România Liberă, martie 1975 (Anul 33, nr. 9439-9465)

1975-03-01 / nr. 9439

ANUL XXXII­ Nr. 9439 - 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut ieri o vizita de lucru p­a n w w • prin unităţi economice şi de cercetare din Capitală • Pentru a doua oara, in aceasta saptamina, in mijlocul creatorilor de bunuri materiale din Capitală • Vizita secretarului general s-a desfăşurat in aceeaşi atmosferă insufleţitoare ce caracterizează perioada premergătoare alegerilor de la 9 martie . La „Vulcan", întreprinderea de confecţii şi tricotaje, ,,Criviţa Roşie", ,,Automatica", Institutul de cercetări pentru tehnică de calcul, ,,Electronica" şi I.P. R. S.­Băneasa tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat împreună cu colectivele vizitate cum se înfăptuiesc obiectivele prevăzute pentru acest an, pentru întregul cincinal, soluţii şi acţiuni în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării exemplare a planului • Recomandările secretarului general al partidului au găsit, şi de această dată, un larg ecou in conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni La uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie", oamenii muncii fac o călduroasă manifestaţie de simpatie secretarului general al partidului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întilnit, vineri, 28 februarie, cu colectivele unor mari Întreprinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală, a dezbătut şi stabilit Împreună cu ele, acolo, în halele de producţie, în laboratoare, măsuri eficiente, de deosebită importanţă pentru ridicarea activităţii acestor unităţi pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea şi moder­nizarea continuă a economiei naţionale. Secretarul general al partidului a fost insotit de tovarăşii Gheorghe Cioară şi Gheorghe Oprea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pentru a doua oară, in răstimpul acestei săptămîni, in mijlocul creatorilor de bunuri materiale. Noua vizită de lucru s-a inscris — asemenea celor precedente — ca un moment de deosebită însem­nătate a actualităţii noastre politice. Ea s-a desfăşurat în aceeaşi ambianţă însufleţită ce caracterizează perioada premergătoare alegerilor de la 9 martie, în aceeaşi atmosferă de avânt creator, de inaltă responsabilitate politică şi civică, de angajare unanimă şi fermă a naţiunii noastre pe calea înfăptuirii exemplare a politicii partidului, a istoricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea. A fost o vizită de lucru profund semnificativă pentru dialogul direct, neîntrerupt şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă cu poporul, cu ţara, pentru legătura permanentă şi nemijlocită pe care secretarul general al parti­dului o are cu oamenii, cu viaţa, cu realităţile şi problemele concrete ale construcţiei socialiste. A fost o vizită de lucru deplin grăitoare pentru activitatea neobosită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o consacră progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării celor ce muncesc. Secretarul general al partidului a examinat, in această zi, împreună cu membrii Biroului Comi­tetului municipal de partid, cu miniştrii Ioan Avram, Virgil Actarian, Gheorghe Cazan şi Oc­­tavian Groza şi alte cadre de răspundere din economie, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, cu cercetători şi alţi specialişti, modul cum se înfăp­tuiesc obiectivele prevăzute pe 1975, pentru în­tregul cincinal, precum şi acţiunile ce se impun a fi luate în vederea asigurării condiţiilor ne­cesare realizării exemplare a sarcinilor pe anii viitori. Cu bucurie în inimi, cu sentimentul firesc al datoriei împlinite, colectivele de muncă de la întreprinderile de confecţii şi tricotaje şi Automatica din Capitală au raportat tovarăşului Nicolae Ceauşescu că şi-au onorat întocmai angajamentul luat — cincinalul înainte de termen. Apreciind rezultatele frumoase obţinute, atît de aceste două întreprinderi, cit şi de celelalte unităţi vizitate, secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii concentrării eforturi­lor in direcţia dezvoltării şi modernizării pro­ceselor de producţie, a ridicării calităţii produ­selor, subliniind că de rezolvarea, in bune condiţii, a acestor însemnate cerinţe depinde, în largă măsură, creşterea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea producţiei materiale, progresul accelerat al ţării. Recomandările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au găsit — şi de această dată — un larg ecou în conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni, care l-au asigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru transpunerea lor neîntîrziată in fapt, că işi vor uni energiile, că işi vor mobiliza toate forţele, întreaga capacitate creatoare, în vederea înde­plinirii, inainte de termen, a planului pe 1975, a cincinalului in patru ani şi jumătate, înfăptuirii neabătute a măreţului program de edificare a socialismului şi comunismului in patria noastră. Reîntilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prilejuit, pretutindeni, manifestări emoţionante. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie de a-1 avea in mijlocul lor, in aceste zile din preajma ale­gerilor de la 9 martie, locuitorii Capitalei l-au adresat secretarului general al partidului cuvinte de caldă dragoste, preţuire şi recunoştinţă, l-au urat din inimă multă sănătate şi putere de mun­că, spre binele şi fericirea poporului nostru. Producţia întreprinderii „Vulcan" se dublează atît în cincinalul actual cît şi în următorii cinci ani Primul obiectiv înscris pe itine­­rariul zilei de astăzi l-a consti­tuit întreprinderea „Vulcan“. Vi­zita secretarului general al par­tidului In această puternică ci­tadelă industrială bucureşteană are loc într-o atmosferă de pu­ternic entuziasm. Ea capătă în acelaşi timp caracterul autentic al dialogurilor frecvente de la­(Continuare in pag. a 2-a) Expresia sentimentelor de dragoste şi recunoştinţă faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru 0 Simbătă 1 martie 1975 Harta fenomenelor meteorologice probabile Amănunte In pag. a 5-a A PRIMIT PE SECRETARUL GENERAL AL MIŞCĂRII -­ DE ELIBERARE DIN SAO TONE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit vineri după-amiază, pe Manuel Pinto da Costa, secretar general al Mişcării de Eliberare din Sao Tome şi Principe, care, in fruntea unei delegaţii, între­prinde o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C­ R. Oaspetele a fost însoţit de Aida Espirito Santo, membru al Biroului Politic al Mişcării, mi­nistrul educaţiei ln guvernul de­­ tranziţie. La întrevedere a participat to­varăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In numele Biroului Politic al Mişcării de Eliberare, Manuel Pinto da Costa a exprimat tova­răşului Nicolae Ceauşescu pro­funde mulţumiri pentru invitaţia­ de a vizita România socialistă, invitaţie pe care o apreciază ca o mărturie a solidarităţii frăţeşti manifestate faţă de lupta po­porului din Sao Tome şi Principe pentru afirmarea drepturilor sa­le legitime, pe calea dobîndirii, independenţei naţionale depline şi progresului social. Oaspetele a subliniat că vizita i-a oferit prilejul de a cunoaşte nemijlocit interesul şi simpatia poporului român, a partidului său, faţă de lupta de eliberare naţională a popoarelor. Diacă o înaltă apreciere realizărilor ob­ţinute de poporul nostru, sub conducerea Partidului Comunist Român, a secretarului său gene­ral, in opera de edificare a unei societăţi cu un ridicat nivel de ci­vilizaţie materială şi spirituală, conducătorul delegaţiei a subli­niat că acestea demonstrează că socialismul este calea ce permi­te unei naţiuni o dezvoltare ra­pidă economică şi socială. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat satisfacţia pentru vi­zita delegaţiei Mişcării de Elibe­rare din Sao Tome şi Principe, în frunte cu secretarul său ge­neral. România — a subliniat se­cretarul general al partidului nostru — care ea, însăşi a c­unos­­cut, timp îndelungat,, opresiunea străină, înţelege pe deplin lupta pentru emancipare naţională şi socială a popoarelor, pentru a fi stăpîne pe destinele lor, efor­turile pe care Ie depun pentru a-şi făuri o viaţă nouă, liberă şi independentă. In acest context, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evocat spri­jinul activ pe care România so­cialistă, Partidul Comunist Ro­mân, poporul român l-au acordat şi-l acordă mişcărilor de e­­liberare din Africa, ţărilor care au păşit la drumul u­­nei dezvoltări de-sine-stătă­­toare şi ale căror succese sunt salutate cu simpatie de poporul român. Secretarul general al partidului a reafirmat dorinţa României de a dezvolta în aceste noi condiţii o largă şi durabilă colaborare cu guvernele de tran­ziţie din ţările africane care îşi desăvârşesc procesul de eliberare naţională, cu popoarele din aces­te state. In acest spirit, a relevat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­ţelegem să stabilim şi să dezvol­tăm colaborarea dintre România şi Sao Tome şi Principe. Convorbirea, care a decurs in­tr-o atmosferă de caldă priete­nie, de stimă şi înţelegere reci­procă, a evidenţiat hotărirea co­mună de a adunei relaţiile dintre partidele şi ţările noastre, de a extinde şi întări conlucrarea din­tre ele, în folosul ambelor po­poare, al forţelor care luptă îm­potriva imperialismului, colonia­lismului şi neocolonialismului, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. Întoarcere la Oltina Paul Angliei Acum 