România Liberă, aprilie 1975 (Anul 33, nr. 9466-9491)

1975-04-01 / nr. 9466

ANUL XXXIII Nr. 9466 , 6 pagini 30 bani V COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE RESPONSABILITATEA PARTICIPĂRII CETĂŢENEŞTI Dezvoltarea economică multi­laterală a patriei noastre, care antrenează transformări sociale adinei, reprezintă punerea în valoare a bogăţiilor naţionale în proporţii şi condiţii tehnice ne­cunoscute vreodată. Mari valori materiale­­intră in circuitul eco­nomic, în ritm tot mai accelerat, răspunzînd unor cerinţe rezulta­te nemijlocit din desfăşurarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­temporane. Nu poate fi, însă, vorba de nici o acţiune de dez­voltare economică, fără a lua întîi în considerare forţa umană chemată s-o pună în mişcare. Rezultă de aici, implicit, că dez­voltarea, calitatea dezvoltării sunt dependente de om, de capa­citatea lui de a acţiona, de spi­ritul său de lucru, de climatul revoluţionar al societăţii-Secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat, în cuvîntarea rosti­tă la aniversarea Academiei „Ştefan Gheorghiu“, cu o mare claritate ideea că ,,omul, este forţa hotărîtoare a tuturor trans­formărilor revoluţionare din so­cietate“. Cuvîntarea secretarului general al partidului constituie o caldă şi convingătoare pledoarie pentru valoarea omului, pentru necesitatea transformării lui, a cultivării în acţiune a virtuţilor sale. Ne întilnim, în viaţa socială, la fiecare pas, cu probleme ce se cer rezolvate, care angajează o decizie: în munca productivă, orice act comportă responsabili­tate. Spiritul de responsabilitate este astăzi dominant în societa­tea noastră. El a devenit un ne­cesar climat de lucru, o cerinţă generală în activitatea economi­­co-socială. Responsabilitatea de­curge din întreaga organizare a societăţii noastre şi este, în pri­mul rind, un act de conştiinţă­ Caracteristic pentru spiritul de responsabilitate este faptul că el capătă o mare concreteţe, că os­care act de responsabilitate este o manifestare circumscrisă exact, in directă relaţie cu o si­­ tuaţie, cu o acţiune anume. Res­ponsabilitatea nu se poate dizol­va in abstract, ea cere un obiect precis. Pentru funcţionarea me­canismului social, responsabili­tatea îndeplineşte un rol de con­tinuă reglare, de ordine, înles­nind desfăşurarea acţiunii. Res­ponsabilitatea nu se poate ma­nifesta decit în asociere cu com­petenţa, de aceea ea presupune un cit mai larg orizont profesio­nal. Spiritul novator, soluţiile gospodăreşti, eficienţa ridicată a activităţii sociale se­­ găsesc in permanenţă in vecinătatea res­ponsabilităţii, fac corp comun cu ea. , ■ Ne găsim la puţin timp după­­desemnarea reprezentanţilor in organele puterii. Consiliile popu­lare nou constituite sunt în pri­mele lor zile de lucru. A discuta despre responsabilitatea celor a­­leşi nu este doar o chestiune die actualitate, determinată de ecoul puternic în conştiinţa noastră a alegerilor de la 9 martie- Res­ponsabilitatea celor aleşi vizează procesul general de dezvoltare, determină progresul judeţelor şi localităţilor ţării. Deputatul nu mai poate fi confundat astăzi cu un simplu gospodar de circum­scripţie , el trebuie să fie în mă­sură să ia parte activă la solu­ţionarea problemelor generale ale localităţii sau judeţului. El reprezintă interesele alegătorilor nu intr-un sens îngust de tre­buri limitate la un anumit spa­ţiu geografic (de obicei treburi de natură edilitar-gospodăreas­­că, care şi ele trebuie îndeplini­te in mod riguros), ci este pur­tătorul de cuvint al aspiraţiilor lor, al preocupărilor lor profund ancorate în realităţile ţării. De aici şi amplificarea răspunderii deputatului, a necesităţii perfec­ţionării mijloacelor