România Liberă, aprilie 1976 (Anul 34, nr. 9777-9802)
1976-04-01 / nr. 9777
Pagina a 2-a — 1 aprilie 1976 DE PRESA CONFERINŢĂ La încheierea vizitei oficiale de prietenie in Kuweit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întîlnit cu reprezentanţii presei şi radioteleviziunii din această ţară, precum şi cu corespondenţii şi trimişii speciali ai agenţiilor internaţionale de presă şi din Orientul Mijlociu. Dăm principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa în raporturile internaţionale. Considerăm că trebuie să acţionăm tot mai activ pentru întărirea Organizaţiei Naţiunilor Unite, a altor organisme internaţionale, să facem totul pentru ca minunatele cuceriri ale ştiinţei contemporane să fie puse in serviciul omului, al popoarelor, al bunăstării şi fericirii lor. Avem deplină încredere că popoarele, acţionind într-o solidaritate deplină, pot realiza o lume mai dreaptă şi mai bună, o lume a păcii. Doresc să menţionez cu multă satisfacţie că asupra problemelor internaţionale discutate am ajuns la concluzia comună de a întări colaborarea dintre România şi Kuweit şi pe plan mondial, în Comunicatul comun care a fost adoptat, şi care va fi dat publicităţii in această seară, se exprimă dorinţa de a întări colaborarea atit pe plan bilateral, cit şi în viaţa internaţională. Iată de ce doresc să menţionez deplina satisfacţie pentru vizita pe care am efectuat-o în Kuweit, pentru convorbirile cu Alteţa Sa emirul, cu prinţul moştenitor, cu alţi membri ai guvernului şi personalităţi kuweitiene. Aceste rezultate mă îndreptăţesc să afirm că vizita, convorbirile, documentele adoptate deschid o pagină nouă în raporturile româno-kuweitiene. Nu aş putea să închei fără a menţiona ospitalitatea pe care am simţit-o pretutindeni, prietenia oamenilor, a cetăţenilor Kuweitului“. în continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns la întrebările puse de ziarişti . MAGDI ABDULAZI („Al- Qabas“) : Domnule preşedinte,cum aţi putea rezuma relaţiile dintre România şi statele din Golf, mai bine zis statele din Peninsula Arabică ? Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Am menţionat deja că raporturile româno-kuweitiene cunosc o dezvoltare puternică, că înţelegerile la care am ajuns deschid foarte mari perspective în această direcţie. In ce priveşte relaţiile României cu ţările din Golf ele sunt actualmente de ordin economic, se dezvoltă pe un drum bun. Sperăm că vom ajunge, într-un viitor nu prea îndepărtat, la stabilirea de relaţii diplomatice şi la dezvoltarea unei colaborări largi în diferite domenii de activitate. ABDALA AL-QAG („Ar Rai-Al-Amm“) : Domnule preşedinte, ne-aţi putea spune in cîteva cuvinte situaţia din Orientul Mijlociu in momentul de faţă. Aţi putea vorbi despre influenţa dumneavoastră în direcţia soluţionării problemei Orientului Mijlociu şi dacă, pentru perioada următoare aveţi in vedere o acţiune deosebită in acest sens . Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU: Apreciem că menţinerea încordării in Orientul Mijlociu prezintă un permanent pericol pentru pacea in zonă, cu implicaţii foarte mari pentru pacea din întreaga lume. De aceea, România s-a pronunţat şi se pronunţă ferm pentru soluţionarea politică, rapidă, a conflictului din Orientul Mijlociu. Avem în vedere— după cum am mai menţionat — retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, soluţionarea problemei poporului palestinian, inclusiv formarea unui stat palestinian independent, realizarea unei păci care să asigure securitatea şi independenţa tuturor statelor, incluzînd aici şi noul stat palestinian independent, care, eventual s-ar constitui. România a acţionat în această direcţie în relaţiile sale internaţionale, în raporturile sale cu alte state. Am avut nenumărate convorbiri cu ţările arabe direct interesate, inclusiv cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei. Doresc să menţionez că relaţiile noastre cu O.E.P. sunt deosebit de bune. De altfel, in România, se găseşte, de doi ani, un reprezentat permanent al acestei organizaţii. Chiar astăzi, cu puţin înainte, am avut aici o întîlnire Conferinţa de presă a fost deschisă de Abdullah Al-Ghanem, ministrul electricităţii şi apelor, şeful misiunii de onoare constituite cu prilejul vizitei preşedintelui României. Răspunzind invitaţiei de a se adresa reprezentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut următoarea declaraţie : „Aş dori de la început, să exprim deplina mea satisfacţie pentru rezultatele convorbirilor pe care le-am avut cu emirul, cu prinţul moştenitor, cu unii membri ai guvernului