România Liberă, septembrie 1975 (Anul 33, nr. 9596-9621)

1975-09-01 / nr. 9596

COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Largă promovare a exporturilor, reducerea consumului produselor din import—două probleme majore ale economiei naţionale După cum a reieşit cu claritate din cuvîntarea răstită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, de o deosebită importanţă şi actualitate pentru întreaga noastră economie naţională este realizarea unui comerţ exterior echilibrat şi eficient, pe calea sporirii exportului şi a economisirii cit mai stricte a produselor din import, in vederea diminuării acestuia. De altfel, în propunerile adoptate de Plenara comună pentru viitorul cincinal, exportul a fost majorat cu 15 la sută ajungînd la o creştere de circa 90 la sută faţă de actualul cincinal, iar importul a fost redus sub limita minimă stabilită de Congres. Aceasta este principala cale pentru echilibrarea balanţei de plăţi externe, pentru realizarea unei rezerve valutare care să ne permită desfăşurarea unui comerţ internaţional tot mai avantajos. Este necesar în aceste condiţii să se manifeste o exigenţă mult sporită faţă de apelul la importuri, care să nu mai fie supradimensionate, acţionîndu-se cu hotărîre pentru realizarea în ţară a produselor necesare, prin folosirea cit mai deplină a capacităţii creatoare a specialiştilor şi muncitorilor noştri. Să importăm numai ceea ce este strict necesar, făcînd o economie severă în consumarea produselor importate — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, — deoarece dacă suntem obligaţi să importăm o serie întreagă de materii prime absolut necesare dezvoltării economiei naţionale, trebuie înţeles faptul că nu putem, în acelaşi timp, să continuăm şi importul de maşini-unelte, utilaje şi materiale auxiliare care se pot produce in ţară. Preocuparea constantă pentru reducerea importurilor trebuie să se îmbine activ cu acţiunile necesare, pe multiple planuri, pentru sporirea exporturilor, pentru asigurarea mijloacelor de plată necesare menţinerii unei balanţe echilibrate. In acest sens respectarea cu cea mai mare stricteţe a clauzelor contractuale, reînnoirea şi modernizarea continuă şi în ritm rapid, asigurarea unei calităţi superioare şi a unei tehnicităţi înalte a produselor, care să le impună şi să le menţină pe pieţele externe, în condiţiile actuale de strinsă competitivitate, reducerea cheltuelilor materiale de producţie şi creşterea productivităţii muncii sunt factorii de bază pentru realizarea de către fiecare întreprindere şi de către întreaga noastră economie a unor exporturi cit mai eficiente. „în comerţul extern, arăta secretarul general al partidului, pe primul plan trebuie să stea problema producţiei, a organizării corespunzătoare a muncii, a realizării comenzilor la timp şi in condiţiile de calitate cerute de contracte“. Cerinţele majore ale realizării unui comerţ exterior echilibrat şi avantajos, de cea mai mare importanţă pentru orice ţară aflată în plin proces de dezvoltare şi care işi propune să participe din ce in ce mai activ la circuitul economic internaţional,găsesc o deplină inţelegere in rindul colectivelor de oameni ai muncii din întreaga ţară. Valorificind noi resurse interne, baza tehnică avansată de care dispune industria românească, potenţialul de iniţiativă şi creativitate al inginerilor, muncitorilor şi tehnicienilor noştri, numeroase întreprinderi raportează în aceste zile, noi succese în suplimentarea exportului şi în eliminarea sau reducerea unor importuri. Este ceea ce confirmă şi ancheta întreprinsă intr-o serie de întreprinderi din diferite judeţe ale ţării. ■ ÎNTREPRINDEREA ,,ELECTROMOTOR“ DIN TIMIŞOARA este o marcă industrială românească binecunoscută astăzi atit în ţară cit şi peste hotare, nn peste 30 de ţări ale lumii, aproape jumătate din producţia uzinelor luind drumul exportului. O explicaţie este şi aceea că aici ponderea produselor noi sau modernizate reprezintă mai bine de 90 la sută şi că toate, absolut toate, produsele sunt rodul inteligenţei tehnice a specialiştilor