România Liberă, februarie 1975 (Anul 33, nr. 9415-9438)
1975-02-01 / nr. 9415
r Responsabilitatea comisiilor electorale Pregătirile de ordin tehnicojuridic ale campaniei electorale, au o însemnătate deosebită. Exprimarea votului, act politic de responsabilitate majoră, trebuie să decurgă , în cele mai bune condiții. Aplicarea legii electorale cu cea mai mare stricteţe, in spiritul şi litera ei, are tocmai sensul asigurării unor condiţii optime de exercitare a drepturilor electorale, in deplină libertate, pentru ca votul să constituie expresia voinţei cetăţeneşti, manifestarea puterii unice şi suverane a poporului nostru în conducerea statului. Pentru ca toţi alegătorii să participe la vot şi să-şi exprime opţiunile pe baza cunoaşterii sistemului electoral, a noilor prevederi ale legii, sunt necesare, pe lângă munca politică generală de familiarizare a cetăţenilor cu programul electoral, întemeiat pe hotăririle celui de al XI-lea Congres al partidului, o acţiune permanentă de popularizare a legii şi măsuri de transpunere în viaţă a, prevederilor ei, începînd de la întocmirea listelor de alegători, depunerea candidaturilor şi pină la pregătirea — cu tot ce este necesar — a secţiilor de votare. Legea electorală încredinţează aceste pregătiri de ordin tehnico-juridic comisiilor electorale de toate categoriile — Comisia Electorală Centrală, comisiile electorale ale judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, ale circumscripţiilor electorale, şi secţiilor de votare, comisii alcătuite, după cum se ştie, din reprezentanţi ai Frontului Unităţii Socialiste, organizaţiilor care ii compun, precum şi din reprezentanţi desemnaţi în adunări ale alegătorilor. Pentru a sublinia caracterul profund democratic al sistemului nostru electoral este suficient să precizăm că în aceste comisii activează sute de mii de cetățeni. Desigur, nu toate operațiile tehnice de pregătire a alegerilor sunt executate direct de către comisiile electorale. Suntem în zilele cînd, în întreaga ţară, se afişează listele de alegători şi are loc procesul de consultare a acestor liste de către cetăţeni, pentru a se corecta eventualele greşeli şi omisiuni. Listele de alegători se întocmesc şi se definitivează de către consiliile populare, aşa cum prevede legea, pentru că ele dispun de aparatul necesar pentru îndeplinirea acestei acţiuni. Comisiile electorale au ca principală îndatorire insă să vegheze la întocmirea in termen a listelor, la aducerea lor la cunoştinţa generală, precum şi la formarea la timp a secţiilor de votare. Operaţia întocmirii şi verificării listelor de alegători prezintă o mare importanţă. Ea nu este o simplă operaţie de rutină şi pentru a fi dusă la bun sfîrşit are nevoie de conjugarea eforturilor comisiilor electorale, consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi consiliilor populare. O intensă activitate politică, desfăşurată la Casele alegătorului, trebuie să aibă in centrul ei explicarea importanţei verificării listelor de alegători, ca şi a cunoaşterii exacte a tehnicii votării şi a tuturor momentelor principale care compun pregătirile pentru alegerile de la 9 martie. Fiecare moment al campaniei electorale angajează participarea şi responsabilitatea cetăţenilor, incit cunoaşterea amănunţită a legii electorale este prima dintre îndatoririle civice legate de exercitarea votului. Definitivarea listelor de alegători trebuie să însemne, pe cit posibil, evitarea oricărei omisiuni sau greşeli. In acest sens, concursul cetăţenilor înşişi este hotărîtor. Exercitarea drepturilor de alegător, potrivit legii, nu se poate face decit pe baza înscrierii în liste. Există două momente distincte în activitatea comisiilor electorale : pregătirea alegerilor și votarea