România Liberă, martie 1976 (Anul 34, nr. 9750-9776)

1976-03-01 / nr. 9750

A­ ŞEDINŢĂ DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc la C.C. al P.C.R. o şedinţă de lucru cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid. In cadrul şedinţei au fost examinate probleme privind desfăşurarea în cele mai bune condiţii a cam­paniei agricole de primăvară, sporirea producţiei ve­getale şi animale, realizarea programelor privind ex­tinderea şi folosirea raţională a irigaţiilor, dezvoltarea zootehniei, legumiculturii, pomicultură şi viticulturii, modul in care se înfăptuiesc măsurile de reducere a cheltuielilor la hectar şi de creştere a productivităţii in toate sectoarele, de creştere a eficienţei economice a activităţii cooperativelor agricole de producţie. Pe marginea acestor probleme au fost prezentate rapoarte de către primii secretari ai comitetelor jude­ţene de partid privind măsurile luate pentru realizarea sarcinilor care decurg din hotâririle Congresului al Xl-lea in domeniile discutate, pentru mobilizarea tu­turor forţelor şi valorificarea mai deplină a potenţia­lului uman şi material existent in judeţe, pentru cre­area celor mai­­pune condiţii desfăşurării activităţii în agricultură. In încheierea şedinţei de lucru a luat cuvîntul tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu a făcut o amplă ana­liză a stadiului pregătirii lucrărilor agricole de primă­vară din acest an, precum şi a modului de rezolvare a unor probleme de bază ale dezvoltării agriculturii noastre socialiste. Examinînd situaţia arăturilor, a pre­gătirii terenului, a administrării îngrăşămintelor chi­mice şi naturale, a lucrărilor de scurgere a apei, secre­tarul general a arătat că, deşi în linii generale lucră­rile decurg bine, totuşi se manifestă inca unele râmâ­­neri in urmă care trebuie grabnic lichidate. In acest scop, au fost stabilite termenele de încheiere a arătu­rilor, s-a indicat urgentarea transportării îngrăşămin­telor naturale la cimp si a eliminării excesului de apa. O atenţie deosebită a fost acordată in cadrul expu­nerii problemei pregătirii insaminţărilor de primăvară. Secretarul general al partidului a indicat ca, in acest scop, să se asigure mobilizarea generală a tuturor for­ţelor din agricultură, corespunzător prevederilor Legii lucrărilor agricole, trasind sarcina comitetelor judeţene de partid de a face din această acţiune problema principală a intregii activităţi de partid la sate in această perioadă. S-a indicat, de asemenea, să se ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea seminţelor de bună calitate şi repartizarea raţională a soiurilor, potrivit particularităţilor diferitelor zone pedoclimatice ale ţârii. Criticind anumite rămineri in urmă existente In domeniul pomicultura şi viticulturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat sarcini concrete organelor agricole, organelor şi organizaţiilor de partid pentru urgentarea acţiunii de asigurare a materialului­ săditor şi reali­zarea plantărilor de pomi şi vii, precum şi pentru des­făşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de în­treţinere in pomicultură şi viticultură. Secretarul general al partidului a acordat o atenţie mare realizării planului în legumicultura, in vederea satisfacerii in condiţii cit mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei. In această direcţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat un complex de măsuri privind asigurarea răsadurilor corespunzătoare, pregă­tirea salariilor, inclusiv a celor realizate cu mijloacele simple din gospodăriile ţăranilor, creşterea calificării profesionale a celor ce lucrează in acest domeniu şi altele. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat in mod deo­sebit asupra realizării programului în zootehnie, criti­cind unele stări de lucruri negative în acest domeniu — mai ales diminuarea numărului de ovine — şi ri­di­­cînd măsurile necesare pentru sporirea, intr-un timp cit mai scurt, a întregului nostru şeptel, pentru asigurarea unor cantităţi sporite de carne. Paralel cu eforturile pe care trebuie să le depună in această direcţie uni­tăţile agricole de stat, cooperativele agricole de pro­ducţie, s-a indicat să fie folosite în acţiunea de creş­tere a animalelor posibilităţile mari de care dispun gospodăriile populaţiei, în special gospodăriile ţără­neşti şi, totodată, să se respecte cu stricteţe tăierea la greutatea optimă a tuturor animalelor. Ocupîndu-se pe larg de modul de îndeplinire a pro­gramului de irigaţii, secretarul general al partidu­lui a cerut să se acţioneze pentru mobilizarea forţelor in toate comunele în vederea terminării la timp a lu­crărilor de irigaţii, indiferent dacă acestea au carac­ter republican sau local. Atrăgînd atenţia că în planul cincinal actual se prevede amenajarea în sisteme lo­cale a circa 200 000 ha, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea trecerii de îndată la realizarea tuturor lucrărilor care condiţionează încheierea în bune condiţii a acestui program. Au fost trasate, de asemenea, sarcini în vederea luării unor măsuri cu caracter local pentru apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor. In acest scop, s-a indicat să se creeze, mai ales în zonele de deal, mici lacuri şi bazine de acumulare care să permită captarea viiturilor de apă şi, în acelaşi timp, folosirea raţională a rezervelor de apă. In legumicultură irigaţiile vor trebui să se reali­zeze aproape in întregime pe baza sistemelor locale. O atenţie deosebită a fost acordată măsurilor ce trebuie adoptate pentru ridicarea cît mai grabnică a cooperativelor agricole rămase în urmă din punct de vedere economic. Secretarul general al partidului a indicat ca anul 1976 să fie anul hotărîtor pentru redresarea economică a acestor cooperative, baza acestei acţiuni fiind intensificarea eforturilor pentru creşterea producţiei agricole. In acest scop, s-au sta­bilit o serie de măsuri de sprijinire a acestor coope­rative în activitatea de conducere şi gestionare a mij­loacelor de care dispun. Esenţial va trebui să fie insă efortul propriu al ţăranilor cooperatori, al tuturor ce­tăţenilor din comună pentru valorificarea la maximum a resurselor materiale şi umane existente. Secretarul general al partidului a indicat, de asemenea, să se acţioneze mai ferm pentru generalizarea experienţei po­zitive a cooperativelor agricole fruntaşe, să se organi­zeze o mai bună cooperare între întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. Va tre­bui să crească răspunderea directă a activului de partid şi de stat, începind cu activul central, pentru activitatea economică a unităţilor cooperatiste, în spe­cial a celor cu rezultate mai slabe. Ocupindu-se de problemele producţiei in unităţile agricole de stat, secretarul general al partidului a indi­cat măsurile ce trebuie luate pentru folosirea cu maxi­mum de randament a bazei tehnico-materiale a acestor unităţi, a tuturor mijloacelor cu care au fost înzestrate, pentru valorificarea marilor posibilităţi de creştere a producţiei. De asemenea, tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu a relevat necesitatea îmbunătăţirii substanţiale a acti­vităţii staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, legării lor mai strînse, organice, de unităţile cooperatiste din agricultură, sporirii răspunderii lor în realizarea unor lucrări de bună calitate, în asigurarea unor producţii tot mai mari în fiecare cooperativă agricolă. Secretarul general al partidului a indicat