România Liberă, decembrie 1974 (Anul 32, nr. 9364-9389)
1974-12-02 / nr. 9364
ANUL XXXI Nr. 9 364 • 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE COGRESUL A ADOPTAT HOTARIM DE IMPORTIJA ISTORICA. DECISIVĂ ESTE ACUM ACTIVITATEA CONCRETĂ In întreprinderi aceeaşi atmosferă entuziastă, de lucru, din sala Congresului ©Producţie record, unica în istoria întreprinderii © Avans substanţial în realizarea cincinalului înainte de termen . Pe poarta întreprinderii ies zilnic 25 de vagoane cu utilaje Tehnicianul de la „Expediţie“ intră radios. Flutură în mină citeva formulare. „E rodnică ziua de azi“ — aruncă el în treacăt Şi se aşează la masa de lucru, să Întocmească actele de livrare. Afară, in curte, între halele industriale aşteaptă să iasă pe poarta întreprinderii „23 August“ nu mai puţin de opt locomotive diesel-hidraulice abia secoase de pe liniile de montaj, o piesă gigant, de 5 000 de tone pentru industria lemnului şi două grupuri de motoare un echipament complet. Il întreb pe secretarul comitetului de partid, ing. Carol Dina : Sunt şanse ca marea dumneavoastră întreprindere să realizeze cincinalul in numai patru ani şi jumătate ? — Şanse, ar fi cam puţin spus. Avem condiţii certe. De altfel, una dintre principalele noastre secţii, compartimentul de motoare, îşi va realiza cincinalul încă din martie, anul viitor, deci cu nouă luni mai devreme. O clipă mai tîrziu, adaugă : Nu trebuie să uitaţi că la recentul Congres al partidului, ne-am întărit angajamentul de a munci astfel incit întreaga industrie a Capitalei să-şi realizeze cincinalul in patru ani şi jumătate. — Aţi fost la Congres, aţi luat cuvintul in plen. Cu ce ginduri v-afi întors in uzină ? — La întoarcere, am găsit, in uzină aceeaşi entuziastă atmosferă din sala Congresului la aflarea acelei veşti de toţi aşteptată. Realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în înalta funcţie de secretar general al par- z tidului, a declanşat un adevărat val de bucu - rie şi entuziasm. — Se simte, in. continuare, şi acum. — E bine, e o garanţie, că. hotăririle Congresului vor fi îndeplinite in litera lor. Acesta este şi gîndul cu care m-am întors , să ne mobilizăm şi mai bine forţele. Şi adaugă : din uzina noastră, au fost la Congres patru delegaţi. Cinci, cu directorul centralei noastre industriale. Colectivele secţiilor au cerut să organizăm o întîlnire cu aceşti delegaţi ai lor la Congres. Vor impresii, vor amănunte. Le vom da satisfacţie zilele acestea. Organizăm întilnirea. Aflasem dinainte că în toată perioada Congresului, uzina realizase o producţie record, unica, în istoria întreprinderii. Se livraseră, peste plan, după locomotive, două piese de mare capacitate şi forţă şi se economisiseră peste 150 de tone de metal. Acum, oamenii uzinei se străduiesc să menţină producţia la aceleaşi înalte cote din zilele Congresului. Secretarul Comitetului de partid imi spune la despărţire : In uzină se simte un suflu nou de muncă, de întrecere. Noi toţi de aici ne dăm seama. Tot mai mulţi oameni înţeleg îndemnul secretarului general al partidului, anume că principalul lucru acum, după Congres, este mobilizarea tuturor resurselor pentru realizarea planului anual, pregătirea producţiei anului viitor şi, în perspectivă, pentru viitorul cincinal. Şi rezultatele sunt concrete . Pe poarta uzinei ies zilnic 25 de vagoane de produse finite, luind drumul marilor combinate industriale, şantierelor sau exportului. Ştefan Zidăriţa Potrivit realizărilor actuale, colectivul secţiei „motoare“ va îndeplini cincinalul cu nouă luni mai devreme Foto : NICU VASILE EDUCAŢIA COMUNISTA PRIN ARTĂ Ion Dodu Bălan Trăim vremuri de epopee. Vremuri de adinei transformări şi de construcţie. Vremuri eroice cu eroi legendari şi cu oameni intre oameni. Vremuri încărcate de semnificaţii. Dacă in vechile orinduiri sociale trebuiau să treacă secole pentru ca istoria unui popor să-şi ciştige un anume