propriu-zisă, apoi, sta- bilirea rezultatelor alegerilor. Dacă etapa pregătitoare însumează întocmirea listelor de alegători, depunerea candidaturilor (care se înregistrează, veri- • ficîndu-se legalitatea, la comisiile electorale de circumscripţie), popularizarea candidaţilor, pregătirea buletinelor de vot şi a tot ce este necesar pentru actul votării, ziua votării cere comisiilor electorale o activitate deosebit de intensă, ele fiind cele care poartă în întregime responsabilitatea efectuării votării in condiţiile prevăzute de lege. Fără a se disocia o clipă de activitatea politică generală de pregătire a alegerilor, desfăşurată de consiliile Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea partidului, munca ce o depun comisiile electorale are un specific propriu şi un calendar strict. îndeplinirea ei exactă este chemată să asigure cadrul de exercitare, la 9 martie, a votului şi, prin el, de exprimare a voinţei întregii noastre naţiuni. Pan Solcan r Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE în ce ritm se executa îmbunătăţirile funciare ? Timpul prielnic este folosit, din plin, în multe judeţe, pentru executarea de lucrări menite să sporească potenţialul productiv al solului. Pe şantierele de extindere a irigaţiilor, de evacuare a surplusului de umiditate şi de stăvilire a procesului de eroziune a solului, lucrează mii de cooperatori, mecanizatori şi alţi locuitori ai satelor. O atenţie deosebită se acordă reintroducerii în circuitul agricol a unor suprafeţe de teren prin desfiinţarea drumurilor inutile, îndepărtarea tufişurilor, precum şi pe alte căi. Intrucît în această perioadă timpul şi forţa de muncă sînt mai puţin ocupate, lucrările avansează, in multe locuri, în ritm rapid. Dar, să vedem concret cum se munceşte pe diferitele şantiere. Corespondentul nostru I. Medoia în raidul său s-a oprit la consiliul popular al comunei PIŞCHIA din judeţul Timiş. Aici a aflat că „tot consiliul“ este pe cimp, alături de cooperatorii ce lucrează in punctul „Pădure“. Ce lucrări se execută aici ne explică Arcadie Cişmaţ, preşedintele cooperativei agricole . „ Observaţi că toată zona este destul de joasă, ba chiar pe alocuri mai bălteşte şi apa. Tot din această cauză in anii ploioşi recoltele au numai de suferit. Prin săparea canalului la care lucrăm în prezent, scoatem de sub influenţa excesului de umiditate aproximativ 40 ha. de teren. De fapt, acesta este doar unul din cele trei puncte de lucru de pe hotarul comunei noastre. — Cîţi oameni au ieşit astăzi la aceste lucrări ? — Aici sînt vreo 60, dar in total aproape 200. Primarul comunei, Eva Lotoroşan , ne furnizează cîteva amănunte privind stadiul lucrărilor . „Pentru acest an ne-am propus să dislocăm cu forţe proprii aproape 18 200 mc de pămînt Lucrările au fost de aşa natură concepute ca pe timp ploios să contribuie la înlăturarea excesului de umiditate, iar pe secetă să poată fi întrebuinţate la irigaţii. Pină acum am săpat circa 3 000 mc. Dar, după cum vedeţi, lucrăm din plin, astfel că majoritatea lor vor fi Încheiate la 9 martie“. In Valea Răcătăului — locul unor ample lucrări hidroameliorative — s-a deplasat corespondentul nostru din Bacău, C. Azoiţii. Primele explicaţii le-a primit de la draglinistul Ion Pochişcanu. — De cînd am venit aici la Sohodol am avut numai timp frumos. Doar în ultimele zile a mai fulguit cite puţin. Asta aşa, ca să nu uităm că sîntem totuşi îrn plină iarnă. De lucrat însă, după cum vedeţi, lucrează din plin şi cei de pe buldozere, Aurel Mihalache, Gheorghe Izvora- nu, fac treabă bună. Chiar dimineaţa îi spuneam lui Sîrbu,de pe cealaltă draglină cu care sunt în întrecere : „Dacă o ţine tot aşa, pînă in primăvară sîntem gata cu regularizarea Răcătăului“. Cu tehnicianul Dan