noştri. In momentul de faţă acest colectiv face eforturi susţinute pentru creşterea în continuare a competitivităţii electromotoarelor , pe piaţa, mondială pentru a fi în pas cu cele mai noi cerinţe ale tehnicii moderne, deplin comparabile cu produsele similare realizate de firme străine cu vechi tradiţii în acest domeniu. Pentru îmbunătăţirea performanţelor tehnice , după cum ne informează ing. Gheorghe Tatu, directorul tehnic al întreprinderii — în ultima vreme toate produsele cu emblema „Electromotor“ au fost supuse unui serios examen al competitivității. Prin reproiectare, bunăoară, s-a mărit cu 10—20 la sută cuplul de pornire al motoarelor, fapt ce le conferă o vitalitate sporită încă din primul moment de funcţionare, s-a îmbunătăţit randamentul lor pe parcursul exploatării, ceea ce a condus implicit la o reducere a consumului de energie electrică de peste 70 000 MWh pe an. S-a avut în vedere inclusiv forma constructivă a motoarelor, aspectul lor exterior, greutatea, supleţea. In aceeaşi măsură s-a pus accent pe diversificarea gamei de sortimente, nomenclatorul de produse pentru anul viitor cuprinzînd aproximativ 80 tipuri noi de electromotoare, multe din ele in premieră naţională. Paralel cu aceasta, colectivul întreprinderii s-a preocupat cu responsabilitate de reducerea unor importuri de materii prime şi materiale (materiale electroizolante şi pentru galvanizare , lacuri de impregnare etc.), a căror valoare depăşeşte un milion lei-valută. Continuînd tradiţia existentă pe linia autodotării, aici au fost puse la punct noi maşini şi instalaţii de înaltă tehnicitate : o linie automată pentru prelucrarea carcaselor care efectuează simultan un mare număr de operaţii, o instalaţie convetorizată de vopsire a motoarelor, alta de curăţire a statoarelor după impregnare care, in multe cazuri, au înlocuit cu succes importurile. Continuînd experienţa bună din anii precedenţi, colectivul întreprinderii a hotărit să extindă colaborarea cu cadrele didactice universitare încheind mai multe contracte privind creşterea viabilităţii motoarelor, realizarea (Continuare în vag. a 3-a) • Examenul competitivităţii • Un proces accelerat de diversificare şi reînnoire a producţiei • Calitatea producţiei pentru export în centrul atenţiei • Autodotarea, factor important de reducere a eforturilor valutare © Piesele de schimb pot fi produse şi prin forţe proprii ¥ Creşte ponderea materialelor auxiliare din producţie internă Vrem să facem un test Despre penalităţile şi interesele Reiau discuţia începută în testul anterior („Din nou, pe urmele nerespectării unor contracte“, R.I. nr. 9 595 din 30 august a.c.) cu tovarăşul Iosif Dumitru, director comercial al întreprinderii comerţului cu ridicata textile-încălţăminte, care îmi arată şi alte implicaţii ce decurg din nesocotirea obligaţiilor unor furnizori . „ V-am vorbit despre faptul că anul trecut am încasat 7.300.000 de lei penalităţi iar anul acesta, pină în prezent, în jur de 4 000 000 de lei. Practic, pagubele sunt mai mari, dacă ne gindim că livrarea cu întirziere a unor mărfuri, în afara sezonului pentru care au fost contractate, scot temporar aceste produse din circuitul comercial. — Aţi primit, să spunem, acuza în prag de toamnă, un lot masiv de cămăşi de vară, deşi conform prevederilor stabilite prin contract, ar fi trebuit ca aceste produse estivale să fi intrat în magazine la începutul şi nu la sfirşitul sezonului. Sau cazul, la care v-aţi mai referit, al sandalelor care au devenit... tomnatice, tot aşteptind să fie livrate de nişte furnizori, aflaţi în contratimp cu anotimpurile. Care este soarta acestor mărfuri ? — Rămîn în depozite pînă la anul, cînd multe dintre ele devin demodate creindu-se în felul acesta stocuri care din punct de vedere bancar sînt scoase de, la credit. Deci iată că păgubit este şi cumpărătorul dar şi noi cei din comerţ, care încasăm nişte penalităţi ce nu pot suplini obligaţia noastră primordială de a pune la dispoziţia publicului produse, în pas cu cerinţele exigente ale fiecărui sezon. — Cum s-ar spune, banii