România Liberă, iulie 1975 (Anul 33, nr. 9543-9569)

1975-07-01 / nr. 9543

Pagina a 2-a-1 iulie 1975 (Urmare din pag. 1) Judeţe, în care, cu satisfac­ţia datoriei împlinite, de a fi onorat prin fapte angaja­mentul asumat de a înde­plini cincinalul cu şase luni mai devreme, îşi exprimă hotărîrea de a-şi aduce pe mai departe contribuţia lor, alături de întregul nostru popor, la înfăptuirea hotărî­­rilor Congresului al XI-lea al P.C.R., a Programului de edificare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. La solemnitate au partici­pat tovarăşii Manea Mănes­­cu, Cornel Burtică, Ilie Ver­deţ, Iosif Banc. Felicitînd călduros pe oa­menii muncii din judeţele Suceava şi Covasna pentru realizările obţinute, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Actualitatea agricolă (Urmare din pag. 1) Admiţind faptul că aversele de ploaie au creat unele greutăţi, ne este greu să credem că nu se putea face mai mult. Dimpotri­vă. Exemplul unităţilor agricole fruntaşe din judeţele, respective confirmă acest lucru. In prezent, suprafaţa semănată cu cea de-a doua cultură este de aproape 200 000 hectare. In Tul­­cea, Brăila, Constanţa şi in alte citeva judeţe, ritmul este mai viu, ca urmare a preocupării e­­xistente pentru balotatul paielor, pregătirea terenului şi executa­rea imediată a semănatului. In Dolj, Olt, Teleorman şi Ilfov s-au semănat doar 8 la sută din suprafeţele prevăzute cu culturi duble. Un calcul sumar arată că deşi in aceste judeţe s-a strins orzul de pe circa 50 000 hectare nu s-au semănat cu cea de-a doua cultură nici jumătate din această suprafaţă. Dacă am lua In calcul şi suprafeţele de pe care s-a secerat griul, vom ve­dea că, datorită unor deficienţe organizatorice, decalajul intre seceriş şi semănat este şi mai mare. Sperăm că măsurile stabi­lite ieri de conducerea Ministe­rului Agriculturii, Industriei Ali­mentare şi Apelor pentru înlătu­rarea acestor deficienţe vor a­­vea eficienţa scontată. Din ultimele controale făcute de organele de specialitate a re­ieşit că nu peste tot s-au luat măsurile stabilite pentru preve­nirea incendiilor în timpul re­coltării grînelor. La ferma Mur­­geanca a întreprinderii agricole de stat Ograda — Ialomiţa, ca şi în alte unităţi agricole, s-a con­statat că unii mecanizatori fu­mează în timpul lucrului pe combină (în loc să folosească pauzele şi locurile special stabi­lite). De asemenea, nu se res­pectă întotdeauna şi celelalte măsuri care se referă la maşi­nile de recoltat : — verificarea periodică a in­tensităţii scînteilor la ţeava de eşapament ; — curăţirea zilnică a combinei de pleavă, în special în zona mo­torului şi a ţevii de eşapament ; — verificarea zonelor de în­călzire la organele in mişcare ; — verificarea periodică a in­stalaţiei electrice privind izola­rea şi buna funcţionare a apa­raturii. Un alt exemplu : La coopera­tivele agricole de producţie Opri­­şăneşti, Perişoru şi Berlescu (în raza S.M.A. Ianca — Brăila) combinele au intrat în lucru fără să se asigure stingă­­toarele cu praf pulvogen şi bio­xid de carbon. Pe de altă parte, faptul că unele combine C-12 din dotarea S.M.A- Anghelești — Il­fov au rezervoarele pentru mo­torină cu fisuri, face ca scurge­rea combustibilului să prezinte un permanent pericol de in­cendiu. In ceea ce priveşte mijloacele de transport repartizate in cam­pania agricolă, şi aici s-au con­statat unele deficienţe. La unele autobaze din judeţul Prahova, bunăoară, nu s-a efectuat verifi­carea stingătoarelor din dotarea­ autovehiculelor şi nu s-au luat măsuri pentru înlocuirea celor necorespunzătoare. La un control făcut în judeţele Dolj şi Pra­hova a reieşit că la bazele de recepţie nu s-au revizuit şi nu s-au înlăturat defecţiunile la instalaţiile electrice. In dorinţa de a elibera rapid terenul se mai recurge la obi­ceiul dăunător de a da foc pa­ielor. Se