România Liberă, aprilie 1975 (Anul 33, nr. 9466-9491)
1975-04-01 / nr. 9466
ANUL XXXIII Nr. 9466 , 6 pagini 30 bani V COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE RESPONSABILITATEA PARTICIPĂRII CETĂŢENEŞTI Dezvoltarea economică multilaterală a patriei noastre, care antrenează transformări sociale adinei, reprezintă punerea în valoare a bogăţiilor naţionale în proporţii şi condiţii tehnice necunoscute vreodată. Mari valori materialeintră in circuitul economic, în ritm tot mai accelerat, răspunzînd unor cerinţe rezultate nemijlocit din desfăşurarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Nu poate fi, însă, vorba de nici o acţiune de dezvoltare economică, fără a lua întîi în considerare forţa umană chemată s-o pună în mişcare. Rezultă de aici, implicit, că dezvoltarea, calitatea dezvoltării sunt dependente de om, de capacitatea lui de a acţiona, de spiritul său de lucru, de climatul revoluţionar al societăţii-Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat, în cuvîntarea rostită la aniversarea Academiei „Ştefan Gheorghiu“, cu o mare claritate ideea că ,,omul, este forţa hotărîtoare a tuturor transformărilor revoluţionare din societate“. Cuvîntarea secretarului general al partidului constituie o caldă şi convingătoare pledoarie pentru valoarea omului, pentru necesitatea transformării lui, a cultivării în acţiune a virtuţilor sale. Ne întilnim, în viaţa socială, la fiecare pas, cu probleme ce se cer rezolvate, care angajează o decizie: în munca productivă, orice act comportă responsabilitate. Spiritul de responsabilitate este astăzi dominant în societatea noastră. El a devenit un necesar climat de lucru, o cerinţă generală în activitatea economico-socială. Responsabilitatea decurge din întreaga organizare a societăţii noastre şi este, în primul rind, un act de conştiinţă Caracteristic pentru spiritul de responsabilitate este faptul că el capătă o mare concreteţe, că oscare act de responsabilitate este o manifestare circumscrisă exact, in directă relaţie cu o si tuaţie, cu o acţiune anume. Responsabilitatea nu se poate dizolva in abstract, ea cere un obiect precis. Pentru funcţionarea mecanismului social, responsabilitatea îndeplineşte un rol de continuă reglare, de ordine, înlesnind desfăşurarea acţiunii. Responsabilitatea nu se poate manifesta decit în asociere cu competenţa, de aceea ea presupune un cit mai larg orizont profesional. Spiritul novator, soluţiile gospodăreşti, eficienţa ridicată a activităţii sociale se găsesc in permanenţă in vecinătatea responsabilităţii, fac corp comun cu ea. , ■ Ne găsim la puţin timp dupădesemnarea reprezentanţilor in organele puterii. Consiliile populare nou constituite sunt în primele lor zile de lucru. A discuta despre responsabilitatea celor aleşi nu este doar o chestiune die actualitate, determinată de ecoul puternic în conştiinţa noastră a alegerilor de la 9 martie- Responsabilitatea celor aleşi vizează procesul general de dezvoltare, determină progresul judeţelor şi localităţilor ţării. Deputatul nu mai poate fi confundat astăzi cu un simplu gospodar de circumscripţie , el trebuie să fie în măsură să ia parte activă la soluţionarea problemelor generale ale localităţii sau judeţului. El reprezintă interesele alegătorilor nu intr-un sens îngust de treburi limitate la un anumit spaţiu geografic (de obicei treburi de natură edilitar-gospodărească, care şi ele trebuie îndeplinite in mod riguros), ci este purtătorul de cuvint al aspiraţiilor lor, al preocupărilor lor profund ancorate în realităţile ţării. De aici şi amplificarea răspunderii deputatului, a necesităţii perfecţionării mijloacelor sale de acţiune. Societatea noastră se caracterizează printr-un adine proces de transformări democratice, care situează în prim plan participarea oamenilor muncii la actul de decizie. Nu există nici un domeniu de activitate care să nu-şi întemeieze succesul pe participarea conştientă a milioanelor de cetăţeni. Perfecţionarea cadrului de participare a oamenilor muncii la conducerea societăţii este astăzi o responsabilitate majoră pentru toate instituţiile statului nostru. Campania electorală a însemnat un examen cuprinzător al problemelor dezvoltării, în funcţie de specificul localităţilor şi judeţelor. Propunerile cetăţenilor alcătuiesc veritabile programe de lucru pentru consiliile populare. Pornind