ca toate institutele de învăţâmînt agricol, precum şi staţiunile de cercetări agricole să fie angajate mai ferm in soluţio­narea problemelor complexe pe care le ridică agri­cultura ; pornind de la condiţiile specifice ale fiecărui judeţ, ele trebuie să ofere soluţii care să ducă la creş­terea producţiei la hectar şi la diminuarea cheltuielilor materiale. Un loc important în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu l-au avut rolul şi sarcinile ce revin în activi­tatea de conducere şi îndrumare a agriculturii Ministe­rului Agriculturii şi Industriei Alimentare, direcţiilor agricole judeţene, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, consiliilor intercooperatiste, tu­turor lucrătorilor şi specialiştilor din această ramură economică. O sarcină de bază a acestora este întă­rirea spiritului de răspundere faţă de felul cum se rea­lizează programele stabilite în agricultură, exercitarea unui control riguros asupra îndeplinirii prevederilor legale, înfăptuirea atribuţiilor ce le revin. Ministerul Agriculturii trebuie să asigure conducerea şi îndru­marea întregului aparat din agricultură, care repre­zintă o forţă remarcabilă şi ca număr şi ca pregătire profesională. De asemenea, s-a indicat să se treacă la îmbunătăţirea radicală a muncii Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a uniunilor judeţene, astfel incit acestea, fără să dubleze sarcinile Ministerului Agriculturii şi organelor agricole, să exer­cite un rol tot mai important in îndrumarea politică a cooperativelor agricole de producţie, în întărirea ordinii şi disciplinei în viaţa acestora, în dezvoltarea democra­ţiei cooperatiste, in atragerea maselor de ţărani la rezolvarea problemelor concrete ale conducerii unită­ţilor agricole. În ultima parte a expunerii, secretarul general al partidului s-a referit pe larg la sarcinile şi îndatoririle de mare răspundere ce revin în conducerea agriculturii comitetelor judeţene de partid, tuturor organelor şi organizaţiilor de partid d­e la sate. Sarcina lor princi­pală este aceea de a asigura unirea şi orientarea tuturor forţelor materiale şi umane de care dispunem pentru realizarea în cele mai bune condiţii a Progra­mului stabilit de Congresul al XI-lea. Organizaţiile de partid de la sate trebuie să mobilizeze toţi locuitorii comunelor, indiferent de locul lor de muncă, la lucrările agricole, ţinînd seama de faptul că acestea trebuie executate intr-un timp cît mai scurt, că ele nu suportă amînare, că orice întârziere poate impieta asupra ran­damentelor producţiei agricole. Toate forţele şi mijloa­cele existente în comune — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie subordonate nemijlocit luptei pen­tru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. In munca politică desfăşurată de organizaţiile de partid trebuie să se acorde o atenţie deosebită întăririi spi­ritului de răspundere al tuturor celor ce lucrează în agricultură, instaurării unui climat de ordine şi disci­plină fermă în desfăşurarea producţiei, a lucrărilor agricole, în realizarea prevederilor legale, a tuturor sar­cinilor stabilite prin programele speciale adoptate de partid şi de stat. In încheiere, secretarul general al partidului şi-a ex­primat convingerea că organele şi organizaţiile de partid, organele agricole, toţi oamenii muncii din agri­cultură vor fi la înălţimea răspunderii ce le revine, vor asigura condiţiile necesare pentru obţinerea unor recolte, cît mai bogate în cursul acestui an — primul an al noului cincinal — in vederea satisfacerii cerinţe­lor de consum ale populaţiei, dezvoltării neîntrerupte a economiei noastre naţionale, a creşterii veniturilor ţărănimii, ridicării nivelului de trai al întregului popor, înfăptuirii istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea. Secretarul general al partidului a adresat urări de noi şi noi succese organelor şi organizaţiilor de partid, tuturor oamenilor muncii din agricultură. . A fost lansată la apă prima navă ce va deservi platforma de foraj marin Consemnam în toamna anului trecut că, în mai puţin de un an de zile, constructorii de nave gălăţeni au realizat şi lansat la apă o adevărată insulă plutitoa­re de oţel — prima platformă de foraj marin românească. Ea se pregăteşte în prezent , pentru a-şi ocupa locul în nemărginirea apelor albastre ale Mării Ne­gre. Şi pentru ca utilajele de foraj, materialele necesare a­­cestei complexe activităţi, ali­mentele, corespondenţa, să a­­jungă zi de zi la oamenii aceia care vor trăi şi munci în mij­locul apelor este nevoie de niş­te „cărăuşi“ care să spintece continuu valurile înspumate dintre insulă şi ţărm. Unul din aceşti „cărăuşi“ a fost lansat sîmbătă de pe cala Şantierului naval din Brăila, urmind să se întîlnească nu peste mult timp cu apele mării şi să acosteze lingă insula de oţel pe care o va deservi. A doua navă de acest tip urmează să fie şi ea lansată nu peste mult timp. Am poposit recent printre muncitorii Şantierului naval Brăila. Printre liniile de fier ale calei, una dintre cele mai moderne construcţii de acest fel a şantierelor noastre navale, re­alizare a cincinalului trecut, se profilează două nave, mai apar­te ca formă şi mărime. „Aces­tea sunt navele care vor deservi platforma marină de foraj, ne lămureşte o cunoştinţă mai ve­che a noastră, inginerul Ion Ghionu, şeful serviciului pro­ducţie. Dar, să-l căutăm pe in­ginerul Filip pentru că el răs­punde de construcţia lor“. Urcăm nişte scări înguste pe lingă corpul metalic al navei. Inginerul Ghionu continuă să-mi relateze, ca unui prieten pe care nu l-a întilnit de mult, di­verse amănunte. „Filip este cel mai tînăr inginer al nostru. Anul trecut a terminat faculta­tea şi ne-am gîndit să-i dăm lui să răspundă de construcţia ce­lor două nave. Pentru el exa­menul acesta practic contează mai mult decit toate cele pe Viorel Chiurtu (Continuare in pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE PROBLEMA NUMĂRUL­­ A SA CLUI PRODUCŢIA • Arăturile trebuie încheiate în cel mult 10 zile • Zonarea solurilor potrivit unor criterii raţionale • O urgenţă: evacuarea apei în exces de pe ogoare • Legume extratimpurii şi timpurii, în cantităţi cît mai mari In cadrul şedinţei de lucru ce a avut loc la C.C. al P.C.R., au fost examinate o serie de pro­bleme de care depinde obţine­rea, în acest prim an al noului cincinal, a unor producţii agri­­cole sporite şi creşterea eficien­ţei economice in cooperativele agricole, astfel ca necesităţile de consum ale populaţiei şi alte nevoi ale economiei naţionale să fie satisfăcute mai bine iar veniturile ţărănimii să înregis­treze o creştere continuă. Luînd cuvîntul cu acest prilej,­­tova­răşul Nicolae Ceauşescu a ară­tat că există condiţii pentru realizarea tuturor sarcinilor sta­bilite prin programele speciale şi a cerut ca toate forţele şi mijloacele existente în comune să fie subordonate nemijlocit luptei pentru sporirea produc­ţiei agricole, mobilizarea gene­rală a tuturor forţelor din agri­cultură constituind, în această perioadă, problema principală a întregii activităţi de partid la sate. Obţinerea unor recolte bogate, realizarea întocmai a progra­melor privind dezvoltarea pomi­cultură, viticulturii, legumicul­turii şi zootehniei sunt pe de­plin posibile. Agricultura noas­tră — ca urmare a sprijinului acordat de stat — dispune de­ o bază tehnico-materială în con­tinuă creştere La aceasta tre­buie adăugat faptul că, în ca­drul planurilor teritoriale, s-au întocmit programe de creştere a producţiei