România Liberă, ianuarie 1976 (Anul 34, nr. 9701-9725)

1976-01-03 / nr. 9701

ANUL XXXIV Nr. 9701 • 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRASMTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ,,nutrind intr-o noua etapă a dezvoltării patriei, se impune să acţionăm cu toată energia pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XI-lea, pentru afirmarea plenară a revolutiei tehnico-știinfifice in toate domeniile vieţii economico-sociale, pentru ridicarea niveluui tehnic şi calitativ al producţiei, creşterea productivităţii muncii şi reducerea continuă a chetuielilor materiale. Mai mult ca oricine trebuie să acţionăm pentru unirea eforturilor *■ tuturor oamenilor muncii in îndeplinirea sarcinilor de plan, să întărim ordinea şi disciplina, să perfecţionăm necontenit conducerea şi planificarea economiei, să dezvoltăm democraţia socialistă, asigurind participarea activă a întregului popor la conducerea conştientă a furii, la realizarea mărelului Program al partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Avem deplina convingere că anul 1976, ca întregul cincinal viitor, va aduce poporului nostru noi satisfacţii in muncă şi viaţă, va adăuga noi şi însemnate valori tezaurului avuţiei noastre naţionale, va ridica pe o treaptă superioară bunăstarea materială şi spirituală, gradul de civilizaţie al întregii naţiuni socialiste.“ NICOLAE CEAUŞESCU AN ÎNCEPUT Ne aflăm în primele zile ale anului 1976, zile care inaugurează nu numai un nou an calendaristic dar, pentru noi, şi un nou cincinal. O etapă de covîrşitoare importantă în viaţa atit de rodnică şi dinamică a poporului nostru, o nouă şi hotărîtoare etapă în înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea al partidului, a programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării noastre spre comunism. Perspectivele de muncă şi creaţie, de noi realizări economice şi sociale, de ridicare a nivelului de trai al maselor largi populare, pe care ni le conturează programul partidului — adevărată strategie ştiinţifică a dezvoltării pe termen lung — sunt minunate: obiectivele pe care ni le propunem şi care vizează ridicarea României socialiste în rîndul statelor dezvoltate ale lumii, ridicarea patriei şi poporului nostru pe noi culmi de civilizaţie şi bunăstare sunt de natură să ne mobilizeze toate forţele şi energiile, întreaga noastră capacitate de creaţie şi putere de muncă spre exemplara lor realizare. Am ascultat cu firească emoţie mesajul pe care secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, l-a adresat întregului popor cu prilejul anului nou şi am înțeles pe deplin, în lumina sarcinilor pe care le avem de îndeplinit, importanța majoră a chemării pe care ne-a adresat-o de a face mai mult ca oricînd pentru unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii, în îndeplinireasarcinilor de plan, întărirea ordinii şi disciplinei, perfecţionarea necontenită a conducerii şi planificării economiei, dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurind participarea activă a întregului popor la conducerea conştientă a ţării, la realizarea măreţului Program al partidului. Desigur, ceea ce a creat posibilitatea ca cel de-al XI-lea Congres al partidului să stabilească obiective atît de îndrăzneţe, să elaboreze planul dezvoltării pînă în 1980 şi liniile de perspectivă pînă în 1990, să adopte Programul general de făurire a societăţii socialiste NOU. DE CINCINAL multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării spre comunism, sînt marile succese dobîndite de poporul nostru pînă acum, faptul că, sub conducerea partidului, România a parcurs în acest cincinal un drum glorios, s-a ridicat pe o treaptă nouă, superioară,, de prosperitate și progres. Cîteva cifre sunt edificatoare pentru acest drum care, datorită entuziasmului cu care întregul nostru popor a răspuns chemării partidului de a îndeplini cincinalul înainte de termen, de a accelera şi pe această cale mersul nostru înainte, l-am parcurs depăşind graniţele timpului. După cum se ştie — dar nu putem să nu reamintim această realitate care constituie un titlu de justificată mîndrie pentru poporul nostru — pe ansamblu, cincinalul 1971—1975 a fost realizat cu 5 luni mai devreme faţă de Directivele Congresului al X-lea şi cu aproape două luni înainte de termen faţă de prevederile maxime stabilite în urma majorărilor succesive aduse planului. Şiaceasta în condiţiile in care în acest cincinal, inclusiv în anul 1975, am avut de făcut faţă unor greutăţi cum au fost inundaţiile, seceta, a trebuit să învingem o serie de lipsuri şi deficienţe în unele sectoare de activitate. Este o incontestabilă expresie a încrederii neţărmurite cu care întreaga noastră naţiune urmează Partidul Comunist, rodul muncii eroice a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor care, în strînsă unitate, îşi făureşte viitorul liber şi independent, viitorul său socialist şi comunist. Am înfăptuit in aceşti cinci ani un vast program de investiţii, materializat în apariţia pe harta ţării a peste 2 200 de noi unităţi Indus- Nicoară Ionescu (Continuare In pap. a 2-a) (Din mesajul adresat întregului nostru popor cu prilejul Anului Nou, la posturile de radio și televiziune) Sâmbătă 3 ianuarie 1976 Marfa fansmanalor malaoreleglca probabila. Amănunt* In pagina a l-a PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PRINT PE HANI HASSAN, consilier politic al preşedintelui Comitetului Executiv al U.E.P. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri 31 decembrie, pe Hani Hassan, consilier politic al preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, care se află în vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu din partea preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, un cordial mesaj de salut şi prietenie, precum şi felicitări pentru succesele obţinute de poporul român în construirea socialismului. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Yasser Arafat salutul său prietenesc, împreună cu cele mai bune urări. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri în probleme de interes comun, îndeosebi în legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, subliniindu-se necesitatea lichidării pe cale politică a conflictului existent şi instaurării unei păci trainice şi drepte în această zonă care să asigure, totodată, soluţionarea problemei poporului palestinian în conformitate cu interesele şi aspiraţiile sale legitime, inclusiv de a-şi constitui un stat propriu, independent. In acest cadru a fost exprimată dorinţa comună de a dezvolta în continuare raporturile de conlucrare prietenească dintre Partidul Comunist Român şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei in folosul celor două popoare, al cauzei păcii, colaborării şi progresului în lume, întrevederea s-a desfăşurat intr-o ambiantă cordială, prietenească. PRIMELE O Prima şarjă a cincinalului La cumpăna nopţii, pe platforma oţelăriei Martin nr. 2 din Hunedoara. Fiecare echipă se pregătise, de fapt, să elaboreze prima şarjă a anului, prima şarjă a cincinalului. Pentru acest lucru, s-a reglat cadenţa cuptoarelor şi s-a cerut ajutorul echipelor din schimburile precedente. A fost o adevărată bătălie pentru ore şi minute. In momentul cînd şi aici, lingă flăcările dogoritoare, se strîngeau mîinile şi se rosteau frumoasele cuvinte „La mulţi ani !“, primul topitor Barbu Iordache de la cuptorul 6 a anunţat : „Descărcăm !“. Oamenii din echipa lui au trecut imediat la posturile principale. La ora 0 şi 15 minute, pe lina cuptorului 6 a început să curgă oţelul incandescent. A fost momentul cînd s-a elaborat prima şarjă a noului an şi a noului cincinal. A fost elaborată apoi şarja cuptorului 8 urmată de celelalte. In noaptea revelionului oţelarii au dat mai mult de o sută de tone metal peste plan. Drum bun „243“! Un domeniu unde activitatea nu încetează niciodată: calea ferată. La Gara de Nord am ajuns în preajma miezului nopţii. Credeam că n-o să găsim nici un călător. Ne-am înşelat. Erau destui cei pe care Anul Nou i-a găsit pe drum. Am vizitat mai întii regulatorul de circulaţie regional, de unde pornesc toate deciziile, dispoziţiile privind compunerea, descompunerea, trierea şi programul de dirijare pentru asigurarea încărcărilor de vagoane. Operatorul şef Valeriu Ciobotaru ne spune că programul pe care şi l-a propus Regionala C.F. Bucureşti pentru noaptea de Anul Nou se Îndeplineşte. Două trenuri de minereu (5 000 de tone) au plecat în primele ore ale noului an de la Constanţa-Fort pentru Combinatul siderurgic Galaţi. Tot din Constanţa-Port, pentru Hunedoara au fost expediate două trenuri de minereu. O navetă de cazane (60 de vagoane) cu produse petroliere a fost expediată din bazinul Ploieşti la Palas. Pe peronul Gării de Nord, cu zece minute înainte de plecarea lui „243“. Trenul nu este încărcat cu călători, ca în alte zile. Oamenii își aranjează bagajele, se pregătesc de călătorie. După locomotivă, o echipă de revizie de la postul București- Nord, meşterește la agregatul de încălzire. Cînd mecanicul este convins că totul este In ordine se îndreaptă către cabina lui. — Cum vă numiţi ? — Constantin Tescan. — De unde sinteţi ? — De la Craiova. Tura s-a potrivit de aşa natură încît am venit eu la rind să-l duc pe „243“. (Continuare in pag. a S-a) Se anunţă 1976. Pe noi, reporterii ziarului, ora zero ne-a surprins la Gara de Nord. La această oră mulţi oameni sunt prezenţi in întreprinderile unde pulsul muncii nu incetează nici o clipă 7000 de tineri din Capitală au Intimpinat noul an In Pavilionul expoziţional din Piaţa Scinteii .99Vom adăuga, în acest cin, noi şi însemnate valori tezaurului avuţiei noastre naţionale Aşa cum spunea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in mesajul adresat întregului popor cu prilejul Anului Nou . „Anul 1976, ca intregul cincinal viitor, va aduce poporului nostru noi satisfacţii in muncă şi viaţă, va adăuga noi şi însemnate valori tezaurului avuţiei noastre naţionale, va ridica pe o treaptă superioară bunăstarea materială şi spirituală, gradul de civilizaţie al întregii naţiuni socialiste“. Aceste ginduri, idei şi aspiraţii aveau să exprime şi interlocutorii noştri. întrebarea : „Ce înseamnă pentru dumneavoastră cincinalul in care am păşit?" a avut darul să ne introducă intr-o foarte largă şi variată sferă de preocupări la nivelul cetăţeanului. Vom constata şi cu acest prilej că oamenii noştri, indiferent de profesie şi indeletniciri, işi identifică aspiraţiile proprii cu cele ale colectivităţii, că năzuiesc spre fapte şi împliniri deosebite, păşind in noul cincinal conştienţi de valoarea succeselor obţinute, dar şi pregătiţi să parcurgă, prin muncă şi creaţie, o nouă etapă a dezvoltării economico-sociale a patriei. Aşadar, ce înseamnă, pentru am păşit ? dumneavoastră, cincinalul in care ION BARANGEL, miner, Filipeştii de Pădure: „Ce aş putea să-mi doresc, la ce aş putea să mă gîndesc ? Cei 15 ani de minierit aici, la Filipeşti, mi-au demonstrat un adevăr. Cu cît scoţi mai mult cărbune la suprafaţă, cu atît ai mai multă pîine la masă. Deci, doresc să am în continuare cît mai multă piine şi cărbune, adică să muncesc cu rezultate cît mai bune şi să trăiesc cît mai bine. Desigur, îmi doresc ca sporul de producţie cu care brigada mea a intrat în 1976, şi anume cu peste 4 000 de tone, să îl mărim şi să-l menţinem de-a lungul întregului cincinal în care am intrat, aducîndu-ne din plin contribuţia la înfăptuirea şi depăşirea prevederilor celui de al XI-lea Congres al partidului. Dacă mi-aţi cerut să fiu cit mai concret în exprimarea unor ginduri, aflaţi că doresc să învăţ şi să mă pregătesc mai temeinic. Adică să urmez cursurile serale la liceu pentru a putea urma o şcoală de maiştri. Doresc să mă pregătesc pentru a conduce complexele de minerit cu care vom fi dotaţi. Ce alte gînduri mai am ? Ca soţia şi cei doi băieţi să-mi fie sănătoşi pentru a trăi cît mai fericiţi in casa pe care am construit-o şi în care locuim“. ION MARAŞESCU, inginer, directorul Institutului de proiectări „Prahova" — Ploieşti : „In ultima perioadă au apărut o serie de acte normative, cu implicaţii calitative deosebite în procesul de urbanizare şi de realizare a construcţiilor şi care pun în faţa proiectanţilor necesitatea unei structurări a concepţiei generale de abordare a soluţiilor pe care le elaborează. Iată de ce gîndurile cu care intru în acest cincinal încorporează marea răspundere socială faţă de viitorii noştri beneficiari, faţă de viitorul localităţilor aflate în plin proces de sistematizare, faţă de grija cu care trebuie să chibzuim fiecare leu, fiecare material înglobat în construcţiile pe care le proiectăm. De aceea, pe prim plan vom pune calitatea proiectelor, inţelegînd prin aceasta nu atît modul de prezentare, ci mai ales un volum sporit de idei, de inteligenţă tehnică. Nu putem concepe un cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice fără soluţii şi procese optimizate, fără compararea multiplă a variantelor şi ipotezelor, pentru a alege pe cea mai eficientă. Gîndurile noastre se îndreaptă şi spre sarcina dublării productivităţii muncii în construcţii. Ea poate şi trebuie să fie realizată dacă proiectarea va rezolva detaliile fără complicaţii tehnologice, va asigura folosirea unor materiale nedeficitare, greu de procurat, va accentua mecanizarea procesului de construcţie. Ca dorinţe personale, m-aş opri la două. Să termin, cu rezultate bune, doctoratul pe care 11 susţin în organizarea, conducerea şi tehnologia construcţiilor, iar fiul meu, care în prezent îşi satisface serviciul militar, cu termen redus, să devină, conform tradiţiei din familie, la sfîrşitul acestui cincinal, inginer constructor“. Prof. univ. FLORIN CIORĂSCU, directorul Institutului de fizică : „îmi doresc să-mi fie ambiţia la înălţimea ambiţiei ambiţiosului cincinal care începe. Să reuşesc să insuflu studenţilor, ca şi cercetătorilor ştiinţifici de care răspund, ambiţia autodepăşirii profesionale, conştiinţa că aceasta nu poate fi privită în societatea noastră socialistă doar prin prisma realizării personale, ci ca unul dintre principalele elemente care generează, conduc, accelerează și cimentează progresul general cu care trebuie să se confunde. In adevăr, pentru marea majoritate a fizicienilor — este grupul profesional din care fac parte — extinderea limitelor cunoaşterii ştiinţifice constituia, pînă de curînd, ţelul final al activităţilor. Succesul şi-l măsurau prin gradul de noutate confirmat, pe care îl atribuia contribuţiilor lor colectivitatea ştiinţifică internaţională, iar limbajul în care se înţelegeau devenise, în timp, extrem de ermetic, total inaccesibil neiniţiaţilor. In ciuda unei asemenea mentalităţi cvasitribale, fizicienii au deschis lumii majoritatea căilor pe care să se dezvolte tehnica de aproape două sute de ani. Dar, nu pentru că cineva le-ar fi cerut-o anume ; ei singuri, din proprie iniţiativă au oferit cunoştinţe solide, ca şi unele idei de valorificare pe care, încetul cu încetul, alte grupe de specialişti şi le-au însuşit şi au clădit tehnică nouă. După o etapă de tranziţie, iniţiativa nu mai aparţine azi fizicienilor, cel puţin la nivelul strategiei cercetării , li se cere şi mai departe să descopere şi să inventeze, dar nu ce duce mintea pe fiecare, ci să găsească rapid posibilităţi certe de soluţionare a problemelor cheie pentru progresul în continuare al societăţilor omeneşti. Şi nu se cuprind aici numai problemele în care inspiraţia are relativ multe grade de libertate, ca acelea privind sursele noi de energie, materiile prime încă neconsiderate ca atare sau materialele cu totul noi. Foarte importante sunt şi acestea , o altă categorie de probleme, concretizate prin gradul înalt de dificultate sunt acelea ale căror soluţii implică puternice îngrădiri , care cer regîndirea, restructurarea şi reutilarea tehnologiilor clasice pentru a le face mai puţin risipitoare de resurse, mai productive, mai puţin poluante, apte de răspîndire uşoară şi economicoasă pe întregul glob. Iată, deci, în ce constă ambiţia fizicienilor noştri. Sunt mulţi ceicare îşi propun ca, trecînd peste vechile deprinderi, să aducă contribuţie concretă şi cit mai de valoare la rezolvarea acestor presante probleme ale timpului nostru. în ce mă priveşte ştiu că vom reuşi“. # ION CUŢOI, viceprimarul comunei Voineşti, (Dîmboviţa): „Gîndurile mele sunt dominate de rezolvarea unei probleme majore pentru viaţa şi activitatea a cîtorva mii de familii : transformarea Voineştilor, în următorii 5 ani, într-un centru urban. Şi cum noi trăim şi muncim într-o comună cu vechi tradiţii în pomicultură (atestările documentare ne duc prin anii 1500), ne gîndim să transformăm comuna într-un oraş al pomilor. Pe lingă construirea a 240 de apartamente, a unei case de cultură,introducerea apei potabile şia canalizării, extinderea secţiei de covoare, unde numărul de ţesătoare urmează să ajungă la 1 000, ne propunem ca în următorii 5 ani fiecare din terenurile din gospodăriile cetăţenilor să le transformăm în livezi cu o pomicultură intensivă şi superintensivă, de pe care să obţinem cîte 30—40 tone de fructe la hectar. Alături de sprijinul competent, de bogata experienţă a cercetătorilor de la staţiunea experimentală din localitate, a condiţiilor materiale de care dispunem pe plan local, pentru realizarea acestui scop ne-am propus să înfiinţăm un magazin prin care să desfacem, către populaţie, utilaje mărunte pentru executarea unor lucrări Ştefan Zidăriţa Dumitru Tecuţa (Continuare in pag. a 2-a) Ce înseamnă pentru dvs. cincinalul care a început — Anchetă R. A. — u La Combinatul siderurgic din Hunedoara flăcările au rămas nestinse. Din primele ore ale anului in toate uzinele şi sectoarele marelui combinat s-a lucrat la parametri înalţi. In primele două zile ale acestui an oţelarii, laminoriştii, jurnaliştii şi ceilalţi siderurgişti hunedoreni au realizat cea mai mare producţie obţinută la început de an in ultimul deceniu