de la o asemenea bază de acţiune, responsabilitatea noilor organe locale ale puterii şi administraţiei de stat se exercită pe terenul fertil al iniţiativei civice, al conlucrării cu cetăţenii, înfăptuirea hotăririlor Congresului al XI-lea al partidului, în toate domeniile, a dat naştere unui puternic spirit creator, a ridicat responsabilitatea în zona celor mai importante manifestări de conştiinţă. Spiritul de responsabilitate al etapei pe care o parcurgem derivă din angajarea plenară a poporului nostru in opera de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi se manifestă în viaţa societăţii cu puterea actului de creaţie, a hotăririi de a transpune în fapte prevederile de însemnătate decisivă pentru viitorul ţării conţinute în programul partidului Pan Solcan Ancheta noastră in judeţele ţării reflectă avintul sporit al întrecerii socialiste in intimpinarea zilei de 1 Mai De azi, calendaristic vorbind, începem un nou trimestru. După rezultate însă, cele mai multe judeţe ale ţării se apropie de pragul semestrului doi, în cîteva judeţe derularea planului indică zilele lunii august! Au devenit cotidiene ştirile care confirmă de pe acum realizarea întregului plan cincinal la numeroase întreprinderi. Continuăm astăzi seria răspunsurilor primite, la ancheta noastră, sub semnul acestor mobilizatoare pilde de conştiință a datoriei împlinite. In ce zi a cincinalului vă aflaţi ? • Din ce zi a cincinalului va aflafi? 2. in ce consta avansul ci stigat pina acum? • 3. Cind aprecia fi ca judetul dv. îsi va îndeplini integral planul cincinal? • 4. Ce ac fi uni intreprindefi pentru respectarea acestui termen? SIBIL! 1. 25 august 1975 2. Realizărileperioadei 1971- 1974, ca şi rezultatele obţinute pină la data de 27 martie în economia judeţului, se materializează în 6,8 miliarde lei producţie suplimentară. Valoare concretizată, printre altele, în : 730 autobasculante ; 804 tone acid sulfuric; 15 200 m.p. ţesături şi textile în valoare de 350 milioane lei , 38 000 mc cherestea de fag şi 6 100 fac cherestea răşinoase. Cu destinaţia industria uşoară, industria lemnului şi industria metalurgică. au fost produse în plus 535,4 tone utilaje şi maşini. 3. îa 29 iunie, sarcinile planului cincinal, stabilite pe baza directivelor Congresului al X-lea, vor fi îndeplinite în profil teritorial. 4. • Intensificarea muncii politice pentru participarea plenară a tuturor oamenilor muncii din judeţ, indiferent de naţionalitate, la înfăptuirea sarcinilor trasate la Congresul al XI-lea. • Creşterea gradului de utilizare a capacităţilorde producţie existente, valorificarea cit mai deplină a resurselor materiale şi umane de care se dispune. • Respectarea termenelor de punere în funcţiune a noilor capacităţi ; scurtarea perioadelor de atingere a parametrilor proiectaţi la toate instalaţiile construite. • Programe de acţiune pentru asigurarea necesarului de cadre calificate, mai ales pentru industria constructoare de maşini şi pentru noile obiective aflate în construcţie la Sibiu, Copşa Mică şi Mediaş. CARAŞ-SEVERIN 1. 20 mai 1975 2. Avansul obţinut pînă la 26 martie era de 1,6 miliarde lei. Iată şi citeva din principalele sortimente realizate peste prevederile iniţiale ale cincinalului: 13 mii tone cocs metalurgic ; peste 115 mii tone fontă ; 170 mii tone oţel şi mai mult de 341 mii tone laminate finite ; 47 MW motoare electrice de 0.25 kW și mai mari,; 45 motoare Diesel ; 140 poduri rulante (la acest sortiment cincinalul a fost încheiat din august 1973 !) ; 20 mii mc cherestea fag , mobilă valorind circa 70 milioane lei. 3.. Conform angajamentului : In jurul datei de 1 octombrie. 4. • Măsuri pentru utilizarea mai bună a capacităţilor de producţie, prin întreţinerea şi repararea la timp a utilajelor. • Respectarea termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor de investiţii. # Devansarea duratei de atingere a parametrilor proiectaţi la capacităţile intrate recent în exploatare. # Valorificarea superioară a metalului, optimizarea consumurilor specifice. Măsuri care la Combinatul siderurgic Reşiţa se aplică sub deviza : „Nici o tonă de metal pierdută din cauza opririlor neplanificate !". ARTAMUNCĂ ȘI TALENT Ion Dodu Bălan Muncă şi talent sunt două condiții sine, qua non ale, artei, la care critica de specialitate, afectată adesea de un anume snobism profesional, se