sale de ac­ţiune. Societatea noastră se caracte­rizează printr-un adine proces de transformări democratice, care situează în prim plan par­ticiparea oamenilor muncii la actul de decizie. Nu există nici un domeniu de activitate care să nu-şi întemeieze succesul pe participarea conştientă a milioa­nelor de cetăţeni. Perfecţionarea cadrului de participare a oame­nilor muncii la conducerea so­cietăţii este astăzi o responsabi­litate majoră pentru toate insti­tuţiile statului nostru. Campania electorală a însemnat un exa­men cuprinzător al problemelor dezvoltării, în funcţie de specifi­cul localităţilor şi judeţelor. Propunerile cetăţenilor alcătu­iesc veritabile programe de lu­cru pentru consiliile populare­. Pornind de la o asemenea bază de acţiune, responsabilitatea noilor organe locale ale puterii şi administraţiei de stat se exercită pe terenul fertil al ini­ţiativei civice, al conlucrării cu cetăţenii, înfăptuirea hotăririlor­­ Con­gresului al XI-lea al partidului, în toate domeniile, a dat naştere unui puternic spirit creator, a ridicat responsabilitatea în zona celor mai importante manifes­tări de conştiinţă. Spiritul de responsabilitate al etapei pe care o parcurgem derivă din angajarea plenară a­ poporului nostru in opera de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi se manifestă în viaţa societăţii cu puterea actu­lui de creaţie, a hotăririi de a transpune în fapte prevederile de însemnătate decisivă pentru viitorul ţării conţinute în pro­gramul partidului Pan Solcan Ancheta noastră in judeţele ţării reflectă avintul sporit al întrecerii socialiste in intimpinarea zilei de 1 Mai De azi, calendaristic vorbind, începem un nou trimestru. După rezultate însă, cele mai multe­ jude­ţe ale ţării se apropie de pragul semestrului doi, în cîteva judeţe derularea planului indică zilele lunii august! Au devenit cotidiene ştirile care confirmă de pe acum realizarea întregului plan cincinal la numeroase întreprinderi. Continuăm astăzi seria răspunsurilor primite, la ancheta noastră, sub sem­nul acestor mobilizatoare pilde de conştiință a da­toriei împlinite. In ce zi a cincinalului vă aflaţi ? • Din ce zi a cincinalului va aflafi? 2. in ce const­a avansul ci st­igat pina acum? • 3. Cind aprecia fi ca jude­tul dv. îsi va îndeplini integral planul cincinal? • 4. Ce ac fi uni intreprindefi pentru respectarea acestui termen? SIBIL! 1. 25 august 1975 2. Realizăr­ile­­perioadei 1971- 1974, ca şi rezultatele obţi­nute pină la data de 27 mar­tie în economia judeţului, se­ materializează în 6,8 miliarde lei producţie suplimentară. Valoare concretizată, printre altele, în : 730 autobascu­lante ; 804 tone acid sulfuric; 15 200 m.p. ţesături şi textile în valoare de 350 milioane lei , 38 000 mc cherestea de fag şi 6 100 fac cherestea ră­­şinoase. Cu destinaţia in­dustria uşoară, industria lemnului şi industria meta­lurgică.­ au­­ fost produse în plus 535,4 tone utilaje şi maşini. 3. î­a 29 iunie, sarcinile pla­nului cincinal, stabilite pe baza directivelor Congresu­lui al X-lea, vor fi îndepli­nite în profil teritorial. 4. • Intensificarea muncii politice pentru participarea plenară a tuturor oamenilor muncii din judeţ, indiferent de naţionalitate, la înfăptui­rea sarcinilor trasate la Con­gresul al XI-lea. • Creşterea gradului de utilizare a capacităţilor­­de producţie existente, valori­ficarea cit mai deplină a re­surselor materiale şi umane de care se dispune. • Respectarea termenelor de punere în funcţiune a noilor capacităţi ; scurtarea perioadelor de atingere a pa­rametrilor proiectaţi la toate instalaţiile construite. • Programe de acţiune pentru asigurarea necesaru­lui de cadre calificate, mai ales pentru industria con­structoare de­ maşini şi pen­tru noile obiective aflate în construcţie la Sibiu, Copşa Mică şi Mediaş. CARAŞ-SEVERIN 1. 