intră din buzunarul unei întreprinderi, în buzunarul altei întreprinderi... Iar cei care au produs prejudiciul, scapă de orice răspundere... — O să vedeţi in identificarea celor aflaţi in cauză, că va trebui să străbateţi un întreg hăţiş birocratic, creat tocmai pentru ca urma furnizorilor buni de plată, să se piardă într-o zonă a responsabilităţilor cit mai greu de identificat. Să pornim aşadar, la fel ca in testul „Daune sunt, ele trebuie plătite. Dar cine le plătește?" (R.I. nr. 9594 din 29 august a.c.) de data aceasta pe urmele furnizorilor debitori din sectorul textile-încălţăminte, unde — după cum am văzut — prejudiciile cauzate de neîndeplinirea unor obligaţii contractuale, depăşesc cotele înregistrate de restanţierii de la capitolul produselor metalo-casnice. Vă propun, să intrăm direct in temă şi fără nici un preambul prealabil, să ascultăm discuţia avută de corespondentul nostru Al. Mihai, cu contabilul — şef Matei Georgescu, de la întreprinderea „Dunăreană“ — Giurgiu . — 82.000 de lei penalizări ? Păi asta-i un fleac, cit spuneţi dumneavoastră. Noi avem contracte decadaje pe care nu le realizăm şi de fiecare dată suntem penalizaţi. Aşa că suma despre care spuneţi, este infimă. — Nouă nu ni se pare de loc aşa. Căci practic este vorba despre o daună din avutul întreprinderii. Spuneţi-ne, vă rog, ia cit se ridică totuşi, suma penalităţilor pe anul acesta ? — La citeva milioane. — Şi dacă nu suntem indiscreţi, chip le-a plătit ? — Motivele au fost de „uz intern". — Adică... — Din cauza că utilajele stagnează, nu atingem capacitatea de producţie. — Iar milioanele, deci sunt plătite de... — Controlul financiar intern a analizat cauzele, şi a propus ca aceste penalităţi, să fie trecute pe costurile de producţie. Ceea ce s-a şi făcut ! Credeţi oare că este cazul să mai adăugăm ceva ? Pentru a vedea cită neregulă domneşte uneori în scriptele contabile ale unor furnizori, transcriu in continuare strict telegrafic , situaţia găsită de corespondentul nostru la întreprinderea de con-Dumitru Tabacu (Continuare in pag. a 3-a) Se plătesc penalităţi pentru produse nelivrate dar păgubit este şi cumpărătorul care niu găseşte sortimentul căutat. Şi din ale cui fonduri se plătesc penalităţile ? Foto : MIHAI POPESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Slobozia este, intr-un fel, simbolul industrializării Bărăganului. Combinatul de îngrăşăminte chimice (de la care vă prezentăm această imagine) şi alte importante unităţi economice determină ca industria să deţină 50 la sută din producţia globală a judeţului. In viitorul cincinal, harta Ialomiţei se va îmbogăţi cu încă 27 de capacităţi noi de producţie, ceea ce înseamnă alocarea unui fond de investiţii în valoare de aproximativ 30 miliarde lei. Creşte zestrea urbanistică a judeţului Timiş In judeţul Timiş mai mult de 2 400 de apartamente noi au completat zestrea urbanistică a oraşelor şi centrelor muncitoreşti. De asemenea, au fost date în folosinţă cămine pentru tineri, cu o capacitate de cazare de aproape 4 000 de locuri, un cămin şi o cantină studenţească cu 500 locuri,, creşe cu 245 de locuri, mai multe construcţii şcolare. DIN ACTUALITATEA ECONOMICĂ • Nomenclatorul de produse al întreprinderii de utilaj petrolier „1 Mai" din Ploieşti s-a îmbogăţit cu noi agregate. Intre acestea se remarcă instalaţia pentru foraj marin la 6 000 metri adincime, precum şi noi sape cu role corespunzătoare diferitelor straturi geologice — unele pentru foraj pînă la 10 000 metri. In ultimii cinci ani, familia instalaţiilor pentru forajul mediu şi de adincime, realizată de cunoscuta uzină prahoveană, la fel ca şi celelalte agregate destinate săpării sonetelor, şi-au sporit randamentul de peste 3 ori. • Energeticienii suceveni, care şi-au onorat prevederile actualului cincinal cu aproape un an mai devreme, vor realiza pină la 31 decembrie un volum suplimentar de construcţii montaje în valoare de 155 milioane lei. Intre altele vor fi puse în • Luind la începutul acestui an iniţiativa de a economisi la fiecare topă de fontă elaborată câte un kilogram