România Liberă, octombrie 1975 (Anul 33, nr. 9622-9648)
1975-10-01 / nr. 9622
„Románia libera“ mwwmmwmwmmmwmmes « EXPERIMENTUL SĂVINEŞTI între 10 şi 11 octombrie la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamţ se vor desfăşura lucrările celei de a 4-a consfătuiri pe ţară a termoenergeticienilor. Reamintim cititorilor că în urmă cu cîteva luni semnalam o iniţiativă pornită de la Comisia de termoenergetică din cadrul Consiliului naţional al inginerilor şi tehnicienilor, iniţiativă ce poartă titlul „Experimentul Săvineşti“. Atunci, dosarul acestei iniţiative conţinea doar cîteva file în care certă era doar intenţia : „Optimizarea energetică a proceselor industriale pe platforma Săvineşti“. Actul final al acestui experiment trebuia să fie chiar consfătuirea anunţată în cadrul căreia să se dezbată concluziile practice şi posibilităţile de generalizare. De fapt acest act final urmează să devină Începutul de drum pentru o serie de activităţi concrete pe multe alte platforme industriale ale ţării. Şi iată „Experimentul Săvineşti“ cu două săptămîni înaintea actului final, aşa cum s-a conturat din convorbirea avută cu prof. dr. in. Nicolae Dănilă , preşedintele Comisiei de termoenergetică şi nu?. Nicolae Niculescu — vicepreşedinte al aceleiaşi comisii. Redactorul : — Cum aţi ales platforma Săvineşti ? N. Dănilă : — Sigur, alegerea nu a fost întîmplătoare. Industria chimică este unul din cei mai mari consumatori de energie, iar Săvineştiul una din cele mai mari platforme ale chimiei. Mai există însă un motiv : activitatea desfășurată de această platformă este una dintre cele mai bune. — S-ar putea crede că ați ales calea cea mai uşoară și că e simplu de analizat o activitate bună. — Dimpotrivă ! Acolo unde lucrurile nu merg cum trebuie este uşor ele observat. A demonstra în condiţiile cînd lucrurile merg bine că se poate mai bine presupune realmente un efort creator notabil. — Faţă de intenţiile iniţiale cum se conturează acum posibilităţile ? — Peste aşteptări. Dacă măsurile pe care le preconizăm pentru Săvineşti s-ar generaliza în cel mai scurt timp. în ciţiva ani se pot economisi cantităţi de combustibil de ordinul milioanelor de tone, pe fiecare platformă industrială , nu numai pe platformele chimiei ci şi pe cele ale altor ramuri industriale. — Cu ce eforturi ? — Cu eforturi de inteligentă, de organizare mai ales. N. Niculescu : — Am să vă dau un singur exemplu Există două platforme vecine : Săvineşti şi Roznov, independente din punct de vedere administrativ şi bineînţeles energetic. Aşadar, fiecare cu sistemul său de alimentare cu energie. Punctul forte al experimentului nostru ştiţi care este ? Cuplarea celor două sisteme şi optimizarea consumurilor intr-un singur sistem. — Care este avantajul ? — Să vă dau o explicaţie de principiu. Să zicem că pe platforma Săvineşti există mai multe instalaţii care au nevoie de abur industrial la presiunea de zece atmosfere şi alte cîteva care pot funcţiona numai cu şase atmosfere. Eu trebuie să-mi dimensionez sursa de abur la 11—12 atmosfere — calculînd şi eventualele pierderi — pentru a asigura cele zece atmosfere de la consumatorii cei mai mari. Dar din aceiaşi conductă alimentez şi pe consumatorul de şase atm. Deci ii dau zece sau 11. iar lui nu-i trebuie decit 6 atm Restul de patru atm. se pierd inutil. Ia Roznov situalia poate fi exact invers. Principalii consumatori ar putea fi la 6 atm., ciţiva la 10. Dar şi acolo eu trebuie să iau în consideraţie