România Liberă, octombrie 1974 (Anul 32, nr. 9311-9337)

1974-10-01 / nr. 9311

an- Pagina a 2-a — 1 octombrie 1974 Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea d­in dezbatere publică CE ÎNSEAMNĂ pentru noi... ...Sporirea cu a volumului serviciilor pentru populaţie Deţinem date privind dinamica prestărilor de servicii începînd din anul 1965. Este momentul în care serviciile în slujba populaţiei au devenit un capitol distinct de plan, un indicator econo­mic cu volume şi obligaţii concrete, defalcate pe ministere, pe fiecare consiliu popular. Aşa­dar, un alt compartiment al vieţii noastre cu­rente, pe care înţelegeam să-l tratăm şi sâ-l rezolvăm de pe o altă platformă. Şi dacă ne întrebăm de ce i-am atribuit o astfel de impor­tanţă în anul 1965 (de ce nu mai devreme sau nu mai tîrziu ?), vom regăsi relaţia de obiectivă condiţionare dintre creşterea puterii economice a ţării şi creşterea nivelului nostru de viaţă. Ca să fii consumator de apă potabilă, trebuie să existe reţeaua de apă potabilă ; ca să devii abonat la televizor trebuie să poţi cumpăra acel televizor ; ca să preferi serviciile unităţilor „Nu­fărul", trebuie să fi fost asigurate utilaje meca­nice de spălare ; ca să practici turismul din ce în ce mai activ, trebuie şi tu, personal, să dis­pui de resurse materiale mereu mai mari şi in­dustria turismului­­ de mai multe locuri de ca­zare şi transporturile­­ de mai multe trenuri de călători. O naţiune, cu cît mai dez­voltată din punct de vedere economic, este o naţiune cu atît mai aptă să răspundă şi chiar să devanseze nevoile populaţiei, iar acel an - 1965 - în­ care prestările de servicii apă­reau pentru prima oară ca un capitol distinct de plan, însemna saltul calitativ al unui cumul de condiţii materiale ce le-am creat cu gîndul la viaţa mai bună a întregii noastre familii. Ba­nii de care dispune populaţia pentru efec­tuarea diverselor servicii sunt de la un an la altul mai mulţi : faţă de anul 1965, unităţile prestatoare au făcut, în 1970, încasări de 1,8 ori mai mari , se prelimină o creştere de 3,2 ori la sfîrşitul anului viitor şi se preconizează efec­tuarea unui volum de servicii de 5,4 ori mai mare în anul 1980. Pune în lumină această evo­luţie nu numai ciştigurile noastre sporite, dar şi penetrarea unor elemente de confort în viaţa de toate zilele, preţul din ce în ce mai mare acordat timpului liber, pe care tindem să-l su­bordonăm nevoilor de instrucţie perpetuă şi de cultură, nevoii de a ne recrea prin excursii, spectacole, sport. Dinamica turismului spune multe în această privinţă, fiindcă volumul ser­viciilor creşte — faţă de anul 1965 - de 3,1 ori în 1970, de 7,6 ori în 1975 ; va ajunge de 18 ori mai mare în anul 1980. Iată, dacă ne referim şi la acest domeniu, modul în care punem per­manent de acord evoluţia materială şi spiri­tuală a naţiunii, cu condiţiile menite să stimu­leze o asemenea evoluţie. Vom construi, în anii 1975—1980, noi moteluri, campinguri, hoteluri, cabane şi alte baze turistice (totalizînd 45 000 de locuri) cu gîndul la oamenii, din ce în ce mai numeroşi, care vor avea şi posibilitatea şi dorinţa de a-şi petrece timpul în mijlocul na­turii,­ gîndind că săptămîna de lucru de 40-42 de ore - preconizată pentru sfîrşitul deceniului următor — va dezvolta în mod firesc obişnuinţa practicării turismului. Ne-am propus şi ne propunem ca munca în gospodărie să devină mereu mai uşoară şi să consume timp mai puţin, ca necesităţile vieţii moderne să primească replica unor servicii di­versificate, din ce în ce mai bine puse la punct. Aşa a ajuns cooperaţia meşteşugărească să stea la dispoziţia populaţiei cu o gamă de mii şi mii de servicii, aşa se face că reţeaua unităţilor ei a crescut şi va creşte continuu (12 470 unităţi în 1970; 15000 - în 1975; 19300 - în 1980), şi, corespunzător, numărul de meseriaşi (67 895 persoane - în 1960 ; 122 000 - în 1975 ; 176 000 - în 1980). Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea prevede că, în anul 1980, vom avea beneficiul unui volum de servicii cu 61-68 la sută mai mare faţă de 1975. Citim această pre­vedere în acel capitol care, chiar şi prin titlu „Creşterea venitului naţional şi a nivelului de trai", evidenţiază calea logică de urmat pentru ca naţiunea noastră să poată trăi mai bine. Numim cale logică sporirea potenţialului econo­mic şi, prin aceasta, sporirea reală a venitului naţional, ştiind că numai aşa devin mai mari resursele de care dispune o societate pentru fondul ei de consum, ştiind că - deşi nu figu­rează expres în capitolul nivelului de trai - o serie de investiţii pe care le facem în diverse ramuri ale industriei condiţionează, nemijlocit, creşteri ale standardului de viaţă pe planuri esenţiale. In 1980, volumul de servicii în dome­niul telecomunicaţiilor, în domeniul transportului de persoane pe calea ferată şi prin mijloace auto va fi de 3,6 ori şi, respectiv­­ de 3,7 ori mai mare faţă de 1970, înseamnă că vom călă­tori mai frecvent, că vor exista mai mulţi abo­naţi telefonici, mai multe aparate de radio şi televizoare în casele noastre , înseamnă că astfel de beneficii majore se află în legătură directă cu însăşi dezvoltarea producţiei mijloa­celor de transport, cu planurile prin care pre­conizăm dezvoltarea continuă a electrotehnicii şi electronicii, a întregii economii româneşti. Cornelia Simionescu 130 000 de elevi din clasa a ll-a studiază limbi străine In acest an şcolar, predarea limbilor de largă circulaţie — engleza, franceza, germana, ita­liana, rusa şi spaniola — cu­noaşte o remarcabilă extindere. Numărul elevilor care studiază prima limbă începînd din clasa a II-a a crescut de la 64 000 la aproape 130 000. Studiul celei de-a doua limbi, care începe din clasa a VI-a, se desfăşoară în prezent în 4 300 de clase, faţă de 3 475 în cursul anului şcolar trecut. Pentru a uşura însuşirea limbilor străine au fost elaborate, intr-o concepţie mo­dernă, noi programe şi manuale pentru toate clasele. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru ex­tinderea studiului limbilor stră­ine în învăţămîntul superior şi postuniversitar. (Agerpres). SEMNAL * Astă seară, la „Casa filmului“ din Capitală, în cadrul „galei filmului din R. P. Chineză“, se prezintă lung metrajul documentar „Florile prieteniei“. * Zilele acestea au început, la Timişoara, filmările la „Alexandra şi infernul“, ecrani­zarea lui Iulian Mihu, după romanul omonim al lui Laurenţiu Fulga. Acţiunea, care se pe­trece în anii războiului, aduce în prim plan personaje interpretate de Emanoil Petruţ, Vio­leta Andrei, Radu Nicolae, Cornel Patrichi. Regia o semnează tot Iulian Mihu, care şi-a a­­sigurat la imagine aceiaşi permanenţi colabo­ratori , operatorii Alexandru Intorsureanu și Gh. Fischer. * Tînăra formație muzicală „Camerata“ a Conservatorului „Ciprian Porumbescu", con­dusă de prof. Paul Stanciu, a fost distinsă, de curînd, cu medalia „Herbert von Karajan“. * Cu „Piticul din grădina de vară“ de D. R. Popescu, în regia lui Dan Micu, spectacol distins cu premiul III la Festivalul dramaturgi­ei româneşti, se deschide astă seară stagi­unea Teatrului de stat din Tîrgu Mureş — secţia română. Miine va avea loc primul spec­tacol al secţiei maghiare din noua stagiune cu ultima premieră a colectivului, „Femeia feri­cită“ de Corneliu Leu, în regia lui András Hunyadi. * Sub egida Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul judeţean Sibiu al oamenilor muncii de naţionalitate germană organizează la Casa de cultură a sindicatelor din localitate, un ci­clu de manifestări cultural-educative inspirate din tradiţiile, folclorul şi obiceiurile populaţi­ei de naţionalitate germană. Prima manifes­tare de acest fel este programată pentru joi, 3 octombrie ora 19. * In holul teatrului „Giuleşti" expune în aceste zile Carmen Soseanu din Sighişoara, ta­blouri în ulei , peisaje, portrete, compoziţii. * Azi se deschide stagiunea de concerte a filarmonicii „George Enescu“ cu un program dedicat muncitorilor bucureşteni, susţinut în sala Palatului C.F.R. Dirijor , Mircea Cristes­­cu, solist, violonistul Mihai Constantinescu. * La Fălticeni va fi deschisă o expoziție permanentă de sculptură cuprinzînd creații ale artistului poporului Ion Irimescu, originar din acest oraș. Recital de cintece şi poezie patriotică „PĂDUREA DE STEME" ORŞOVA (coresp. R.I.