de cocs, jurnaliştii de la Galaţi raportează depăşirea angajamentului la zi cu aproape 80 la sută. Ei . Datorită măsurilor luate pentru folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, un număr de 50 de unităţi industriale din judeţele Hunedoara, Alba şi • Unităţile industriale din Valea Jiului au obţinut de la începutul anului o producţie suplimentară in valoare de peste 30 milioane lei. Cele mai importante realizări în depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor aparţin colectivelor exploatărilor miniere Vulcan şi Petrila care au extras peste prevederi mai mult de 70 000 tone cărbune. La rindul lor, muncifuncţiune două importante obiective din planul de investiţii : linia de 220/110kv Suceava — Iaşi şi Staţia de transformare de 220,110 kv Suceava, obiective aflate în momentul de faţă în devans faţă de graficele de execuţie, au economisit la fiecare tonă de fontă elaborată 1,76 kilograme cocs, ceea ce, raportat la producţiile mari ale combinatului gălăţean, înseamnă cantităţi apreciabile de cocs economiste. torii, tehnicienii şi inginerii de la întreprinderea de utilaj minier Petroşani au realizat, peste prevederi, maşini, utilaje, instalaţii şi piese de schimb in valoare de 10 milioane lei, iar colectivul unităţii forestiere de exploatare şi transport din localitate a depăşit sarcinile de plan, aferente perioadei care a trecut din acest an, cu 7 la sută. • întreprinderea de mecanică fină Sinaia a atins cotele finale ale planului cincinal la producţia globală industrială. Ca urmare, pină la sfirşitul acestui an, se va realiza o producţie suplimentară in valoare de 260 milioane lei, respectiv 200 800 bucăţi pompe de injecţie echivalente. • Ceferiştii din zece staţii principale de pe cuprinsul regionalei de căi ferate Craiova au raportat îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan din actualul cincinal. Realizat in condiţiile creşterii cu 51,4 la sută a volumului de mărfuri, transportate comparativ cu nivelul anului 1970, succesul are la bază sporirea, faţă de acelaşi an, cu 17 la sută a vitezei comerciale şi cu 3,3 la sută, a tonajului mediu pe trenul de marfă. Bihor au îndeplinit sarcinile din acest cincinal. Pină la sfirşitul anului colectivele unităţilor respective vor da suplimentar, o producţie in valoare de circa 6 miliarde lei. • In municipiul Sibiu prinde contur de la o zi la alta o nouă platformă industrială situată in vestul oraşului, în zona Turnişor. Aici au fost amplasate, şi se află într-o fază avansată de execuţie mai multe obiective economice importante. Este vorba, in primul rind, de o modernă fabrică de furaje combinate destinată sectoarelor zootehnice — un amplu complex pentru produse lactate cu o capacitate de prelucrare a 100 000 litri de lapte pe zi şi o secţie de brinzeturi topite ce va produce circa 4 000 tone/an , un depozit frigorific cu congelator — unde se montează de acum compresoarele — pentru circa 2 000 tone/an precum şi o secţie de îngheţată. Direcţii şi obiective ale ocrotirii sănătăţii în cincinalul viitor — Care vor fi trăsăturile ce vor caracteriza activitatea de ocrotire a sănătăţii în cincinalul viitor ? — Procesul de perfecţionare continuă a asistenţei medicale acordate populaţiei de la noi din ţară trebuie să ţină seama de cerinţele fiecărei etape de dezvoltare a societăţii, de transformările adinei ce se produc în modul de muncă şi de viaţă al oamenilor. Asupra organismului acţionează în prezent factori noi de mediu, de ordin fizic, chimic şi biologic de mare diversitate şi care pot influenţa profund capacitatea sa biologică, dezvoltarea fizică, echilibrul neuropsihic. Starea de sănătate a populaţiei reflectă astăzi — printr-un divers număr de indicatori ca : durată medie de viaţă, spor natural al populaţiei, mortalitate infantilă scăzută, eradicare a unor boli — îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de locuit, de alimentaţie, de odihnă, creşterea continuă a nivelului cultural, precum şi noile achiziţii ale ştiinţei medicale. In acelaşi timp insă, procesul rapid şi, intens de