contur şi un anume specific, acum şi aici, la noi in România socialistă, istoria se concentrează şi se defineşte pe umerii unui deceniu, ai unui an, iar uneori pe umerii unor zile, cum au fost zilele Congresului al Xl-lea. Asemenea momente care reflectă în strălucirea lor viaţa nouă, transformările revoluţionare, chipul constructorilor socialismului au fost oglindite — în răstimpul scurs de la Congresul al X-lea — cu talent şi dăruire patriotică in opere de un profund realism, cu un vibrant mesaj umanist şi de o înaltă valoare artistică. Stau mărturie convingătoare, în acest, sens, multe dintre creaţiile literare, muzicale sau dramatice, elaborate in ultimul deceniu, ca urmare directă a climatului de remarcabilă efervescenţă ideologică, de certitudine, de preţuire a valorilor spirituale, de stimă faţă de creatori, de înaltă răspundere pentru hrana spirituală a naţiunii noastre socia(Continuare în pag. a 3-a) Angajamentul luat în faţa Congresului va fi îndeplinit • Industria confecţiilor va îndeplini cincinalul în patru ani şi două luni • O amplă acţiune de extindere a tehnologiilor moderne Cind apar aceste rînduri, la sediul întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Bucureşti începe şedinţa Consiliului oamenilor muncii din Centrala industrială a confecţiilor. Ordinea de zi : viitorul imediat, cu sarcinile, preocupările, ideile, acţiunile, ce-şi propun toate acelaşi obiectiv — realizarea cincinalului in patru ani şi două luni. Tot astăzi, la aceeaşi întreprindere, are loc consfătuirea specialiştilor din întreprinderile de confecţii. Scopul : unificarea proceselor tehnologice la noi sortimente, în vederea creşterii productivităţii muncii. Până în prezent, numai în marea întreprindere bucureşteană s-a obţinut un plus de producţie de 3 miliarde lei. Asta înseamnă 600 000 costume bărbăteşti, 500 000 sacouri, 100 000 impermeabile, un milion rochii şi bluze, 800 000 fuste, 300 000 mantouri, 300 000 compleuri, care au îmbogăţit garderoba cetăţenilor noştri sau au devenit disponibile pentru export. Pină la sfirşitul cincinalului devansul obţinut va permite realizarea unei producţii suplimentare pe întreprindere în sumă de 5 miliarde lei iar pe întreaga centrală de 19 miliarde. L-am rugat pe ing. V. Liveanu, director tehnic al centralei, să ne spună ce prevede programul complex de cercetare, proiectare şi organizare a producţiei, întocmit în sprijinul realizării înainte de termen a planului cincinal. Una dintre acţiunile cele mai importante este unificarea proceselor tehnologice de confecţionare. în acest domeniu existau diferenţieri mari, care se reflectau în eficienţa producţiei. Drept urmare, am început încă din 1973 această unificare în toate fabricile de cămăşi. Rezultatul ? Numai în trei trimestre din acest an s-a înregistrat un spor de 2,5 milioane bucăţi cămăşi. — In fond, ce înseamnă această unificare de tehnologii ? — Practic să folosim ceea ce este mai bun de la toate întreprinderile noastre. Am calculat, de aceea, timpii de lucru pe faze şi operaţii, modul de execuţie, am efectuat o analiză critică comparativă a acestora, am recurs la ajutorul ergonomiei şi, pe baza concluziilor dobîndite, am fixat o tehnologie unică, valabilă pentru toţi. Se obţine astfel o simţitoare creştere a producţiei fizice, precum şi folosirea intensivă a spaţiilor industriale. Dintre miile de oameni care lucrează la întreprinderea de confecţii şi tricotaje din Bucureşti, o persoană este înconjurată în aceste zile de tovarăşii de muncă cu un viu interes. Fiecare vrea să afle de la Elena Nae, preşedinta comitetului sindicatului prezentă la înaltul forum Cea mai tînără secţie a întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Bucureşti, cea de stofe tricotate, a fost dată în folosinţă in vara acestui an, cu şase luni mai devreme decit termenul stabilit. Aici se produc anual 3 milioane metri pătraţi de ţesături, tricotate, un