agricole în fiecare comună, atît în unităţile agri­cole socialiste, cît şi în gospo­dăriile populaţiei, a căror rea­lizare va permite ca fiecare ju­deţ să-şi acopere necesităţile de produse agricole pentru apro­vizionarea populaţiei din re­surse proprii, să contribuie tot­odată, la livrarea unor canti­tăţi sporite la fondul central. La o examinare atentă a con­diţiilor meteorologice se poate vedea uşor că, de la începutul anului agricol, acestea au evo­luat, aproape în toate zonele, deosebit de favorabil pentru agricultură. Comparativ cu alţi ani agricoli, 1976, sub aspectul rezervelor de umiditate din sol se prezintă bine, iar semănătu­rile de toamnă au iernat bine. Dar, aşa cum a arătat secre­tarul general al partidului, este necesară unirea şi orientarea tuturor forţelor materiale şi umane de care dispunem pen­tru realizarea în cele mai bune condiţii a programului stabilit de Congresul al XI-lea, creşte­rea spiritului de răspundere, întărirea ordinii şi disciplinei, exercitarea unui control riguros din partea tuturor organelor ce poartă răspunderea pentru realizarea planului în agricul­tură. Consiliile populare comu­nale — care răspund în raza lor administrativă în primul rînd de modul în care se valorifică po­tenţialul agricol , au datoria să aplice întocmai prevederile Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură. In pre­vederile acestei legi se enunţă clar că : „Membrilor coopera­tori, tuturor oamenilor muncii din agricultură, în dubla lor calitate de proprietari şi de producători, le revine înalta responsabilitate de a-şi înde­plini toate sarcinile de muncă personale, de a-şi aduce con­tribuţia la realizarea planurilor de producţie, la elaborarea şi înfăptuirea măsurilor privind perfecţionarea activităţii gene­rale a unităţilor agricole, a în­tregii agriculturi. Organizarea superioară a producţiei şi a muncii, executarea la ■ timp a tuturor lucrărilor agricole cu respectarea riguroasă a reguli­lor agrotehnice, fitosanitare, zo­otehnice şi sanitar-veterinare, întărirea ordinii şi disciplinei constituie o obligaţie primor­dială a lucrătorilor din unităţile agricole de stat, a membrilor­ cooperativelor agricole şi a pro­ducătorilor individuali, a orga­nelor agricole centrale şi lo­cale, a specialiştilor agricoli, a tuturor celor ce muncesc în agricultură“. In cadrul şedinţei de lucru s-a acordat o atenţie deosebită problemei pregătirilor pentru lucrările agricole. Analiza sta­diului acestor pregătiri a­­ fost impusă de faptul că experienţa a demonstrat că campaniile agricole­­— în special cea de primăvară — trebuie efectuate într-un timp cît mai scurt, că ele nu suportă nici o amînare, că orice întîrziere are repercu­siuni asupra producţiei agricole. Or, datele statistice şi constată­rile din teren dovedesc că în pregătirea lucrărilor agricole din apropiatul sezon se înregis­trează unele restanţe care tre­buie grabnic lichidate. ARATURILE. Deşi impor­tanţa executării arăturilor încă din toamnă sau în „ferestrele iernii“ pentru recolta culturilor de primăvară este cunoscută, totuşi, la această dată, mai sunt nelucrate importante suprafeţe în judeţele Bacău, Satu Mare, Ma­ramureş, Bistriţa-Năsăud, Har­ghita, Bihor, Braşov, Sibiu, Alba şi Cluj. La o inventariere a su­prafeţelor, inclusiv a celor de pe terenurile­­ în pantă din fo­losinţa membrilor cooperatori şi gospodăriile populaţiei se va constata că volumul de arături ce trebuie executat este destul de mare. Prin repartizarea unui număr sporit de tractoare şi a atelajelor acolo unde în actua­lele condiţii climatice nu se poate lucra mecanizat, există condiţii ca arăturile de primă­vară să se încheie in cel mult 10 zile. Specialiştii apreciază că programele stabilite pot fi rea­lizate, deoarece