­­ I. Becheru). Radiotele­viziunea română a organizat, luni sea­ra, în sala Casei de cultură din Orşova, recitalul de cintece şi poezie patriotică „Pădurea de steme“, dedicat celui de al XI-lea Congres al partidului. Recitalul a fost brodat pe fondul volumului antologic de poezie patriotică radiodi­fuzată, apărut la Editura „E­­minescu“ în îngrijirea lui George Mirea şi Vasile Butu­­rei. Actori de la Teatrul Na­ţional, Teatrul Mic, Teatrul Ion Vasilescu şi Teatrul Constantin Nottara din Bucu­reşti au prezentat ver­suri de Zaharia Stancu, Radu Cîrneci, Anghel Dum­­brăveanu, Niculae Stoian, Ma­rin Sorescu, Emil Giurgiuca, Mihai Beniuc, Horia Zilieru, Tiberiu Utan, Grigore Hagiu, Eugen Frunză, Victor Tulbure şi alţii. In partea a doua a recitalului au citit din creaţi­ile lor de dată recentă dedica­te patriei şi partidului, poe­ţii Violeta Zamfirescu, Ana Blandiana, Nicolae Dragoş, Doru Moţoc, Claudiu Moldo­van, Ion Petrache, Romulus Rusan, Veronica Galiş, Radu Felix, Victoria Dragu, Zamfir Vasiliu şi alţii. Violonistul Daniel Podlovski, de la Filar­monica „Moldova“ din Iaşi a interpretat lucrări de Ciprian Porumbescu, acompaniat la pian de Victoria Ştefănescu. Programul a cuprins şi un recital susţinut de rapso­dul Tudor Gheorghe, ac­tor la Teatrul Naţional din Craiova. Pregătit în regia artistului emerit Constan­tin Moruzan, recitalul de la Orșova se înscrie în rîndul manifestărilor similare orga­nizate de Radioteleviziune în uzine, pe șantiere și în sate, bucurîndu-se de aprecierea spectatorilor. CONFERINŢA DE PRESĂ Luni seară, la sediul Uniunii Ziariştilor din Capitală, delegaţia Partidului Populist din Austria s-a intilnit ca redactori ai pre­sei centrale, Radioteleviziunii şi ai Agerpres. Dr. Herbert Kohl­­mayer, secretar general al parti­dului a făcut un scurt expozeu asupra evoluţiei situaţiei sociale, politice şi economice din Aus­tria şi asupra poziţiei Partidu­lui Populist faţă de principalele probleme austriece. Apoi, dr. Kurt Fiedler, deputat, vicepre­şedinte al Comisiei de politică externă a parlamentului a tre­cut în revistă principalele pro­bleme de politică externă, refe­­rindu-se la rolul statelor mici şi mijlocii în menţinerea şi con­solidarea păcii. SEMNAL • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • 17 JUCĂTORI ÎN LOTUL PENTRU MECIUL DE LA COPENHAGA De ieri a început ultima etapă a pregătirilor echipei naţionale în vederea meciului cu Dane­marca programat la Copenhaga în ziua de 13 octombrie în ca­drul grupei preliminare a cam­pionatul european de fotbal. Ca pregătiri vor participa jucă­torii care au făcut deplasarea la recentul meci de la Sofia, cu excepţia lui Mulţescu înlocuit cu Radu Nunweiller. De remar­cat faptul că Nunweiller este chemat pentru prima oară la lot de cînd la conducerea a­­cestuia a venit antrenorul Va­lentin Stănescu. Dar iată com­ponența lotului : Răducanu, Ior­­gulescu, Cheran, Antonescu, Do­­brău, Sătmăreanu II, Anghelini, Dinu, Dumitru, Iordănescu, Beldeanu, Troi, Nunweiller, Kun, Lucescu şi Marcu. Ieri s-au prezentat la Snagov doar jucătorii care nu sunt angajaţi miine în cupele europene, ur­­mînd ca ceilalţi să se alăture lotului joi. Odată reunit lotul naţional se va deplasa la Po­iana Braşov unde va efectua antrenamente zilnice iar dumi­nică va susţine un meci de ve­rificare, probabil cu una din divizionarele B din Braşov. In afara antrenamentelor jucătorii din Iot vor viziona, de mai multe ori, filmul meciului Da­nemarca — Spania, film ce va fi însoţit de comentariile antre­norilor R. Cosmoc şi N. Pe­­trescu, prezenţi la Copenhaga miercurea trecută. O ECHIPA României continuă să fie neînvinsă în turneul final al Olimpiadei feminine de şah, care se desfăşoară în aceste zile în oraşul columbian Medellin. In runda a 6-a, şahistele român­ce au intilnit formaţia Iugosla­viei, în faţa căreia au obţinut o frumoasă victorie cu 1,5—0.5 puncte. Celelalte meciuri ale rundei s-au încheiat cu urmă­toarele rezultate : Bulgaria — Cehoslovacia 2—0 : U.R.S.S. — Anglia 2—0 : Olanda — Canada 2—0 : Ungaria — R. F. Germa­nia 2—0. In clasament conduc echipele Ungariei şi Bulgariei cu cite 10 puncte, urmate de selecţionatele României 8.5 puncte, U.R.S.S. — 8 puncte, Olandei — 7,5 puncte, Cehoslovaciei — 5,5 puncte. • IN ETAPA a 4-a a cam­pionatului de fotbal al Turciei, adversarele echipelor românești în „Cupa U.E.F.A.