articol foarte solicitat de consumatori al comuniştilor, cu mai multe amănunte asupra dezbaterilor, asupra atmosferei, asupra hotăririlor adoptate. — Pot spune într-adevăr că ecoul dezbaterilor acestui istoric Congres este permanent viu in rindul celor alături de care muncesc — ne declară și nouă interlocutoarea. Oamenii vin la partid, la sindicat, cu numeroase idei, cu numeroase propuneri, unele foarte interesante. Este, poate, prematur să le amintesc, vom trebui să le analizăm pe toate în amănunt. Pot să vă spun de pe acum că vom efectua în curând schimburi de experienţă pentru perfecţionarea celor două iniţiative care ne-au şi adus mari succese : „o zi cu materii prime economisite“ şi „procesul milimetrilor“. Ne gîndim totodată la extinderea întrecerii pentru titlul de „cel mai bun maşinist“. Este vorba de o acţiune foarte importantă pentru dezvoltarea policalificării, condiţia participării la această întrecere fiind cunoaşterea a cel puţin cinci operaţii din procesul tehnologic. Două alte acţiuni vizează stabilirea cadrelor — „Prietenul noului angajat“ — şi îmbunătăţirea calităţii — „Nici un tînăr cu talonul de calitate tăiat“. în preocupările noastre imediate intră şi unele aspecte, de ordin social. Este vor-ba de construirea a încă unui cămin pentru nefamilişti, cu 300 locuri, pe care ne vom strădui să-l terminăm mai devreme, precum şi de realizarea unui club pentru lucrătorii noştri. Deci idei, preocupări, sunt destule. Urmează doar să ne materializăm cit mai repede şi cit mai bine. Cit mai repede şi cit mai bine ! Aceste două idei par a fi o adevărată carte de vizită a celor ce muncesc în industria de confecţii. Transpunerea lor în fapte aduce chezăşia deplinului realism al angajamentului asumat, acela al înfăptuirii actualului cincinal în acest sector cu zece luni mai devreme. Paul Marian Umanismul nostru Alexandru Balaci S-au încheiat lucrările istoricului Congres al XI-lea. Delegaţii s-au întors la uneltele lor. Dar nimeni nu va uita vreodată acele zile în care au răsunat glasurile ferme ale celor care raportau despre faptele lor de soldaţi credincioşi ai armatei muncii şi păcii, ai năzuinţelor îndrăzneţe, in faţa prezentului şi a viitorului. S-a conturat mai precis in aceste zile de fervoare, profilul omului reprezentativ, al omului plenar al contemporaneităţii noastre. El este, în primul rind, o simbioză intre ginditor şi realizatorul practic. El este un lucid analizator, dar nu retras din tumultul vieţii, in turnurile meditaţiei solitare. Orice gind al său, orice idee clară, izvorăşte din efervescenţa realităţii înconjurătoare. El este orientat nu spre trecutul care poate servi doar ca bază de plecare, ci spre contemporaneitatea care aspiră la viitor. Se preocupă de studiul conexiunii faptelor, scrutind in lanţul lor cauzal, pentru a descoperi veriga în stare să dinamizeze înaintarea ulterioară. Omul zilelor noastre nu aplică tipare unice societăţii şi vieţii in necontenită curgere. Pentru el nu există stare invariabilă a lucrurilor, înghețate metafizic. Timpul istoric în fluiditatea lui, circumscrie orice normă și aplicabilitatea ei se modelează (Continuare în pag. a 3-a) Promotor al legalităţii socialiste, al omeniei comuniste Emil Nicolețoiu Letopiseţul României socialiste, adaugă, în scripturile-i de aur, zilele de măreţie istorică ale celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. Laborioasa ordine de zi a acestor mari şi sărbătoreşti zile de lucru înalţă pină la piscurile omeniei, a omeniei comuniste, pe trainică temelie, aleanurile şi idealurile noastre de veacuri pentru o lume bună şi dreaptă. Programul partidului — adoptat drept carte de căpătii de către fiecare comunist, de toţi cetăţenii patriei — aşeazei la fundamentele a două milenii de istorie românească, tactica şi strategia unei mari bătălii, menită să ne asigure la prezentul mare un mare viitor,in drumul nostru spre comunism. Cu