20 mai 1975 2. Avansul obţinut pînă la 26 martie era de 1,6 miliarde lei. Iată şi citeva din princi­palele sortimente realizate peste prevederile iniţiale ale cincinalului: 13 mii tone cocs metalurgic ; peste 115 mii tone fontă ; 170 mii to­ne oţel şi mai mult de 341 mii tone laminate finite ; 47 MW motoare electrice de 0.25 k­W și mai mari,; 45 mo­toare Diesel ; 140 poduri ru­lante (la acest sortiment cincinalul a fost încheiat din august 1973 !) ; 20 mii mc cherestea fag , mobilă valo­rind circa 70 milioane lei. 3.. Conform angajamentului : In jurul datei de 1 octombrie. 4. • Măsuri pentru utiliza­rea mai bună a capacităţilor de producţie, prin întreţine­rea şi repararea la timp a u­­tilajelor. • Respectarea termenelor de punere în funcţiune a o­­biectivelor de investiţii. # Devansarea duratei de atingere a parametrilor pro­iectaţi la capacităţile intrate recent în exploatare. # Valorificarea superioară a metalului, optimizarea consumurilor specifice. Mă­suri care la Combinatul si­derurgic Reşiţa se aplică sub deviza : „Nici o tonă de me­tal pierdută din cauza opri­rilor neplanificate !". ARTA­MUNCĂ ȘI TALENT Ion Dodu Bălan Muncă şi talent sunt două condiții sine, qua non ale, ar­tei, la care critica de specialita­te, afectată adesea de un anu­me snobism profesional, se refe­ră destul de rar în mod direct, dacă nu cumva le ignoră cu de­săvârşire, pierzându-se in gium­buşlucuri formaliste mărunt teh­niciste, exterioare mesajului cre­aţiei,­ contribuind astfel printr-o gravă muşamalizare a realităţi­lor la confuzia de valori. Arta a creat artistul — se decretea-­ ză cu o doctă iresponsabilitate uneori — şi nu e îngăduit să-i cerem altceva. Aşa i-a ieşit, ce putem pretinde în plus ? Dar nu ne prea întrebăm în urma că­rui efort de creaţie şi de gindire, in prezenţa cărui talent s-a e­­fectuat lucrarea respectivă. Or, nu se poate exprima o judecată de valoare exactă în afara ideii de muncă şi de talent care tre­buie, însă să fie înţelese intr-o ecuaţie dialectică şi nu­ metafi­zică sau materialist-vulgară. S-a spus, pe bună dreptate, că nu interesează cit de mult ce can­titate de muncă încorporează o operă de artă, ci mai cu seamă ce valoare obiectivă, estetică are creaţia respectivă. Desigur, ci­neva poate munci zece ani la e­­laborarea unei lucrări, ţi, pînă la urmă, să apară un biet hi­brid neînsemnat, caduc, lipsit de semnificaţii şi de originalita­te. Celebra expresie latinească, parturiunt montes nascitur ri­diculus mus îşi adevereşte ţi aici actualitatea. In artă, „şoa­recii ridicoli“ nu prezintă, evi­dent, nici un interes, chiar dacă pentru naşterea lor s-au topit în chinurile ,,facerii" uneori ti­tani ai spiritului creator. Efortul fizic are, desigur, o pondere mare în crearea operei, dar nu exclusivă. El trebuie înnobilat de inspiraţie, de gândirea crea-, toare, de sensibilitatea artistică.­ Rezultatul acestei îngem­ănări în­ opera concretă , acest pro­dus al talentului, al muncii, al personalităţii creatorului, intră sub incidenţa judecăţii de va­loare. Critica judecă opera fini­tă şi nu biografia ei sau a per­soanei care a creat-o. Aşa ar fi bine să fie, dar, din nefericire, lucrurile nu se petrec întotdea­una astfel. Sunt scriitori, pictori, muzicieni cărora critica n-a mai catadicsit de decenii să le facă nici cea mai neînsemnată observaţie sau sugestie, chiar dacă uneori lucrările lor sunt vi­zibil efectuate în pripă, fără o muncă temeinică, fără talent şi efort creator. Analizînd o lucrare mediocră, indiferent cine i-ar fi autorul, Şi găsind că e şubredă, lipsită de substanţă, devitalizată, ane­mică, săracă în idei profunde, in chipuri de oameni adevăraţi, a­­fectată de incoerența logică, de (Continuare in pas. a 2-a) BRA$0Y 1. 