consumatorul cel mai mare şi să dimensionez sursa tot pentru 10 atm. Urmăriţi-mă cu atenţie. Cuplez sistemul Săvineşti cu sistemul Roznov. Ce rezultă ? Toţi consumatorii de 10 atm. ii cuplez la sursa Săvineşti, fără să mai pierd nicăieri diferenţă de presiune, toţi consumatorii de 6 atm. ii cuplez la Roznov, dar aici nu mai dimensionez sursa decit pentru 6 atm. Diferența înseamnă cîştig de combustibil. — Spuneaţi că această cuplare este punctul forte al experimentului. N. Dănilă : — Ca efect economic, da. Nu e vorba însă numai de cuplarea în sine ci de optimizarea efectivă care ridică o sumedenie de probleme de ordin tehnic. Observ că unul din materialele ce se vor prezenta poartă acest titlu : „Deşeurile ca sursă de energie secundară“. La ce se referă concret ? După cite ştiu arderea deşeurilor industriale constituie o problemă cu foarte multe necunoscute. — Să încercăm să o rezumăm. Pe o platformă chimică cum este cea de la Săvineşti, apar multe deşeuri industriale, majoritatea fiind poluante. — Dar distrugerea lor prin ardere, se practică. — Se practică și la Săvinești. Există cuptoare în care se ard. Ca să le ardă consumă însă gaz metan... Şi nu puţin. Dar o parte din deşeurile acestea sunt combustibile. Ideea : deşeurile ard deşeuri. Apare o problemă : sínt agresive. Corodează puternic metalul, distrug cazanele. Acestea ar fi datele problemei. Aici sínt două variante de luat in discuţie : să se ardă în continuare deşeurile în sistemul actual, deci consumînd gaz metan şi recuperînd căldura produsă astfel sau să se ardă deşeurile necombustibile folosind deşeurile combustibile cu un mic aport de gaz metan şi cu aceeaşi condiţie a recuperării căldurii produse. Aici apar dificultăţi. In primul caz , este nevoie de un recuperator. în general se poate spune că ştim să facem recuperatoare de căldură, dar aici e vorba de un mediu coroziv. Deci ne trebuie un recuperator adecvat acestor condiţii. A doua variantă : este nevoie de un cuptor în care se ard aceste deşeuri şi de recuperatorul despre care vorbeam. Cazane pentru cărbune, păcură, gaz metan, ştim să facem. Ne trebuie un cazan în care să ardem aceste deşeuri corozive cu debite variate, cu puteri calorice variabile. Nu-i chiar aşa de simplu deşi cîştigul ar fi foarte mare. — Se fac In lume asemenea cazane sau recuperatoare de căldură ? — După cite știu, nu ! Și chiar dacă există sunt unicate, modele experimentale. Trebuie să le facem singuri. Fină la 15 noiembrie anul acesta proiectul tehnic al cuptorului va fi gata. Asta ar deveni o premieră mondială pentru care trebuie să-i felicităm pe proiectanţii de la ICPET şi IPROCHIM. — Ar mai fi o intrebare. Aţi pornit de la un lucru foarte concret: o anumită platformă industrială unde urma să depistaţi şi să puneţi in valoare nişte rezerve de energie. Faptul că această acţiune a pus în mişcare cadre din învăţămintul superior, proiectanţi, cercetători, specialişti este îmbucurător şi util nu numai pentru lucrările consfătuirii. Dar, vorbind de experimentul propriu-zis la cit se poate evalua cîştigul ? — Practic, combustibilul ce se poate economisi ar ajunge pentru termoficarea oraşului Piatra Neamţ. Aş fi vrut ca acest lucru să se afle abia cu ocazia consfătuirii, dar nu e rău dacă se va şti încă de acum. Şi încă ceva. Experimentul se poate finaliza cu propriile noastre resurse de pricepere şi inteligenţă tehnică. Aceasta a fost a doua etapă a „Experimentului Săvineşti“, pe care, conform promisiunii făcute, o