România Liberă, iunie 1975 (Anul 33, nr. 9518-9542)
1975-06-02 / nr. 9518
Pagina a 2-a — 2 iunie 1975„Románia libera“ Expoziţia „375 de ani de la prima unire politică a Ţărilor Române sub Mihai Viteazul“ Amintirea totdeauna vie a trecutului eroic „Deschid sfinta carte unde se află înscrisă gloria României, ca să pun înaintea ochilor fiilor ei cîteva pagine din viaţa eroică a părinţilor lor.“ Tulburătoare ca o invocaţie de epopee şi totuşi atît de familiare, aceste rînduri nu preludează o carte, ci recomandă, de astă dată, o expoziţie : „375 de ani de la prima unire politică a Ţărilor Române sub Mihai Viteazul“. Alegerea lor drept epigraf se dovedeşte de două ori inspirată : o dată pentru că este vorba de însuşi eroul cărţii din care au fost extrase şi ce alte cuvinte ne-ar fi putut introduce mai pasionat, mai sugestiv şi mai competent în epoca Viteazului decit verbul iluminat al Bălcescului, în al doilea rind pentru că orice expoziţie, o expoziţie de istorie în primul rind, nu este altceva decit o generoasă şi instructivă carte deschisă. Asemenea expoziţii aduc în faţa privitorului de rind nu numai imaginea sinoptică a unei epoci sau a unei întregi succesiuni de epoci, pentru cunoaşterea cărora ţi-ar trebui să parcurgi sute şi mii de pagini, ci mărturiile înseşi ale acestor epoci, impresionante deopotrivă prin sobra lor elocvenţă ştiinţifică dar şi prinr aura de mitologie ce le înconjoară. Manualul de istorie îţi spune, bunăoară, că din cancelaria domnească a lui Mihai- Vodă au fost emise hrisoave scrise şi în româneşte. „Cartea deschisă“ a acestei expoziţii omagiale, la realizarea căreia au contribuit cu exponate nu numai Muzeul de Istorie al ţării noastre dar şi numeroase alte instituţii specializate de la noi şi de peste hotare, îţi arată aevea documentul al cărui conţinut este prin el însuşi încărcat de semnificaţii . Mihai Vodă porunceşte dregătorilor să cerceteze plîngerea lui Oprea din Cordun, împotriva lui Nică Vistier, pentru o nedreptate. Data : 13 aprilie 1600. NU este singura piesă originală (..document probatoriu, de epocă“, cum se spune în limbajul istoriografilor) peste care a poposit privirea eroului nostru legendar, s-a aşternut caligrafia lui fermă şi elegantă. Intr-unul iscăleşte cu slovele străbunilor romani — Michael Vaivoda, în alt document adăugind titulatura actului sublim al unirii : „domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată ţara Moldovei“... Extrase din izvoare mai puţin accesibile, sau cunoscute în cercuri restrînse de specialişti, argumentele de mare autoritate din reproduceri sau din citate bine alese sînt tot atît de concludente ca şi „documentele probatorii din original. Iată, de pildă, o mărturie privind participarea, alături de români şi a altor neamuri, în lupta condusă de Mihai împotriva dominaţiei străine : „In oastea lui s-au aflat, deopotrivă, alături de români din toate ţările locuite de aceştia, unguri, sîrbi, şi chiar poloni şi cazaci ; cit despre dînsul, adevărul şi onoarea îmi cer să mărturisesc că este un om cu totul neobişnuit, asemănător doar eroilor celor mari ai Greciei şi Romei din veacurile străvechi“ (Din Raportul lui J. Zamoyski către regele polon). Este atestată, nu o singură dată, participarea la luptă, sub steagul lui Mihai a populaţiilor care trăiau alături de români, în ţările româneşti, a detaşamentelor de secui, maghiari, germani, precum şi a celor de sîrbi, bulgari, albanezi. Raportul redactat de diplomatul polonez reflectă deja, cu destulă claritate, răsunetul european al personalităţii şi faptelor lui Mihai. Trei vitrine mari adăpostesc grăitoare şi prestigioase mărturii ale timpului referitoare la actul unirii de la 1600, la autoritatea de care se bucura Mihai pe întregul continent. Au fost aduse asemenea preţioase izvoare cum sunt lucrările elaborate şi apărute în timpul vieţii domnitorului...Brevis et vera discriptio rerum..." de Balthazar Walter. Goerlitz 1599 , ceea ce s-au numit „ziarele“ timpului — „avissi“) scrierile apărute scurt timp după moartea lui Mihai (Richard Knolles : „Istoria generală a turcilor“, Londra 1603; Jean Richer : „Istoria păcii“, 1605 ; „Intimplările din timpul lui Iacob Augustus Thuan“, Frankfurt (1621) marile enciclopedii istorice de la începutul secolului al XVIII-lea. Epopeea lui Mihai Viteazul, a celei dinţii uniri politice a Ţărilor române — necesitate obiectivă a istoriei — este situată in contextul năzuinţei multiseculare a locuitorilor de pe aceste meleaguri pentru unitatea ţărilor româneşti, pentru formarea statului centralizat. Prologul primei uniri l-a constituit afirmarea originii comune (latine) a poporului român, cu mult înainte ca bătrinul Grigore Ureche să fi scris în cronica sa că „ne tragem" de la Rîm. încă la începutul secolului al XVI-lea Letopisețul anonim al Moldovei consemna împrejurarea cind solul unui domnitor valah îl ruga, în numele stăpinului său pe domnitorul Moldovei să se împace cu acesta, fiindcă sînt de o lege şi de un neam. In aceeaşi epocă, întîiul cărturar umanist de origine română Nicolaus Olachus scria : „moldovenii au aceeaşi limbă, aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi religie ca şi cei din Ţara Românească“, iar Despot- Vodă adresa în 1562 boierilor din Moldova această chemare „Să facem cunoscuţi întregii lumi pe adevăraţii români şi pe urmaşii lor şi numele nostru va fi nemuritor.“ Trecătoarea biruinţă a gîndu- lui şi faptei lui Mihai Viteazul a însufleţit posteritatea, pe cărturarii veacului al XVII-lea, pe luptătorii pentru independenţă şi unitate din secolele al XVII- lea şi al XVIII-lea, pe corifeii şcolii ardelene, pe paşoptişti şi pe cei ce au înfăptuit unirea de la 1859 ; a fost dobindită independenţa de stat la 1877 ; a izbîndit idealul unirii Transilvaniei cu patria mamă în 1918. ...„Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918“ — actul care consfinţeşte unirea Transilvaniei cu Patria — mamă se învecinează cu o relicvă emoţionantă. Un steag căruia trecerea timpului i-a răpit prospeţimea culorilor , un tricolor care va fi aşteptat multă vreme în locuri tăinuite, ziua cind va putea flutura în libertate, un stindard care poartă în vîrful lancei un mănunchi de busuioc uscat. Este unul din drapelele purtate la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918... Unuia dintre cei mai activi şi mai pasionaţi cercetători ai epocii lui Mihai, exegetul şi apologetul său, în sensul înalt al cuvîntului — l-am numit pe Nicolae Iorga — îi aparţin aceste înflăcărate cuvinte despre dăinuirea memoriei Viteazului în posteritate : „A-l uita pe Mihai Viteazul, acum şi întotdeauna, ar fi să ne uităm pe noi înşine, să părăsim menirea noastră... Să-l avem înainte de cite ori gîndul ni se înalţă mai sus de nevoile mici ale zilei ce trece şi caută să zărească în depărtările viitorului . Să aducem însă sufletului său darul muncii noastre cinstite şi folositoare. Căci pe aceste două temelii se sprijină urmărirea trainică a unui neam: amintirea totdeauna vie a trecutului şi conştiinţa datoriei împlinite de toţi şi îrn fiecare clipă“. Continuatorul luptelor seculare duse de poporul român pentru neatîrnarea ţării , pentru formarea naţiunii române, pentru accelerarea progresului social şi înaintarea României pe calea civilizaţiei este Partidul Comunist Român. A nu-l uita pe Mihai Viteazul acum şi în viitor, a cinsti memoria sa şi a tuturor celor care şi-au vărsat sîngele pentru libertate şi pentru progres social, pentru orinduirea nouă în care poporul a devenit făuritorul conştient al propriei sale istorii înseamnă, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în magistrala sa cuvîntare ţinută la Alba Iulia, a face totul pentru triumful socialismului şi comunismului în România, pentru unitatea întregului popor, a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, în jurul partidului, pentru independenţa şi suveranitatea patriei noastre socialiste. Boris Buzila lin nou serial In aceste zile