datorită vremii relativ călduroase din ultimele zile, solul este dezgheţat (Cîm­­pia de Vest, sudul ţării şi chiar Cîmpia Transilvaniei), iar in alte zone se constată o înghe­ţare superficială. Şi ieri, la orele 14, temperaturile in aer s-au menţinut destul de ridi­cate : Banloc şi Arad — 11, Ti­mişoara, Turnu Măgurele — 10, Roşiori, Alexandria, Caracal — 9, Fundulea — 6. Experienţele ştiinţifice efectuate au demon­strat că executarea arăturilor de primăvară cît mai devreme, are avantajul că — dat fiind nivelul temperaturilor diurne — pierderile de apă din sol sunt minime. Tot în acelaşi scop — menţinerea, pe orice căi, a apei acumulate în sol — se va avea grijă ca, concomitent cu arăturile, să se facă grăparea. Această perioadă trebuie folo­sită din plin şi pentru transpor­tul îngrăşămintelor naturale atît pe terenurile unităţilor agri­cole, cît şi pe loturile aflate în folosinţa personală a cooperato­rilor şi în gospodăriile populaţiei. Eficienţa pe care o au aceste îngrăşăminte obligă la identifi­carea tuturor resurselor exis­tente şi la valorificarea lor pe Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a) educam mmm a sruomum Dezbateri în pregătirea Congresului educaţiei politice şi al culturii Dezbaterile problemelor edu­­cativ-politice la facultăţile de Filosofie, Limba şi literatura română şi Drept ale Universită­ţii din Bucureşti s-au desfăşurat într-un cadru larg, asigurat de măsurile privind trecerea unor institute de cercetări pe lingă facultăţile de specialitate. Aşa­dar, la aceste facultăţi, ca şi la altele, la adunările generale au participat personal didactic, cer­cetători ştiinţifici şi studenţi ceea ce a permis o abordare din unghiuri diferite, mai complexă, mai aprofundată a problemelor aflate in discuţie. Informările prezentate au scos în evidenţă faptul că, după apariţia docu­mentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, în activita­tea didactică şi educativă s-a remarcat o substanţială îmbună­tăţire, subliniată de cei care au luat cuvîntul şi ilustrată, în mod concret, prin nominalizarea rea­lizărilor obţinute. A ieşit clar în evidenţă că îmbunătăţirile au vizat deopotrivă calitatea în­­văţămîntului, precum şi cea a muncii educative, creşterea şi adîncirea procesului de inte­grare cu cercetarea ştiinţifică şi producţia- Transpunerea în viaţă a programului ideo­logic al partidului, a hotărîrilor Congresului al Xl-lea al parti­dului in "domeniul muncii poli­tico-educative, a Codului prin­cipiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste s-au răs­­frînt in mod pozitiv în activita­tea universitară. Intre altele s-a arătat că, în ultimii cinci ani, au fost tipărite un mare nu­măr de cursuri precum şi lu­crări, unele de mare valoare ştiinţifică. Dezbaterile s-au oprit mai pe larg asupra problemelor de pers­pectivă, căutînd să analizeze ac­tivitatea în spirit critic şi auto­critic, să propună măsuri de înlăturare a neajunsurilor. La Facultatea de filosofie, preocupările s-au axat pe pro­blema mai strînsei legături a studiului cu realităţile româ­neşti, cu cerinţele dezvoltării multilaterale a ţării, a universu­lui nostru spiritual. în cursurile predate -i s-a arătat — există încă o pondere prea mare a ca­pitolelor istoriciste, descripti­­viste ce se menţin în detrimen­tul tratării active, actuale a problematicii, remarca prof. I. Ianoşi. In consecinţă, el a pro­pus regîndirea şi reformularea programului unor discipline, pentru a fi eliminate acele ele­mente care încarcă inutil lecţi­ile. De asemenea, s-a referit la datoria cadrelor didactice de a forma studenţii, viitori activişti pe tărîm ideologic, în spiritul combativităţii faţă de ideile re­trograde, al luptei pentru pro­pagarea concepţiei materialist