“ au obtinut următoarele rezultate : Besik­­tas Istanbul a terminat la ega­litate (1—1) pe teren propriu cu Galatasaray, iar Bolaspor a pierdut cu scorul de 0—1 parti­da susţinută pe teren propriu cu formaţia Adanademirspor. • IN ETAPA a 23-a a cam­pionatului suedez de fotbal, e­­chipa Atvidaberg, adversara formaţiei Universitatea Craiova în „Cupa campionilor euro­peni“, a jucat in deplasare cu formaţia Gals Goteborg, in faţa căreia a pierdut cu scorul de 8-1. • PE STADIONUL olimpic din Roma, s-a disputat meciul de fotbal, dintre formaţia A. S. Roma şi selecţionata U.R.S.S. Partida s-a încheiat la egalitate: 1-1 (1-1). • PE TERENUL de la „Que­en’s Club“ din Londra s-a în­cheiat meciul de tenis dintre echipele Angliei și Iranului, con­­tînd pentru zona europeană a „Cupei Davis“. Victoria a reve­nit cu scorul de 5-0 tenismenilor englezi, care vor întîlni în turul următor selecționata Austriei. • MECIUL de tenis dintre echipele Bulgariei și Turciei, disputat la Sofia în cadrul zo­nei europene a „Cupei Davis“ — ediţia 1974/1975, s-a încheiat cu scorul de 5—0 în favoarea gazdelor. Tenismenii bulgari vor intilni în turul III al com­petiţiei formaţia Iugoslaviei. La Helsinki, în cadrul ace­leiaşi competiţii, echipa Unga­riei a întrecut cu 4—1 selecţio­nata Finlandei. In turul III, e­­chipa Ungariei va întîlni for­maţia Olandei. • IN FINALA turneului in­ternaţional de tenis de la San Francisco se vor întîlni jucă­torul american Arthur Ashe şi australianul Ross Case. In pri­ma semifinală, Ashe l-a învins cu 6—4, 7—6 pe neozeelandezul Onny Parun iar in cealaltă, Case l-a întrecut cu 6—2, 6—4 pe americanul Charlie Pasarell. In proba de dublu, perechea americană Stan Smith-Bob Lutz a dispus cu 4—6, 6—4, 6—4 de australienii Ross Case și Geoff Masters și urmează să întîl­­nească în finală cuplul Sydney Ball — John Alexander (Aus­tralia). • ÎNAINTEA ultimei runde, în turneul internaţional de şah de la Halle, pe primul loc al clasamentului se află fostul campion mondial Mihail Tal (U.R.S.S.), cu 11 puncte, urmat de Knaak (R.D. Germană) — 10 puncte și Smerkal (Cehoslo­vacia) — 9.5 puncte. In penultima rundă, Smejkal l-a învins pe compatriotul său Fichtl, Savon (U.R.S.S.) — pe Paehtz (R.D. Germană), iar Li­­ebert (R.D. Germană) a cîștiga­t la Filipowicz (Polonia). S-au încheiat remiză partidele : Tal- Vogt (R.D. Germană), Knaak- Malich (R.D. Germană) și Cio­­ciltea (România) — Rodriguez (Cuba). Maestrul internaţional român Victor­­ Ciocîltea a remizat şi partida întreruptă în runda an­terioară cu Savon. • AU LUAT SFIRŞIT între­cerile „Cupei Mării Baltice“, competiţie internaţională mas­culină de handbal, desfăşurată timp de o săptămînă la Kato­wice. Victoria a revenit echipei R.D. Germane — 9 puncte, ur­mată de selecționatele U.R.S.S. — 7 puncte, Poloniei (A) — 6 puncte (Golaveraj 107—79), R.F. Germania — 6 puncte (84—84), Suediei — 2 puncte și Poloniei (B) — zero puncte. SPORT PE MICUL ECRAN Televiziunea va transmită Ur­mătoarele manifestări sportive : MIERCURI 2 OCTOMBRIE, de la ora 14,55, meciul de fotbal Steagul roşu-Beşiktaş Istanbul din cadrul ,Cupei U.E.F.A.“ ; SIMBATA 5 OCTOMBRIE, de la ora 16,35. Magazinul sportiv va cuprinde : Cele mai frumoase goluri din partidele retur ale cupelor europene ; Meciul de hochei U.R.S.S.-Canada (înregis­trare) . Din marile meciuri de box ale secolului : Tommy Burns-Gunner Moir (1907) ; Jack Sharkey-Max Schmelling (1930) și Ray Sugar Robinson-Randy Turpin (1915). DUMINICA 6 OCTOMBRIE, de la ora 16. Ma­gazinul sportiv prezintă : Repri­za a doua a meciului de handbal masculin Dinamo Bucureşti-Po­­litehnica Timişoara . Selecţiuni Înregistrate din meciul de ho­chei U.R.S.S.-Canada. Acţiuni ale consiliilor Frontului Unităţii Socialiste CONTROLUL OBŞTESC IN CANTINELE-RESTAURANT SIBIU (coresp. R.I.