România Liberă, martie 1975 (Anul 33, nr. 9439-9465)
1975-03-01 / nr. 9439
ANUL XXXII Nr. 9439 - 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut ieri o vizita de lucru pa n w w • prin unităţi economice şi de cercetare din Capitală • Pentru a doua oara, in aceasta saptamina, in mijlocul creatorilor de bunuri materiale din Capitală • Vizita secretarului general s-a desfăşurat in aceeaşi atmosferă insufleţitoare ce caracterizează perioada premergătoare alegerilor de la 9 martie . La „Vulcan", întreprinderea de confecţii şi tricotaje, ,,Criviţa Roşie", ,,Automatica", Institutul de cercetări pentru tehnică de calcul, ,,Electronica" şi I.P. R. S.Băneasa tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat împreună cu colectivele vizitate cum se înfăptuiesc obiectivele prevăzute pentru acest an, pentru întregul cincinal, soluţii şi acţiuni în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării exemplare a planului • Recomandările secretarului general al partidului au găsit, şi de această dată, un larg ecou in conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni La uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie", oamenii muncii fac o călduroasă manifestaţie de simpatie secretarului general al partidului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întilnit, vineri, 28 februarie, cu colectivele unor mari Întreprinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală, a dezbătut şi stabilit Împreună cu ele, acolo, în halele de producţie, în laboratoare, măsuri eficiente, de deosebită importanţă pentru ridicarea activităţii acestor unităţi pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea şi modernizarea continuă a economiei naţionale. Secretarul general al partidului a fost insotit de tovarăşii Gheorghe Cioară şi Gheorghe Oprea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pentru a doua oară, in răstimpul acestei săptămîni, in mijlocul creatorilor de bunuri materiale. Noua vizită de lucru s-a inscris — asemenea celor precedente — ca un moment de deosebită însemnătate a actualităţii noastre politice. Ea s-a desfăşurat în aceeaşi ambianţă însufleţită ce caracterizează perioada premergătoare alegerilor de la 9 martie, în aceeaşi atmosferă de avânt creator, de inaltă responsabilitate politică şi civică, de angajare unanimă şi fermă a naţiunii noastre pe calea înfăptuirii exemplare a politicii partidului, a istoricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea. A fost o vizită de lucru profund semnificativă pentru dialogul direct, neîntrerupt şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă cu poporul, cu ţara, pentru legătura permanentă şi nemijlocită pe care secretarul general al partidului o are cu oamenii, cu viaţa, cu realităţile şi problemele concrete ale construcţiei socialiste. A fost o vizită de lucru deplin grăitoare pentru activitatea neobosită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o consacră progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării celor ce muncesc. Secretarul general al partidului a examinat, in această zi, împreună cu membrii Biroului Comitetului municipal de partid, cu miniştrii Ioan Avram, Virgil Actarian, Gheorghe Cazan şi Octavian Groza şi alte cadre de răspundere din economie, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, cu cercetători şi alţi specialişti, modul cum se înfăptuiesc obiectivele prevăzute pe 1975, pentru întregul cincinal, precum şi acţiunile ce se impun a fi luate în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării exemplare a sarcinilor pe anii viitori. Cu bucurie în inimi, cu sentimentul firesc al datoriei împlinite, colectivele de muncă de la întreprinderile de confecţii şi tricotaje şi Automatica din Capitală au raportat tovarăşului Nicolae Ceauşescu că şi-au onorat întocmai angajamentul luat — cincinalul înainte de termen. Apreciind rezultatele frumoase obţinute, atît de aceste două întreprinderi, cit şi de celelalte unităţi vizitate, secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii concentrării eforturilor in direcţia dezvoltării şi modernizării proceselor de producţie, a ridicării calităţii produselor, subliniind că de rezolvarea, in bune condiţii, a acestor însemnate cerinţe depinde, în largă măsură, creşterea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea producţiei materiale, progresul accelerat al ţării. Recomandările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au găsit — şi de această dată — un larg ecou în conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni, care l-au asigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru transpunerea lor neîntîrziată in fapt, că işi vor uni energiile, că işi vor mobiliza toate forţele, întreaga capacitate creatoare, în vederea îndeplinirii, inainte de termen, a planului pe 1975, a cincinalului in patru ani şi jumătate, înfăptuirii neabătute a măreţului program de edificare a socialismului şi comunismului in patria noastră. Reîntilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prilejuit, pretutindeni, manifestări emoţionante. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie de a-1 avea in mijlocul lor, in aceste zile din preajma alegerilor de la 9 martie, locuitorii Capitalei l-au adresat secretarului general al partidului cuvinte de caldă dragoste, preţuire şi recunoştinţă, l-au urat din inimă multă sănătate şi putere de muncă, spre binele şi fericirea poporului nostru. Producţia întreprinderii „Vulcan" se dublează atît în cincinalul actual cît şi în următorii cinci ani Primul obiectiv înscris pe itinerariul zilei de astăzi l-a constituit întreprinderea „Vulcan“. Vizita secretarului general al partidului In această puternică citadelă industrială bucureşteană are loc într-o atmosferă de puternic entuziasm. Ea capătă în acelaşi timp caracterul autentic al dialogurilor frecvente de la(Continuare in pag. a 2-a) Expresia sentimentelor de dragoste şi recunoştinţă faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru 0 Simbătă 1 martie 1975 Harta fenomenelor meteorologice probabile Amănunte In pag. a 5-a A PRIMIT PE SECRETARUL GENERAL AL MIŞCĂRII - DE ELIBERARE DIN SAO TONE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit vineri după-amiază, pe Manuel Pinto da Costa, secretar general al Mişcării de Eliberare din Sao Tome şi Principe, care, in fruntea unei delegaţii, întreprinde o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C R. Oaspetele a fost însoţit de Aida Espirito Santo, membru al Biroului Politic al Mişcării, ministrul educaţiei ln guvernul de tranziţie. La întrevedere a participat tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In numele Biroului Politic al Mişcării de Eliberare, Manuel Pinto da Costa a exprimat tovarăşului Nicolae Ceauşescu profunde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România socialistă, invitaţie pe care o apreciază ca o mărturie a solidarităţii frăţeşti manifestate faţă de lupta poporului din Sao Tome şi Principe pentru afirmarea drepturilor sale legitime, pe calea dobîndirii, independenţei naţionale depline şi progresului social. Oaspetele a subliniat că vizita i-a oferit prilejul de a cunoaşte nemijlocit interesul şi simpatia poporului român, a partidului său, faţă de lupta de eliberare naţională a popoarelor. Diacă o înaltă apreciere realizărilor obţinute de poporul nostru, sub conducerea Partidului Comunist Român, a secretarului său general, in opera de edificare a unei societăţi cu un ridicat nivel de civilizaţie materială şi spirituală, conducătorul delegaţiei a subliniat că acestea demonstrează că socialismul este calea ce permite unei naţiuni o dezvoltare rapidă economică şi socială. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat satisfacţia pentru vizita delegaţiei Mişcării de Eliberare din Sao Tome şi Principe, în frunte cu secretarul său general. România — a subliniat secretarul general al partidului nostru — care ea, însăşi a cunoscut, timp îndelungat,, opresiunea străină, înţelege pe deplin lupta pentru emancipare naţională şi socială a popoarelor, pentru a fi stăpîne pe destinele lor, eforturile pe care Ie depun pentru a-şi făuri o viaţă nouă, liberă şi independentă. In acest context, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evocat sprijinul activ pe care România socialistă, Partidul Comunist Român, poporul român l-au acordat şi-l acordă mişcărilor de eliberare din Africa, ţărilor care au păşit la drumul unei dezvoltări de-sine-stătătoare şi ale căror succese sunt salutate cu simpatie de poporul român. Secretarul general al partidului a reafirmat dorinţa României de a dezvolta în aceste noi condiţii o largă şi durabilă colaborare cu guvernele de tranziţie din ţările africane care îşi desăvârşesc procesul de eliberare naţională, cu popoarele din aceste state. In acest spirit, a relevat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înţelegem să stabilim şi să dezvoltăm colaborarea dintre România şi Sao Tome şi Principe. Convorbirea, care a decurs intr-o atmosferă de caldă prietenie, de stimă şi înţelegere reciprocă, a evidenţiat hotărirea comună de a adunei relaţiile dintre partidele şi ţările noastre, de a extinde şi întări conlucrarea dintre ele, în folosul ambelor popoare, al forţelor care luptă împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. Întoarcere