supunem atenţiei cititorilor, în aşteptarea celei de a treia etape, Consfătuirea pe ţară a termoenergeticienilor. Anton Uncu Am sosit cu trenul, la Babadag. Oraş mic Babadagul, dar de aici se răsfiră drumurile spre aşezările pescăreşti de la Razelm. Cu ce ajungem la Jurilovca ? Există curse I.T.A. Dar unde o fi staţia ? întrebi in dreapta, te uiţi in stingă, nicăieri... Cineva binevoitor se va găsi să-ţi spună că autobuzele I.T.A. fac haltă în centru. Şi pînă acolo ? Iţi iei bagajele şi o porneşti frumuşel pe jos cale de circa 1 km. La Razelm poţi ajunge şi dacă mergi cu trenul mai spre sud, la Baia. Dar şi aici de la gară trebuie s-o porneşti pe jos pînă la şosea unde se văd trecînd cursele I.T.A. , trec şi opresc... ceva mai departe. Stăm de vorbă cu directorul Întreprinderii de transporturi auto zonale, de la Tulcea, Dumitru Constantinescu, despre această ciudată „fugă“ a staţiilor I.T.A. de gări. — Nimeni n-a reclamat că ar fi un neajuns cu staţiile, ne spune tovarăşul director. De altfel, există şi taxiuri. Nu ştiu dacă ar fi rentabil să amplasăm o staţie şi la gară. N-am făcut încă un sondaj în această privinţă. De altfel, eu unul sunt numit in funcţie numai de cîteva luni. Rentabilitatea şi buna servire a călătorilor sunt oare două lucruri care nu au nici o legătură ? Iată ce crede despre aceasta şi şeful serviciului transportcălători din Centrala de transporturi auto, ing. Dumitru Ivănescu : — La Babadag, aşa cum se găsesc taxiuri ar trebui să se găsească şi un autobuz pe care întreprinderea de gospodărie comunală să-l administreze, pentru gară şi pentru alte trasee. Cu alte cuvinte, I.T.A. nu se consideră implicată cu nimic în organizarea staţiilor sale, aşteptind iniţiativa altora. Dar şi în Capitală unele staţii sunt amplasate la mari distanţe de unele puncte la care cetăţenii ar avea acces mai uşor. Se constată şi o deplasare a unor staţii centrale spre extremităţile oraşului. Astfel, autobuzele pentru Ploieşti ca şi pentru staţiunile Cheia, Govora, Olăneşti, Câlimăneşti ş.a. au fost mutate de la Agenţia de voiaj la autogara Filaret. Ce ne spune şeful Autobazei călătoria I.T.A. Ilfov (care asigură transportul spre şi din Capitală) Alexandru Costăchescu : — Cursele auto care plecau pînă nu demult de la agenţia de voiaj centrală nu mai pot opri aici din cauza traficului complicat de lucrările de construcţii din apropiere. Autobuzele au sosiri și plecări la Filaret intrucît este o autogara mai încăpătoare. — La București legăturile de transport intre principalele gări și autogări sau autohalte sint foarte dificile. Nu există nici o stafie unde aceste autobuze să preia călători dintr-o zonă circulată de mijloace de transport in comun mai accesibile. Credeţi că e firesc ? — Nu e deloc firesc şi eu personal, consider că ar fi nevoie de o asemenea staţie în primul rînd în zona gărilor Bucureşti Nord şi Basarab, cel puţin pentru cursele I.T.A. spre staţiuni, care prezintă un interes general, sau pentru cursele rapide interjudeţene, de un interes mai larg. Ar fi oportună organizarea unei staţii de tranziţie, în care autobuzele să oprească numai timpul strict necesar pentru a lua pasageri ; aceasta n-ar stinjeni deloc traficul, intrucît ar fi vorba de curse cu ore de plecare şi sosire decalate. Ne-am interesat şi de condiţiile oferite călătorilor in autogările şi autohabtele I.T.A. existente. Autogara Militari, de unde pleacă peste 150 de autobuze, zilnic, spre direcţii de interes major şi cu