­­ V. La­­zăr). In municipiul Sibiu s-a organizat, din iniţiativa Consi­liului judeţean al Frontului Uni­tăţii Socialiste, o acţiune de con­trol obştesc care a vizat cele 9 cantine-restaurant. Controlul a urmărit structura meniurilor, servirea abonaţilor, aproviziona­rea cantinelor, dotarea lor şi gospodărirea bunurilor. Desigur, pe lingă realizările evidente constatate în fiecare unitate, controlul a relevat şi unele as­pecte negative şi mai ales re­zerve insuficient folosite. S-a constatat că o singură cantină­­restaurant pe principiul autoser­virii este sub posibilităţile Si­biului, existînd condiţii ca sis­temul să se aplice şi la cantina ce deserveşte întreprinderea de reţele electrice, „Balanţa“, „Steaua roşie“, ca să nu mai vorbim de cantina întreprinderii de alimentaţie publică, unde o linie de autoservire stă de mai multă vreme nemontată. S-a semnalat apoi lipsa de preocu­pare a conducerilor de cantine pentru desfacerea de produse tip „Gospodina“, care în prezent nu se găsesc la nici una dintre cantinele-restaurant din Sibiu. Cu excepţia cantinei de la „Fla­mura roşie“, la nici una nu s-au introdus meniuri dietetice. Lipsesc pe lingă cantinele-res­taurant gospodăriile anexe, care sunt surse de aprovizionare ief­tină. Propunerile făcute de contro­lul obştesc au constituit obiectul unor ample dezbateri in cadrul unei consfătuiri organizate de Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. Consfătuirea a adoptat hotărîri menite a pune In valoare toate posibilităţile pe care le au cantinele-restaurant, pornind de la cerinţele abonaţi­lor. REDIMENSIONAREA ŞI UTILIZAREA INTENSIVĂ A SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE SLATINA (coresp. R.I.­­ D. Bujdoiu). Organizaţiile compo­nente ale Frontului Unităţii So­cialiste din marile întreprinderi ale judeţului Olt au participat la acţiunea de redimensionare şi utilizare intensivă a spaţiilor de producţie. S-au inventariat spa­ţiile libere dintre utilaje, din­tre halele de producţie şi din ateliere. Apoi au fost con­sultaţi specialiştii şi s-au fă­cut propuneri pentru ream­­plasarea de noi maşini şi utilaje acolo unde spaţiile de producţie nu erau suficient folosite. La întreprinderea de prelucrare a aluminiului, din Slatina, de pildă, a fost elaborat un studiu tehnico-economic conform căruia utilajele din etapa a IV-a şi a V-a de extindere a întreprinderii vor fi montate in halele exis­tente in prezent, fără să se mai construiască noi spaţii, iar la în­treprinderea de utilaj alimentar din Slatina se vor monta în plus 1 000 tone utilaje. La întreprin­derea de vagoane Caracal, tăbă­­căria minerală Corabia, fabrica de tricotaje Caracal, întreprin­derea de osii şi boghiuri Balş şi la alte unităţi industriale se vor monta noi maşini şi utilaje in spaţiile existente. Ca urmare a acestei acţiuni, se estimează atingerea înainte de termen a parfimetrilor cantitativi la producerea vagoanelor, a osii­lor montate cu roţi monobloc şi realizarea unor producţii supli­mentare anuale de 230 000 m.p. piei moi, peste 500 000 bucăți tri­cotaje, peste 300 000 piese de schimb etc. SPIRIT GOSPODĂRESC BRAILA (coresp. R.I. — V. Chiurtu). In condiţiile acestui an, cu precipitaţii mult mai re­duse faţă de alţi ani, în zona judeţului Brăila a apărut nece­sitatea găsirii unor soluţii prac­tice, în raport cu specificul jude­ţului, pentru asigurarea fura­jelor necesare hranei animale­lor. In acest context, Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste a alcătuit un colectiv de specialişti pentru a studia posibilităţile de valorificare a tuturor resurselor locale pentru furaje. Aşa s-a ajuns la con­cluzia că de-a lungul canalelor de irigaţii se află peste 336 hec­tare cu iarbă, pe care nu o re­coltează nimeni. Recoltată din această iarbă s-au obţinut peste 1 000 tone furaje. Iniţiativa apli­cată in unităţile cooperatiste a fost preluată şi de către cetă­ţeni, care au cosit iarba de pe toate şanţurile din aliniamentul drumurilor naţionale, judeţene şi comunale. Cele mai mari can­tităţi de vin obţinut în felul a­­cesta s-au înregistrat în comu­nele Traianu, Ianca, Mircea Vodă, Tudor Vladimirescu, Mo­vila Miresii. M­EMENTO TEATRE (14 60 60), ora 19,30 şi ELISABETA I BALCS­CU­­ (premieră) Opera Ro­mână (16 48 20), ora 19 ;JOC DE PI­SICI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra", sala din Bd. Schitu Măgureanu ora 19,30 la sala Studio (12 44 16); CO­PACII MOR IN PICIOARE: Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19, SCUFIŢA CU TREI IEZI: Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 16; PARDON...