in studiourile 2 si 3 ale Televiziunii se înregistrează un nou serial de teatru TV, in trei episoade. „Marele vis“, după scenariul scriitorului Radu Theodoru. Serialul evocă prima unire politică a Ţărilor Române sub Mihai Viteazul. In rolul domnitorului Ion Marinescu. In clişeu, moment din timpul repetiţiilor de teatru T. V.: „Marele vis“ UNA PE ZI de MATTY — Nu v-am spus eu că e sănătos să verificați personal cam ce fac oamenii dvs. cind pleacă pe teren ? VIAŢA RAŢIONALĂ ŞI INAMICII El Dosarul tutunului Statisticile actuale ne atrag atenţia asupra unui imperativ categoric : este nevoie să cunoaştem mai îndeaproape daunele aduse de fumat şi să acţionăm mai energic pentru apărarea sănătăţii oamenilor. Cercetări îndelungate au dus la concluzia că nici unul din organele şi ţesuturile corpului şi nici una din funcţiile sale nu pot fi ferite de gravele tulburări ce le provoacă fumatul. O gamă largă de afecţiuni este legată de efectele toxice ale nicotinei care se instalează încetul cu încetul în organismul fumătorului şi care ameninţă şi pe nefumătorii nevoiţi să inhaleze fumul de ţigară. Fumatul devine un pericol public ale cărui efecte nefaste erau semnalate încă de Montaigne care spunea cu o indignare ce-şi are ecou şi în zilele noastre : „Oare tutunul n-a venit din Lumea Nouă decât pentru a o omori pe cea Veche ?“ Datele ştiinţifice ce ne stau la dispoziţie ne avertizează că dintr-o ţigară, prin gura fumătorului trec 6—8 mg de nicotină din care se absorb 2—3 mg. Absorbirea nicotinei depinde de modul cum se fumează. Pentru fumătorii care trag fumul în piept, cantitatea resorbită este de 90 la sută, pentru cei care nu înghit fumul, procentajul este de 30—50 la sută. De asemenea cantitatea de nicotină inhalată creşte în raport cu umiditatea tutunului şi cu timpul afectat fumării unei ţigări, fumatul repede fiind cel mai dăunător. Dar nu numai despre nicotină este vorba. Analiza fumului de ţigară a oferit cercetătorilor posibilitatea de a afirma că odată cu nicotină sunt inhalate şi alte substanţe toxice. In fumul produs de 100 g. tabac există in medie 1,165 g. nicotină, 0,146 g. baze apropiate de nicotină, 0,36 g. amoniac, 410 cm. cubi de oxid de carbon şi (de ce nu ?) 0,08 g. acid cianhidric şi hidrogen sulfurat. Trebuie să subliniem faptul că acestea sunt substanţele cu ponderea cea mai mare fiindcă în afară de ele mai există şi altele, astfel că nu fumul albăstrui, ameţitor de ţigară, ajung să plutească mai mult de o sută de substanţe, care de care mai toxice. Dar lista nu se încheie aici, în fumul de ţigară sunt cuprinşi şi o serie de alcooli, mai cu seamă alcoolul metilic care în proporţie mai mare poate produce tulburări de vedere. Să nu uităm gudroanele — un amestec de răşini, hidrocarburi, baze de tip nicotinic care pot produce iritaţii ale gurii, faringei, laringelor, traheelor, stomacului. Densitatea inhalării lor poate duce la ulcerarea mucoasei stomacale. Unul din compuşii gudronului — benzirenul este generator de cancer. In rîndurile de faţă care deschid seria articolelor ce le vom publica în cadrul „Dosarului tutunului“, nu ne-am propus să vorbim detaliat despre consecinţele fumatului, despre tulburările ce le aduce aparatului circulator, a celui respirator şi digestiv. Despre toate acestea în articolele viitoare îşi vor spune părerea specialiştii, aducînd în sprijinul afirmaţiilor lor datele concludente la care au ajuns in practica lor medicală. c. s. Ne propunem In rîndurile ce urmează să aducem cititorului nostru, interesat în cunoaşterea fenomenului, noi date de natură să-i completeze imaginea asupra alcoolismului, una dintre cele mai grave maladii ale societăţii contemporane, maladie care preocupă într-o măsură tot mai mare guvernele lumii şi care determină programe ample de cercetări ştiinţifice şi de măsuri preventive şi terapeutice. Doamna Joy Moser, o eminentă personalitate aflată la conducerea Biroului de sănătate mintală al O.M.S.