şi alte personalităţi din Kuweit. Am constatat, împreună, cu satisfacţie, cursul ascendent al relaţiilor dintre România şi Kuweit. Am convenit să acţionăm pentru extinderea colaborării dintre popoarele noastre pe ţărim economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte domenii. Avem în vedere să acţionăm pentru extinderea mai puternică a schimburilor economice, a cooperării in realizarea diferitelor obiective economice în comun. în acest sens voi menţiona faptul că s-a convenit in principiu să realizăm împreună un complex petrochimic in România. De asemenea, am convenit să acţionăm pentru realizarea unor obiective in Kuweit, să găsim posibilităţi de cooperare împreună şi in alte ţări. Am acordat o atenţie deosebită problemei cooperării in domeniul ştiinţific şi cultural, în domeniul pregătirii cadrelor. Pornind de la toate acestea pot aprecia că rezultatele vizitei şi convorbirilor sunt deosebit de bune, că ele deschid perspective mari pentru o colaborare multilaterală între România şi Kuweit. Am discutat, desigur, şi o serie de probleme ale situaţiei internaţionale. Este de înţeles că un loc important l-a ocupat situaţia din Orientul Mijlociu. După cum se ştie, România s-a pronunţat ferm pentru soluţionarea politică a problemelor din Orientul Mijlociu, pentru retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, pentru soluţionarea problemei poporului palestinian, inclusiv pentru formarea unui stat palestinian independent. Dorim să se ajungă la o pace trainică şi justă care să asigure integritatea, suveranitatea tuturor statelor din această zonă. România — ca ţară europeană — se preocupă în mod deosebit de problema securităţii în Europa, pornind şi de la faptul că securitatea şi pacea în acest continent vor exercita o influenţă puternică asupra întregii vieţi internaţionale. Acordăm o mare atenţie problemelor subdezvoltării. România, ţară socialistă, este şi ţară în curs de dezvoltare. Recent, la Manila, România a fost primită în mod oficial în rindul ţărilor în curs de dezvoltare. Aceasta va face să acţionăm cu şi mai multă hotărîre în viitor în direcţia soluţionării problemelor subdezvoltării şi făuririi noii ordini economice internaţionale. Avem in vedere lichidarea vechilor raporturi de inechitate şi făurirea unor relaţii noi, de egalitate şi echitate intre toate naţiunile. Pornim de la faptul că în lume s-au produs schimbări fundamentale, că popoarele işi afirmă cu tot mai multă putere voinţa de a fi libere şi stăpine pe destinele lor, că mişcările de eliberare naţională din diferite ţări au înregistrat succese istorice, că, practic, acum se pune problema lichidării definitive a ultimelor rămăşiţe ale colonialismului şi întăririi solidarităţii ţărilor in curs de dezvoltare pentru dezvoltarea lor economico-socială independentă. Ne pronunţăm hotărît pentru dezarmare şi, in primul rînd, pentru dezarmarea nucleară, pentru o politică de colaborare intre toate statele, fără deosebire de orânduire socială, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a fi stăpin pe destinele sale. Fiind ţară socialistă, dezvoltăm larg relaţiile cu toate ţările socialiste. Acordăm o mare atenţie colaborării cu ţările în curs de dezvoltare şi cu ţările nealiniate, considerind că ţările mici şi mijlocii trebuie să joace un rol tot mai important în viaţa internaţională. Totodată, dezvoltăm larg colaborarea cu ţările capitaliste dezvoltate în spiritul principiilor de coexistenţă paşnică. La baza tuturor relaţiilor aşeDesigur, avînd relaţii diplomatice cu Israelul, România a acţionat şi a căutat să facă cunoscut şi conducătorilor israelieni punctul său de vedere, căile pentru soluţionarea problemelor. Apreciem că pentru viitor un rol important îl poate juca Organizaţia Naţiunilor Unite, avînd în vedere că O.E.P. este recunoscută de această organizaţie, ceea ce i-a şi permis să participe la ultimele două sesiuni ale Consiliului de Securitate pe problemele Orientului Mijlociu. Există o mare majoritate a popoarelor care se pronunţă pentru soluţionarea cit mai rapidă a problemei palestiniene în sensul dreptului la autodeterminare şi formarea unui stat palestinian independent. Desigur, apreciem că şi conferinţa de la Geneva sau orice altă reuniune poate juca un rol in această direcţie, cu condiţia participării, neapărat, a reprezentanţilor O.E.P. în această direcţie atit la O.N.U. cit şi prin toate mijloacele sale, România va acţiona şi in viitor pentru soluţionarea acestor probleme. NABIL SUIEDAN („Al-Siyassa“) : Cunoaştem, domnule preşedinte, că in ultima vreme România s-a orientat şi