cere să se respecte re­gulile de prevenire a incendiilor atunci cind se dă foc miriştii, deoarece există pericolul ca vintul să intervină (in actuala campanie la Tufeşti şi Tichileşti, judeţul Brăila, asemenea reguli au fost încălcate). Recoltatul nu înseamnă numai seceriş, ci cuprinde şi toate cele­lalte faze prin care producţia ajunge la adăpost. Aşadar, re­coltatul se încheie numai în mo­mentul in care orzul sau griul, sau­ orice altă cultură, ajung să fie depozitate. Sunt multe judeţe care au ter­minat secerişul orzului, dar o mare parte din recoltă este încă pe cimp. Putem afirma că s-a terminat recoltarea, din mo­ment ce în Ialomiţa, Constanţa, Ilfov, Dolj, Brăila etc., se află pe cimp mari cantităţi de boabe ? Ce împiedică pe producători să transporte recolta in ham­bare ? Din raidul nostru am desprins mai multe neajunsuri. Unele sunt legate de mijloacele de transport, altele aparţin baze­lor de preluare şi, în sfirşit, de vină sunt şi­­cooperativele agri­cole de producţie sau întreprin­derile agricole de stat. Ministe­rul Transporturilor şi Teleco­municaţiilor a pus la dispoziţia beneficiarilor, cel puţin pînă în prezent, autocamioanele solici­tate şi totuşi recolta a rămas pe cîmp. Una din explicaţii este aceea că unităţile producătoare nu şi-au făcut bine socotelile privind necesarul de mijloace de transport. Astfel, judeţul Ilfov a cerut în urmă cu două zile autocamioane pentru 220 tone capacitate de transport, deşi pe cimp avea 40 000 tone de orz. Ialomiţa nu a solicitat nici un autocamion, deşi are pe cîmp peste 35 000 tone cereale­­Co­mandamentele judeţene au da­toria să reanalizeze situaţia aceasta — trebuie avut în ve­dere că ritmul secerişului s-a in­tensificat pentru a recupera ră­­minerile in urmă cauzate de ploi­­ şi să stabilească nece­sarul real de autocamioane, ast­fel incit producţia să ia imediat drumul hambarelor în­­vederea eliminării pierderilor. Chiar şi atunci cind există mijloace de transport, acestea nu sunt folosite raţional. 20 de şoferi din Dîmboviţa cu autoca­mioanele lor au fost detaşaţi să transporte recolta întreprinderii agricole de stat Schela, judeţul Teleorman. Pentru a fi descăr­caţi la baza de recepţie pierd cite 10 ore, aşa că mai mult de un drum pe zi nu pot face, deşi distanţa între cele două puncte nu depăşeşte 20 km. De ce ? Pentru că nu se res­pectă graficele de preluare, pen­tru că autocamioanele nu sunt în­cărcate seara şi pentru că nu se transportă chiar şi noaptea. La una din bazele de recepţie din judeţul Ialomiţa, şeful bazei, Gh. Negru, ne explică : „Intr-o seară, m-a întrebat di­rectorul întreprinderii agricole de stat din Ciulniţa dacă putem primi orzul noaptea. Sigur că putem. Ştiţi cum am procedat ? La bază stăteam eu şi con­tabilul şef al întreprinderii, plus oamenii noştri, iar la cimp stă­tea directorul întreprinderii. De la ora 19 şi pînă a doua zi la 6 am depozitat 140 tone. Bine ar fi să se gindească toţi că noi lu­crăm în trei schimburi şi deci putem prelua şi noaptea. De fapt, am vorbit cu conducerile citorva cooperative (Vîlcele, Dra­­goş Vodă, Socoale) şi au fost de acord să aducă grîu şi noap­tea“. La o altă bază de recepţie, şeful acesteia, Stan Iorga, ne-a precizat : „Graficele le-am întoc­mit degeaba. Nimeni nu le res­pectă. La noi e foc continuu, dar dimineaţa apar primele maşini pe la 8:30, iar seara după ora 20 nu mai vine nimeni“. La ultima bază de recepţie vizitată în judeţul Ialomiţa, am ajuns în jurul orei 14. Trei autocamioane şi şase trac­toare cu cite două remorci aştep­tau la cintar. — De ce ? ii întrebăm pe şe­ful bazei­— Noi primim recolta mai mul­tor producători. Deşi recep­ţia începe la ora 6, nimeni nu vine pină la 7,30. Azi s-a intim­­plat să vină la 6,30 o maşină de la cooperativa agricolă din Mo­­delu şi alta de la Grădiştea, dar fără oameni