referă destul de rar în mod direct, dacă nu cumva le ignoră cu desăvârşire, pierzându-se in giumbuşlucuri formaliste mărunt tehniciste, exterioare mesajului creaţiei, contribuind astfel printr-o gravă muşamalizare a realităţilor la confuzia de valori. Arta a creat artistul — se decretea- ză cu o doctă iresponsabilitate uneori — şi nu e îngăduit să-i cerem altceva. Aşa i-a ieşit, ce putem pretinde în plus ? Dar nu ne prea întrebăm în urma cărui efort de creaţie şi de gindire, in prezenţa cărui talent s-a efectuat lucrarea respectivă. Or, nu se poate exprima o judecată de valoare exactă în afara ideii de muncă şi de talent care trebuie, însă să fie înţelese intr-o ecuaţie dialectică şi nu metafizică sau materialist-vulgară. S-a spus, pe bună dreptate, că nu interesează cit de mult ce cantitate de muncă încorporează o operă de artă, ci mai cu seamă ce valoare obiectivă, estetică are creaţia respectivă. Desigur, cineva poate munci zece ani la elaborarea unei lucrări, ţi, pînă la urmă, să apară un biet hibrid neînsemnat, caduc, lipsit de semnificaţii şi de originalitate. Celebra expresie latinească, parturiunt montes nascitur ridiculus mus îşi adevereşte ţi aici actualitatea. In artă, „şoarecii ridicoli“ nu prezintă, evident, nici un interes, chiar dacă pentru naşterea lor s-au topit în chinurile ,,facerii" uneori titani ai spiritului creator. Efortul fizic are, desigur, o pondere mare în crearea operei, dar nu exclusivă. El trebuie înnobilat de inspiraţie, de gândirea crea-, toare, de sensibilitatea artistică. Rezultatul acestei îngemănări în opera concretă , acest produs al talentului, al muncii, al personalităţii creatorului, intră sub incidenţa judecăţii de valoare. Critica judecă opera finită şi nu biografia ei sau a persoanei care a creat-o. Aşa ar fi bine să fie, dar, din nefericire, lucrurile nu se petrec întotdeauna astfel. Sunt scriitori, pictori, muzicieni cărora critica n-a mai catadicsit de decenii să le facă nici cea mai neînsemnată observaţie sau sugestie, chiar dacă uneori lucrările lor sunt vizibil efectuate în pripă, fără o muncă temeinică, fără talent şi efort creator. Analizînd o lucrare mediocră, indiferent cine i-ar fi autorul, Şi găsind că e şubredă, lipsită de substanţă, devitalizată, anemică, săracă în idei profunde, in chipuri de oameni adevăraţi, afectată de incoerența logică, de (Continuare in pas. a 2-a) BRA$0Y 1. 1 iunie 1975 2. Producţia suplimentară înregistrată la finele primului trimestru se cifrează la 5,7 miliarde lei. în aceasta sunt cuprinse şi cele 12 823 tractoare ; 431 900 kW motoare electrice de 0,25 kW şi mai mari ; 1,65 milioane rulmenţi , ca şi cele 4,4 milioane m.p. ţesături şi mobilierul in valoare de 186,9 milioane lei Toate produse peste prevederile intiţiale ale cincinalului. 3. Se prelimina ca probabilă data de 30 septembrie. 4. • Produsele cu o importanţă deosebită pentru economia naţională sunt urmărite zilnic. Colective de activişti-specialişti urmăresc şi sprijină îndeaproape activitatea unor întreprinderi rămase in urmă. • împreună cu Ministerul Muncii au fost elaborate programe speciale pentru toate întreprinderile din judeţ, privind creşterea productivităţii muncii. 75 la sută din sporul de producţie pe anul acesta se realizează pe această cale. • Utilizarea parcului de utilaje cu un coeficient al fondului de timp de 86 la sută. Prin grafic este urmărită Întreţinerea şi repararea promptă a utilajelor de bază. Acoperirea judicioasă a spatiilor încă nefolosite. • Devansarea termenelor de punere în funcţiune a 6 noi capacităţi. Urgentarea atingerii parametrilor proiectaţi la cele construite recent. • In 1975, maşini, utilaje şi instalaţii în valoare de 339 milioane lei numai prin autodotare. 196 produse noi vor fi asimilate şi puse în fabricaţie. 1. 12 iulie 1975 2. Cele 107 zile calendaristice cîştigate pină la 27 martie sunt materializate în importante cantităţi de piese de schimb pentru maşinile şi utilajele agricole, în cărămizile refractare, confecţiile textile, încălţămintea şi alumina calcinată, acestea fiind doar o parte din produsele realizate peste prevederile iniţiale al cincinalului, produse care au adus judeţului peste 2,7 miliarde lei la producţia globală suplimentară. 3. în jurul datei de 13 septembrie 4. 