-ului care ne declara cu prilejul celui de-al XV-lea Congres antialcoolic mondial că ,,ne aflăm în faţa unei plăgi a omenirii ale cărei efecte sunt peste tot aceleaşi : crime, accidente, bulversări familiare, sinucideri, morţi premature, scăderea productivităţii şi cu o mare povară ce apasă pe spitale, servicii sociale şi închisori“ anunţă un studiu asupra alcoolismului realizat pe baza datelor oferite de 33 de ţări ale lumii, care vine să confirme aConcluziile nu mai au nevoie credem de comentarii. Ele ar putea fi însă completate şi cu alte observaţii ale specialiştilor care susţin că procentul de mortalitate din diferite cauze este în grupele de băutori excesivi de 2—4 ori mai mare decit la restul populaţiei înconjurătoare. Un studiu efectuat pe 50 000 de persoane de profesorii Leclamniche şi J.M. Le Go asupra cauzelor imediate ale deceselor şi afecţiunilor cronice asociate, evidenţiază în 47 la sută din cazuri După cum se vede, numărul deceselor produse este de 2-3,9 ori mai mare decit cel „aşteptat“ de medici. Ne-am rezumat la incidenţa factorului alcoolic în producerea deceselor, deşi aşa cum am mai subliniat cu alt prilej, nu decesul este in toate cazurile fenomenul cel mai grav ; ne gîndim la proporţia mare de alcoolici care populează spitalele de psihiatrie, sanatoriile pentru tuberculoşi (statisticile indică 30— 50 la sută alcoolici), ba chiar şi clinici specializate (în spitalul din Caen — Franţa, 8 din 10 bolnavi trataţi de cancerul esofagului s-au dovedit a fi alcoolici). Fără a mai aminti numărul considerabil de morţi şi de grav accidentaţi în accidente rutiereîn Anglia aproape 40 000 pe an, în Canada şi S.U.A 50 la sută din decese şi citeva sute de mii de accidentaţi grav avind drept gravarea, aproape fără excepţie a bolii alcoolismului. Studiul nu ne-a parvenit, încă, decit sub forma unor elemente disparate, dar asociindu-le la citeva rapoarte ale experţilor O.M.S. şi alte studii publicate în diferite părţi ale lumii vom încerca să oferim cititorului nostru elemente inedite. Ele demonstrează că în Europa consumul pe locuitor a crescut în 8 ani cu 17 la sută, producţia mondială de bere a crescut cu 41 la sută, cea de vin cu 15 la sută, de alcooluri distilate cu 40 la sută ; că există o proporţie mare a populaţiei de peste 15 ani care abuzează de alcool, adică ingerează mai mult de 150 ml alcool pe zi, obicei care este însoţit de un risc accentuat privind ciroza ficatului şi alte maladii. Sperăm că cititorul va duce investigaţia mai departe, comparînd datele din cele două tabele de mai jos şi constatînd corelaţia intre consumul de alcool pe locuitor şi procentajul de mortalitate prin ciroză. Dar iată şi datele : intoxicaţia alcoolică drept cauză asociată, iar dacă se pun la socoteală şi obezitatea, hipertensiunea arterială şi accidentele repetate ale aceloraşi subiecţi, sa ajunge la o incidenţă alcoolică în cel puţin jumătate din cazurile de deces. In acelaşi sens oferim cititorilor citeva date reieşite din mai multe studii comunicate în 1973 şi care demonstrează rata de mortalitate mult crescută în rindul băutorilor excesivi în raport cu populaţia înconjurătoare, cauză consumul excesiv de alcool. Vom încheia, menţionînd o interesantă încercare de a calcula riscul global antrenat de abuzul de alcool. La Revue de l’Alcoolisme publică un asemenea calcul în care raportînd numărul deceselor și cauzelor lor la un mare lot de alcoolici și nealcoolici ajunge la concluzia că riscul în cazurile de traumatisme craniene mortale, este de 3 ori mai ridicat la alcoolici decit la nebăutori, de 5 ori mai mare în decese prin sinucidere și hemoragii cerebrale, de 21 de ori mai mare pentru cancerul căilor respiratorii si digestive superioare. $i cind te gîndești că totul se trage de la deprinderea de a bea in mod frecvent alcool, fără a te gîndi la consecinţele pe care le poate antrena în timp. M. Radian Dosarul alcoolului (m) Tara Eşantion de alcoolici Nr. de persoane care consumă zilnic peste 150 ml alcool (la 100 