), orele 10 — 12,30. La ora 20 spectacol de gală , FLORILE PRIETENIEI, Capitol (17 29 17), orele 8,45 - H — 13,15 _ 15,45- 18,15 — 20,45. Grădina Capitol, ora 18,45. PRIETENA MEA SYBILLE , Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 — 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30. TN CER ?I PE PAMINT , Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 — 18,15 — 20,30. EXTRAVAGANTUL DOMN DEEDS Festival (15 63 84), orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 - 18,30 - 21 , Grădina Festival, ora 19,45 , Favorit (31 06 15), orele 9,30 - 12 — 15,30 — 18 — 20,30 . SAFTE PACATE : Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30. LA EST DE JAVA Doina (16 35 38), orele 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30. La ora 9,45 Program pentru copii. STEJAR _ EXTREMA URGENTA | Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 -20.15 ; Grădina Lira, ora 19 | Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 — 20.15 Cotroceni (49 48 48), orele 14 — 16 _ 18 - 20. TRECĂTOARELE IUBIRI ■ Buzetft (50 43 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30 , Grădina Buzesti, ora 19. CAZUL ASTRID Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,15 , Grădina Moşilor, ora 19 . Progresul, (23 94 10), orele 16 — 18 — 20 . ATAC ÎMPOTRIVA LUI ROMMEL Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30. JOE LIMONADA: Unirea (1710 21), orele 15,30 — 18 - 20 , Grădina Unirea, ora 19 , CASA PĂPUȘILOR : Grivița (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30, Flamura (85 77 12), orele 9 — 11,15 —13,30 — 15,45 — 18 - 20,15. GOANA DUPĂ AUR : Excelsior (65 49 45), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 — 20,30 : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,30 - 20,30 : Gloria (47 46 75), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 20 : Grădina Titan, ora 19 : MOARA CU NOROC : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 18 - 20,15: BALUL DE STMBATA SEARA : Cringăsi (49 21 15), orele 16 — 18,15: TUNURILE DIN NAVARONE : Dacia (50 35 941, orele 9 — 12,30 - 16 — 19,30 : Pacea (31 32 57), 15,30 - 19. ORDINUL ANA : Viitorul (11 48 031, orele 20,15. PORŢILE ALBASTRE ALE ORAŞULUI I Viitorul (11 4803), orele 15,30 - 18. CLEOPATRA: Bucegi (17 05 47), orele 15 — 19 ; Grădina Bucegi, ora 19 : TREI INOCENŢI: Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15. CHITTY—CHITTY—BANG, BANG I Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 19. VERONICA SE ÎNTOARCE : Cosmos (3519 151, orele 16 - 18 — 20, 36 DE ORE: Giulești (17 55 46), orele 15,30 - 18 — 20,15. POLITIA SUB ACUZARE : Floreasca (33 99 71), orele 15,45 - 18 — 20,15. PIELE DE MĂGAR : Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 — 18 — 20,15 : Grădina Luceafărul, ora 19. RIUl ROŞU : Volga (11 91 26), orele 9— 11,15 — 14,45 — 17,30 - 20 : Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20 : Grădina Tomis, ora 19. ŢARA LUI SANNIKOV . Arta (21 31 86), orele 15 — 17,30 — 20 ; Grădină, ora 19. ROMAN VESEL: Vitán (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Grădina Vitán, ora 19. VANDANA Munca (21 50 97), orele 10 — 13 — 16 — 19 ; Rahova (23 91 00), orele 10 - 15,30 - 18,30. NU ESTE TIMP : înfrățirea Intre popoare (67 14 70), orele 15,30 — 18 — 20,15. STAREA VREMII (în paranteze temperatura aerului aerî la ora 14 și fenomenul meteorologic). ROMÂNIA BUCUREŞTI (23 — senin), CONSTANTA (15 — ceafa), SULINA (20 — senin), GALAŢI (22 — senin), PIATRA NEAMŢ (20 — senin), IAŞI (21 senin), SUCEAVA (20 - senin), CLUJ (22 — senin), SATU MARE (24 — senin), ORADEA (26 — senin), ARAD (25 — variabil), TIMIŞOARA (26 — variabil), SEMENIC (13 - senin), SIBIU (24 — senin), BRAŞOV (23 — senin), PREDEAL (19 — senin), SINAIA (16 — senin), CRAIOVA (25 — senin), EUROPA SOFIA (23 - senin), BELGRAD (18 - acoperit), BUDAPESTA (16 — ploaie), MOSCOVA (21 — acoperit), VARȘOVIA (8 — ploaie), PRAGA (12 - noros), BERLIN (12 acoperit), ATENA (24 — variabil), ROMA (19 — variabil), PARIS (10 — noros), LONDRA (13 — variabil). COPENHAGA (12 — ploaie), STOCKHOLM (11 — noros), VIENA (11 — acoperit), BERNA (17 — variabil), MADRID (17 — senin). CE SE PREVEDE PENTRU AZI Interlocutorul nostru de azi, meteorologul de serviciu IOAN STĂNCESCU ne comunică : STAREA VREMII : În general frumoasa în jumătatea de est a țării în celelalte regiuni vremea va deveni uşor instabilă. PRECIPITAŢII : Vor cădea ploi cu caracter local în Banat, Crişana, Maramureş, vestul Transilvaniei şi Oltenia. TEMPERATURA : Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei, iar maximele vor înregistra o scădere în vestul ţării unde vor marca valori cuprinse între 16 şi 21 grade, iar în celelalte regiuni între 21 şi 26 grade, local mai ridicate în sudul țării. BUCUREŞTI : Vreme în general frumoasă cu cer variabil, mai mult senin noaptea. Vînt moderat. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 8 şi 10 grade iar maxima între 23 şi 25 flracii. wmssssm Programul 1 TRIMESTRUL IV (Urmare din pag. 1) an, dorinţa firească a fiecărui colectiv, a fiecărui om al muncii de a întîmpina cel de al Xl-lea Congres al partidului cu succese deosebite au făcut să se mobilizeze toate forţele pentru sporirea, in continuare, a eficienţei muncii depuse. Dacă, aşa cum am arătat, pe ansamblu, rezultatele sunt bune, în unele întreprinderi, in unele ramuri chiar, se constată, din păcate, rămîneri în urmă la unii indicatori de plan. Chiar in unele întreprinderi care şi-au îndeplinit şi depăşit planul, analizele efectuate dovedesc că mai există rezerve care, folosite in mod corespunzător, ar permite o creştere in continuare a eficienţei activităţii productive. Desigur că, privind lucrurile matematic, cele 90 de zile ale actualului trimestru reprezintă numai un sfert din timpul pe care 11 au la dispoziţie unităţile economice pentru realizarea planului anual. Experienţa de pină acum a dovedit însă că, printr-o puternică mobilizare a tuturor forţelor, prin analiza critică şi autocritică a deficienţelor înregistrate in perioada care a trecut, prin adoptarea măsurilor celor mai potrivite şi urmărirea atentă a îndeplinirii lor operative, există posibilitatea ca rezultatele obţinute în acest ultim trimestru să se situeze peste media primelor 9 luni. Ce se poate întreprinde practic în acest sens ? Pe primul plan al preocupărilor trebuie să figureze creşterea productivităţii muncii, astfel incit cea mai mare parte a producţiei suplimentare, ca şi a recuperării restanţelor, acolo unde este cazul, să se realizeze pe această cale. In acelaşi timp, de o atenţie deosebită trebuie să se bucure din partea conducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor acele sectoare de activitate unde se constată greutăţi, rămîneri in urmă. De exemplu, unul din domeniile unde se cere intervenit cu maximum de promptitudine şi eficienţă este acela al cooperării şi colaborării interuzinale, întrucit multe din restanţele înregistrate se datorează deficienţelor la acest capitol. Există, de asemenea, o serie de capacităţi de producţie insuficient folosite,in cea mai mare parte ca urmare a unor cauze de ordin subiectiv. Luarea măsurilor adecvate, cum ar fi asigurarea forţei de muncă, eliminarea absenţelor prin Întărirea disciplinei, desfăşurarea corespunzătoare a aprovizionării cu materiile prime şi materialele necesare etc., sunt de natură să ducă la creşterea gradului de utilizare a maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor. Fără Îndoială că, in permanenţă, atenţia colectivelor de muncă trebuie să se îndrepte şi în direcţia gospodăririi cît mai judicioase a resurselor existente, reducerii cheltuielilor materiale şi costurilor de producţie, ridicării nivelului calitativ şi al performanţelor tehnice ale produselor, lărgirii gamei de sortimente. Pe şantierele noilor obiective se impune ca acum, când condiţiile meteorologice sunt foarte favorabile desfăşurării lucrărilor, fiecare zi să fie folosită din plin, luîndu-se, de asemenea, măsuri pentru asigurarea frontului de lucru pe timpul iernii. Acţionînd pentru îndeplinirea sarcinilor pe acest an, colectivele de muncă sunt datoare să privească fiecare rezultat, fiecare măsură adoptată, in lumina prevederilor planului anului 1975, al sarcinilor stabilite de proiectul de Directive pe perioada 1976—1980. Există toate posibilităţile pentru îndeplinirea cincinalului Înainte de termen, ceea ce va asigura o puternică bază materială viitorului cincinal. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvintarea rostită la adunarea siderurgiştilor hunedoreni, este necesar ca perioada ce urmează să fie o perioadă de muncă intensă pentru realizarea integrală a planului și angajamentelor de către toate întreprinderile. „România liberă»