- SCU­ZAȚI... BONSOAR : Teatrul „C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; PIRUETE MUZICALE: Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), orele 19,30; ORCHES­TRA FILARMONICĂ A OFICIULUI RADIODIFUZIUNII Șl TELEVIZIUNII FRAN-­ CEZE : Studioul de Concerte al Radioteleviziunii Române, ora 20. CONCERT SIMFONIC : Filarmonica „George Enescu" în sala Palatului CFR, ora 16,15. TELEVIZIUNE MARŢI 1 OCTOMBRIE 8.30 : Curs de limbă germană ; 9 . Teleşcoala. Limba română. Şcoala ge­nerală clasa a IV-a. Satul zilelor noastre ; Geografia : Şcoala genera­lă clasa a VII­­-a „Formarea relie­fului R.S.R." ; Tehnologia materia­lelor. Liceu anul I. Proprietăţile şi încercările mecanice ale metalelor ; Igiena, anul I, liceu. Igiena pielii şi prevenirea bolilor de piele ; 10 . Curs de limba franceză ; 10,30 : Univers ştiinţific ; 11 : Film artis­tic. „Canarul şi viscolul“ ; 12,10 : Selecţiuni din emisiunile de di­vertisment ; 12,30 : Telex ; 16 : Curs de limbă rusă ; 16,30 : Curs de limbă engleză ; 17,30 : Telex ; 17,35 : Lecţii TV pentru lucrătorii din agri­cultură ; 18,15 : Ion Voicu — solist şi dirijor al Orchestrei de cameră „Bucureşti" ; 18,50 : Legile ţării — le­gile noastre ; 19 : Teleglob ? 19,20 : 1001 de seri 19,30 : Telejurnal ; 20 : Revista economică TV ; 20,25 : Ima­gini muzicale, imagini coregrafice ; 20,40 : Film artistic „Războiul subte­ran" ; 22,10 : 24 de ore. Programul 2 20 : Daktari ; 20,25 : Studioul 3 B... ; 20,45 : Flori de toamnă ; 21,35 : Con­certul orchestrei filarmonice a Radio­televiziunii Franceze. MIERCURI 2 OCTOMBRIE Programul 1 8,30 : Curs de limbă engleză ; 9 : Telescoala. Pregătire tehnico-produc­­tiva ; 9,20 : Tehnologia materialelor ; 9,35 : Igienă . Igiena pielii şi preve­nirea bolilor de piele ; 9,50 : îndru­mări metodice ; 10 : Curs de limbă rusă ; 10,30 : Film artistic. Aria mis­terioasă ; 12 : Tribuna TV ; 12,20 : Telex ; 14,55 : Fotbal. Steagul Roşu Braşov—­Beşikstas Istanbul ; 16,45 : Secvenţe din Festivalul naţional de folclor de pe litoral ; 17,30 : Telex ; 17,35 : Micii meşteri mari ; 17,55 : Muzică ! 18,15 : Cum vorbim ; 18,40 : Din ţările socialiste ; 18,30 : Familia ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejur­nal ; 20 : Festivalul cîntecului ostă­şesc „Te apăr şi te cint, patria mea" ; 21,25 : Film artistic. Fisura­ în dis­tribuţie : Bette Davis, Gary Merryll, Barbara Ru­ck, Virginia Grey ; 22,10 - 24 de ore ; Programul 2 20 : O viaţă pentru o idee ; 20,30 : Baladă pentru acest pămînt. Muntele de sare ; 20,50 : Telerama ; 21,20 : Telex ; 21,25 : Opera în concert : An­drea Chenier de Giordano, îşi dau concursul : Maria Slatinaru-Nistor, Dorothea Palade, Zenaida Pally, Mî­­haela Maracineanu, Nicolae Herlea, Cornel Stavru, Eduard Tumageanian, Cornel Fînareanu, Nicolae Constanti­nescu, Florin Hudişteanu, Mircea Şte­­fânescu, Dan Zancu şi Nicolae Se­­căreanu. Corul şi orchestra de studio ale Radioteleviziunii. Dirijor Carol Litvin, cinematografe 7 SUFLETUL NEGRULUI CHARLEY­­ Patria (11 86 25), orele 9,30 — 12,15 — 16 —17,30 — 20 ; Sala Palatului, f/«'8, r,,17'15 - 20'15 ; București (15 6­ 54), orele 8,45 — 11 _ 13 30 — 16 — 18,30 — 20,45 , Grădina Bucu­rești, ora 19,15. TATAL RISIPITOR! Scala (11 03 72), erele 9,15 — 11,30 — 14 — 16,15 — 18.30 — 20,45, Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 _ 13,30 — 16—18 - 20 , Grădina Modern, ora 19 , Gră­­dina Aurora, ora 19. VACANȚA ! Casa filmului 13 92 72), orele 10 — 12,30. La ora 20 spectacol de gală , FLORILE PRIE­TENIEI, Capitol (17 29 17), orele 8,45 - H — 13,15 _ 15,45- 18,15 — 20,45. Grădina Capitol, ora 18,45. PRIETENA MEA SYBILLE , Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 — 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30. TN CER ?I PE PAMINT , Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 — 18,15 — 20,30. EXTRAVAGANTUL DOMN DEEDS­­ Festival (15 63 84), orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 - 18,30 - 21 , Grădina Festival, ora 19,45 , Favorit (31 06 15), orele 9,30 - 12 — 15,30 — 18 — 20,30 . SAFTE PACATE : Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30. LA EST DE JAVA­­ Doina (16 35 38), orele 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30. La ora 9,45 Program pentru copii. STEJAR _ EXTREMA URGENTA | Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 -20.15 ; Grădina Lira, ora 19 | Flacă­ra (21 35 40), orele 15,30 - 18 — 20.15­­ Cotroceni (49 48 48), orele 14 — 16 _ 18 - 20. TRECĂTOARELE IUBIRI ■ Buzetft (50 43 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30 , Grădina Bu­­zesti, ora 19. CAZUL ASTRID­­ Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,15 , Grădina Moşilor, ora 19 . Progresul, (23 94 10), orele 16 — 18 — 20 . ATAC ÎMPOTRIVA LUI ROMMEL­­ Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30. JOE LIMONADA: Unirea (1710 21), orele 15,30 — 18 - 20 , Grădina U­­nirea, ora 19 , CASA PĂPUȘILOR : Grivița (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30, Flamura (85 77 12), orele 9 — 11,15 —13,30 — 15,45 — 18 - 20,15. GOANA DUPĂ AUR : Excelsior (65 49 45), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 — 20,30 : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,30 - 20,30 : Gloria (47 46 75), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 20 : Grădina Titan, ora 19 : MOARA CU NOROC : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 18 - 20,15: BALUL DE STMBATA SEARA : Crin­­găsi (49 21 15), orele 16 — 18,15: TUNURILE DIN NAVARONE : Dacia (50 35 941, orele 9 — 12,30 - 16 — 19,30 : Pacea (31 32 57), 15,30 - 19. ORDINUL ANA : Viitorul (11 48 031, orele 20,15. PORŢILE ALBASTRE ALE ORAŞULUI I Viitorul (11 4803), orele 15,30 - 18. CLEOPATRA: Bucegi (17 05 47), orele 15 — 19 ; Grădina Bucegi, ora 19 : TREI INOCENŢI: Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15. CHITTY—CHITTY—BANG, BANG I Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 19. VERONICA SE ÎNTOARCE : Cosmos (3519 151, orele 16 - 18 — 20, 36 DE ORE: Giulești (17 55 46), orele 15,30 - 18 — 20,15. POLITIA SUB ACUZARE : Floreasca (33 99 71), orele 15,45 - 18 — 20,15. PIELE DE MĂGAR : Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 — 18 — 20,15 : Grădina Lucea­fărul, ora 19. RIUl ROŞU : Volga (11 91 26), orele 9— 11,15 — 14,45 — 17,30 - 20 : To­mis (21 49 46), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20 : Grădina Tom­is, ora 19. ŢARA LUI SANNIKOV . Arta (21 31 86), orele 15 — 17,30 — 20 ; Grădină, ora 19. ROMAN VESEL: Vitán (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Grădina Vitán, ora 19. VANDANA­­ Munca (21 50 97), orele 10 — 13 — 16 — 19 ; Rahova (23 91 00), orele 10 - 15,30 - 18,30. NU ESTE TIMP : înfrățirea Intre po­poare (67 14 70), orele 15,30 — 18 — 20,15. STAREA VREMII (în paranteze tem­peratura aerului aerî la ora 14 și fe­nomenul meteorologic). ROMÂNIA BUCUREŞTI (23 — senin), CONSTAN­TA (15 — ceafa), SULINA (20 — se­nin), GALAŢI (22 — senin), PIATRA NEAMŢ (20 — senin), IAŞI (21 senin), SUCEAVA (20 - senin), CLUJ (22 — senin), SATU MARE (24 — senin), O­­RADEA (26 — senin), ARAD (25 — va­riabil), TIMIŞOARA (26 — variabil), SE­­MENIC (13 - senin), SIBIU (24 — senin), BRAŞOV (23 — senin), PRE­DEAL (19 — senin), SINAIA (16 — se­nin), CRAIOVA (25 — senin), EUROPA SOFIA (23 - senin), BELGRAD (18 -­ acoperit), BUDAPESTA (16 — ploaie), MOSCOVA (21 — acoperit), VARȘO­VIA (8 — ploaie), PRAGA (12 - no­­ros), BERLIN (12 acoperit), ATENA (24 — variabil), ROMA (19 — varia­bil), PARIS (10 — noros), LONDRA (13 — variabil). COPENHAGA (12 — ploaie), STOCKHOLM (11 — noros), VIENA (11 — acoperit), BERNA (17 — variabil), MADRID (17 — senin). CE SE PREVEDE PENTRU AZI Interlocutorul nostru de azi, meteo­rologul de serviciu IOAN STĂNCESCU ne comunică : STAREA VREMII : În general fru­moasa în jumătatea de est a țării în celelalte regiuni vremea va de­veni uşor instabilă. PRECIPITAŢII : Vor cădea ploi cu caracter local în Banat, Crişana, Ma­ramureş, vestul Transilvaniei şi Olte­nia. TEMPERATURA : Minimele vor fi cu­prinse între 6 şi 16 grade, mai scă­zute în estul Transilvaniei, iar maxi­mele vor înregistra o