pentru descărcat (este obligaţia lor). Pe la 7,30 preşedintele primei cooperative venise să-şi caute oamenii. Nu sosiseră încă. Şi mai avem un mare necaz. Trebuia terminat un nou spaţiu de depozitare pentru a-l descongestiona pe cel vechi. La sfîrşitul anului tre­cut am făcut o recepţie preli­minară, cu anexe de remedieri. Trustul de construcţii industriale din Bucureşti şi le-a însuşit şi a garantat că la 15 martie a.c. totul va fi gata. Care este situa­ţia ? Nu este asigurat fluxul continuu pe căile de acces, punc­tul de analiză nu e terminat, nu este asigurată impermeabilita­tea spaţiului de depozitare (apa din ploi pătrunde la subsol) şi nu s-a pus în funcţiune insta­laţia de uscare. Aşa că, lucrăm numai in spaţiul vechi. De aceea este şi aglomerat. Acum, ori­cum este mai simplu. Dar cind va trebui să depozităm din plin griul ? Deci, mijloace de transport mai puţine decit necesarul, lipsă de organizare, constructori care nu se ţin de cuvint, iată cau­zele pentru care recolta a rămas pe cimp. Şi acest lucru chiar de pe acum. Cind se va recolta griul, care ocupă o suprafaţă de opt ori mai mare ca orzul, cit din acesta va rămîne pe cimp 7. Cine suportă pagubele ? Desi­gur, sînt necesare măsuri ur­gente în acest sens şi, fără în­doială, una din acestea este transportul recoltei şi noaptea- Eugen Sasu In ce ritm se desfăşoară transportul recoltei / * , B % * rsf, , i * .-ii- ar----------- . După ce au descărcat griul la una din bazele de recepție, remorcu­i. și camioanele se îndreaptă cooperative pentru un nou transport, spre ★ „România libera”• JUDEŢELE SUCEAVA ŞI COVASNA AU ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Telegrama Biroului Comitetului judeţean Suceava al P.C.R. Mult stimate şi iubite tovarăşe NICOLA­E C Telegrama Biroului Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Mult stimate şi iubite tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU De pe plaiul de legendară istorie româ­nească al Bucovinei, de aici de unde fie­care stejar poartă în el o filă de cronică, de unde cetăţile străbunilor apărători de ţară stau faţă in faţă cu temerarele cetăţi ale prezentului socialist, glasul inimilor noastre, contopit cu graiul buciumelor, işi îndreaptă căldura recunoştinţei şi dragos­tei neţărmurite către dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, ctitor de ev comunist pe pămintul scump al României, ginditor epocal şi promotor al noii ordini pe glob, şi vă raportează, cu deosebită bucurie, că astăzi, 28 iunie 1975, harnicii bucovineni au înfăptuit angajamentul de onoare luat în faţa dumneavoastră — realizarea prevede­rilor actualului plan cincinal în patru ani şi jumătate. Rezultat al perseverenţei de care comu­niştii au dat dovadă, al efortului perma­nent şi neprecupeţit depus de fiecare om al muncii, oglindă a conştiinţei comuniste înaintate a maselor largi de pe aceste meleaguri, realizarea actualului plan cin­cinal cu 6 luni mai devreme va însemna, pină la sfîrşitul anului, un spor la produc­ţia globală industrială de peste 4,6 miliarde lei, concretizat in 58,9 milioane lei maşini­(Urmare din pag. I) aproape toate judeţele In îndeplinirea planului înainte de termen, demonstrează capacitatea şi forţa partidului nostru, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii ; în acelaşi timp ele infirmă acele îndoieli, neîncrederea manifestată de unii in ce priveşte realizarea cincinalului înainte de termen. Sunt în continuare sarcini mari. In primul rînd, aveţi încă şase luni de activitate pentru înfăptuirea părţii corespunzătoare a planului pe acest an,­­ care este, intr-adevăr, o depăşire faţă de cincinal, dar trebuie realizată în bune condiţiuni şi în întregime. Numai aşa se vor consolida şi vor deveni reale succesele realizate în cei patru ani şi jumătate. In al doilea rînd, sunt necesare măsuri foarte