Bendrea, şeful lotului, nu am putut sta de vorbă. Era plecat la Mileşti, unde mai este ceva de lucru la terasament. L-am întîlnit in schimb pe inginerul Victor Stingă, directorul Oficiului judeţean (Continuare în pag. a 3-a) • Mii de cooperatori, mecanizatori şi alţi locuitori ai satelor participă în aceste zile la ample lucrări hidroameliorative * In multe locuri, primarii comunali sunt zilnic prezenţi pe şantierele locale • De ce în unele cooperative agricole nu este valorificat integral timpul prielnic ? Astăzi, intră in vigoare legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii Cum se vor majora retribuţiile oamenilor muncii in unele sectoare de activitate Potrivit măsurilor adoptate în cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 decembrie 1974, cit şi prin Decretul Consiliului de Stat emis în acest scop, în anul 1975 — în perioada 1 martie-1 noiembrie — va continua, în mod eşalonat, majorarea retribuţiei oamenilor muncii, în cadrul celei de-a doua etape prevăzute pentru actualul cincinal. Majorarea se va efectua pe baza legii retribuirii după cantitatea și calitatea muncii, care intră în vigoare începînd de astăzi 1 februarie a.c., aducînd o serie de îmbunătăţiri pe linia cointeresării materiale şi pentru sectoarele şi activităţile care vor beneficia în acest an de majorarea retribuţiei. In legătură cu reglementările prevăzute, am solicitat o serie de amănunte tov. ing. Mircea Morariu, director în Ministerul Muncii. — Aş dori să mă refer mai întîi la reglementările ce vizează un important sector economic, transporturile feroviare. Pornind de la necesitatea satisfacerii cerinţelor de transport ale economiei naţionale in condiţii depline de siguranţă şi regularitate — la realizarea cărora mecanicii de locomotivă au un rol hotărîtor — s-au prevăzut reglementări pentru stimularea ridicării calificării lor și, implicit pentru cointeresarea lor ,materială. Astfel, legea prevede diferenţierea retribuţiei mecanicilor de locomotivă, nu numai in raport de puterea locomotivelor şi de sistemul de tracţiune (pe cinci grupe), aşa cum este în prezent, ci — în cadrul fiecărei grupe — şi pe trei clase de calificare (III, II, I), care se pot obţine pe bază de examen şi cu îndeplinirea anumitor condiţii (vechime de 3, 6 şi respectiv 10 ani, lipsa abaterilor în circulaţia trenurilor şi alte condiţii). Pentru aplicarea noilor prevederi, a fost necesară şi schimbarea modului de retribuire a mecanicilor de locomotivă din sistemul pe gradaţii, în sistemul pe trepte. Claselor de calificare le corespund nivelele de retribuţie diferenţiate. Astfel, la grupa I de locomotive, de pildă, retribuţia fără clase de calificare este cuprinsă între clasele de retribuire 24—27, în timp ce retribuţia la clasa a IlI-a de calificare este mai mare cu o clasă (25-28) , la clasa a II-a cu două clase (26-29) , iar la clasa I cu trei clase (27-30). Ca urmare, mecanicii de locomotivă care vor obţine clase de calificare, vor beneficia de retribuţii mai mari cu 1-3 clase (130-475 lei lunar), faţă de cei care nu le obţin. De menţionat că nu numai obţinerea dar şi păstrarea claselor de Mircea Scripca (Continuare in pag. a 3-a) r Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare din întreaga ţară Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi ale municipiului Bucureşti au emis decizii de delimitare şi numerotare a secţiilor de votare pentru alegerile de la 9 martie. In înlocuitori s-a format cite o secţie de votare la 1 500—3 000 de locuitori. In Bucureşti, şi comunele suburbane, de exemplu, au fost stabilite 655 de secţii. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor din satele mai mici, cu populaţie de pină la 500 de locuitori şi situate la peste 5 kmtreaga ţară, aceste decizii au fost afişate, pentru a fi cunoscute de toţi cetăţenii. Conform prevederilor legii electorale, pentru efectuarea alegerilor, teritoriul corespunzător sectoarelor municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi comunelor a fost împărţit în 11 229 secţii de votare. In sectoarele Capitalei, în municipii, în oraşe şi în comunele cu populaţie de peste 2 000 de de centrele comunale, consiliile populare au stabilit secţii de votare şi în aceste localităţi. Au fost organizate, de asemenea, secţii speciale în unităţi militare, pe lingă spitale, maternităţi, cămine de bătrîni. Alegătorii aflaţi în călătorie, în ziua alegerilor, vor putea vota la secţiile organizate în staţiile de cale ferată, în porturi şi aeroporturi.. Cei îmbarcaţi pe navele sub pavilion românesc vor vota în secţiile care vor funcţiona chiar pe nave. Secţii de votare speciale vor fi deschise în ziua alegerilor şi pe lingă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republi-' cii Socialiste România, precum şi pe lingă agenţiile economice din ţările unde nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare, în cadrul cărora îşi vor putea exercita dreptul de a alege membrii acestor reprezentanţe şi familiile lor, precum şi cetăţenii români aflaţi temporar in ţările respective. (Agerpres). încheierea lucrărilor de construcţie a hidrocentralei de la Rm. Vîlcea Vineri, a fost conectat la sistemul energetic naţional, cel de-al doilea agregat al hidrocentralei de la Rm. Vîlcea, prima din cele 29 de centrale prevăzute a se construi pe riul Olt. Intrarea în exploatare a noului agregat marchează încheierea lucrărilor de construcţie a acestei hidrocentrale, care la ora actuală dispune de o putere instalată de 46 MW. (Agerpres) Trustul de construcţii Maramureş a îndeplinit planul cincinal Colectivul de muncă al Trustului de construcţii Maramureş a atins în ziua de 30 ianuarie cotele finale ale actualului cincinal, creîndu-şi condiţii ca pînă la finele anului 1975 să realizeze suplimentar un volum de construcţii-montaj estimat la peste 400 milioane lei. In telegrama ,adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se spune, printre altele : Comuniştii, întreg personalul încadrat in muncă închină acest succes alegerilor de deputaţi in marele sfat al ţării şi în consiliile populare. Totodată, ne angajăm să realizăm, peste prevederile cincinalului, 1 632 apartamente şi să devansăm punerea în funcţiune cu 30—40 de zile a Fabricii de şuruburi Sighetu Marmaţiei, Fabricii de mobilă Vişeu de Sus, Fabricii de brînzeturi Tîrgul Lăpuş și a altor obiective. Idei-forţă ale dezvoltării noastre Electrificarea, într-o etapă hotărîtoare Există o tendinţă, binecunoscută, pe care evoluţia generală a civilizaţiei o recomandă ca firească şi justificată : peste tot în lume, creşte producţia şi consumul de energie, electrică. Creşte şi la noi cu indici care ne situează, ca dinamică, printre primii. Creşte şi la noi realizînd, în ce priveşte producţia de energie electrică, indici de economicitate dintre cei mai buni, consumuri specifice printre cele mai mici din lume. In limbajul specialiştilor aceste relaţii capătă formă numerică, criteriul se converteşte în cantitate economisită, cantitatea în lei, adăugîndu-se în beneficiul ţării cota parte ce rezultă dintr-o politică energetică înţeleaptă. Acum putem dovedi tuturor că a fost bine cum am gîndit, că a fost bine că am elaborat planuri de electrificare pe termen lung, dînd industriei româneşti şi fiecăruia în parte, numărul de kilowaţi cu care se măsoară astăzi gradul de civilizaţie, gradul de dezvoltare, nivelul industriei, certitudinea dezvoltării viitoare. Retrospectiv, drumul este impresionant, saltul spectaculos : ceva mai mult de 