15 ani, intr-un început­­ de martie, ceţos şi îngheţat, fă­ceam primul meu drum spre Oltina, comună românească din nord-vestul Dobrogei, pe malul Dunării, de care aveam să mă leg sufleteşte pentru foarte , multă vreme, poate pentru tot­­­­deauna. Oltina a fost prima şi marea mea dragoste literară, o dragoste de care n-aveam să mă mai vindec după cum se va ve­dea. Aveam să descopăr aici, te­meinic, vreme de aproape un an de zile, împărtăşind viaţa de zi cu zi a ţăranilor, realitatea pri­mului sat cooperatist pe care îl cunoşteam, iar observaţiile mele, însemnările şi dialogurile mele zilnice cu oamenii aveau să con­stituie subiectul unei cărţi de reportaj destul de voluminoasă, 354 pagini, care a şi apărut în anul 1961, cu titlul „Victoria de la Oltina“. Cartea a reprezentat, pe vremea aceea, un mare suc­ces, nu pentru virtuţile sale li­terare, pentru arta cu care ar fi fost scrisă, ci pentru altceva , pentru ce conţinea în chip o­­biectiv : o relatare amănunţită a vieţii oamenilor dintr-un sat cooperativizat, o suită de foto­grafii în cuvinte, de instantanee ale existenţei cotidiene a Oiti­­nei pe o durată de cîteva luni, plus un istoric al satului, care oferea o raportare succintă în timp. Foarte multe date statis­tice, foarte mulţi oameni, foarte multe dialoguri. Autorul n-a a­­vut timp să scrie cartea „la rece“, cum i-ar fi stat bine, a scris-o in vălmăşagul unei pri­măveri aspre, notîndu-şi însem­nările pe cîmp, pe dealuri, în casele oamenilor, în nopţile de nesomn din „camera oficială“ de la sfat, pe atunci cam prost în­călzită, împărţindu-şi veghea cu somnul unui tovarăş ocazional, care cădea alături, pe pat, iar adesea sforăia năpraznic. Cînd Ilie Dincu, președintele de pe a­tunci, II scula în zori să plece iar la cîmp, autorul, chior de somn, se suia ca un somnambul in șaretă, pornind iar la drum, ca să-și umple carnetele cu în­semnări. Alergătura asta a du­rat din martie pînă în iulie, a­­proape zi de zi, pînă cînd oa­menii, exasperaţi de insistenţa şi indiscreţia reporterului, i-au spus-o acestuia neted, tot prin vocea lui nea Ilie : — Bine, tovarăşe Anghel, dar cartea asta nu se mai termină ? Noi credeam că-i vorba despre un articol-două, uite acum în­cepe secerişul şi dumneavoastră n-aţi mai plecat de la noi !... Ce-aveţi de gînd ? Aveam de gînd să „storc tot“. (Continuare in pag. a 3-a) „Votul nostru, patriei şi poporului român" Sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, ieri după amiază a avut loc la Craiova un festival literar-artis­­tic „Votul nostru, patriei şi po­porului român“. Au luat cuvin­­tul academician Eugen Jebe­­leanu, vicepreşedinte al Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi prof. Flo­ren Firan,­­ preşedintele Co­mitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj. Au citit din lucrările lor Dan Deş­­liu, Sina Dănciulescu, Mihai Duţescu, Ilarie Hinoveanu, Tra­­ian Iancu, Eugen Jebeleanu, Vic­tor Tulbure. Şi-au dat concursul artista Silvia Popovici de la Tea­trul Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti şi Arta Teodores­­cu, pianistă, artiştii craioveni Anca Pavlescu, Emil Borochină, Tudor Gheorghe de la Teatrul Naţional din Craiova precum şi soliştii Constantin Tomuiescu, Violeta Iovlov, Gheorghe Stoi­­chiţescu de la instituţiile muzi­cale craiovene. Festivalul ce s-a desfăşurat in prezenţa candidaţilor din Ma­rea Adunare Naţională şi a unui public numeros s-a bucurat de un mare succes. MĂRŢIŞOR Mihnea Gheorghiu In epoca Renaşterii, cînd e­­manciparea femeii ciştiga un mare teren spre timpurile mo­derne, în toate mediile cultiva­te era de bun ton ca amfitrioa­nelor să li se elogieze însuşirile, mai cu seamă cele spirituale. Chiar atunci cind unii autori (bărbaţi, desigur) făceau glume nesărate la adresa femeilor, ca să amuze galeria vulgară, ei păstrau totuşi o anumită măsu­ră autocritică. De pildă Cervan­tes, in „Don Quichotte“, zicea că „părerea unei femei nu pre­ţuieşte prea mult, dar cine nu ţine seama de ea este un prost“... Sau Holier­e, in „Fe­meile savante“ şi alţii. Lăsind gluma istorică la o parte, nu pu­tem evita nici sensul politic se­rios pe care un dramaturg cla­sic a ştiut să-l dea comediei sale în care femeile reuşesc să pună capăt unui război, făcind greva... iubirii. Egalitatea firească nu putea să nu izbindească Şi, in veacul nostru, în sfirşit, a izbindit ; ba se poate chiar observa, in anu­mite cazuri, că bărbaţii inşişi manifestă simptome şi complexe de inferioritate (să fie doar ipo­crizie ?) mărturisind că ■ femeia este jumătatea lor... cea mai bună. Dar să nu ne aventurăm pe terenul acesta plin de surprize şi de contradicţii, preferind par­tea luminoasă a uliţei. In România, pe lingă respectul (Continuare In pag. a 5-a)

Next