000 persoane) Decese din cauză de ciroză (la 100 000 persoane) Franţa 9 050 51.7 Italia 7 390 30.5 Portugalia 4 690 48 Austria 3 690 38.5 R.F.G. 4 820 29 Australia 3 290 7.8 Canada 2 460 11.6 Nr. de decese Produse Așteptate Produse așteptate 802 — Africa de Sud 90 22.9 3.9 899 — S.U.A 102 31.7 3.2 935 — Marea Britanie 309 112.7 2.7 7220 — Norvegia 1 061 496.9 2.1 6514 — Canada 738 346.2 2.0 SPECTACOLELE SĂPTĂMÎNII FILM • „ULTIMA ZĂPADA DE PRIMĂVARĂ“ — producţie a studiourilor italiene ; regia : Raimondo del Balzo ; cu : Bekim Fehmin, Agostina Belii. • „TEROARE PE BRITANIC“ — producţie a studiourilor americane ; regia : Richard Lester ; cu : Richard Harris, Omar Sharif şi David Hemmings ; • „17IV HOROSCOP CU BUCLUC“ — producţie a studiourilor cehoslovace ; regia : Oldrich Lipsky ; cu : Ludek Sobota şi Marta Vancurova ; 9 „PRIMĂVARĂ TRISTA“ — coproducţie a studiourilor iugoslave — americane şi spaniole ; regia : Stefan Petrovic, Miguel Iglesias ; cu : Milena Dravic, Bruce Pechcur, Patty Shepard şi Mira Stupica. CONCERTE 9 Ateneul Român — Concert al Filarmonicii de stat Satu Mare , dirijor : Corneliu Dumbrăveanu ; solişti : Tudor Dumitrescu, Steliana Calas-Cazaban ; In program : Toduţă, Brahms, Ravel, Schubert, (luni 2 iunie, ora 20) 9 Ateneul Român — prelegere-audiţie din ciclul „Muzica şi omul“. Comentează prof. George Bălan. (marţi 3 iunie, ora 19) CĂRŢI ÎN LIBRĂRII ■ Mihnea Gheorghiu : UNUL IN DOI — Teatru, Editura „Eminescu“. Volumul cuprinde : „1601 — Capul“ — dramă spectacol în două părţi şi „1821 — Zodia Taurului“ — reportaj dramatic în trei părţi. In „Argumentul“ pentru prima lucrare, dedicată lui Mihai Viteazul, autorul arată că „îşi propune să observe calvarul acestei personalităţi... urcuşul său spre jertfa supremă şi pogorârea lui in eternitate, zăbovind un minut cu el, acolo, sus, la cumpăna apelor, când eroul şi-a legat numele de Unirea celor trei ţări sub steagul destinat să devină drapelul naţional al României“. ■ Ionel Teodoreanu, LA MEDELENI, Editura Minerva, colecţia „Biblioteca pentru toţi“, patru volume, lei 19. „Două trăsături fundamentale caracterizează scrisul cî-lui I. Teodoreanu : un incomparabil meşteşug artistic şi o caldă iubire pentru lucrurile frumoase. Din îmbinarea acestor două însuşiri a ieşit cea mai artistică dintre idilele copilăriei". (Camil Petrescu). Ion Minulescu, VERSURI, antologie, postfaţă şi bibliografie de Gabriela Omăt, Editura Minerva, colecţia „Arcade“, 294 pag., lei 8,25. In aceeaşi colecţie vor mai apare : Lucian Blaga „Poezii“, Barbu Delavrancea „Intre vis şi viaţă“, M. Eminescu „Poezii“, Al. Macedonski „Cartea de aur. ” Doina Ciurea, „SCHIŢE BUCUREŞTENE“, Editura Cartea Românească, 190 pag., lei 9. Pagini de fină notaţie psihologică, străbătute de un lirism reţinut, despre un Bucureşti contemporan dar mai puţin cunoscut. „ Petre Andrei, OPERE SOTIVICIOLOGICE“, (vol. II), Editura Academiei, lei 31. Ediţia, îngrijită de dr. Mircea Mâciu, cuprinde o serie de lucrări, studii şi articole elaborate şi publicate de Petre Andrei in perioada anilor 1921—1935. HGh. Vrabie, STRUCTURA POETICA A BASMULUI. Editura Academiei, lei 16. O analiză profundă a prozei populare şi ale unor aspecte ale acesteia. Autorul pune In lumină tematica proprie basmului, mecanismul fictional, care funcţionează In virtutea unor reguli și a unei tehnici narative, evidențiază procedee, mijloace stilistice și limbajul poetic semnificativ. _ rifîlul Invitaţii de duminică In fiecare simbătă, 500 dintre gălăţeni găsesc in cutiile lor poştale nişte invitaţii. Ele sunt lansate de Muzeul de artă contemporană din localitate, care a luat iniţiativa invitării nominale a cetăţenilor in sălile sale. Invitaţiile se lansează pe zone şi cartiere, după un plan bine stabilit, in aşa fel incit să ajungă la aproape fiecare locuitor al municipiului. Celor care răspund invitaţiei, gazdele le pregătesc o duminică dimineaţă agreabilă şi instructivă , sunt prezentate filme de artă ilustrind epoci