serioase pentru pre­gătirea în vederea trecerii la înfăptuirea hotă­­ririlor Congresului al XI-lea, care pun sarcini foarte importante în faţa multor judeţe. După cum reiese din datele statistice, unele judeţe — printre care şi Covasna — vor trebui să reali­zeze o sporire a producţiei de aproape patru ori. Aceasta va cere eforturi serioase , dar succese­le obţinute pină acum, condiţiile existente, mă­rnelte de prelucrat metal ; 134 milioane lei piese de schimb auto ; 455 000 tone barn­ă ; 434,7 milioane lei mobilă ; 390 000 mc lemn pentru celuloză ; 173 900 mc cherestea ; 25 000 tone plăci aglomerate ; 7 600 tone hirtie ; 1 168 tone carne ; 3 543 tone prepa­rate din carne ; 2 585 tone conserve de legume ; 92 000 hi bere și altele. Vă raportăm, totodată, mult stimate tovarăşe secretar general, că planul aferent primului semestru din acest an a fost în­deplinit in ziua de 23 iunie, cu 7 zile mai devreme, ceea ce ne va da putinţa ca pină la sfîrşitul acestei luni să realizăm o pro­ducţie suplimentară în valoare de peste 200 milioane lei. In frumoasele noastre împliniri se încor­porează grija părintească de care ne-am bucurat din partea partidului şi statului, din partea dumneavoastră, personal, mult iubite conducător, dăruirea totală cu care ştiţi să slujiţi partidul şi patria şi care a constituit un minunat exemplu pentru fie­care dintre oamenii muncii suceveni, mineri şi recunoscători faţă de conducă­torul lor iubit şi venerat. Şi cu acest prilej sărbătoresc pentru noi ne reafirmăm întreaga adeziune la politica internă şi externă înţeleaptă şi larg vizio­nară a partidului şi statului nostru, direc­ţionată cu atita claritate şi consecvenţă stirile ce se iau pentru buna pregătire a noului cincinal ne dau temei să avem deplină Încredere că vom realiza în bune condiţiuni sarcinile puse de Congresul al XI-lea. Aş dori să exprim convingerea mea, a condu­cerii partidului, că organizaţiile de partid din Suceava şi Covasna, toţi comuniştii şi toţi oa­menii muncii, fără deosebire de naţionalitate, din aceste judeţe — ca de altfel din întreaga ţară — îşi vor îndeplini şi in cincinalul viitor cu succes sarcinile mari ce le revin, ridicînd eco­nomia şi asigurînd dezvoltarea generală a jude­ţelor pe o treaptă superioară. In felul acesta ei vor aduce o contribuţie tot mai importantă la dezvoltarea generală a ţării pe calea făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Fără în­doială că aceste realizări sunt, totodată, o contri­buţie însemnată la afirmarea cu putere a politicii internaţionale a ţării noastre, de pace şi colabo­rare, de asigurare a securităţii pe continentul nostru. Cu aceste ginduri şi cu această încredere, vă adresez­ încă o dată cele mai calde felicitări şi urez tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii din aceste două judeţe, succese tot mai mari în viitor, multă fericire şi sănătate. (Aplauze) revoluţionară de către personalitatea dumneavoastră de răsunet mondial, spre cele mai umane şi nobile deziderate ale contemporaneităţii — înţelegerea, colabo­rarea şi pacea in lume. Prezentîndu-vă acest raport muncitoresc ne angajăm în faţa dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom dovedi, in toate oca­ziile, cea mai înaltă conştiinţă comunistă şi cel mai profund patriotism, că efortu­rile noastre vor fi îndreptate în continuare spre realizarea şi depăşirea prevederilor planului de producţie pe acest an, pregă­tirea în cele mai bune condiţiuni a declan­şării cincinalului 1976—1980, traducînd un fapt, astfel, luminoasele prevederi ale Pro­gramului adoptat de cel de-al XI-lea Con­gres al partidului — Programul făuririi pe pămintul milenar al străbunilor noştri a celei mai drepte şi umane societăţi din cire a cunoscut istoria, societatea comu­nistă. Să ne trăiţi de ţara şi poporul ! BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN SUCEAVA AL P. C. R. Cu alese sentimente de recunoştinţă, bucurie şi profund respect izvorît din adincul conştiinţei lor, oamenii muncii din judeţul Covasna — români şi maghiari — vă raportează îndeplinirea planului cinci­nal 1971—1975 la 30 iunie 1975. Trăind acest moment, cu adinei sem­nificaţii politice şi economice, al în­deplinirii angajamentului asumat de orga­nizaţia judeţeană de partid Covasna după Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1972, gîndurile tuturor locuitorilor acestor meleaguri se îndreaptă către Comitetul Central al Partidului, către dumneavoas­tră, stimate tovarăşe secretar general, căruia îi datorăm tot ceea ce am reuşit să îndeplinim în acest timp. Impetuoasa şi multilaterala dezvoltare a judeţului nostru exprimă cu puterea fap­telor grija dumneavoastră părintească, manifestată în permanenţă, preţioasele in­dicaţii şi îndrumări pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru întreprinse pe aceste meleaguri în anii 1967, 1868, cind au fost puse bazele industrializării, încercăm astăzi sentimente de adîncă emoţie şi recunoştinţă, avind fericitul prilej de a vă mulţumi încă o dată, din adincul inimilor noastre, pentru această grijă pe care ne-aţi purtat-o şi o purtaţi, pentru minunatele zile pe care le trăim în România socia­listă, sub semnul deplinei împliniri a măreţului program adoptat de istoricul­­ Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. formare a politicii înţelepte, promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, de dezvoltare armonioasă a tuturor zone­lor patriei, la a cărei elaborare vă adu­ceţi o inestimabilă contribuţie, năzuinţele locuitorilor din judeţul Covasna de a vedea aceste meleaguri rodind pe calea industrializării sunt astăzi împlinite. Pro­ducţia globală industrială, care a înregis­trat în actualul cincinal un ritm mediu anual de creştere de 16,3 la sută, este in 1975 de 2,2 ori mai mare decât în 1970, în­treaga producţie din acel an fiind reali­zată, în prezent, numai în 171 de zile. In acest cincinal au fost puse în funcţiune 15 noi obiective industriale şi dezvoltări, cre­­indu-se astfel peste 7 000 noi locuri de muncă, s-au realizat impunătoarea plat­formă industrială în oraşul Tîrgu Secuiesc, noi unităţi industriale şi modernizarea celor existente în celelalte oraşe ale jude­ţului, a crescut rapid nivelul productivi­tăţii muncii, care este cu 70 la sută mai mare decit cel obţinut in 1970, iar volumul exportului, a cărui cotă din cincinal s-a în­făptuit încă la 25 mai 1974, reprezintă azi, peste 20 la sută din producţia marfă fabricată, îndeplinirea actualului cincinal înainte de termen, dovadă a muncii pline de abne­gaţie şi devotament a tuturor colectivelor de muncă în frunte cu comuniştii, permite judeţului nostru să realizeze pină la sfîrşitul acestui an o producţie globală suplimentară de 1,6 miliarde lei, echivalent cu aproape dublul întregii producţii globale Industriale din 1967. Sporul de producţie ce se va realiza peste prevederile planului reprezintă mobilier din lemn în valoare de 134 milioane lei, peste 2 milioane mp plăci din aşchii de lemn, peste 46 mii mc cherestea răşinoase şi fag, 14 300 mii mp ţesături tip bumbac şi altele. Toate acestea au asigurat premisele dez­voltării tuturor laturilor vieţii sociale a judeţului Covasna, au condus la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor locuitorilor acestor meleaguri. Se vor da in folosinţă peste 5 800 apartamente din fondurile şi cu spri­jinul statului, noi spaţii comerciale, 60 de săli de clasă, peste 1 200 locuri in creşe şi grădiniţe, un spital cu policlinică, sala de sport cu 1 200 locuri, casa de cultură a sin­dicatelor, hotel în oraşul Sfintu Gheorghe, hoteluri sanatoriale in oraşul Covasna şi altele. Făcînd bilanţul experienţei muncii