solicitări importante, cum sunt Bolintinu, Videle, Dragomireşti, Piteşti, oferă pasagerilor o clădire modernă, insă nu şi condiţii bune în ceea ce priveşte accesul la autobuze. Maşinile opresc cînd ici, cînd colo, pe străzile Învecinate, incit cetăţenii sunt nevoiţi să alerge cu bagajele dintr-un loc într-altul pentru a-şi găsi autobuzul. Autohaltele din Berceni şi de pe şoseaua Colentina sunt şi ele „volante“, spre necazul călătorilor care au de dezlegat adevărate şarade pentru a putea ajunge la autovehiculele strecurate la întîmplare pe străduţe laterale sau în plin trafic pe calea principală de acces. Autoharta de la bariera de pe şoseaua Giurgiului nu dispune însă nici măcar de asemenea condiţii. In faţa neajunsurilor constatate, care este atitudinea conducerii I.T.A. Ilfov ? Dăm cuvântul ing. Valentin Mirescu, director : — Nu spun că noi am fi absolviţi de răspundere In ceea ce priveşte aspectul şi organizarea unor autogări şi autohalte. Intîmpinăm, insă, unele greutăţi care conduc la situaţia de provizorat, de improvizaţie. In ultimii doi ani, parcul de autobuze al I.T.A. s-a dublat, depăşindu-se capacitatea unor autogări şi locurile de parcare. Deşi am făcut demersurile necesare, nu am primit încă spaţii care să permită o corespunzătoare amplasare a capetelor de linii, acum itinerante. Lipsa amplasamentelor determină şi neajunsurile constatate la autohabtele vizitate de dv. Dosarul voluminos pe care îl am în faţă cuprinde o amplă corespondenţă, de doi ani de zile, cu privire la spaţiul necesar în zona şoselei Colentina. Amplasamentul pe care-l folosim este, ca să spun aşa, clandestin. Comitetul executiv al Consiliului popular al sectorului 2 ne-a refuzat recent, avizarea sa. Am avut un aviz de principiu şi iată şi ce scrie în memoriul însoţitor al proiectului elaborat pentru o autogară in această parte a oraşului : „Amplasamentul (cuprins între str. Dropiilor şi str. Poeziei), aparţine consiliului popular şi este în teritoriul construibil al municipiului Bucureşti. Din consultările cu secţiunea de arhitectură şi sistematizare a municipiului, ca şi din cele interne (n.n. — Este vorba de institutul „Proiect-Bucureşti“) amplasamentul este avizat, cu condiţia construirii unei autogări care va avea un front construibil la artera de circulaţie“. Precizez că fişa de acordare a calificativelor de către organul de avizare pentru proiectul în cauză este notată cu foarte bine. (Dosarul nr. 23/14. III. 1975). Apreciez că, dat fiind interesul pe care il prezintă judicioasa organizare a reţelei de autogări şi autohalte pe teritoriul municipiului, este oportună o intervenţie operativă a forurilor competente, pentru că acum se stabilesc investiţiile viitorului cincinal. Iată şi opiniile ing. Sorin Dobrotă, directorul tehnic in Centrala transporturilor auto cu privire la faptele relatate : 1) La Babadag, conducerea I.T.A. Împreună cu consiliul popular local ar fi trebuit să analizeze împreună amplasamentul staţiilor şi să decidă măsuri în consecinţă. 2) In repetate rînduri a fost semnalată organelor in drept situaţia de improvizaţie a unor autogări şi autohalte. Amplasamentul unora, cum este cel al autogării Pantelimon, de pe platforma industrială „23 August“ din Bucureşti a fost schimbat de mai multe ori, fără a se ajunge la o soluţie definitivă. 