şi personalităţi ale artei universale şi româneşti, apoi sunt admirate valorile aflate in colecţia muzeului, cu explicaţii din partea muzeografilor. Astfel, vizitele de duminică ale invitaţilor au devenit o adevărată şcoală de educaţie estetică, iar numărul celor care o frecventează este in continuă creştere. IV. CHIURTU) Tragedie generată de alcool O dublă tragedie, generată de acelaşi flagel : alcoolul. Plecind după cumpărături, Gh. N din Breaza — Prahova, s-a înţeles cu soţia să-i vină in întîmpinare. Dar ea intirziind, omul a intrat cu un consătean la o ţuică. Găsind apoi pe un altul cu o căruţă, Gh. N. a pus poverile in car şi a pornit spre casă. Pe drum s-a intilnit cu soţia (şi ea băută) şi s-au certat, unul că de ce n-a aşteptat, celălalt că de ce a întirziat. Cearta a continuat acasă— incitată tot de alcool — şi, intr-un moment de furie, bărbatul a aruncat, mai mic, gaz lampant asupra sofiei şi apoi, un chibrit aprins. După două zile, femeia a decedat la spitalul din Cimpina, avind arsuri grave pe 50 la sută din suprafaţa corpului. Judecat de tribunal, Gh. N. a fost condamnat la zece ani închisoare. El avea 68 de ani, ca 60 de ani şi erau căsătoriţi de 46 de ani... (AL. MIHAI). Drumeţie călare Nu demult, sibienii au văzut in decorul pitoresc din Dumbrava Sibiului, un grup de călăreţi, care, din trupul calului, admirau împrejurimile. Graţie unei iniţiative a Oficiului judeţean de turism, s-a introdus aici şi această agreabilă formulă de servire a turiştilor : drumeţia călare. Mai ales că, atît Sibiul, cit şi splendidele sale împrejurimi — Dumbrava Sibiului, Răşinarii, Curmătura, Cisnădioara, cu cetatea ei medievală etc. — se pretează perfect la drumeţia călare, prin distanţele relativ mici care le despart. Şi, pentru această formă originală de turism, s-au şi ivit numeroşi amatori. (VIRGIL LAZAR) Lozul cel mare De mult visa Pavel Todiruţ din comuna Horodniceni, (judeţul Suceava) la lozul cel mare. Şi a încercat azi un loz, mîine altul, dar norocul îl ocolea. Atunci s-a hotărit să-l „forţeze“ , înarmat cu un topor şi o sapă, a spart într-o seară peretele magazinului sătesc din Boteşti şi, pe lingă suma de bani aflată în sertarul tejghelei, a furat şi 15 pungi cu lozuri in plic. „De astă dată, trebuie să pice !“ — şi-a spus. Şi a picat — dar nu lozul, ci... miliţia ! L-a surprins tocmai in momentul cind desfăcea plicurile furate. Şi a „cîştigat“... 3 ani de închisoare. (CAZOITII) Cea mai harnică şi mai frumoasă Sute de rapsozi populari, artizane populare, artişti amatori din diferite domenii — care locuiesc în comunele Coteanca, Mărunţei, Izvoarele, Vilcele şi Perieţi — şi-au dat întilnire la tradiţionala sărbătoare de mai, cunoscută pe aceste meleaguri sub nuptele de „Tirgul fetelor de la Coteniţa". S-a cintat, s-a dansat, s-a inaugurat o expoziţie de covoare şi port popular iar juriul a avut dificila misiune de a alege dintre toate participantele pe cea mai harnică şi mai frumoasă fată. In acest an, trofeul de onoare — un văl şi o cunună — a fost cîştigat de tinăra Zamfira Stoian, din comuna Vilcele. (D. BUJDOIU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Produsul artistic, un bun social sunt îmbucurătoare — şi încă de la începuturi le-am salutat cu toţii în presă aşa cum se cuvine — preocupările şi eforturile plasticienilor şi U.A.P.-ului ca for tutelar, de a răspunde „comenzii sociale“. Inlăuntrul conceptului de comandă socială un loc precumpănitor îl ocupă ideea produsului artistic ca bun comun, ca bun social. S-a ajuns la conştiinţa faptului că plasticienii — „oficianţii“ ARTELOR FRUMOASE (cum se mai numeşte arta plastică) — trebuie să-şi dea concursul la elaborarea proiectelor arhitectonice şi urbanistice, la elaborarea obiectelor de pe străzi, a obiectelor din vitrine sau a celor de cea mai largă utilitate : de la automobile, magnetofoane, ceasuri pină la reclame, ambalaje, etichete, etc. etc. Ideea de design — proiectare artistică a produselor industriale — a căpătat o vogă deosebită. De asemeni, au apărut mai multe sculpturi în parcuri, mozaicuri şi tapiserii în locuri publice. Toată această mişcare stă sub semnul necesităţii „coborîrii artei în stradă“. In sensul celor spuse mai sus, vestea că la Institutul de Arte Plastice s-a înfiinţat o secţie de creaţie vestimentară a constituit un prilej de satisfacţie şi speranţe. Satisfacţia de atunci s-a transformat în bucurie, recent, când ne-a fost dat să vedem şi roadele , prima expoziţie românească de modă. A nu se confunda cu fauasispectacolul numit parada modei. Aici, într-o expoziţie de acest fel, este vorba, dacă se poate spune, de cercetare ; modelele trăiesc prin ele însele, prin virtuozităţile lor plastice. Ele nu sunt încă prototipuri gata de transpus în serie industrială. De la ele se poate porni, selectiv, ţinînd cont de inerenţii parametri ai unor norme de producţie şi comerciale. Aşa a fost cazul expoziţiei „Moda“ în care proaspeţii absolvenţi ai secţiei de creaţie vestimentară asociindu-se cu alţi plasticieni cu preocupări comune au expus creaţiile lor sub egida Cenaclului Tineretului „Atelier 35“ al U.A.P. Desigur, privite ,prin prisma posibilităţilor tehnicoeconomice, unele lucrări nu ar fi pretabile la o transpunere imediată în serie industrială. Trecind insă peste acest lucru şi privind modelele de încălţăminte şcolară, sportivă sau estivală, vestimentaţia feminină atit de zi, de plajă sau de seară, bijuteriile pe citre ieftine şi accesibile (oţel, lemn, etc), pe atît de elegante sau privind accesoriile de marochinărie ca genţi, cordoane, etc. constatăm o adevărată explozie de bun gust, eleganţă şi decenţă. Dar pe lingă aceste calităţi şi rafinamentul incontestabil, exponatele transmit şi o stare tonică, tinerească, optimistă. Sunt acolo uşor descifrabile şi incontestabile calităţi plastice : jocul liniilor la croieli, îmbinarea materialelor şi, evident, asocieri cromatice de subtilitate. Dar nu e acum momentul să elaborăm teorii plastice pe această temă. Mai important este de arătat că toate calităţile expoziţiei atestă faptul că avem de a face cu un grup de creatori cu mari resurse, cu mari posibilităţi de a face să coboare arta în stradă şi sub aspectul vestimentaţiei. In primul rind, sub aspectul vestimentaţiei, bunul gust. Este adevărat că vitrinele noastre cu confecţii s-au îmbunătăţit simţitor în ultimii ani sub raportul calităţii estetice. Realizînd însă, mai ales după vizitarea expoziţiei, calitatea şi amploarea resurselor de bun gust pe care le are această mină de oameni , entuziaști, constatăm că progresele pe care le-am înregistrat în vitrine sunt mult prea încete... mai ales că, alături de ele, mai întîlnim destule produse de un gust dubios. Marea majoritate a acestor tineri sunt creatori de modele în fabricile şi uzinele de resort ! Unde sunt modelele lor ? Sau, măcar, de ce sunt atît de puţine ? Este greu de presupus că aceşti tineri entuziaşti nu vor să lucreze. Este şi mai greu de presupus că nu li se dă de lucru. Şi este aproape neverosimil să credem că proiectele acestor autorizaţi oficiali reprezentanţi ai esteticului într-o uzină nu sunt „crezuţi“ în ce fac. Atunci ?„ Atunci să ne mai înarmăm cu răbdare căutînd in continuare bunul gust prin vitrine, tot sperînd, ca atunci cind nu existau creatori de modele autentici artişti ? Vladimir Brânduş In avizele de plată privind sumele ce trebuie achitate lunar de către abonaţii telefonici, emise de unităţile P.T.T.R. din Bucureşti, se menţionează perioada de timp la care se referă taxele respective. In avizele de plată emise de oficiul respectiv din Braşov nu se face această menţiune. Spaţiul tipărit este completat cu denumirea oficiului, luna, numărul de telefon, numele abonatului şi adresa. Taxele înscrise în aviz, care privesc luna menţionată, sunt numai cele pentru abonament ; cele pentru convorbiri adiţionale şi interurbane se referă la cu totul alte perioade de timp anterioare, despre care nu se face