valoare de simbol al împlinirilor de muncă şi luptă, al idealurilor de dreptate şi justiţie socială, Congresul, toată ţara, au înălţat ca un steag numele, atît de vibrant, al lui Nicolae Ceauşescu, personificind astfel pe cel mai iubit fiu al poporului român. Rostind numele său, auzi cum murmură trecutul cu glas de bătălie ; vezi mina cu gestu-i avintat, care, înainte de a fixa (Continuare în pag. a 3-a) © Luni decembrie 1974 . Hotărîrile Congresului, actul de voinţă al intregii naţiuni TELEGRAME DE FELICITARE ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (In pagina a 2-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Conducătorul delegaţiei P. C. U. R., Andrei Pavlovici Kirilenko Sîmbătă, 30 noiembrie, au avut loc convorbiri intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi tovarăşul Andrei Pavlovici Kirilenko, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a participat la lucrările celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. La convorbiri au luat parte tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Conducătorul delegaţiei P.C.U.S. tovarăşul A. P. Kirilenko, a exprimat mulţumiri pentru invitaţia de a participa la Congresul al XI-lea al P.C.R., subliniind că lucrările sale, documentele adoptate de acesta reflectă succesele poporului român, obţinute sub conducerea Partidului Comunist Român, în construcţia socialismului, succese cărora P.C.U.S., oamenii sovietici le dau o înaltă apreciere. Totodată, oaspetele a adresat comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din ţara noastră urări de succes în îndeplinirea hotăririlor Congresului al Xl-lea al P.C.R., în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. In numele Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., al tovarăşului L. I. Brejnev, personal, tovarăşul A. P. Kirilenko a transmis călduroase felicitări tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu ocazia realegerii sale in înalta funcţie de secretar general al Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru aprecierile exprimate la adresa activităţii şi realizărilor obţinute de Partidul Comunist Român, de întregul popor român, pentru felicitările călduroase şi urările ce i-au fost adresate. Secretarul general al P.C.R. şi-a exprimat satisfacţia faţă de participarea delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice la lucrările celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român, subliniind că aceasta constituie încă o mărturie a bunelor relaţii de prietenie şi colaborare dintre partidele, popoarele şi ţările noastre. Secretarul general al P.C.R. a urat popoarelor Uniunii Sovietice noi succese în construirea comunismului, sub conducerea P.C.U.S. In cadrul convorbirii a avut loc o informare, reciprocă asupra preocupărilor actuale şi de perspectivă ale celor două partide, un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea in continuare a relaţiilor de colaborare dintre P.C.R. şi P.C.U.S., dintre România şi U.R.S-S., spre binele ambelor popoare, al cauzei socialismului, unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor progresiste. A fost reafirmată dorinţa ambelor părţi de a extinde şi întări aceste relaţii, pe multiple planuri — politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural — de a intensifica contactele, schimburile de experienţă, consultările in probleme de interes comun, de a se identifica noi căi şi domenii de colaborare, corespunzător intereselor fundamentale ale celor două partide, ţări şi popoare. In cursul convorbirii au fost abordate, de asemenea, unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale, subliniindu-se dorinţa comună de a dezvolta conlucrarea dintre cele două partide şi state, în vederea asigurării păcii, consolidării destinderii, în sprijinirea aspiraţiilor popoarelor de progres social în lupta împotriva imperialismului şi reacţiunii. După