se orientează tot mai puternic către statele lumii ai treia şi dezvoltă raporturile cu aceste state. Trebuie să înţelegem prin aceasta că România îşi consolidează poziţia faţă de Uniunea Sovietică . A doua întrebare : Se afirmă că raporturile dintre România şi ţările arabe ar fi utilizate pentru ca, intr-un anumit moment, să se ajungă la o anumită soluţie care să intervină in zonă, avînd in vedere şi bunele relaţii cu O.E.P. Este adevărat acest lucru ? A treia întrebare : se afir ,mă că România este interesată să capete dreptul de membru plin al lumii a treia. Pină la ce limită ar putea să meargă ea in această direcţie finind seama că este legată de blocul socialist si are obligaţii faţă de acest bloc ? Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Trebuie să menţionez de la început că România întreţine relaţii bune cu toate ţările socialiste şi, în acest cadru, relaţii bune cu Uniunea Sovietică. în ce priveşte relaţiile României cu ţările în curs de dezvoltare ele pornesc de la considerentele principiale ale poziţiei României, ca ţară socialistă şi ca ţară in curs de dezvoltare, care nu poate decât să sprijine activ lupta ţărilor în curs de dezvoltare pentru lichidarea subdezvoltării. Deci, relaţiile României sunt legate de politica consecventă antiimperialistă, anticolonialistă promovată de ţara noastră. Ea porneşte de la necesitatea ca popoarele să devină stăpine pe bogăţiile naţionale şi să le folosească în scopul dezvoltării lor economico-sociale independente. Aceasta corespunde pe deplin intereselor tuturor ţărilor socialiste. De altfel, aceasta constituie un principiu fundamental al societăţii socialiste însăşi. Nu se poate vorbi de socialism, fără egalitate in drepturi, fără relaţii de echitate şi egalitate. în ce priveşte lumea a treia, am mai menţionat că România este membră cu drepturi depline a grupului ţărilor in curs de dezvoltare. Aceasta nu vine deloc in contradicţie cu poziţia , României ca ţară socialistă şi ca membră a CAER sau a altor organisme, inclusiv a Tratatului de la Varşovia. De asemenea, România doreşte să participe ca observator la activitatea ţărilor nealiniate, considerind că politica ei de sprijinire a luptei antiimperialiste, a luptei de eliberare naţională, a independenţei popoarelor se îmbină în mod armonios cu preocupările acestor ţări. Faptul că România este membră a Tratatului de la Varşovia nu constituie un obstacol în participarea ei ca observator la activitatea ţărilor nealiniate. Aş dori numai să reamintesc că, la constituirea Tratatului de la Varşovia, s-a afirmat că el este vremelnic, că se va desfiinţa odată cu desfiinţarea NATO. Noi avem ferma convingere că trebuie să ajungem la desfiinţarea tuturor blocurilor militare şi să realizăm o colaborare nouă, pe principiul egalităţii, o lume a păcii şi colaborării. In ce priveşte problemele Orientului Mijlociu am menţionat pe larg cum priveşte România această problemă şi cum a acţionat şi gindeşte ea să acţioneze în viitor. Nu ne-am propus şi nu ne propunem să jucăm rol de mediator în această problemă pentru că considerăm că organizaţiile internaţionale, în primul rind Organizaţia Naţiunilor Unite, constituie cel mai bun mijloc în această privinţă. Desigur, in acest cadru, ne vom aduce şi noi contribuţia. In al doilea rînd, ţările arabe, ele însele, ştiu să vorbească cel mai bine in numele lor. NAGIB ABDEL, HADI („Al Wattan“) : Se spune, domnule preşedinte, că dumneavoastră aţi juca un rol de mediator în vederea obţinerii unei păci juste şi trainice In Orientul Mijlociu. Aţi putea să ne prezentaţi cîteva elemente din care să rezulte stadiul unde s-a ajuns in urmă contactelor cu părţile interesate ? România are raporturi bune cu toate ţările arabe fără deosebire de regimuri sociale. In ce domenii ar putea fara dumneavoastră să acorde, in particular, ajutor ţărilor arabe şi în general tarilor lumii a treia 7 Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Repet că România nu şi-a propus şi nu îşi propune să joace rolul de mediator în problema Orientului Mijlociu. F.a acţionează, in limita posibilităţilor sale pentru a contribui la soluţionarea rapidă şi realizarea unei păci trainice şi juste, pe baza celor ce am menţionat anterior, într-adevăr, România întreţine relaţii bune cu aproape toate ţările arabe, încă nu avem relaţii diplomatice cu Arabia Saudită şi cu Emiratele Arabe. Am arătat însă că într-un timp nu prea îndepărtat, vom ajunge la stabilirea de relaţii şi cu aceste state. Cu multe ţări arabe avem o colaborare foarte largă, începînd, desigur, cu schimburile economice, cu