9 Devansarea cu cel puţin 3 luni a punerii in funcţiune a unor noi capacităţi de producţie. • Programe de măsuri riguros alcătuite pentru fiecare întreprindere, privind folosirea deplină a utilajelor şi agregatelor, a suprafeţelor de producţie, a forţei de muncă. • Au fost stabilite legături cu unele ministere şi centrale industriale, pentru asigurarea desfacerii tuturor produselor suplimentare realizate de întreprinderile bihorene. • Reeşalonarea sarcinilor de plan anuale, de aşa factură, incit 50 la sută din planul anual de producţie să fie efectuat în semestrul I. • Urmărirea decadală a realizării sarcinilor de plan şi a angajamentelor. Pînă la finele anului, depăşirile vor echivala sarcinile medii a 6 luni din cincinal. BIHOR Azi, in jurul orei 13,00 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct solemnitatea semnării Declaraţiei comune cu privire la vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei Uniunii Nationale pentru Independenta Totală a Angelei (U.N.I.T.A.). PROGNOZA METEOROLOGICA A LUNII APRILIE SI LUCRĂRILE AGRICOLE I Prognoza meteorologică a lunii aprilie indică un regim termic sipluviometric care se va situa in jurul valorilor normale. Concluzia care se desprindedin aceasta este că va trebui, pentru ca semănatul să se Încheie în limitele perioadei optime, să se folosească fiecare zi, fiecare oră bună de lucru. Precipitaţiile ce vor cădea in luna aprilie, vor satisface cerinţele plantelor ? Ţinînd seama că: In această lună pierderile de apă prin evapotranspiraţie se ridică, în funcţie de zona agricolă, la 50—70 litri pe metru pătrat, este limpede că, în special în Dobrogea, Moldova şi parţial in Muntenia, — unde precipitaţiile vor însuma 28—40 1/mp —, deficitele de umiditate din sol se vor resimţi, ceea ce înseamnă că sistemele de irigaţii vor trebui să funcţioneze din plin. Folosind timpul prielnic din ultimele zile, inclusiv cel de duminică, lucrătorii ogoarelor au obţinut o serie de rezultate bune in executarea lucrărilor de sezon. Ieri, de pildă, s-a încheiat semănatul sfeclei de zahăr şi în judeţele Olt, Teleorman, Constanţa şi Timiş. Se apropie de sfirşit semănatul comi-soarelui în cooperativele agricole din judeţele Olt şi Tulcea. Asupra acestei culturi agricole — a cărei perioadă de semănat este in aceste zile — ne propunem să insistăm mai mult, apelînd la dr. docent Viorel Vrânceanu, şef de secţie la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea, în cursul discuţiei, interlocutorul nostru a insistat asupra necesităţii ca floarea-soarelui să fie amplasată în mod corespunzător, urmărindu-se ca această cultură să nu rămînă pe acelaşi teren mai devreme de şase ani. Ing. Th. Marcarov IContinuare In pag. e 3-a) Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu - cu Jonas Savimbi, preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit, la 31 martie, cu dr. Jonas Savimbi, preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei (U.N.I.T.A.), conducătorul delegaţiei U.N.I.T.A., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie In tara noastră. Au luat parte tovarăşii Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru. Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-maior Constantin Olteanu, membru supleant al C.C. al P.C.R.. şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Preşedintele Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei a fost însoţit la convorbiri de Flaming Fernandes, membru al Biroului Politic, secretar cu problemele de informaţii, Benjamin Mukinda, membru al Comitetului Central, Amos Valentini, secretar al organizaţiei de tineret, Lote Pena şi Tito Chinanji, militanţi. Salvând delegaţia U.N.I.T.A., condusă de dr. Jonas Savimbi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat speranţa că vizita şi convorbirile avute cu acest prilej vor pune baza unei colaborări trainice între Partidul Comunist Român, şi Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a Angolei, între România şi Angola. Relevînd că delegaţia este foarte onorată de această întilnire cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele U.N.I.T.A., dr. Jonas Savimbi, a adresat profunde mulţumiri, a împărtăşit convingerea că cele două popoare sunt legate prin strinse sentimente de prietenie şi solidaritate militantă. Oaspetele a arătat câ sinceritatea sentimentelor şi căldura frăţească cu care membrii delegaţiei au fost înconjuraţi le întăresc încrederea