3) A rămas nerezolvată şi amplasarea altor autogări, la Turda, Reşiţa, Tg. Mureş, Rm. Sărat. Ar fi trebuit ca la această dată să existe nu numai avizele de amplasare ci şi proiectele de executare a lucrărilor. In ceea ce ne priveşte, aşteptăm răspunsul forurilor vizate, răspuns constind in măsuri concrete. Cornelia Preda Cu bagajele in mină, în căutarea staţiilor I.T.A. Rahova, o autogara cum ar trebui să fie şi celelalte (imaginea din stingă) şi o autogara improvizată .Fantelimon (imaginea din dreapta) JUDEŢELE BRAŞOV ŞI MUREŞ au Îndeplinit planul cincinal (Urmare din pag. 1)samblul cincinalului, a crescut cu 22,2 la sută faţă de perioada 1966—1970, realizîndu-se producţii superioare îndeosebi la cultura cartofului, a sfeclei de zahăr, precum şi in zootehnie. Acţionînd cu consecvenţă pentru creşterea producţiei materiale, oamenii muncii din judeţul Braşov au înregistrat în acelaşi timp realizări de seamă şi în ridicarea nivelului de trai, obiectiv fundamental al politicii partidului şi statului nostru, în anii cincinalului au fost date in folosinţă peste 17 700 locuinţe, 25 229 locuri în cămine de nefamilişti, 10 900 locuri în creşe şi grădiniţe, 250 săli de clasă şi altele. Veniturile băneşti ale populaţiei judeţului au sporit cu 44 la sută, iar volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul sunt mai mari in acest an cu 50,4 la sută comparativ cu anul 1970. Pentru ca şi în viitor colectivele de oameni ai muncii din unităţile noastre economice să se situeze la nivelul sarcinilor ce le revin din prevederile cincinalului 1976—1980 — se arată in telegramă —, comitetul judeţean, organele şi organizaţiile de partid au elaborat, pe baza hotărîrilor Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României din iulie a.c., programe de măsuri menite să asigure dezvoltarea producţiei industriale, introducerea pe scară largă a progresului tehnic, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale, ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii economice şi sociale a judeţului nostru. Vizita de lucru pe care dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului, aţi făcut-o zilele trecute în judeţul nostru, aprecierile şi orientările pe care ni le-aţi dat cu acest prilej constituie pentru organizaţia de partid şi oamenii muncii din judeţ un prilej de satisfacţie îndreptăţită şi un imbold In înfăptuirea in condiţii şi mai bune a tuturor sarcinilor ce ne revin din hotăririle istorice ale Congresului al XI-lea al P.C.R. Folosim acest fericit prilej pentru a încredinţa Comitetul Central că oamenii muncii din judeţul Braşov, alături de întregul nostru popor, strins uniţi In jurul partidului, a dumneavoastră, tovarăşe secretar general, vor munci cu şi mai multă căldură şi hotărîre pentru Înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, avind convingerea că in acest fel vor contribui tot mai mult la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la Înfăptuirea civilizaţiei comuniste pe pămintul scump al României. (Urmare din pag. 1) muncă, generind noi şi Însemnate succese. Rezultatele obţinute în toate sectoarele de activitate de către oamenii muncii din judeţ, confirmă, cu tăria faptelor, hotărîrea lor de neclintit de a-şi dărui întreaga energie şi capacitate înfăptuirii sarcinilor şi obiectivelor înscrise în grandiosul program de muncă şi creaţie jalonat de istoricul Congres al XI-lea, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltare şi înaintare a României spre comunism. Sîntem profund ataşaţi şi susţinem din adincul fiinţei noastre această politică înţeleaptă de edificare socialistă a ţării, de afirmare peste fruntariile