nici o precizare. Deoarece convorbirile interurbane (directe cu prefix) se compensează total sau parţial cu impulsurile disponibile In cazul unui număr de convorbiri loco, suma de plată menţionată in aviz pentru convorbiri adiţionale, ca urmare a neindicării perioadei respective, duce la nedumeriri şi reclamaţii. Propun ca şi oficiile P.T.T.R. din provincie să indice perioada la care se referă taxele arătate în avizele de plată, aşa cum se procedează pentru Capitală. IOAN LAZAR Str. Saturn nr. 27 B. 11 Braşov Maramureşul are multe locuri frumoase care vara, ca şi iarna atrag sute de iubitori de excursii. Unul dintre acestea este şi staţiunea climaterică Izvoarele, care dispune de o Poiană a Soarelui minunată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Din păcate, drumul care duce spre staţiune (30 km de la Baia Mare, din care 11—12 km de munte) este aproape impracticabil din cauza îngustimii lui şi a rupturilor din unele locuri. Nu mai vorbesc de faptul că nu există nici un autobuz sau microbuz care să circule spre Izvoarele. Avind in vedere afluxul mare de excursionişti şi faptul că aici există circa 300 locuri in vile, ar fi necesar să se amenajeze drumul spre staţiune, asigurindu-se şi curse regulate de autobuze, atît vara cit şi iarna. ŞTEFAN POP Bd. Bucureşti nr. 154 Baia Mare Primim următoarele din partea Trustului Petrolului Ploieşti — Schela Berea : „In legătură cu articolul „Cum gospodărim pămîntul“ (III), apărut în ziarul „România liberă“ in ziua de 15 mai 2975, afirmaţia făcută în articol privind sancţionarea contravenţională a unei unităţi de prospecţiuni a Schelei Berea, nu este exactă, deoarece, în realitate, a fost sancţionatov. inginer Petre Nicolae — şeful sectorului de Foraje Berea, sector care face parte din întreprinderea de Foraj Lilieşti şi nicidecum din Schela Extracţie Berea, ambele unităţi — Schela Berea şi întreprinderea Foraj Lilieşti — aparţinînd de Trustul Petrolului Ploieşti. GH. ILIESCU Tulcea zilelor noastre se schimbă continuu, dar mai trebuie mult de făcut pentru a putea spune că oraşul nostru răspunde complet cerinţelor actuale. Una dintre acestea, mai ales a celor care studiază (şi sunt foarte mulţi tulceni care fac acest lucru), ar fi deschiderea unui anticariat. In acest fel, cred că ar fi mai bine puse în valoare o serie de documente care, acum, pur şi simplu, se pierd. Apoi sunt foarte mulţi pasionaţi pentru cartea veche, de valoare. Spaţiu ar fi suficient, chiar la noile librării deschise in centrul civic al municipiului. MARCELA COMȘA Str. I.L. Caragiale Bl. C 4 Tulcea Cit sunt de necesare organismului uman aerul, soarele şi mişcarea, nu trebuie să mai scriu. Printre alte moduri de a obţine aceste lucruri este şi canotajul. In momentul de faţă, cluburile nautice se ocupă mai ales de elementele de performanţă. Pentru cei ce au depăşit vîrsta performanţelor sportive, rămîn doar bărcile ICAB — destul de incomode —, care se găsesc pe lacuri. Pentru amatorii acestui sport, care doresc să-l practice zilnic, ar trebui create însă nişte înlesniri, cum ar fi abonamente cu preţ redus pentru cite 10 sau 20 de ore. Făcind aceste abonamente, ICAB nu ar avea decit de ciştigat. Şi nu numai ICAB. Mai mult aer, soare şi mişcare înseamnă mai puţine boli, mai puţine medicamente, mai puţine concedii medicale etc. NICOLAE BATICU Str. Libertăţii nr. 14 B Bucureşti Industria noastră de cosmetice a lansat, în ultimul timp, pe piață o serie de produse superioare — creme, apă de toaletă, parfumuri — in tuburi, fiind folosite ca sprayuri. Dar aceste produse, mai exact tuburile se pot utiliza doar o singură dată. Aş propune ca, in viitor, sistemul de funcţionare să fie astfel construit, incit tubul metalic să poată fi folosit de mai multe ori, iar în magazine să existe şi rezerve din produsele respective. In acest fel, consider că se realizează şi economie de metal, venindu-se si in ajutorul consumatorilor. GH. TEUSE Cartierul Valea Roşie Blocul 5 Craiova director