1 iunie 1975 2. Producţia suplimentară în­registrată la finele primului trimestru se cifrează la 5,7 miliarde lei. în aceasta sunt cuprinse şi cele 12 823 trac­toare ; 431 900 kW motoare electrice de 0,25 kW şi mai mari ; 1,65 milioane rul­menţi , ca şi cele 4,4 milioa­ne m.p. ţesături şi mobilie­rul in valoare de 186,9 mi­lioane lei Toate produse peste prevederile intiţiale ale cincinalului. 3. Se prelimina ca probabilă data de 30 septembrie. 4. • Produsele cu o impor­tanţă deosebită pentru eco­nomia naţională sunt urmă­rite zilnic. Colective de ac­­tivişti-specialişti urmăresc şi sprijină îndeaproape acti­vitatea unor întreprinderi rămase in urmă. • împreună cu Ministe­rul Muncii au fost elaborate programe speciale pentru toate întreprinderile din ju­deţ, privind creşterea pro­ductivităţii muncii. 75 la su­tă din sporul de producţie pe anul acesta se realizează pe această cale. • Utilizarea parcului de utilaje cu un coeficient al fondului de timp de 86 la sută. Prin grafic este urmă­rită Întreţinerea şi repararea promptă a utilajelor de ba­ză. Acoperirea judicioasă a spatiilor încă nefolosite. • Devansarea­ termenelor de punere în funcţiune a 6 noi capacităţi. Urgentarea a­­tingerii parametrilor proiec­taţi la cele construite recent. • In 1975, maşini, utilaje şi instalaţii în valoare de 339 milioane lei numai prin autodotare. 196 produse noi vor fi asimilate şi puse în fabricaţie. 1. 12 iulie 1975 2. Cele 107 zile calendaristice cîştigate pină la 27 martie sunt materializate în impor­tante cantităţi de piese de schimb pentru maşinile şi utilajele agricole, în cără­mizile refractare, confecţiile textile, încălţămintea şi alu­mina calcinată, acestea fiind doar o parte din produsele realizate peste prevederile iniţiale al cincinalului, pro­duse care au adus judeţului peste 2,7 miliarde lei la pro­ducţia globală suplimentară. 3. în jurul datei de 13 septem­brie 4. 9 Devansarea cu cel puţin 3 luni a punerii in funcţiune a unor noi capacităţi de pro­ducţie. • Programe de măsuri riguros alcătuite pentru fie­care întreprindere, privind folosirea deplină a utilajelor şi agregatelor, a suprafeţelor de producţie, a forţei de muncă. • Au fost stabilite legă­turi cu unele ministere şi centrale industriale, pentru asigurarea desfacerii tuturor produselor suplimentare re­alizate de întreprinderile bi­­horene. • Reeşalonarea sarcinilor de plan anuale, de aşa fac­tură, incit 50 la sută din planul anual de producţie să fie efectuat în semestrul I. • Urmărirea decadală a realizării sarcinilor de plan şi a angajamentelor. Pînă la finele anului, depăşirile vor echivala sarcinile medii a 6 luni din cincinal. BIHOR Azi, in jurul orei 13,00 posturile noastre de radio şi televi­ziune vor transmite direct solemnitatea semnării Declaraţiei comune cu privire la vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei Uniunii Nationale pentru Independenta Totală a Angelei (U.N.I.T.A.). PROGNOZA METEOROLOGICA A LUNII APRILIE SI LUCRĂRILE AGRICOLE I Prognoza meteorologică a lu­nii aprilie indică un regim ter­mic si­­pluviometric care se va situa in jurul valorilor normale. Concluzia care se desprinde­­din aceasta este că va trebui, pentru ca semănatul să se În­cheie în limitele perioadei opti­me, să se folosească fiecare zi, fiecare oră bună de lucru. Pre­cipitaţiile ce vor cădea in luna aprilie, vor satisface cerinţele plantelor ? Ţinînd seama că: In această lună pierderile de apă prin evapotranspiraţie se ridică, în funcţie de zona agricolă, la 50—70 litri pe metru pătrat, este limpede că, în special în Dobro­­gea, Moldova