ei acelor mai nobile şi unanim apreciate eforturi de a crea o lume mai bună şi mai dreaptă, In care fiecare naţiune să-şi poată etala — In spiritul principiilor de dreptate, justiţie şi etică internaţională — contribuţia la progresul şi civilizaţia contemporană, politică a ţării pe care atit de înţelept o prefiguraţi şi o împliniţi prin neobositul şi strălucitorul dumneavoastră efort, prin acţiunea fermă de zi cu zi, in fruntea partidului şi poporului nostru. Mobilizaţi de grandioasa perspectivă a viitorului pe care Programul partidului ne-o deschide vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu că organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii acestor meleaguri îşi vor consacra întreaga putere şi pricepere, elanul patriotic înfăptuirii politicii ştiinţifice a partidului, aducîn- du-ne întreaga noastră contribuţie la edificarea comunismului pe pămintul scump al României socialiste. Combinatul chimic Făgăraş a îndeplinit cincinalul Colectivul Combinatului chimic din Făgăraş anunţă îndeplinirea sarcinilor de plan ale actualului cincinal. Prin aceasta, muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei importante unităţi vor realiza pînă la sfirşitul anului o producţie suplimentară evaluată la peste 380 milioane lei, ce se va exprima in livrarea. Intre altele, a 15 200 tone săruri anorganice, 892 tone produşi intermediari pentru fabricarea medicamentelor şi coloranţilor, 23 800 tone amoniac soluţie, 280 tone repere din mase plastice care vor înlocui produse metalice in greutate de 1 540 tone, utilaje şi piese de schimb pentru autoutilaje. O menţiune deosebită merită şi faptul că, după ce şi-a îndeplinit sarcinile cincinalului la export încă din luna aprilie a acestui an, colectivul combinatului şi-a intensificat activitatea in acest domeniu, fapt care ii va permite să furnizeze beneficiarilor de peste hotare, pînă la sfirşitul lunii decembrie, o producţie suplimentară estimată la 180 milioane lei valută. - Un alt colectiv din judeţul Galaţi, cel al Fabricii de oxigen de pe platforma Combinatului siderurgic Galaţi a îndeplinit sarcinile cincinalului actual. Avansul realizat va permite lucrătorilor fabricii să realizeze suplimentar o cantitate de oxigen cu care se vor putea elabora circa 9 000 şarje oţel lingou. (Agerpres). (Urmare din pag. 1) autocamioane și tractoare cu remorci. — Sinteţi in pauză ? — Pauza asta durează de dimineaţă. Cele nouă combine nu au recoltat azi nici un ştiulete. Nu au venit mecanizatori de la S.M.A. Nanov și Siliștea. Dacă nu au sosit pînă acum, e ora prînzului, nici că or să mai vină pînă deseară. Stau combinele, stau și mijloacele de transport. Nu avem ce duce — ne spun conducătorii auto ai autocamioanelor 21-Tr-345 și 21-Tr-1623. — Nu puteți transporta altceva ? — Sîntem aici de azi dimineață, de la ora 7. Toată lumea s-a lovit de noi. Dacă era nevoie ni s-ar fi spus. După cite știm noi, însă, se cam plîng de maşini cei de la cartofi. — Unde se culeg cartofii ? — Aici, la doi paşi... Cei doi paşi Înseamnă 200 de metri. Ii parcurgem și stăm de vorbă cu Georgeta Călin, ajutoarea şefului de fermă. — Să tot avem pe cimp 50 de tone de cartofi. N-avem cu ce-i transporta din cimp. Autobaza din Alexandria o dată ne dă maşini, altădată nu ne dă. Noi cerem cinci camioane, ei ne trimit trei. — De ce nu folosiţi autocamioanele şi tractoarele cu remorci ale cooperativei ? — Cine se poate atinge de ele? Toate sunt la cules porumb.. Autobaza