cooperarea în producţie, cu asistenţa tehnică. România a construit stare în curs de execuţie o serie de întreprinderi foarte importante, intr-un mare număr de ţări arabe. Avem, de asemenea, o serie de societăţi mixte, lista ar fi prea mare pentru a enumera toate aceste întreprinderi realizate in ţările arabe cu contribuţia României. Lucrăm in domeniul petrolului in toate ţările care au petrol, contribuim cu specialişti, livrări de utilaje, asistenţă tehnică, la realizarea unor obiective printre care ar menţiona numai rafinăria de 6 milioane tone din Siria. în domeniul minier, de asemenea, există o serie de întreprinderi mixte şi unităţi de prelucrare în diferite, ţări : şi în Siria, şi in Egipt, şi în Maroc, şi in Sudan, şi în Algeria. Avem o colaborare largă cu Libia şi in domeniul petrolier, şi in realizarea unor societăţi mixte, în agricultură, in construcţii, în general cu toate ţările în curs de dezvoltare, — mă refer, de altfel la ţările africane —, avem o serie de societăţi mixte în domeniul minier, agricol. Unor ţări, România le-a acordat credite de citeva sute de mii de dolari. Un rol important are însă asistenţa tehnică. Citeva mii de specialişti români lucrează in ţările în curs de dezvoltare , în activităţi economice, in medicină, în invfilamniită, iar peste 8 000 de tineri din aceste ţări învaţă în Rorhahlai. Apreciez că in această privinţă există posibilităţi mari şi ele se vor mări în viitor. ABDUL NAMID AL-ATTAR (Daily News) : Avem trei întrebări. Dacă s-a cerut României medierea în problema Orientului Mijlociu şi dacă România, utilizînd poziţia sa neutră faţă de părţile aflate direct în conflict, ar putea să ajute la soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu 7 Dacă România este de acord cu maniera in care marile puteri acţionează pentru soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu 7 Care este după părerea dumneavoastră efectul destinderii în viaţa internaţională pentru celelalte state, în particular pentru statele din Orientul Mijlociu 7 Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Am menţionat că România nu a acţionat şi nu intenţionează să medieze în Orientul Mijlociu. In al doilea rind, nu avem deloc o poziţie de neutralitate şi nu suntem neutri în nici o problemă, deci nici în problema Orientului Mijlociu. Noi acţionăm ferm pentru realizarea unei păci juste şi trainice, care să asigure tuturor popoarelor independenţa şi suveranitatea, să le permită să se preocupe de dezvoltarea lor economico-socială independentă. In ce priveşte marile puteri, desigur, trebuie, ţinut seama că într-un fel acţionează Uniunea Sovietică, într-un alt mod acţionează Statele Unite. Noi considerăm că ele au unrol important în soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu. De altfel, Uniunea Sovietică şi S.U.A. sunt copreşedinţi ai Conferinţei de la Geneva. Dar — aşa cum am mai menţionat, — acordăm un mare rol Organizaţiei Naţiunilor Unite, altor state, precum şi opiniei publice internaţionale. Soluţionarea problemelor Orientului Mijlociu poate fi realizată cu o acţiune susţinută din partea multor state pe plan internaţional. In ce priveşte destinderea, desigur ea este rezultatul schimbărilor în raportul de forţe pe plan internaţional, al faptului că popoarele vor să lichideze vechea politică de dominaţie. Deci, accentuarea acestui curs înseamnă creşterea rolului popoarelor înviaţa internaţională, afirmarea principiilor egalităţii şi suveranităţii naţionale, în acest context, fără nici o îndoială că şi ţările din Orientul Mijlociu vor avea numai de cîştigat, puţind să-şi consolideze politica lor de dezvoltare economico-socială independentă, să asigure ridicarea nivelului de viaţă al popoarelor lor. AHMED NUREDIN („Agial") : S-au făcut afirmaţii, după vizita preşedintelui Ford în România, că ar exista o schimbare a poziţiei României în ce priveşte soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu, în particular față de Conferinţa de la Geneva. Care ar fi în rezumat părerea dumneavoastră in ce priveşte asigurarea unei păci trainice şi juste in Orientul Mijlociu 7 Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU , în ce priveşte vizita preşedintelui Ford în România, desigur, in cadrul ei au fost abordate probleme ale relaţiilor bilaterale precum şi un şir de probleme internaţionale. Este, de înţeles că, între acestea, problemele Orientului Mijlociu au ocupat un loc important. AŞ menţiona numai faptul că în timpul vizitei în România preşedintele Ford s-a întilnit, atit la venire cit şi la plecare, cu reprezentantul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei care se găseşte in România. „ Nu poate fi vorba de vreo schimbare în poziţia României. Am expus deja cum vedem noi rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este evident că nu poate fi vorba de pace în această zonă fără soluţionarea problemei palestiniene. Noi aşteptăm ca Statele Unite să ajungă la recunoaşterea publică a acestei necesităţi, — aşa cum au făcut şi alte state — şi astfel să se ajungă mai repede la o pace trainică şi justă în Orientul Mijlociu. MOHAMAD YOUNES („Al-Nahda“) : Din mai multe comentarii şi aprecieri din surse diplomatice faţă de politica României in raporturile sale, cu Estul şi Vestul se fac şi afirmaţii privind existenţa unor presiuni asupra politicii româneşti. Este adevărat că ar exista asemenea presiuni şi care ar fi poziţia ţărilor mici in această direcţie . Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Am vorbit mai înainte de principiile politicii internaţionale a României. Aceste principii se bucură astăzi de o aprobare aproape unanimă. Nu poate fi vorba ca cineva să exercite presiuni pentru schimbarea politicii României, pentru că această politică corespunde pe deplin principiilor socialiste, principiilor egalităţii intre naţiuni, respectului independenţei şi neamestecului in treburile interne ; această politică se elaborează in mod colectiv de poporul român, de organele alese de poporul român. ABDEL MACID AYOUB („Qatar News Agency“) : Aţi putea să ne dali anumite idei despre proiectul complexului petrochimic asupra căruia aţi căzut de acord in timpul vizitei in Kuweit . • Am vrea, de asemenea, să ne spuneţi opinia dumneavoastră despre poziţia realistă a statelor arabe pentru soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu, comparativ cu poziţia celeilalte părţi adverse, în particular in ce priveşte drepturile legitime ale poporului palestinian . Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Am menţionat că am ajuns la înţelegeri comune cu conducătorii Kuweitului privind realizarea unor obiective economice in cooperare. Am exemplificat, printre acestea, cu complexul petrochimic ce urmează să fie realizat în România. Desigur, fiind un proiect încă în discuţie, mi-ar fi greu să intru în detalii ; urmează ca specialiştii celor două părţi să detalieze şi să ajungă la înţelegeri corespunzătoare. Complexul se va baza pe o participare la realizarea lui atit a României cit şi a Kuweitului. în principiu, legislaţia românească prevede ca cel puţin 51 la sută din capital să fie românesc, atunci cînd obiectivul respectiv se realizează în România. Atunci cind se realiizează in altă ţară, noi considerăm că, de asemenea, cel puţin 51 la sută sau arut cit este prevăzut de legislaţia fiecărei ţări, trebuie să aparţină ţării respective, şi — pe această bază — să organizăm întreaga activitate pentru a asigura eficienţa economică maximă. In ce priveşte Orientul Mijlociu, apreciez în mod deosebit faptul că ţările arabe — mă refer în primul rînd la cele direct interesate — acţionează cu tot mai multă fermitate pentru a se ajunge cit mai rapid la o soluţie, în acest sens, am apreciat şi dezangajarea din Sinai şi Golan din 1974, cit şi ultima dezangajare militară dintre Egipt şi Israel din 1975. Apreciem, de asemenea, în mod pozitiv poziţia tot mai activă a O.E.P. în direcţia soluţionării problemei palestiniene, care să ducă la constituirea unui stat palestinian independent. Am declarat nu o dată că Israelul are o poziţie rigidă, care împiedică să se ajungă la soluţionarea problemelor. La Consiliul de Securitate, la ultima reuniune, am exprimat condamnarea noastră faţă de măsurile adoptate în Ierusalim şi, în alte teritorii ocupate, îndeosebi faţă de palestinieni. Am expus nu o dată Israelului poziţiile noastre, inclusiv în mod public — şi considerăm că Israelul trebuie să-şi revizuiască poziţiile şi să adopte o atitudine realistă. In acest sens, acordăm un mare rol Organizaţiei Naţiunilor Unite, activităţii altor state pe plan internaţional şi — repet — activităţii ţărilor arabe, Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Noi avem convingerea că se poate ajunge la realizarea păcii în Orientul Mijlociu, pe principiile la care m-am referit. NEZAR FAHMI SREH („Reuter“) : O întrebare care se leagă de construirea complexului chimic. Cum s-ar putea realiza acest obiectiv, plecind de la considerentul că el se realizează de o orinduire socialistă printr-o investiţie care este supusă profitului. Cum se realizează profittul ? A doua întrebare : doreşte România să cumpere petrol kuweitian 7 Dacă este adevărat, cam la ce nivel apreciaţi acest import de petrol . Cum se va efectua plata acestui petrol, în devize libere sau contraproduse ? Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : în ce priveşte complexul petrolier este vorba de participarea — cum am arătat — a două părţi. Fiecare, desigur, va rămîne şi proprietarul asupra părţii cu care vine la acest complex. Beneficiile vor fi repartizate în raport cu participarea la realizarea obiectivului. Dacă Kuweitul va participa, de exemplu, cu 49 la sută, atunci va lua in mod proporţional 49 la sută din beneficii. Am impresia că aveţi părerea că în socialism nu se acordă atenţie eficienţei economice şi beneficiului ; dimpotrivă, noi acordăm o mare atenţie, ne preocupăm ca orice activitate economică să fie cit mai eficientă, să aducă beneficii cit mai mari. Intre ţările unde există proprietatea particulară, şi noi, deosebirea este că la noi veniturile merg la stat, deci în beneficiul întregului popor, pe cînd la cealaltă parte beneficiile merg la cei ce participă la cooperare. Avem de pe acum în România unele societăţi mixte realizate cu firme din Statele Unite, din Anglia, R. F. Germania, Franţa — şi nu s-a ivit nici o contradicţie pentru că ele nu afectează nici orînduirea socialistă a României, nici cea capitalistă, din aceste ţări. In ce priveşte petrolul am discutat şi dorim să importăm petrol din Kuweit. De altfel, acest complex petrochimic se va baza pe prelucrarea petrolului kuweitian. Dar, in afară de aceasta, noi dorim să importăm petrol din Kuweit. în ce priveşte problemele metodelor de plată, ele se încadrează în relaţiile şi în politica pe care o duce fiecare ţară. FATH SHERIF (Agenţia M.E.N.) : Ați amintit puţin mai înainte, că statele lumii pot beneficia de pe urma politicii de destindere, în special dintre cele două mari puteri. Care ar putea să fie rolul statelor ce doresc să-şi asigure independenţa şi posibilitatea de a înlătura orice amestec în treburile interne ? Creşte rolul lor în acest sens ? Credeţi că continuarea politicii „de echilibru“ şi a politicii de destindere poate să aducă o soluţie pentru problemele internaţionale, cum ar fi Orientul Mijlociu sau securitatea europeană 7 Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Am menţionat mai înainte faptul că destinderea este un rezultat al schimbărilor revoluţionare care s-au produs pe arena mondială. Aceasta face ca destinderea să nu fie rezultatul numai al relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite. Desigur, relaţiile dintre cele două mari ţări — una socialistă, alta capitalistă — au o mare importanţă în viaţa internaţională , dar destinderea nu se reduce numai la aceasta. în lume sunt încă forţe puternice care joacă un rol tot mai important în viaţa internaţională. Sunt 156 de state şi — cum am menţionat — ţările mici şi mijlocii, ţările in curs de dezvoltare au un rol tot mai important in schimbările care au loc pe plan internaţional. Nici nu s-ar putea concepe o politică de destindere sau, mai clar, de egalitate intre popoare, de respect al independenţei fiecăruia, fără ca toate aceste stata să participe cu drepturi deplina la viaţa internaţională. Tocmai pornind de la rolul important pe care îl au popoarele, de la creşterea conştiinţei lor în viaţa internaţională, noi avem deplină încredere că omenirea se îndreaptă spre o politică de pace şi colaborare. Fără îndoială că accentuarea acestei politici pe plan internaţional va contribui la soluţionarea problemelor complexe — între care şi ale Orientului Mijlociu — prin participarea activă a tuturor statelor la viaţa internaţională. Noi avem ferma convingere că nici o problemă complexă — cum este subdezvoltarea, dezarmarea — nu poate fi solu KUWEIT ţionată decit cu participarea de drepturi egale a tuturor statelor, indiferent de mărimea lor. FOUZAT AL-EMADINI (Siria News Agency) : Domnule preşedinte, aţi vorbit mult despre raporturile romăno-palestiniene. Dacă s-ar putea să ne precizaţi in acest context rolul pe care îl am România în a determina Israelul să recunoască drepturile poporului arab palestinian. In situaţia de reticenţă a Israelului, care este părerea dumneavoastră despre viitorul raporturilor dintre România şi Israel, mai ales dacă avem in vedere că România este unica ţară socialistă care are relaţii cu Israelul 7 Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : România a pornit întotdeauna de la faptul că, atunci cînd se ivesc conflicte între unele state, să acţionăm nu pentru încordarea lor, ci pentru realizarea înţelegerii şi păcii. Aşa am procedat, de exemplu, în