şi parţial in Mun­tenia, — unde precipitaţiile vor însuma 28—40 1/mp —, deficitele de umiditate din sol se vor re­simţi, ceea ce înseamnă că sis­­temele de irigaţii vor trebui să funcţioneze din plin. Folosind timpul prielnic din ultimele zile, inclusiv cel de duminică, lucrătorii ogoarelor au obţinut o serie de rezultate bune in executarea lucrărilor de se­zon. Ieri, de pildă, s-a încheiat semănatul sfeclei de zahăr şi în judeţele Olt, Teleorman, Con­stanţa şi Timiş. Se apropie de sfirşit semănatul com­i-soarelui în cooperativele agricole din ju­deţele Olt şi Tulcea. Asupra acestei culturi agrico­le — a cărei perioadă de semă­nat este in aceste zile — ne pro­punem să insistăm mai mult, apelînd la dr. docent Viorel Vrânceanu, şef de secţie la In­stitutul de cercetări pentru ce­reale şi plante tehnice Fundulea, în cursul discuţiei, interlocu­torul nostru a insistat asupra necesităţii ca floarea-soarelui să fie amplasată în mod corespun­zător, urmărindu-se ca această cultură să nu rămînă pe acelaşi teren mai devreme de şase ani. Ing. Th. Marcarov IContinuare In pag. e 3-a) Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu­­ -­ cu Jonas Savimbi, preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit, la 31 martie, cu dr. Jonas Savimbi, preşedintele Uniunii Naţionale pentru In­dependenţa Totală a Angolei (U.N.I.T.A.), conducătorul de­legaţiei U.N.I.T.A., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., fa­­ce o vizită de prietenie In tara noastră. Au luat parte tovarăşii Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădu­­lescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru. Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-maior Constan­tin Olteanu, membru supleant al C.C. al P.C.R.. şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Preşedintele Uniunii Naţiona­le pentru Independenţa Totală a Angolei a fost însoţit la convor­biri de Flaming Fernandes, membru al Biroului Politic, se­cretar cu problemele de infor­maţii, Benjamin Mukinda, mem­bru al Comitetului Central, Amos Valentini, secretar al or­ganizaţiei de tineret, Lote Pena şi Tito Chinanji, militanţi. Salvând delegaţia U.N.I.T.A., condusă de dr. Jonas Savimbi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat speranţa că vizita şi convorbirile avute cu acest pri­lej vor pune baza unei colabo­rări trainice între Partidul Co­munist Român, şi Uniunea Na­ţională pentru Independenţa Totală a Angolei, între România şi Angola. Relevînd că delegaţia este foarte onorată de această întil­­nire cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele U.N.I.T.A., dr. Jonas Savimbi, a adresat profunde mulţumiri, a împărtăşit convingerea că cele dou­ă popoare sunt legate prin strinse sentimente de prietenie şi solidaritate militantă. Oaspe­tele a arătat câ sinceritatea sen­timentelor şi căldura frăţească cu care membrii delegaţiei au fost înconjuraţi le întăresc în­crederea că intre U.N.I.T.A. şi P.C.R. se vor dezvolta relaţii tot mai strinse, în interesul po­poarelor angolez şi român. Preşedintele U.N.I.T.A. a reîn­noit caldele felicitări transmisa tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul realegerii sale ca preşedinte al Republicii Socia­liste România, adresindu-i şi cu această ocazie cele mai bune urări. In cursul întilnirii au fost a­­bordate unele probleme privind relaţiile dintre Partidul Comu­nist Român şi Uniunea Naţiona­lă pentru Independenţa Totală a Angolei, dintre poporul român şi poporul angolez, ale vieţii po­litice internaţionale, ale luptei popoarelor pentru pace, liberta­ (Continuare in pag. a 5-a) Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU­ Tovarăşe preşedinte al Uniunii Naţionale pen­tru Independenţa