scădere în ves­tul ţării unde vor marca valori cu­prinse între 16 şi 21 grade, iar în celelalte regiuni între 21 şi 26 grade, local mai ridicate în sudul țării. BUCUREŞTI : Vreme în general fru­moasă cu cer variabil, mai mult se­nin noaptea. Vînt moderat. Tempera­tura minimă va fi cuprinsă între 8 şi 10 grade iar maxima între 23 şi 25 fl­racii. wmssssm Programul 1 TRIMESTRUL IV (Urmare din pag. 1) an, dorinţa firească a fiecărui colectiv, a fiecărui om al mun­cii de a întîmpina cel de al Xl-lea Congres al partidului cu succese deosebite au făcut să se mobilizeze toate forţele pen­tru sporirea, in continuare, a eficienţei muncii depuse. Dacă, aşa cum am arătat, pe ansam­blu, rezultatele sunt bune, în unele întreprinderi, in unele ra­muri chiar, se constată, din pă­cate, rămîneri în urmă la unii indicatori de plan. Chiar in unele întreprinderi care şi-au îndeplinit şi depăşit planul, analizele efectuate dovedesc că mai există rezerve care, folo­site in mod corespunzător, ar permite o creştere in continua­re a eficienţei activităţii pro­ductive. Desigur că, privind lucrurile matematic, cele 90 de zile ale actualului trimestru reprezintă numai un sfert din timpul pe care 11 au la dispoziţie unităţile economice pentru realizarea planului anual. Experienţa de pină acum a dovedit însă că, printr-o puternică mobilizare a tuturor forţelor, prin analiza critică şi autocritică a deficien­ţelor înregistrate in perioada care a trecut, prin adoptarea măsurilor celor mai potrivite şi urmărirea atentă a îndepli­nirii lor operative, există posi­bilitatea ca rezultatele obţinute în acest ultim trimestru să se situeze peste media primelor 9 luni. Ce se poate întreprinde prac­tic în acest sens ? Pe primul plan al preocupărilor trebuie să figureze creşterea productivită­ţii muncii, astfel incit cea mai mare parte a producţiei supli­mentare, ca şi a recuperării restanţelor, acolo unde este ca­zul, să se realizeze pe această cale. In acelaşi timp, de o aten­ţie deosebită trebuie să se bu­cure din partea conducerilor în­treprinderilor, centralelor, mini­sterelor acele sectoare de acti­vitate unde se constată greutăţi, rămîneri in urmă. De exemplu, unul din domeniile unde se cere intervenit cu maximum de promptitudine şi eficienţă este acela al cooperării şi colaboră­rii interuzinale, întrucit multe din restanţele înregistrate se datorează deficienţelor la acest capitol. Există, de asemenea, o serie de capacităţi de producţie insuficient folosite,­in cea mai mare parte ca urmare a unor cauze de ordin subiectiv. Lua­rea măsurilor adecvate, cum ar fi asigurarea forţei de muncă, eliminarea absenţelor prin În­tărirea disciplinei, desfăşurarea corespunzătoare a aprovizionării cu materiile prime şi materiale­le necesare etc., sunt de natură să ducă la creşterea gradului de utilizare a maşinilor, insta­laţiilor şi utilajelor. Fără În­doială că, in permanenţă, aten­ţia colectivelor de muncă tre­buie să se îndrepte şi în direc­ţia gospodăririi cît mai judi­cioase a resurselor existente, reducerii cheltuielilor materiale şi costurilor de producţie, ridi­cării nivelului calitativ şi al performanţelor tehnice ale pro­duselor, lărgirii gamei de sorti­mente. Pe şantierele noilor obiective se impune ca acum, când con­diţiile meteorologice sunt foarte favorabile desfăşurării lucrări­lor, fiecare zi să fie folosită din plin, luîndu-se, de asemenea, măsuri pentru asigurarea fron­tului de lucru pe timpul iernii. Acţionînd pentru îndeplinirea sarcinilor pe acest an, colecti­vele de muncă sunt datoare să privească fiecare rezultat, fie­care măsură adoptată, in lumi­na prevederilor planului anului 1975, al sarcinilor stabilite de proiectul de Directive pe peri­oada 1976—1980. Există toate posibilităţile pentru îndeplinirea cincinalului Înainte de termen, ceea ce va asigura o puternică bază materială viitorului cinci­nal. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvin­­tarea rostită la adunarea side­­rurgiştilor hunedoreni, este ne­cesar ca perioada ce urmează să fie o perioadă de muncă in­tensă pentru realizarea inte­grală a planului și angajamen­telor de către toate întreprin­derile. „România liberă»

Next