eco­­nomico-organizatorice dobindite în aceşti ani de organizaţia judeţeană de par­tid, se reliefează puternic valoarea inestimabilă a îndrumărilor şi indica­ţiilor dumneavoastră pentru sporirea continuă a rolului conducător al organiza­ţiilor de partid, ca factor determinant in polarizarea talentului, hărniciei şi price­perii, a voinţei întregului nostru popor in­tr-un torent de monolit pe drumul făuririi viitorului minunat al patriei noastre co­mune. Ca o expresie a politicii ştiinţifice a Partidului Comunist Român, impresionant este programul dezvoltării social-econo­­mice a judeţului în perioada 1976—1980, în lumina Directivelor aprobate de istoricul Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. Producţia industrială de 10 miliarde lei înseamnă un ritm mediu anual de creştere a acesteia de peste 26 la sută, circa 25 000 noi locuri de muncă, care vor face ca ponderea populaţiei active ocupate în ramurile neagricole să ajungă la circa 72 la sută în 1980, faţă de 55 la sută în 1975. Urmînd fără preget pilduitorul dumnea­voastră exemplu de patriot înflăcărat, neobosit militant, de dăruire şi pasiune în tot ce faceţi pentru înflorirea continuă a patriei, pentru bunăstarea şi fericirea po­porului, pentru creşterea prestigiului inter­naţional al României, vă asigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom cunoaşte datorie mai înaltă decit slujirea cu devotament şi pasiune a cauzei Parti­dului Comunist Român, că vom depune toată priceperea şi puterea noastră de muncă pentru ca măreţele şi luminoasele sarcini ce ne stau in faţă să le îndeplinim in mod exemplar. Mîndri că trăim şi muncim conduşi de gloriosul Partid Comunist Român, condu­cere pe care cu strălucire o întruchipaţi dumneavoastră, mult stimate tovarăşe se­cretar general, personalitate proeminentă a vieţii politice internaţionale, cel mai sti­mat şi iubit fiu al acestui popor, pentru ale cărui năzuinţe luptaţi cu toată fiinţa dumneavoastră, ne exprimăm şi cu acest prilej totala adeziune şi ataşamentul de­plin faţă de clarvăzătoarea politică internă şi externă a partidului şi statului nostru, pusă în slujba adevărului, a dreptăţii, pentru crearea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Vă rugăm să ne permiteţi, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în numele Biroului comitetului judeţean de partid, al Comitetului Executiv al consi­liului popular judeţean, al tuturor locuito­rilor judeţului, români, maghiari, să vă adresăm cu stimă, respect şi profund ataşa­ment cele mai calde şi sincere urări de sănătate, fericire şi putere de muncă, ani mulţi şi rodnici, pentru a ne conduce cu aceeaşi dragoste, pasiune şi dăruire pe drumul cutezanţei şi belşugului pentru triumful socialismului şi comunismului in ţara scumpă nouă tuturor — Republica Socialistă România. BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P. C. R. „ELECTROPUTERE"­­CRAIOVA Al doilea transformator de 400 MV­A în drum spre Rovinari La întreprinderea „Electropu­tere“ Craiova­­ au fost înche­iate lucrările la cel de-al 2-lea transformator-bloc de 400 MVA, destinat echipării termocentra­lei de la Rovinari. Pe fluxul tehnologic al aceleaşi unităţi se află alte zece transformatoare electrice de puteri cuprinse în­tre 40 MVA şi 400 MVA. Bună­oară, zilele acestea au început probele de stand la autotran­­sformatorul de 200 MVA, produs căruia prin reproiectare specia­liştii i-au îmbunătăţit simţitor parametrii funcţionali şi i-au redus cu 19 000 kg consumul de profile din oţel, tablă silicioasă şi conductori electrici. Tot aici se execută noi tipuri de maşini solicitate de benefi­ciari de peste hotare. De altfel, circa 80 la sută dintre produse­le înscrise anul acesta in no­menclatorul fabricii de transfor­­matoare electrice mari de la Craiova, sunt noi , proiectate sau modernizate. (Agerpres).

Next