2 miliarde kilowaţi — oră în 1950, anul în care începeam programul de electrificare, peste 43 de miliarde în 1973. Comparaţia în sine nu devine, însă, revelatoare decât dacă adăugăm : în 1950 eram o ţară cu o energetică înapoiată, astăzi ne situăm mult peste media mondială pe care am depășit-o încă din anul 1965. Cantitatea de efort organizatoric, de muncă eroică se omologhează cotidian, conceptul dezvoltării cu un pas înaintea electrificării se întărește prin argumente. Dar, cîștigul cantitativ trebuie completat printr-un element calitativ mai puţin cunoscut de toată lumea , încă din anul în care ajungeam să atingem media mondială in domeniul electrificării (1965) reuşeam să depăşim majoritatea ţărilor europene în economicitatea producţiei de kilowaţi-oră. Ne depăşeau doar Italia, Franţa şi R.F.G.... In 1970 — doar Italia... In 1971, realizam cele mai mici consumuri specifice în producţia de energie termoelectrică (care deţine ponderea principală). Asta în anii cînd construiam multe termocentrale şi cînd, se ştie,, economicitatea era afectată de experienţă puţină, de greutăţile inerente ce apar la realizarea unui nou obiectiv. în această perioadă procedam la electrificarea unor industrii, la electrificarea satelor, construiam linii lungi de transport al curentului electric (cu pierderile echivalente) pentru a aduce lumina electrică în fiecare casă. A fost acea perioadă cînd important era să producem energie multă intr-un timp scurt, cînd calculele de economicitate se făceau din mers, cînd problema resurselor de combustibili nu devenise acută. Hidrocentralele construite culminînd cu „Porţile de fier“, dar fără să se oprească la Porţile de fier, au adus în balanţa energetică a ţării alte miliarde de kilowaţt oră. Cu eforturi şi cheltuieli mari, am reuşit să realizăm una din cele mai îndrăzneţe construcţii hidroenergetice din această parte a Europei. Nu e puţin şi n-a fost uşor. Deci, nu numai din spirit de economie îi amintim adesea risipitorului că becul de 100 waţi pe care îl lasă să ardă fără rost, consumă într-un an 227 litri de petrol. Nu numai din spirit de economie ci, mai ales din respect pentru marele efort de a produce kilowaţi. Ideea forţă care a înflăcărat brigăzile de muncă patriotică de la toate marile şantiere energetice ale ţării — electrificarea — ideea care a pus temelii puternice şi sigure industriei româneşti a intrat intr-o etapă în care îşi reconsideră valorile. Industria românească acum, în preajma cincinalului afirmării revoluţiei tehnico-ştiinţifice, îşi pregăteşte saltul. Iată citeva date revelatoare : — în perioada 1971—1975 creşterea medie anuală a producţiei industriale va fi de 14 la sută ; — in aceeaşi perioadă consumul intern de energie electrică va creşte cu 10,6 la sută iar cea de combustibili şi energie primară, numai cu 7 la sută , înseamnă că vom produce energie electrică in condiţiile unui consum din ce in ce mai redus de combustibil, înseamnă că industria va produce, înglobînd în fiecare produs tot mai puţină energie electrică şi tot mai multă inteligenţă tehnică. — iniţial pentru anul 1990, prognozele preconizau atingerea unei producţii de energie electrică de 180—200 miliarde kW- oră. — în documentele Conferinţei Naţionale a P.C.R. din iulie 1972, se cere ca printr-o nouă orientare energetică să se obţină aceeaşi dezvoltare a economiei naţionale pe baza utilizării a numai 130—140 miliarde kilowaţi — oră, cifră care se menţine şi în Directivele Congresului al XI-lea al P.C.R. Diferenţa de 50—60 miliarde kW-oră, înseamnă circa 13 milioane tone combustibil convenţional, economisite prin efortul nostru de gindire creatoare. Exemple anterioare ne îndreptăţesc să credem fără rezerve în posibilităţile noastre de a realiza această prevedere. Numai termoficarea şi numai în propor- Anton Uncu (Continuare in pag a 3-a) însemnări de alegător in noi circumscripţii . 