industrializare şi urbanizare,1 atragerea populaţiei rurale in producţia industrială impun formule noi de adaptare a organismului uman la aceste condiţii diferite. Creşterea duratei medii de viaţă, intensificarea ritmului vieţii, care devine tot mai viu şi trepidant, unele condiţii neigienice de viaţă ca sedentarismul, fumatul, alimentaţia neraţionala duc la apariţia unor boli cronice degenerative — cum sunt diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul etc. Iată, deci, că aceste schimbări calitative a- Convorbire cu prof. dr. Radu Păun ministrul sănătăţii din ei, în modul de viaţă şi de muncă al unor mari grupe de populaţie, pun în faţa asistenţei medicale noi probleme, determină extinderea domeniului de activitate al sănătăţii publice. In momenul de faţă, sănătatea trebuie considerată, intr-un sens mult mai larg, nu numai ca absenţă a bolii, ci ca o bună stare completă fizică şi psihică, o bună integrare socială. In acest context, ţinînd seama de situaţia actuală a stării de sănătate a populaţiei, de perspectivele ce se conturează in dinamica şi tendinţele principalilor indicatori demografici şi de morbiditate, pentru perioada 1976—1980 se conturează citeva direcţii de activitate de importanţă majoră. Avem in primul rînd în vedere creşterea accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală de toate gradele, apoi ridicarea nivelului de calitate al acestei activităţi nu numai prin construirea altor spitale mari, dotate modern, dar şi prin înfiinţarea unor centre de asistenţă specializată de înaltă tehnică medicală , considerăm de asemenea că în cincinalul viitor toate judeţele vor avea asigurată acoperirea cu cadre medicale în proporţie de sută la sută. Orientarea activităţii medicale se va face in special către latura preventivă, in scopul depistării unor boli in fază incipientă, concomitent cu dezvoltarea activităţii de recuperare a unor bolnavi de diferite afecţiuni, în sensul redării lor muncii, societăţii, după cum activitatea de cercetare ştiinţifică Se va concretiza atît in elaborarea cîtorva programe naţionale de profilaxie şi combatere a unor boli mai răspîndite, cit şi într-o mai laborioasă muncă de valorificare a cuceririlor ştiinţei medicale, puse direct in serviciul ocrotirii sănătăţii populaţiei. — Se conturează, deci, posibilităţi multiple de acces al populaţiei la serviciile medicale. Prin ce mijloace ? — Soluţiile la care ne gindim privesc atît aspecte care ţin da modul de organizare a unităţilor medicale cît şi de gradul lor de dotare. O analiză a tuturor tipurilor de unităţi medicale, de exemplu, va permite reprofilarea celor cu eficienţă redusă , vor fi consolidate, în acelaşi timp, unităţile sanitare din municipiile şi oraşele reşedinţă de judeţ, pentru ca acestea să poată rezolva problemele medicale din teritoriul respectiv, paralel cu dezvoltarea şi modernizarea spitalelor clinice din centrele universitare. Va trebui să se obţină de asemenea o creştere substanţială a promptitudinii şi operativităţii in realizarea investigaţiilor, in stabilirea la timp a diagnosticului şi tratamentului adecvat. In acest sens, se vor introduce şi se vor extinde unele tehnici şi metode noi de investigaţie, laboratoarele de analize medicale din policlinici şi punctele de laborator din circumscripţii urmînd să-şi lărgească şi să-şi modernizeze activitatea, prin extinderea folosirii testelor rapide. — Timpurile noastre se caracterizează prin proliferarea unor boli cronice. Ce se prevede pentru prevenirea şi combaterea lor ? — Bolile cardiovasculare, ocupind primul loc ca importanţă, le vom aborda in cadrul unui program naţional, prin măsuri complexe de prevenire, tratament şi recuperare a infarctului miocardic, hipertensiunii arteriale, aterosclerozei, accidentelor cerebro-vasculare, reumatismului acut. Pentru cincinalul următor se are in vedere crearea unor posibilităţi pentru abordarea curentă in unităţi specializate din ţară a chirurgiei cardiace plurivalvulare, a chirurgiei coronariene directe şi a chirurgiei vaselor mari, precum şi pentru extinderea gamei