dialectice. Conf. dr. Al. Valentin a subliniat necesitatea aprofun­dării problemelor actuale ale po­liticii interne şi externe a par­tidului , la cursuri şi în lucră­rile personale­­, la un nivel teoretic cît mai înalt, corespun­zător documentelor de partid. Referi­ndu-se la intensificarea activităţii practice a­ studenţilor, prof. dr. Ştefan Georgescu, de­canul facultăţii, a apreciat ca deosebit de bună metoda efec­tuării practicii în unele cabinete de partid, insistînd asupra inte­resului pe care trebuie să-l ma­nifeste cadrele didactice în ve­derea cunoaşterii studenţilor, a sprijinului ce trebuie să-l acorde în procesul lor de formare ca specialişti şi cetăţeni, în acest context, al muncii creatoare, ac­tivitatea cercetătorilor ştiinţi­fici se bucură de cele mai bune condiţii, au arătat cercetătorii Elena Cobianu şi D. Matei. In cadrul facultăţilor, cercetătorii ştiinţifici pot îndeplini şi un rol educativ, întrucît ei îi pot iniţia pe studenţi în diverse direcţii ştiinţifice, îi pot cointeresa în e­fectuarea unor lucrări care să-i înarmeze cu cunoaşterea nemij­locită a realităţii. La Facultatea de limba şi li­teratura română, marea majori­tate a vorbitorilor s-au referit la personalitatea profesorului de limba română care predă în şcoli generale şi licee, la nece­sitatea pregătirii sale temeinice. Demnă de semnalat, ca o foarte bună măsură cu efect pedagogic, este înfiinţarea unor „cercuri de studii integrate“, care reunesc sub aceeaşi acoladă cadrele di­dactice, cercetătorii ştiinţifici şi studenţii. Cercurile integrate reflectă, în miniatură, ceea ce, pe plan mare, se urmăreşte prin aplicarea hotărîrilor luate în scopul legării învăţămîntului de practică. Deşi la început de drum, aceste cercuri ştiinţifice au obţinut rezultate bune, re­marcate de vorbitori, în primul rînd, cum este şi firesc, pentru studenţi. Dezbaterile de la Faculta­tea de limba şi literatura ro­mână au evidenţiat o mare varietate de preocupări, pe care cadrele didactice le au în Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 2-a) Deva. Inaugurarea unui important monument al lui Decebal Duminică a avut loc la Deva, intr-o atmosferă de puternică emulaţie generată de apropierea Congresului educaţiei politice şi al culturii, festivitatea dezvelirii statuii ecvestre a lui Decebal. Amplasat în acest ţinut hune­­dorean, impunătorul monument constituie un omagiu adus talen­tatului conducător de oşti, care cu milenii în urmă, de pe aceste meleaguri, s-a ridicat în fruntea statului dac, conducînd cu vite­jie lupta pentru libertatea po­porului, pentru apărarea gliei strămoşeşti. Remarcabila lucrare de artă, operă a sculptorului Ion Jalea, monumentul statuar se încadrează armonios în peisa­jul urbanistic şi arhitectural al centrului nou al oraşului. La adunarea populară organi­zată cu acest prilej au luat parte conducători ai organelor locale de partid şi de stat, peste 8 000 de oameni ai muncii, tineri și vîrstnici. A fost prezent, de asemenea, artistul poporului Ion Jalea. în continuare s-a dat citire unei telegrame adresate Comitetului Central al partidului, tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune, între altele : Mo­numentul pe care l-am inaugu­rat — elocventă expresie a tra­­ducerii în viaţă a programului partidului pentru continua dez­voltare a culturii socialiste — va menţine trează îri conştiinţa generaţiilor prezente şi viitoare ideea permanenţei seculare a românilor pe aceste meleaguri, a luptei dîrze pentru apărarea pămîntului străbun. A urmat apoi spectacolul festiv sub genericul „Decebal ctitor de neam“, la care şi-au dat concursul actori ai teatrelor din Petroşani şi Deva, formaţii co­rale şi muzical-coregrafice din localităţi şi zone folclorice hunedorene. (Agerpres)

Next