Alexandria. Interlocutorul nostru Constantin Ganea, şeful autobazei. Unităţile agricole din judeţ au la dispoziţie 120 de autocamioane şi 30 de remorci, ceea ce echivalează cu o capacitate medie de transport de 550 tone. Dacă avem în vedere că ele efectuează zilnic două-trei curse asta înseamnă 1100 tone. — Văd că aţi făcut socoteala cu doi... — Cam asta-i regula. In mod normal ele ar trebui să facă insă patru curse pe zi. Calculul iniţial aşa a fost făcut. Practic, nu se fac decit două curse şi cu mici excepţii trei. — Cauza ? — Durează exagerat de mult operaţia de descărcare la siloz. Am făcut cronometrări în baze. Media de staţionare este insă de 3—4 ore. — Asiguraţi întreg necesarul de mijloace de transport solicitat de unităţi ? — Posibilităţile noastre ar fi mai mari. 40 de autocamioane de mare capacitate stau nefolosite in bază din cauza lipsei de conducători auto şi a pieselor de schimb, mai precis a anvelopelor. în prezent, ne lipsesc aproape 100 de anvelope de diverse dimensiuni. Toate aceste autovehicule ar putea să lucreze in aceste zile în agricultură. Spuneam că in Teleorman, culesul se desfăşoară bine. Dar încheierea recoltării presupune ca întreaga producţie să ajungă rapid in hambare. Iată de ce şi transportul trebuie organizat In mod exemplar. TRANSPORTUL RECOLTEI 100 tone de porumb pleacă zilnic de la ferma nr. 8 a întreprinderii agricole de stat Alexandria spre bazele de recepţie. In urma combinelor, elevii liceului agricol din Alexandria, culeg tot ceea ce a rămas în urma maşinilor. Stau combinele, stau şi mijloacele de transport, în timp ce recolta culeasă cu citeva zile înainte, aşteaptă pe cimp... La autobaza Alexandria autocamioane de mare capacitate stau nefolosite de la începutul campaniei agricole... Un simbol (Urmare din pag. 1) tindem, de altfel, pe aceste mic! plaiuri aliniate de spalieri in rînduri prelungi, paralele, oameni în vie, si „zgomotosul“ zeu pare a-i insoti de data asta într-un ritual al muncii, despre care aflu că-i bine pus la punct, In ordine desfășurat. Tot ce e dulce aduce bucurie dar şi îngrijorări fireşti ; recolta trebuie să fie simbolul toamnei româneşti, iar in Moldova, pretutindeni, simbolica aceasta e dovedită peste tot cu struguri, şi din nou cu struguri, in vane de ciment sau tradiţionale, şi in bazine uneori în care s-au jucat copiii înotînd sub cer de august. Mă Îndrept din nou spre zona Dealurilor Bujorului şi, din păcate, văd numai din tren acele milenare dealuri care începuseră al toamnei „s-o ia la vale“ dacă mina oamenilor şi aici nu ar fi intervenit energică şi suverană. La Rediu şi Băleni, în locul „salcînăriilor“ pernicioase ■ (simbolul sărăciei „din vechime“), cîteva munţi cu foarte multă îndrăzneală au priponit din nou dealurile săpîndu-le în forma unor impunătoare amfiteatre naturale pe treptele cărora butucii de viţă de vie învaţă în trimestre, anual, şi în cicluri naturale, cum să producă bogăţie dind totodată tinereţe unor terenuri acum cîţiva ani în pragul degradării. Moldova ca simbol al toamnei Îmi place să o văd chiar de aceea pe frontispiciul acelei Universităţi a Muncii şi a îndrăznelii, a Efortului cu care anual îşi reîmprospătează milenara existență cu date noi, moderne, și în analele vechilor sale îndeletniciri. Pagina a 3-a - 7 octombrie 1975 Noi amenajări în Deltă Localităţile Chilia şi Mila 23 au fost racordate la reţeaua energetică naţională, ne-a informat ieri ing. Victor Neculache, director tehnic al Trustului de construcţii-montaj pentru agricultură şi industria alimentară (TCMAIA). Constructorii acestui trust, împreună cu cei de la trustul „Energomontaj", cu care au cooperat la realizarea lucrărilor, au asigurat punerea în funcţiune a acestora cu un trimestru în avans. Folosind timpul prielnic, constructorii şi-au concentrat acum activitatea pentru realizarea in devans a unor amenajări silvice şi piscicole în Deltă. După cum ne-a declarat directorul trustului amintit, în zona grindului Carasuhat vor fi scoase de sub apă şi valorificate circa 375 de hectare care vor fi plantate cu specii de plop caracteristice Deltei. De asemenea, se va amenaja un luciu de apă de 220 de hectare pentru o crescătorie de pește. MEtWV De serviciu, redactorul nostru CORNELIU ANTIMZilele trecute, foarte amabili, nişte lucratori de la Teleconstrucţia s-au prezentat la posesorii de telefoane din blocul nostru, ca să-i anunţe că Y°r tăia racordul telefonic al blocului, pentru că I.C.V.L. NU A ACHITAT SUMELE pentru executarea racordului. - De ce nu mergeţi la cei vinovaţi? - Am fost şi am descoperit, în plus, că I.C.V.L. nu lansase către Teleconstrucţia nici măcar comanda de efectuare a racordului, cu toate că, în proiect, în devizele iniţiale de plată şi în contractele noastre cu ei, această lucrare este prevăzută. Cei de la Teleconstrucţia, conştiincioşi, au efectuat-o înaintea formelor. Iar cînd noi am sesizat I.C.V.L. despre situaţia creată, răspunsul lor a sunat cam aşa : „Noi am dat dosarul clădirii la arhivă. Nu-l mai răscolim acum ! Şi cu asta au încheiat discuţia. Cine redeschide dosarul ? (Dr. Nicolae Teodorescu, blocul P.C. 12, str. Gura Ialomiţei nr. 13, Bucureşti). ★ CIŞMEAUA PUBLICA din şos. Chitilei, colţ cu str. Străbună, este spartă de 14 luni. Centrul de reparaţii din str. Bucegi şi centrala Grozăveşti ne tot promit că o vor repara. Dar ea curge cam aşa : jos, la bază, la spărtură, gîrlă ! Sus, la robinet, uscată ! Nimeni n-o poate folosi, cu toate că apă se consumă. (Ştefan Viteş, str. Străbună nr. 59, Bucureşti). ★ De doi ani de zile, în cartierul Basnei din Focşani se construieşte localul unei grădiniţe-cămin. Construcţia, mult aşteptată de părinţii din cartier, este acum gata, dar MOMENTUL INAUGURĂRII INTIRZIE nepermis de mult. Inspectoratul şcolar judeţean ne-a spus şi motivul : nu ar avea cine să facă recepţia I (Diana Onesciuc, Bloc E-2, cartierul Basnei-Focşani). ★ - De cinci luni, adică de la Instalare, ANTENA COMUNA T.V. nu funcţionează. Lună de lună, plătim instalarea şi utilizarea ei, cu toate că, de la început, ne folosim numai de antenele noastre personale. (Ion Dumitriu, Bl. 9A-Militari, Bucureşti). ★ - Am contractat cu Fabrica de zahăr din Giurgiu producţia noastră de sfeclă prin centrul de predare de la Căciulaţi. S-a stabilit şi un grafic zilnic de livrări, în funcţie de care s-a recoltat sfecla, s-au amenajat locurile de depozitare, s-au închiriat de la I.T.A. camioanele necesare transportului etc. - V-aţi organizat, se vede, foarte bine ! - Da, dar asta nu e suficient, atîta vreme cît centrul Căciulaţi s-a dezis de îndatorirea sa zilnică : aceea de a primi cele 30 de tone SFECLĂ DE ZAHĂR pe care le livrăm. Aşa se face că astăzi avem pe cîmp mari cantităţi de sfeclă pe cale de a se deprecia din cauza căldurii ; maşinile închiriate stau, iar chiria lor merge înainte. (Mircea Craciunescu, Inginer şef la cooperativa agricolă Dimienî, judeţul Ilfov). Zilnic între orelele 11 şi 15, din provincie cu taxa inversă