Totală a Angolei, Stimaţi tovarăşi, Aş dori să dau expresie sentimentelor de so­lidaritate şi de prietenie, să exprim satisfacţia noastră pentru vizita pe care o faceţi în Româ­nia, pentru convorbirile pe care le-am avut cu acest prilej. Aşa cum am arătat în convorbirile de astăzi, Partidul­­ Comunist Român, România au acordat şi acordă un sprijin activ tu­turor mişcărilor de eliberare naţională, tuturor popoarelor care se pronunţă pentru lichidarea dominaţiei străine, pentru dezvoltarea economico-socială indepen­dentă. Vedem, in toate acestea, o expresie a so­lidarităţii reciproce, a colaborării active a parti­delor şi popoarelor noastre in lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialis­­mului, pentru o politică nouă de egalitate intre toate naţiunile, de cooperare şi de pace în lume. Am salutat cu multă bucurie realizarea acor­dului dintre cele trei mişcări de eliberare din Angola, constituirea guvernului de tranziţie, care deschide calea cîştigării depline a independen­tei nationale a poporului angolez. Am dori să vă urăm să obţineţi rezultate tot mai bune in con­solidarea acestei colaborări, în cîştigarea depli­nă a independentei nationale şi, apoi, pe calea dezvoltării economico-sociale independente, a a­­sigurării bunăstării şi fericirii poporului prieten angolez. Cu aceste sentimente de solidaritate şi de prie­tenie, doresc să ridic acest pahar şi să vă urez succese in activitatea dumneavoastră ! Pentru o bună colaborare între Partidul Co­munist Român şi U.N.I.T.A., între popoarele noastre ! Pentru solidaritate, colaborare și pace în lu­me ! (Aplauze) ! V. PRIMIRI LA PREŞEDINTEI NIICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul In ziua de 31 martie a. c„ Palatul Consiliului de Stat avut loc ceremonia primirii de către tovarăşul Nicolae preşedintele Repu- Socialiste România, a scrisorilor de acreditare a nou­­­­lui ambasador extraordinar şi Italia plenipotenţiar al Republicii Ita­liene în ţara noastră, Ernesto Mario Boiasco. (în pagina a 5-a : Cuvântările rostite cu a­­cest prilej), la Ceauşescu, a­plicii Republicii Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România, a primit, luni după­­amiază, pe S.A.D. Bukhari, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Is­lamice Pakistan la Bucureşti, în vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Toastul tovarăşului MAS SAVIMBI Tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Suntem­ deosebit de onoraţi de a fi avut acest prilej de a avea astăzi convorbiri. Am venit la dumneavoastră cu convingerea că vom întîlni aici un popor frate, care a luptat contra dominaţiei străine şi care continuă lup­ta sa pentru cucerirea deplinei sale fericiri. Noi cunoaştem rolul pe care dumneavoastră personal l-aţi jucat în această luptă a poporu­lui român. Vă urăm viaţă îndelungată pentru ca dumneavoastră să puteţi continua să conduceţi destinele naţiunii spre cucerirea fericirii mate­riale şi spirituale a poporului dumneavoastră. Noi sîntem încă,­in ţara noastră, în etapa eli­berării naţionale. Noi trebuie să mai consoli­dăm încă unitatea noastră pentru a putea avea un instrument de luptă prin care să putem cuce­ri, de asemenea, bunăstarea poporului nostru. Calea va fi lungă. Noi dorim să contăm pe so­lidaritatea tuturor popoarelor care iubesc pacea şi progresul. De­­ aceea, vrem ca în viitor con­tactele noastre să fie şi mai fertile, ca solidarita­tea noastră să îmbrace noi forme concrete în lup­ta împotriva duşmanilor noştri comuni, care sunt imperialismul, colonialismul şi neocolonialism­ul. Puteţi fi încredinţaţi că mişcarea noastră se va afla in primele linii ale luptei împotriva acestor duşmani. Vă mulţumim din suflet ! (Aplauze)

Next