de explorări funcţionale cardio-vasculare. Se va aplica şi se va dezvolta programul naţional de luptă Ioana Patraşcu (Continuare In pag. a 3-a) Noua clinică de neurochirurgie din Bucureşti cu o capacitate de 520 de paturi Astăzi soseşte în ţara noastră »i preşedintele guvernului R. S. Cehoslovace, Lubomir Strougal Astăzi soseşte la Bucureşti Lubomir Strougal, preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, care, la invitaţia primului ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, va face o vizită oficială de prietenie in ţara noastră. Lubomir Strougal s-a născut la 19 octombrie 1924, în localitatea Veseli Nad Luznici, într-o familie muncitorească. Tatăl său, membru al P.S. din Cehoslovacia din anul 1921, a fost condamnat în perioada ocupaţiei naziste pentru participarea sa la rezistenţa antifascistă şi a murit în închisoare. Mediul comunist in care a crescut Lubomir Strougal şi-a pus amprenta pe întreaga sa viaţă. După absolvirea gimnaziului, Lubomir Strougal a lucrat ca muncitor pină la sfirşitul celui de-al doilea război mondial, iar imediat după eliberarea Cehoslovaciei a intrat in rîndurile Partidului Comunist din Cehoslovacia. A absolvit Facultatea de drept a Universităţii Caroline din Praga. începind din anul 1948, Lubomir Strougal deţine diferite funcţii pe linie de partid in cadrul Comitetului regional Ceske Budejovice al P.C. din Cehoslovacia, fiind în anii 1957—1959 pri-secretar al acestui comitet regional de partid. La Congresul al XI-lea al P.C. din Cehoslovacia, din 1958, Lubomir Strougal este ales membru al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, iar începind din anul 1959 ocupă importante funcţii guvernamentale, fiind in anii 1959— 1961 ,ministru al agriculturii, silviculturii şi economiei apelor, iar în perioada 1961—1965, ministru de interne. In 1968 este vicepreşedinte al guvernului cehoslovac, începind din anul 1965, Lubomir Strougal îndeplineşte importante funcţii în organele centrale de partid, intre care cele de secretar al C.C. al P.C.C. şi membru al Secretariatului C.C. al P.C.C., membru al Comitetu-lui Executiv al Prezidiului C.C. al P.C.C., preşedinte al Biroului C.C. al P.C.C. pentru conducerea muncii de partid în regiunile cehe, în prezent el este membru al Prezidiului C.C. al P.C.C. In anul 1970 lui Lubomir Strougal i-a fost încredinţată funcţia de preşedinte al guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace. Din anul 1960, Lubomir Strougal este deputat în Adunarea Federală a R.S.C. Pentru îndelungata şi meritoria sa activitate în importantele funcţii de partid şi de stat pe care le-a deţinut, lui Lubomir Strougal i-au fost conferite înalte distincţii cehoslovace şi străine. După cum este bine cunoscut, partidul şi statul nostru situează consecvent în centrul întregii lor activităţi internaţionale dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi de colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, considerînd aceasta un factor de mare importanţă pentru dezvoltarea fiecărei ţări, pentru, cauza generală a socialismului, a progresului şi păcii internaţionale. In acest context, se dezvoltă continuu relaţiile în domeniul politic, al colaborării şi cooperării economice şi în celelalte domenii de activitate între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă. Vizita preşedintelui guvernului cehoslovac, Lubomir Strougal, se înscrie în cadrul intensificării in continuare a relaţiilor dintre P.C.R. şi P.C.C., intre cele două ţări socialiste frăţeşti, la care un rol esenţial l-au avut intilnirile şi convorbirile dintre tovarăşi Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace. Poporul român, care urmăreşte cu satisfacţie dezvoltarea fructuoasă a raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări socialiste frăţeşti — Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă durează un călduros bun venit tovarăşului Lubomir Strougal, fiind convins că actuala sa vizită va contribui la amplificarea relaţiilor bilaterale prin iniţierea unor noi acţiuni de cooperare de interes reciproc.