că intre U.N.I.T.A. şi P.C.R. se vor dezvolta relaţii tot mai strinse, în interesul popoarelor angolez şi român. Preşedintele U.N.I.T.A. a reînnoit caldele felicitări transmisa tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul realegerii sale ca preşedinte al Republicii Socialiste România, adresindu-i şi cu această ocazie cele mai bune urări. In cursul întilnirii au fost abordate unele probleme privind relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a Angolei, dintre poporul român şi poporul angolez, ale vieţii politice internaţionale, ale luptei popoarelor pentru pace, liberta (Continuare in pag. a 5-a) Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşe preşedinte al Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totală a Angolei, Stimaţi tovarăşi, Aş dori să dau expresie sentimentelor de solidaritate şi de prietenie, să exprim satisfacţia noastră pentru vizita pe care o faceţi în România, pentru convorbirile pe care le-am avut cu acest prilej. Aşa cum am arătat în convorbirile de astăzi, Partidul Comunist Român, România au acordat şi acordă un sprijin activ tuturor mişcărilor de eliberare naţională, tuturor popoarelor care se pronunţă pentru lichidarea dominaţiei străine, pentru dezvoltarea economico-socială independentă. Vedem, in toate acestea, o expresie a solidarităţii reciproce, a colaborării active a partidelor şi popoarelor noastre in lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru o politică nouă de egalitate intre toate naţiunile, de cooperare şi de pace în lume. Am salutat cu multă bucurie realizarea acordului dintre cele trei mişcări de eliberare din Angola, constituirea guvernului de tranziţie, care deschide calea cîştigării depline a independentei nationale a poporului angolez. Am dori să vă urăm să obţineţi rezultate tot mai bune in consolidarea acestei colaborări, în cîştigarea deplină a independentei nationale şi, apoi, pe calea dezvoltării economico-sociale independente, a asigurării bunăstării şi fericirii poporului prieten angolez. Cu aceste sentimente de solidaritate şi de prietenie, doresc să ridic acest pahar şi să vă urez succese in activitatea dumneavoastră ! Pentru o bună colaborare între Partidul Comunist Român şi U.N.I.T.A., între popoarele noastre ! Pentru solidaritate, colaborare și pace în lume ! (Aplauze) ! V. PRIMIRI LA PREŞEDINTEI NIICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul In ziua de 31 martie a. c„ Palatul Consiliului de Stat avut loc ceremonia primirii de către tovarăşul Nicolae preşedintele Repu- Socialiste România, a scrisorilor de acreditare a noului ambasador extraordinar şi Italia plenipotenţiar al Republicii Italiene în ţara noastră, Ernesto Mario Boiasco. (în pagina a 5-a : Cuvântările rostite cu acest prilej), la Ceauşescu, aplicii Republicii Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni dupăamiază, pe S.A.D. Bukhari, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti, în vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Toastul tovarăşului MAS SAVIMBI Tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Suntem deosebit de onoraţi de a fi avut acest prilej de a avea astăzi convorbiri. Am venit la dumneavoastră cu convingerea că vom întîlni aici un popor frate, care a luptat contra dominaţiei străine şi care continuă lupta sa pentru cucerirea deplinei sale fericiri. Noi cunoaştem rolul pe care dumneavoastră personal l-aţi jucat în această luptă a poporului român. Vă urăm viaţă îndelungată pentru ca dumneavoastră să puteţi continua să conduceţi destinele naţiunii spre cucerirea fericirii materiale şi spirituale a poporului dumneavoastră. Noi sîntem încă,in ţara noastră, în etapa eliberării naţionale. Noi trebuie să mai consolidăm încă unitatea noastră pentru a putea avea un instrument de luptă prin care să putem cuceri, de asemenea, bunăstarea poporului nostru. Calea va fi lungă. Noi dorim să contăm pe solidaritatea tuturor popoarelor care iubesc pacea şi progresul. De aceea, vrem ca în viitor contactele noastre să fie şi mai fertile, ca solidaritatea noastră să îmbrace noi forme concrete în lupta împotriva duşmanilor noştri comuni, care sunt imperialismul, colonialismul şi neocolonialismul. Puteţi fi încredinţaţi că mişcarea noastră se va afla in primele linii ale luptei împotriva acestor duşmani. Vă mulţumim din suflet ! (Aplauze)