convorbiri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut la dejun pe tovarăşul Andrei Pavlovici Kirilenko, pe membrii delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La dejun au participat tovarăşii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Mihai Dalea, Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte tovarăşii K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., V. E. Malanciuk, secretar al C.C. al P.C. din Ucraina, V.I. Drozdenko, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, activişti cu munci de răpundere la C.C. al P.C U.S. — I. P. Pomialov şi V. I. Potapov. Exprimindu-şi satisfacţia pentru schimbul rodnic de păreri cu delegaţia P.C.U.S., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a toastat pentru buna colaborare între partidele şi popoarele noastre, in edificarea socialismului şi comunismului, pentru întărirea unităţii şi colaborării intre toate partidele comuniste şi muncitoreşti, între toate ţările socialiste, pentru P.C.U.S. şi conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Brejnev. La rindul său, tovarăşul A. P. Kirilenko a mulţumit pentru primirea călduroasă acordată delegaţiei sovietice, a urat succes partidului şi poporului român în îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al Xl-lea, a toastat pentru prietenia între P.C-U.S. şi P.C.R., intre U.R.S.S. şi România, între cele două popoare, in sănătatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Delegaţia Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, sîmbătă, delegaţia Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, condusă de Faruk Kaddami, membru al Comitetului Executiv al O.E.P., şeful Departamentului Politic. Din delegaţie fac parte Muhamad Abu Meizer, şeful Departamentului relaţii externe Al Fatah, Nabil Remlawi, şeful Sectorului politic în Departamentul Politic Al Fatah, Omar Shaka, şef de secţie în Departamentul Politic al O.E.P. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A participat, de asemenea, Imad Abdin, reprezentantul permanent al O.E.P. la Bucureşti. Conducătorul delegaţiei palestinene a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P., Yasser Arafat, şi a celorlalţi membri ai conducerii O.E.P., un cordial mesaj de salut, calde felicitări pentru succesul deplin al lucrărilor Congresului al XI-lea al P.C.R., pentru hotărîrile adoptate de Congres privind dezvoltarea economică, politică şi socială a României. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost rugat să primească un mesaj de profundă simpatie din partea întregului popor palestinean, împreună cu cele mai sincere felicitări, cu ocazia realegerii sale în înalta funcţie de secretar general al Partidului Comunist Român. Totodată, Faruk Kaddami a dat o înaltă apreciere Raportului prezentat la Congres de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a mulţumit în mod deosebit pentru modul în care sunt abordate problemele Orientului Mijlociu şi, în special, problema palestineană. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe conducătorul delegaţiei să transmită, din partea sa, a C.C. al P.C.R. şi a poporului român, preşedintelui Yasser Arafat un salut prietenesc, urări de noi succese in activitatea O.E.P., iar poporului palestinean realizarea cit mai grabnică a aspiraţiilor sale pentru o viaţă liberă şi independentă. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a asigurat conducerea O.E.P., întregul popor palestinean de solidaritatea şi prietenia sinceră a conducerii de partid şi de stat a României, a poporului român, de faptul că şi în viitor ţara noastră va face totul pentru instaurarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu, pentru crearea unor premise care să dea posibilitate poporului palestinean să-şi construiască o viață nouă, independentă, inclusiv un stat arab palestinean independent. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească.