România Liberă, martie 1976 (Anul 34, nr. 9750-9776)
1976-03-01 / nr. 9750
A ŞEDINŢĂ DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc la C.C. al P.C.R. o şedinţă de lucru cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid. In cadrul şedinţei au fost examinate probleme privind desfăşurarea în cele mai bune condiţii a campaniei agricole de primăvară, sporirea producţiei vegetale şi animale, realizarea programelor privind extinderea şi folosirea raţională a irigaţiilor, dezvoltarea zootehniei, legumiculturii, pomicultură şi viticulturii, modul in care se înfăptuiesc măsurile de reducere a cheltuielilor la hectar şi de creştere a productivităţii in toate sectoarele, de creştere a eficienţei economice a activităţii cooperativelor agricole de producţie. Pe marginea acestor probleme au fost prezentate rapoarte de către primii secretari ai comitetelor judeţene de partid privind măsurile luate pentru realizarea sarcinilor care decurg din hotâririle Congresului al Xl-lea in domeniile discutate, pentru mobilizarea tuturor forţelor şi valorificarea mai deplină a potenţialului uman şi material existent in judeţe, pentru crearea celor maipune condiţii desfăşurării activităţii în agricultură. In încheierea şedinţei de lucru a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o amplă analiză a stadiului pregătirii lucrărilor agricole de primăvară din acest an, precum şi a modului de rezolvare a unor probleme de bază ale dezvoltării agriculturii noastre socialiste. Examinînd situaţia arăturilor, a pregătirii terenului, a administrării îngrăşămintelor chimice şi naturale, a lucrărilor de scurgere a apei, secretarul general a arătat că, deşi în linii generale lucrările decurg bine, totuşi se manifestă inca unele râmâneri in urmă care trebuie grabnic lichidate. In acest scop, au fost stabilite termenele de încheiere a arăturilor, s-a indicat urgentarea transportării îngrăşămintelor naturale la cimp si a eliminării excesului de apa. O atenţie deosebită a fost acordată in cadrul expunerii problemei pregătirii insaminţărilor de primăvară. Secretarul general al partidului a indicat ca, in acest scop, să se asigure mobilizarea generală a tuturor forţelor din agricultură, corespunzător prevederilor Legii lucrărilor agricole, trasind sarcina comitetelor judeţene de partid de a face din această acţiune problema principală a intregii activităţi de partid la sate in această perioadă. S-a indicat, de asemenea, să se ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea seminţelor de bună calitate şi repartizarea raţională a soiurilor, potrivit particularităţilor diferitelor zone pedoclimatice ale ţârii. Criticind anumite rămineri in urmă existente In domeniul pomicultura şi viticulturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat sarcini concrete organelor agricole, organelor şi organizaţiilor de partid pentru urgentarea acţiunii de asigurare a materialului săditor şi realizarea plantărilor de pomi şi vii, precum şi pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de întreţinere in pomicultură şi viticultură. Secretarul general al partidului a acordat o atenţie mare realizării planului în legumicultura, in vederea satisfacerii in condiţii cit mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei. In această direcţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat un complex de măsuri privind asigurarea răsadurilor corespunzătoare, pregătirea salariilor, inclusiv a celor realizate cu mijloacele simple din gospodăriile ţăranilor, creşterea calificării profesionale a celor ce lucrează in acest domeniu şi altele. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat in mod deosebit asupra realizării programului în zootehnie, criticind unele stări de lucruri negative în acest domeniu — mai ales diminuarea numărului de ovine — şi ridicînd măsurile necesare pentru sporirea, intr-un timp cit mai scurt, a întregului nostru şeptel, pentru asigurarea unor cantităţi sporite de carne. Paralel cu eforturile pe care trebuie să le depună in această direcţie unităţile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, s-a indicat să fie folosite în acţiunea de creştere a animalelor posibilităţile mari de care dispun gospodăriile populaţiei, în special gospodăriile ţărăneşti şi, totodată, să se respecte cu stricteţe tăierea la greutatea optimă a tuturor animalelor. Ocupîndu-se pe larg de modul de îndeplinire a programului de irigaţii, secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze pentru mobilizarea forţelor in toate comunele în vederea terminării la timp a lucrărilor de irigaţii, indiferent dacă acestea au caracter republican sau local. Atrăgînd atenţia că în planul cincinal actual se prevede amenajarea în sisteme locale a circa 200 000 ha, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea trecerii de îndată la realizarea tuturor lucrărilor care condiţionează încheierea în bune condiţii a acestui program. Au fost trasate, de asemenea, sarcini în vederea luării unor măsuri cu caracter local pentru apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor. In acest scop, s-a indicat să se creeze, mai ales în zonele de deal, mici lacuri şi bazine de acumulare care să permită captarea viiturilor de apă şi, în acelaşi timp, folosirea raţională a rezervelor de apă. In legumicultură irigaţiile vor trebui să se realizeze aproape in întregime pe baza sistemelor locale. O atenţie deosebită a fost acordată măsurilor ce trebuie adoptate pentru ridicarea cît mai grabnică a cooperativelor agricole rămase în urmă din punct de vedere economic. Secretarul general al partidului a indicat ca anul 1976 să fie anul hotărîtor pentru redresarea economică a acestor cooperative, baza acestei acţiuni fiind intensificarea eforturilor pentru creşterea producţiei agricole. In acest scop, s-au stabilit o serie de măsuri de sprijinire a acestor cooperative în activitatea de conducere şi gestionare a mijloacelor de care dispun. Esenţial va trebui să fie insă efortul propriu al ţăranilor cooperatori, al tuturor cetăţenilor din comună pentru valorificarea la maximum a resurselor materiale şi umane existente. Secretarul general al partidului a indicat, de asemenea, să se acţioneze mai ferm pentru generalizarea experienţei pozitive a cooperativelor agricole fruntaşe, să se organizeze o mai bună cooperare între întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. Va trebui să crească răspunderea directă a activului de partid şi de stat, începind cu activul central, pentru activitatea economică a unităţilor cooperatiste, în special a celor cu rezultate mai slabe. Ocupindu-se de problemele producţiei in unităţile agricole de stat, secretarul general al partidului a indicat măsurile ce trebuie luate pentru folosirea cu maximum de randament a bazei tehnico-materiale a acestor unităţi, a tuturor mijloacelor cu care au fost înzestrate, pentru valorificarea marilor posibilităţi de creştere a producţiei. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat necesitatea îmbunătăţirii substanţiale a activităţii staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, legării lor mai strînse, organice, de unităţile cooperatiste din agricultură, sporirii răspunderii lor în realizarea unor lucrări de bună calitate, în asigurarea unor producţii tot mai mari în fiecare cooperativă agricolă. Secretarul general al partidului a indicat ca toate institutele de învăţâmînt agricol, precum şi staţiunile de cercetări agricole să fie angajate mai ferm in soluţionarea problemelor complexe pe care le ridică agricultura ; pornind de la condiţiile specifice ale fiecărui judeţ, ele trebuie să ofere soluţii care să ducă la creşterea producţiei la hectar şi la diminuarea cheltuielilor materiale. Un loc important în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu l-au avut rolul şi sarcinile ce revin în activitatea de conducere şi îndrumare a agriculturii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, direcţiilor agricole judeţene, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, consiliilor intercooperatiste, tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din această ramură economică. O sarcină de bază a acestora este întărirea spiritului de răspundere faţă de felul cum se realizează programele stabilite în agricultură, exercitarea unui control riguros asupra îndeplinirii prevederilor legale, înfăptuirea atribuţiilor ce le revin. Ministerul Agriculturii trebuie să asigure conducerea şi îndrumarea întregului aparat din agricultură, care reprezintă o forţă remarcabilă şi ca număr şi ca pregătire profesională. De asemenea, s-a indicat să se treacă la îmbunătăţirea radicală a muncii Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a uniunilor judeţene, astfel incit acestea, fără să dubleze sarcinile Ministerului Agriculturii şi organelor agricole, să exercite un rol tot mai important in îndrumarea politică a cooperativelor agricole de producţie, în întărirea ordinii şi disciplinei în viaţa acestora, în dezvoltarea democraţiei cooperatiste, in atragerea maselor de ţărani la rezolvarea problemelor concrete ale conducerii unităţilor agricole. În ultima parte a expunerii, secretarul general al partidului s-a referit pe larg la sarcinile şi îndatoririle de mare răspundere ce revin în conducerea agriculturii comitetelor judeţene de partid, tuturor organelor şi organizaţiilor de partid de la sate. Sarcina lor principală este aceea de a asigura unirea şi orientarea tuturor forţelor materiale şi umane de care dispunem pentru realizarea în cele mai bune condiţii a Programului stabilit de Congresul al XI-lea. Organizaţiile de partid de la sate trebuie să mobilizeze toţi locuitorii comunelor, indiferent de locul lor de muncă, la lucrările agricole, ţinînd seama de faptul că acestea trebuie executate intr-un timp cît mai scurt, că ele nu suportă amînare, că orice întârziere poate impieta asupra randamentelor producţiei agricole. Toate forţele şi mijloacele existente în comune — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie subordonate nemijlocit luptei pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. In munca politică desfăşurată de organizaţiile de partid trebuie să se acorde o atenţie deosebită întăririi spiritului de răspundere al tuturor celor ce lucrează în agricultură, instaurării unui climat de ordine şi disciplină fermă în desfăşurarea producţiei, a lucrărilor agricole, în realizarea prevederilor legale, a tuturor sarcinilor stabilite prin programele speciale adoptate de partid şi de stat. In încheiere, secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că organele şi organizaţiile de partid, organele agricole, toţi oamenii muncii din agricultură vor fi la înălţimea răspunderii ce le revine, vor asigura condiţiile necesare pentru obţinerea unor recolte, cît mai bogate în cursul acestui an — primul an al noului cincinal — in vederea satisfacerii cerinţelor de consum ale populaţiei, dezvoltării neîntrerupte a economiei noastre naţionale, a creşterii veniturilor ţărănimii, ridicării nivelului de trai al întregului popor, înfăptuirii istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea. Secretarul general al partidului a adresat urări de noi şi noi succese organelor şi organizaţiilor de partid, tuturor oamenilor muncii din agricultură. . A fost lansată la apă prima navă ce va deservi platforma de foraj marin Consemnam în toamna anului trecut că, în mai puţin de un an de zile, constructorii de nave gălăţeni au realizat şi lansat la apă o adevărată insulă plutitoare de oţel — prima platformă de foraj marin românească. Ea se pregăteşte în prezent , pentru a-şi ocupa locul în nemărginirea apelor albastre ale Mării Negre. Şi pentru ca utilajele de foraj, materialele necesare acestei complexe activităţi, alimentele, corespondenţa, să ajungă zi de zi la oamenii aceia care vor trăi şi munci în mijlocul apelor este nevoie de nişte „cărăuşi“ care să spintece continuu valurile înspumate dintre insulă şi ţărm. Unul din aceşti „cărăuşi“ a fost lansat sîmbătă de pe cala Şantierului naval din Brăila, urmind să se întîlnească nu peste mult timp cu apele mării şi să acosteze lingă insula de oţel pe care o va deservi. A doua navă de acest tip urmează să fie şi ea lansată nu peste mult timp. Am poposit recent printre muncitorii Şantierului naval Brăila. Printre liniile de fier ale calei, una dintre cele mai moderne construcţii de acest fel a şantierelor noastre navale, realizare a cincinalului trecut, se profilează două nave, mai aparte ca formă şi mărime. „Acestea sunt navele care vor deservi platforma marină de foraj, ne lămureşte o cunoştinţă mai veche a noastră, inginerul Ion Ghionu, şeful serviciului producţie. Dar, să-l căutăm pe inginerul Filip pentru că el răspunde de construcţia lor“. Urcăm nişte scări înguste pe lingă corpul metalic al navei. Inginerul Ghionu continuă să-mi relateze, ca unui prieten pe care nu l-a întilnit de mult, diverse amănunte. „Filip este cel mai tînăr inginer al nostru. Anul trecut a terminat facultatea şi ne-am gîndit să-i dăm lui să răspundă de construcţia celor două nave. Pentru el examenul acesta practic contează mai mult decit toate cele pe Viorel Chiurtu (Continuare in pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE PROBLEMA NUMĂRUL A SA CLUI PRODUCŢIA • Arăturile trebuie încheiate în cel mult 10 zile • Zonarea solurilor potrivit unor criterii raţionale • O urgenţă: evacuarea apei în exces de pe ogoare • Legume extratimpurii şi timpurii, în cantităţi cît mai mari In cadrul şedinţei de lucru ce a avut loc la C.C. al P.C.R., au fost examinate o serie de probleme de care depinde obţinerea, în acest prim an al noului cincinal, a unor producţii agricole sporite şi creşterea eficienţei economice in cooperativele agricole, astfel ca necesităţile de consum ale populaţiei şi alte nevoi ale economiei naţionale să fie satisfăcute mai bine iar veniturile ţărănimii să înregistreze o creştere continuă. Luînd cuvîntul cu acest prilej,tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că există condiţii pentru realizarea tuturor sarcinilor stabilite prin programele speciale şi a cerut ca toate forţele şi mijloacele existente în comune să fie subordonate nemijlocit luptei pentru sporirea producţiei agricole, mobilizarea generală a tuturor forţelor din agricultură constituind, în această perioadă, problema principală a întregii activităţi de partid la sate. Obţinerea unor recolte bogate, realizarea întocmai a programelor privind dezvoltarea pomicultură, viticulturii, legumiculturii şi zootehniei sunt pe deplin posibile. Agricultura noastră — ca urmare a sprijinului acordat de stat — dispune de o bază tehnico-materială în continuă creştere La aceasta trebuie adăugat faptul că, în cadrul planurilor teritoriale, s-au întocmit programe de creştere a producţiei agricole în fiecare comună, atît în unităţile agricole socialiste, cît şi în gospodăriile populaţiei, a căror realizare va permite ca fiecare judeţ să-şi acopere necesităţile de produse agricole pentru aprovizionarea populaţiei din resurse proprii, să contribuie totodată, la livrarea unor cantităţi sporite la fondul central. La o examinare atentă a condiţiilor meteorologice se poate vedea uşor că, de la începutul anului agricol, acestea au evoluat, aproape în toate zonele, deosebit de favorabil pentru agricultură. Comparativ cu alţi ani agricoli, 1976, sub aspectul rezervelor de umiditate din sol se prezintă bine, iar semănăturile de toamnă au iernat bine. Dar, aşa cum a arătat secretarul general al partidului, este necesară unirea şi orientarea tuturor forţelor materiale şi umane de care dispunem pentru realizarea în cele mai bune condiţii a programului stabilit de Congresul al XI-lea, creşterea spiritului de răspundere, întărirea ordinii şi disciplinei, exercitarea unui control riguros din partea tuturor organelor ce poartă răspunderea pentru realizarea planului în agricultură. Consiliile populare comunale — care răspund în raza lor administrativă în primul rînd de modul în care se valorifică potenţialul agricol , au datoria să aplice întocmai prevederile Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură. In prevederile acestei legi se enunţă clar că : „Membrilor cooperatori, tuturor oamenilor muncii din agricultură, în dubla lor calitate de proprietari şi de producători, le revine înalta responsabilitate de a-şi îndeplini toate sarcinile de muncă personale, de a-şi aduce contribuţia la realizarea planurilor de producţie, la elaborarea şi înfăptuirea măsurilor privind perfecţionarea activităţii generale a unităţilor agricole, a întregii agriculturi. Organizarea superioară a producţiei şi a muncii, executarea la ■ timp a tuturor lucrărilor agricole cu respectarea riguroasă a regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare, întărirea ordinii şi disciplinei constituie o obligaţie primordială a lucrătorilor din unităţile agricole de stat, a membrilor cooperativelor agricole şi a producătorilor individuali, a organelor agricole centrale şi locale, a specialiştilor agricoli, a tuturor celor ce muncesc în agricultură“. In cadrul şedinţei de lucru s-a acordat o atenţie deosebită problemei pregătirilor pentru lucrările agricole. Analiza stadiului acestor pregătiri a fost impusă de faptul că experienţa a demonstrat că campaniile agricole— în special cea de primăvară — trebuie efectuate într-un timp cît mai scurt, că ele nu suportă nici o amînare, că orice întîrziere are repercusiuni asupra producţiei agricole. Or, datele statistice şi constatările din teren dovedesc că în pregătirea lucrărilor agricole din apropiatul sezon se înregistrează unele restanţe care trebuie grabnic lichidate. ARATURILE. Deşi importanţa executării arăturilor încă din toamnă sau în „ferestrele iernii“ pentru recolta culturilor de primăvară este cunoscută, totuşi, la această dată, mai sunt nelucrate importante suprafeţe în judeţele Bacău, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Bihor, Braşov, Sibiu, Alba şi Cluj. La o inventariere a suprafeţelor, inclusiv a celor de pe terenurile în pantă din folosinţa membrilor cooperatori şi gospodăriile populaţiei se va constata că volumul de arături ce trebuie executat este destul de mare. Prin repartizarea unui număr sporit de tractoare şi a atelajelor acolo unde în actualele condiţii climatice nu se poate lucra mecanizat, există condiţii ca arăturile de primăvară să se încheie in cel mult 10 zile. Specialiştii apreciază că programele stabilite pot fi realizate, deoarece datorită vremii relativ călduroase din ultimele zile, solul este dezgheţat (Cîmpia de Vest, sudul ţării şi chiar Cîmpia Transilvaniei), iar in alte zone se constată o îngheţare superficială. Şi ieri, la orele 14, temperaturile in aer s-au menţinut destul de ridicate : Banloc şi Arad — 11, Timişoara, Turnu Măgurele — 10, Roşiori, Alexandria, Caracal — 9, Fundulea — 6. Experienţele ştiinţifice efectuate au demonstrat că executarea arăturilor de primăvară cît mai devreme, are avantajul că — dat fiind nivelul temperaturilor diurne — pierderile de apă din sol sunt minime. Tot în acelaşi scop — menţinerea, pe orice căi, a apei acumulate în sol — se va avea grijă ca, concomitent cu arăturile, să se facă grăparea. Această perioadă trebuie folosită din plin şi pentru transportul îngrăşămintelor naturale atît pe terenurile unităţilor agricole, cît şi pe loturile aflate în folosinţa personală a cooperatorilor şi în gospodăriile populaţiei. Eficienţa pe care o au aceste îngrăşăminte obligă la identificarea tuturor resurselor existente şi la valorificarea lor pe Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a) educam mmm a sruomum Dezbateri în pregătirea Congresului educaţiei politice şi al culturii Dezbaterile problemelor educativ-politice la facultăţile de Filosofie, Limba şi literatura română şi Drept ale Universităţii din Bucureşti s-au desfăşurat într-un cadru larg, asigurat de măsurile privind trecerea unor institute de cercetări pe lingă facultăţile de specialitate. Aşadar, la aceste facultăţi, ca şi la altele, la adunările generale au participat personal didactic, cercetători ştiinţifici şi studenţi ceea ce a permis o abordare din unghiuri diferite, mai complexă, mai aprofundată a problemelor aflate in discuţie. Informările prezentate au scos în evidenţă faptul că, după apariţia documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, în activitatea didactică şi educativă s-a remarcat o substanţială îmbunătăţire, subliniată de cei care au luat cuvîntul şi ilustrată, în mod concret, prin nominalizarea realizărilor obţinute. A ieşit clar în evidenţă că îmbunătăţirile au vizat deopotrivă calitatea învăţămîntului, precum şi cea a muncii educative, creşterea şi adîncirea procesului de integrare cu cercetarea ştiinţifică şi producţia- Transpunerea în viaţă a programului ideologic al partidului, a hotărîrilor Congresului al Xl-lea al partidului in "domeniul muncii politico-educative, a Codului principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste s-au răsfrînt in mod pozitiv în activitatea universitară. Intre altele s-a arătat că, în ultimii cinci ani, au fost tipărite un mare număr de cursuri precum şi lucrări, unele de mare valoare ştiinţifică. Dezbaterile s-au oprit mai pe larg asupra problemelor de perspectivă, căutînd să analizeze activitatea în spirit critic şi autocritic, să propună măsuri de înlăturare a neajunsurilor. La Facultatea de filosofie, preocupările s-au axat pe problema mai strînsei legături a studiului cu realităţile româneşti, cu cerinţele dezvoltării multilaterale a ţării, a universului nostru spiritual. în cursurile predate -i s-a arătat — există încă o pondere prea mare a capitolelor istoriciste, descriptiviste ce se menţin în detrimentul tratării active, actuale a problematicii, remarca prof. I. Ianoşi. In consecinţă, el a propus regîndirea şi reformularea programului unor discipline, pentru a fi eliminate acele elemente care încarcă inutil lecţiile. De asemenea, s-a referit la datoria cadrelor didactice de a forma studenţii, viitori activişti pe tărîm ideologic, în spiritul combativităţii faţă de ideile retrograde, al luptei pentru propagarea concepţiei materialist dialectice. Conf. dr. Al. Valentin a subliniat necesitatea aprofundării problemelor actuale ale politicii interne şi externe a partidului , la cursuri şi în lucrările personale, la un nivel teoretic cît mai înalt, corespunzător documentelor de partid. Referindu-se la intensificarea activităţii practice a studenţilor, prof. dr. Ştefan Georgescu, decanul facultăţii, a apreciat ca deosebit de bună metoda efectuării practicii în unele cabinete de partid, insistînd asupra interesului pe care trebuie să-l manifeste cadrele didactice în vederea cunoaşterii studenţilor, a sprijinului ce trebuie să-l acorde în procesul lor de formare ca specialişti şi cetăţeni, în acest context, al muncii creatoare, activitatea cercetătorilor ştiinţifici se bucură de cele mai bune condiţii, au arătat cercetătorii Elena Cobianu şi D. Matei. In cadrul facultăţilor, cercetătorii ştiinţifici pot îndeplini şi un rol educativ, întrucît ei îi pot iniţia pe studenţi în diverse direcţii ştiinţifice, îi pot cointeresa în efectuarea unor lucrări care să-i înarmeze cu cunoaşterea nemijlocită a realităţii. La Facultatea de limba şi literatura română, marea majoritate a vorbitorilor s-au referit la personalitatea profesorului de limba română care predă în şcoli generale şi licee, la necesitatea pregătirii sale temeinice. Demnă de semnalat, ca o foarte bună măsură cu efect pedagogic, este înfiinţarea unor „cercuri de studii integrate“, care reunesc sub aceeaşi acoladă cadrele didactice, cercetătorii ştiinţifici şi studenţii. Cercurile integrate reflectă, în miniatură, ceea ce, pe plan mare, se urmăreşte prin aplicarea hotărîrilor luate în scopul legării învăţămîntului de practică. Deşi la început de drum, aceste cercuri ştiinţifice au obţinut rezultate bune, remarcate de vorbitori, în primul rînd, cum este şi firesc, pentru studenţi. Dezbaterile de la Facultatea de limba şi literatura română au evidenţiat o mare varietate de preocupări, pe care cadrele didactice le au în Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 2-a) Deva. Inaugurarea unui important monument al lui Decebal Duminică a avut loc la Deva, intr-o atmosferă de puternică emulaţie generată de apropierea Congresului educaţiei politice şi al culturii, festivitatea dezvelirii statuii ecvestre a lui Decebal. Amplasat în acest ţinut hunedorean, impunătorul monument constituie un omagiu adus talentatului conducător de oşti, care cu milenii în urmă, de pe aceste meleaguri, s-a ridicat în fruntea statului dac, conducînd cu vitejie lupta pentru libertatea poporului, pentru apărarea gliei strămoşeşti. Remarcabila lucrare de artă, operă a sculptorului Ion Jalea, monumentul statuar se încadrează armonios în peisajul urbanistic şi arhitectural al centrului nou al oraşului. La adunarea populară organizată cu acest prilej au luat parte conducători ai organelor locale de partid şi de stat, peste 8 000 de oameni ai muncii, tineri și vîrstnici. A fost prezent, de asemenea, artistul poporului Ion Jalea. în continuare s-a dat citire unei telegrame adresate Comitetului Central al partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune, între altele : Monumentul pe care l-am inaugurat — elocventă expresie a traducerii în viaţă a programului partidului pentru continua dezvoltare a culturii socialiste — va menţine trează îri conştiinţa generaţiilor prezente şi viitoare ideea permanenţei seculare a românilor pe aceste meleaguri, a luptei dîrze pentru apărarea pămîntului străbun. A urmat apoi spectacolul festiv sub genericul „Decebal ctitor de neam“, la care şi-au dat concursul actori ai teatrelor din Petroşani şi Deva, formaţii corale şi muzical-coregrafice din localităţi şi zone folclorice hunedorene. (Agerpres)