6. Piteşti — Trivale Oraşul de pe Argeş trăieşte astăzi — în toate cele patru puncte cardinale — o neobişnuită metamorfoză edilitară inălţindu-se surprinzător de tînăr, pe vechea sa vatră, atestată documentar, încă din mai 1388, cînd domnitorul Mircea cel Bătrîn pomeneşte într-un hrisov, despre o moară aflată „la hotarul Piteştiului“. Am văzut ieri dimineaţă, de departe, flacăra nestinsă care spintecă pîclele iernii, vestind de sus, de pe cupolele petrochimiei, ca o incandescentă stea polară, noul destin al urbei aşezate la jumătatea sudică a ţării, pe vastul amfiteatru natural săpat in terasele etajate ale Argeşului. Mărturisesc din capul locului că, aici, la Piteşti, mi-a fost greu să aleg de pe harta oraşului, zona cea mai nouă, unde au apărut lujerii arhitectonici ai noilor cartiere. Şi asta deoarece oraşul s-a dezvoltat şi se dezvoltă în continuare, din centru pînă în ultimele suburbii, într-un ritm inegalabil în întreaga sa istorie. Flancat în partea sudică, de marea platformă petrochimică, la est, de platforma industrială a constructorilor de autoturisme de la Colibaşi, la nord, de şiragul de întreprinderi de prelucrare a lemnului sau a altor resurse locale . Piteştiul şi-a aşezat noile fruntarii locative, într-o perfectă şi impunătoare geometrie urbană, pe aceste puternice repere ale unei impresionante creşteri economice. In timp ce treceam pe noile bulevarde, străjuite de o parte şi de alta, de şirurile lungi de blocuri, mi-am amintit — fără voie — de evocarea plină de melancolică şi discretă ironie, a poetului Ion Minulescu, din vremea cînd purta uniforma de licean iar Piteştiul era.......o comună urbană cu 17 000 de suflete, două judecătorii de pace şi un tribunal, un regiment de infanterie, altul de artilerie şi un escadron de călăraşi, poştă şi Dumitru Tabacu (Continuare în pag. a 3-a) 4 . j I , ; 1 • \ { i I gils:; Piteştiul se construieşte în toate punctele cardinale Foto : NICU VASILE * Hidrocentralele de pe Olt Dragoș Vrânceanui Un şir de hidrocentrale și-au pus bazele in lungul Oltului, pe apele furtunoase sau placide ale marelui rîu. Una din ele se va ridica in dreptul comunei Băbeni, satul meu natal, sat de ciobani, care au început să treacă la industrie prin schela petroliferă care funcţionează de după 23 August pe teritoriul lor, prin fabrica de cherestea care s-a dezvoltat lingă gară, servită de un tren mic care aduce lemnele din fundul munţilor de pe cheiul Bistriţei, prin plantaţiile extensive de pomi roditori care ocupă întinderile spre miazăzi, prin dezvoltarea culturii slujită de un impunător liceu. Acum, la marginea Oltului, acolo unde ne duceam cineva să ne scăldăm în tinereţea noastră, au început să se vadă primele semne ale marei hidrocentrale care va tăia unul şi va modifica peisajul, nu departe de şoseaua acoperită de iarbă pe care au mers spre Turnul Roşu oştirile împăratului Traian, să ajungă în însăşi inima Daciei, să-i dea un alt destin şi o altă limbă, să altoiască, pe trunchiul rezistent şi eroic al dacilor, o nouă ţară, care după multe secole de zbucium să constituie locul de fundare al unui stat în care civilizaţia să-şi găsească forma ei modernă de manifestare sub semnul socialismului. Apele Oltului, care au scăldat cu cintece şi valuri sălbatice istoria noastră, au fost alese spre a marca şi ele aceste schimbări înnoitoare, modificînd deprinderile oamenilor şi ale aşezărilor, luminîndu-le sub raza unor noi orizonturi şi unor noi resurse de viaţă, care să reglementeze înflorirea lor proaspătă şi nouă, creînd centre de muncă şi progres legate in serie, unde (Continuare In pag. a 2-a)