timpul războiului din Vietnam. Desigur, nimeni nu a rupt relaţiile cu Statele Unite, deşi România nu o dată a condamnat intervenţia S.U.A. în Vietnam. A ajutat activ poporul vietnamez în lupta sa împotriva intervenţiei. In acelaşi timp, am dezvoltat relaţiile şi cu Statele Unite. Şi aceasta a contribuit, într-o măsură, la sfirşitul acestui război. De la aceleaşi principii au acţionat şi în Orientul Mijlociu*. Noi considerăm războiul ca ceva vremelnic, — nu ca o stare permanentă — şi dorim ca această stare vremelnică să fie cit mnai scurtă. De aceea, menţinînd relaţiile diplomatice atit cu ţările arabe cit şi cu Israelul am acţionat în spiritul politicii principialite, socialiste, a României. Ar condamnat insă ocuparea de teritorii străine, arabe, am militat şi milităm pentru retragerea Israelului din aceste teritorii şi soluţionarea problemei palestiniene în sensul în care am vorbit. Cred că problema care sepune acum— şi o discutăm şi cu conducătorii sirieni — este ce să facem pentru a reaşiza mai repede pacea. Şi acest lucru il discutăm şi cu păleşti-» nienii , inclusiv astăzi am discutat cum să fecem ca poporul pa-, lestinian să-şi constituie mai raapid un stat independent. ■ -Pornind de aici, România -*■? cum am mai menţionat — va* acţiona ca şi pină acum, cu multă fermitate pentru a se ajunge la realizarea unei păci juste şi trainice în Orientul Mijlociu" ABDULLAH AL-GHANEM- ministrul electricităţii şi apelor . Mulţumim foarte mult domnului preşedinte pentru, cuvintele spuse aici, pentru frumoasa conferinţă de presă realizată. Permiteţi-noi să exprim încă o dată satisfacfiaşi mulţumirile noastre deosebite domnului preşedinte. Să-i mulţumim încă o o dată pentru prezenţa sa îin Kuweit şi la această conferinţă de presă de înaltă Uni-’ tă. •* Preşedintele NICOLAECEAUŞESCU : V-aş ruga, în incheiere, să transmiteţi cititorilor dumneavoastră, poporuluikuweitian, salutul meu şi cele* mai bune urări de bunăstare şi fericire. Desigur, aceste urări le adresez şi celorlalte ţări şi popoare arabe pe care le repre-, zentaţi. Şi urarea de a se reali-*» za cit mai repede pacea în această regiune. VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU cu reprezentanţii O.E.P. in Kuweit. „Románia libera" ......—. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România d in statul Kuweit Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a efectuat, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în Kuweit, în perioada 29—31 martie 1976, la invitaţia emirului statului Kuweit, şeicul Sabah Al-Salem Al-Sabah. Cu ocazia vizitei, preşedintele Republicii Socialiste România şi emirul statului Kuweit au avut convorbiri oficiale, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă. La aceste discuţii au luat parte membrii suitei oficiale care l-a însoţit pe preşedintele României, precum şi înalte personalităţi kuweitiene. în cursul discuţiilor, cei doi şefi de stat au trecut în revistă stadiul dezvoltării relaţiilor bilaterale dintre România şi Kuweit şi au luat notă cu profundă satisfacţie de progresele realizate în raporturile de prietenie şi colaborare ,dintre cele două ţări şi popoare. Ei au subliniat importanţa Acordului comercial şi a Acordului de cooperare economică şi tehnică încheiate între cele două ţări. Cei doi şefi de stat au analizat în profunzime aspectele concrete referitoare la consolidarea raporturilor bilaterale şi au scos în evidenţă posibilităţile existente privind dezvoltarea şi diversificarea acestora în viitor. Pornind de la dorinţa de lărgire a cadrului juridic pentru dezvoltarea continuă a raporturilor lor bilaterale, cele două părţi au procedat la semnarea unor acorduri de cooperare în următoarele domenii : cultural, ştiinţific, turismului, informaţiilor, transporturilor aeriene civile, poştelor şi telecomunicaţiilor. Cele două părţi şi-au exprimat dorinţa fermă de a intensifica negocierile dintre ele pentru a se ajunge cit mai curînd posibil la încheierea de noi acorduri de cooperare în domeniile : finanțe iar, al transporturilor internaţionale rutiere de mărfuri şi pasageri şi asistenţei juridice. Cele două părţi au convenit să elaboreze, cit mai curînd posibil, un studiu detaliat de fezabilitate cu privire la proiectul unui complex petrochimic în România, cu scopul de a coopera pentru realizarea acestui proiect, pe baza studiului menţionat. Părţile au convenit, de asemenea, să coopereze la pregătirea de personal kuweitian în domeniile petrolului, chimiei şi petrochimiei. Cele două părţi, conştiente de importanţa acordată creşterii rapide a relaţiilor românokuweitiene, au exprimat dorinţa de a promova şi încuraja contactele la toate nivelurile între cele două ţări şi popoare. Cei doi şefi de stat au procedat la un amplu şi util schimb de păreri cu privire la problemele internaţionale de interes comun. Ei şi-au exprimat convingerea că relaţiile între naţiuni trebuie să fie bazate pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, deplina egalitate în drepturi, respectul reciproc şi cooperare activă, care să conducă la garantarea şi consolidarea păcii şi securităţii în lume. Părţile au subliniat necesitatea respectării stricte de către toate statele a principiilor unanim recunoscute ale relaţiilor internaţionale. Cele două părţi au subliniat importanţa rolului pe care trebuie să-l joace Organizaţia Naţiunilor Unite în promovarea păcii, securităţii şi cooperării internaţionale şi au reiterat sprijinul lor ferm pentru toate eforturile care tind spre întărirea rolului acestei organizaţii internaţionale. Cei doi şefi de stat au scos în evidenţă rolul important pe care îl au ţările în curs de dezvoltare, ţările nealiniate la discutarea şi reglementarea problemelor internaţionale care confruntă în prezent omenirea. Cele două părţi au reafirmat hotărîrea lor de a continua să depună toate eforturile în vederea instaurării unei noi ordini economice internaţionale, mai echitabilă, menită să asigure o reală dezvoltare tuturor naţiunilor şi să conducă la reducerea decalajelor care separă în prezent ţările în curs de dezvoltare de ţările dezvoltate. Părţile au subliniat importanţa dreptului tuturor naţiunilor de a-şi exercita suveranitatea naţională asupra resurselor lor naturale. Cei doi şefi de stat au reafirmat necesitatea punerii în practică a principiilor înscrise în Carta drepturilor şi obligaţiilor economice ale statelor. în cursul acestor discuţii, o importanţă deosebită a fost acordată situaţiei din Orientul Mijlociu, care continuă să se deterioreze şi să pună în pericol pacea şi securitatea mondială. După ce au expus poziţia ţărilor lor în acest domeniu, cele două părţi au condamnat politica şi acţiunile represive ale autorităţilor israeliene împotriva poporului palestinian şi au reafirmat ferma lor convingere că retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate, precum şi restabilirea drepturilor naţionale legitime ale poporului arab palestinian constituie premisele realizării unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu. Cele două părţi au exprimat, în continuare, deplinul lor sprijin pentru lupta poporului palestinian şi au reafirmat dreptul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei ca singur reprezen- tant legitim al acesteia, de a participa la toate eforturile care se fac în scopul realizării unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu. Preşedintele Republicii Socialiste România a prezentat emirului Kuweitului situaţia actuală din Europa, după încheierea Conferinţei pentru securitate şi cooperare, precum şi modul în care sunt transpuse în viaţă prevederile Actului final al acestei conferinţe. Cei doi şefi de stat, pornind de la considerentul că pacea mondială este indivizibilă, au exprimat ideea că realizarea unui sistem real de securitate şi cooperare în Europa va avea o influenţă pozitivă asupra păcii şi securităţii în întreaga lume. » Cei doi şefi de stat au scos în evidenţă faptul că, pentru a se asigura pacea şi securitatea mondială, trebuie întreprinse măsuri concrete şi eficace care să conducă la realizarea dezarmării generale. Ei au salutat eforturile făcute în vederea creării de zone de pace şi libere de arme nucleare în diferite părţi ale lumii şi au exprimat sprijinul ţărilor lor faţă de aceste eforturi. Cele două părţi au scos în evidenţă cu multă satisfacţie semnificaţia vizitei preşedintelui Republicii Socialiste România în statul Kuweit, considerînd-o drept o contribuţie deosebit de importantă la consolidarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre cele doua ţări şi popoare. Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au exprimat proffunda lor mulţumire pentru primirea caldă şi ospitalitatea care le-au fost rezervate în timpul vizitei în Kuweit de către emir, guvernul şi poporul acestei ţări. Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a transmis o invitaţie cordială emirului statului Kuweit, şeicul Sabah Al-Salem Al-Sabah, de a efectua o vizită oficială, de prietenie, în Republica Socialistă România. Invitația a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmînd a fi stabilită ulterior, pe canale diplomatice. Orașul Kuweit, 31 martie 1978