la Oltina Paul Angliei Acum 15 ani, intr-un început de martie, ceţos şi îngheţat, făceam primul meu drum spre Oltina, comună românească din nord-vestul Dobrogei, pe malul Dunării, de care aveam să mă leg sufleteşte pentru foarte , multă vreme, poate pentru totdeauna. Oltina a fost prima şi marea mea dragoste literară, o dragoste de care n-aveam să mă mai vindec după cum se va vedea. Aveam să descopăr aici, temeinic, vreme de aproape un an de zile, împărtăşind viaţa de zi cu zi a ţăranilor, realitatea primului sat cooperatist pe care îl cunoşteam, iar observaţiile mele, însemnările şi dialogurile mele zilnice cu oamenii aveau să constituie subiectul unei cărţi de reportaj destul de voluminoasă, 354 pagini, care a şi apărut în anul 1961, cu titlul „Victoria de la Oltina“. Cartea a reprezentat, pe vremea aceea, un mare succes, nu pentru virtuţile sale literare, pentru arta cu care ar fi fost scrisă, ci pentru altceva , pentru ce conţinea în chip obiectiv : o relatare amănunţită a vieţii oamenilor dintr-un sat cooperativizat, o suită de fotografii în cuvinte, de instantanee ale existenţei cotidiene a Oitinei pe o durată de cîteva luni, plus un istoric al satului, care oferea o raportare succintă în timp. Foarte multe date statistice, foarte mulţi oameni, foarte multe dialoguri. Autorul n-a avut timp să scrie cartea „la rece“, cum i-ar fi stat bine, a scris-o in vălmăşagul unei primăveri aspre, notîndu-şi însemnările pe cîmp, pe dealuri, în casele oamenilor, în nopţile de nesomn din „camera oficială“ de la sfat, pe atunci cam prost încălzită, împărţindu-şi veghea cu somnul unui tovarăş ocazional, care cădea alături, pe pat, iar adesea sforăia năpraznic. Cînd Ilie Dincu, președintele de pe atunci, II scula în zori să plece iar la cîmp, autorul, chior de somn, se suia ca un somnambul in șaretă, pornind iar la drum, ca să-și umple carnetele cu însemnări. Alergătura asta a durat din martie pînă în iulie, aproape zi de zi, pînă cînd oamenii, exasperaţi de insistenţa şi indiscreţia reporterului, i-au spus-o acestuia neted, tot prin vocea lui nea Ilie : — Bine, tovarăşe Anghel, dar cartea asta nu se mai termină ? Noi credeam că-i vorba despre un articol-două, uite acum începe secerişul şi dumneavoastră n-aţi mai plecat de la noi !... Ce-aveţi de gînd ? Aveam de gînd să „storc tot“. (Continuare in pag. a 3-a) „Votul nostru, patriei şi poporului român" Sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, ieri după amiază a avut loc la Craiova un festival literar-artistic „Votul nostru, patriei şi poporului român“. Au luat cuvintul academician Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi prof. Floren Firan, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj. Au citit din lucrările lor Dan Deşliu, Sina Dănciulescu, Mihai Duţescu, Ilarie Hinoveanu, Traian Iancu, Eugen Jebeleanu, Victor Tulbure. Şi-au dat concursul artista Silvia Popovici de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti şi Arta Teodorescu, pianistă, artiştii craioveni Anca Pavlescu, Emil Borochină, Tudor Gheorghe de la Teatrul Naţional din Craiova precum şi soliştii Constantin Tomuiescu, Violeta Iovlov, Gheorghe Stoichiţescu de la instituţiile muzicale craiovene. Festivalul ce s-a desfăşurat in prezenţa candidaţilor din Marea Adunare Naţională şi a unui public numeros s-a bucurat de un mare succes. MĂRŢIŞOR Mihnea Gheorghiu In epoca Renaşterii, cînd emanciparea femeii ciştiga un mare teren spre timpurile moderne, în toate mediile cultivate era de bun ton ca amfitrioanelor să li se elogieze însuşirile, mai cu seamă cele spirituale. Chiar atunci cind unii autori (bărbaţi, desigur) făceau glume nesărate la adresa femeilor, ca să amuze galeria vulgară, ei păstrau totuşi o anumită măsură autocritică. De pildă Cervantes, in „Don Quichotte“, zicea că „părerea unei femei nu preţuieşte prea mult, dar cine nu ţine seama de ea este un prost“... Sau Holiere, in „Femeile savante“ şi alţii. Lăsind gluma istorică la o parte, nu putem evita nici sensul politic serios pe care un dramaturg clasic a ştiut să-l dea comediei sale în care femeile reuşesc să pună capăt unui război, făcind greva... iubirii. Egalitatea firească nu putea să nu izbindească Şi, in veacul nostru, în sfirşit, a izbindit ; ba se poate chiar observa, in anumite cazuri, că bărbaţii inşişi manifestă simptome şi complexe de inferioritate (să fie doar ipocrizie ?) mărturisind că ■ femeia este jumătatea lor... cea mai bună. Dar să nu ne aventurăm pe terenul acesta plin de surprize şi de contradicţii, preferind partea luminoasă a uliţei. In România, pe lingă respectul (Continuare In pag. a 5-a)