România Liberă, octombrie 1976 (Anul 34, nr. 9933-9958)
1976-10-01 / nr. 9933
ANUL XXXIV Nr. 9933 e 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Vineri , 1 octombrie 1976 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut ieri o vizită de lucru in unităţi agricole de producţie şi de cercetare Secretarul general al partidului sa de conducere din ministere economice, şi specialişti, cu oameni ai muncii locului modul in care se înfăptuiesc sarcinile complexe ce revin agriculturii în actua le agenda politica a zilei de ieri s-a înscris vizita de lucru făcută în cursul dimineţii de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în unităţi agricole de producţie şi de cercetare, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, înscrisă în cadrul general al numeroaselor întîlniri ale secretarului general al partidului consacrate analizei la faţa locului a problemelor curente şi de perspectivă legate de îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XI-lea, vizita a prilejuit un dialog viu și concret cu oamenii muncii de pe ogoare, cu cercetători din institutele experimentale cu caracter agricol, cu cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din alte ministere economice. Semnificativ este faptul că, acum, cînd toate forţele satelor şi mijloacele mecanizate sunt concentrate la strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei şi efectuatul semănatului în perioada optimă, deci la hotarul a doi ani agricoli, secretarul general al partidului a considerat utilă examiPrimul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa — Giurgiu. După cum narea, la faţa locului, a modului cum se Înfăptuiesc sarcinile mari şi complexe ce revin agriculturii în actualul cincinal, ce trebuie făcut pentru rezolvarea unor probleme de interes major pe care le ridică activitatea din producţia agricolă. A fost o analiză cuprinzătoare, atît a rezultatelor obţinute cit şi a lipsurilor existente, de natură să conducă la stabilirea unor măsuri concrete, eficiente, în vederea îndeplinirii, în cele mai bune condiţii, a programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi de sporire a producţiei vegetale şi animale, a promovării unor tehnologii perfecţionate, a creării unui sistem complet de maşini agricole cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale şi în general, a dezvoltării şi modernizării agriculturii, se ştie, in ţara noastră. In vederea sporirii simţitoare a producţiei agricole se desfăşoară ample lucrări de Îmbunătăţiri funciare. Este suficient să arătăm că din cele cinci milioane de hectare cit reprezintă potenţialul irigabil al ţării, se va ajunge ca în 1980 suprafaţa amenajată să atingă circa trei milioane hectare. Statul a făcut eforturi mari pentru extinderea an de an a lucrărilor de hidroamelioraţii, ceea ce impune ca înfăptuirea la timp şi in bune condiţii a programului de amenajări pentru irigaţii să fie urmată şi de exploatarea raţională, eficientă, a sistemelor, astfel incit să se realizeze sporurile de producţie prevăzute, să se obţină în acelaşi an, cite două recolte pe acelaşi teren. Desigur că în această direcţie sarcini de mare importanţă revin cercetării ştiinţifice şi în primul rînd Institutului de la Băneasa — Giurgiu. Multiple probleme legate de irigaţii, desecări şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare au fost studiate de mai mulţi ani în cadrul secţiei de irigaţii din cadrul fostului institut de îmbunătăţiri funciare şi al staţiunii experimentale din Băneasa — Giurgiu, unităţi prin unificarea cărora s-a creat actualul institut. Deşi au fost obţinute unele rezultate în proiectarea sistemelor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că specialiştii din acest domeniu nu pot fi mulţumiţi cu ce s-a realizat pînă acum şi a criticat aspru institutul de cercetări pentru neajunsurile care s-au manifestat în sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face din cercetare un scop In sine. Revoluţia tehnică în agricultură — arăta secretarul general al partidului — trebuie să Înceapă cu revoluţia in concepţia oamenilor. în modernizarea agriculturii trebuie să pornim de la o concepţie nouă. Dînd dovadă de îndrăzneală şi imaginaţie, cercetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceasta nu vor putea fi obţinute rezultatele dorite. Referindu-se în mod direct la activitatea institutului de la Băneasa — Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea ca specialiştii de aici să abordeze problemele avind o concepţie clară cu privire la soluţiile de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de irigaţii şi drenaj, să scurteze perioadele de cercetare la maximum posibil, să extindă aria de activitate în toate sistemele din ţară. Pentru a da răspuns prompt cerinţelor practicii trebuie să se organizeze cercetări pe model în care să se examineze soluţiile, la scară redusă, verificîndu-se in mai multe variante şi care apoi să se aplice pe cîmp. Faptul că la Băneasa-Giurgiu, terenul prezintă diferenţe de nivel creează condiţii ca aceste experimentări să se poată verifica, cu rezultate bune, pe o scară mai largă. Odată încheiată această activitate, în timpul cel mai scurt, specialiştii institutului trebuie să-şi continue cercetările pe alte suprafeţe, contribuind în mod concret la organizarea şi amenajarea complexă a terenurilor aparţinînd diferitelor unităţi agricole, din diferite zone, să asigure generalizarea la nivelul întregii ţări a metodelor şi tehnologiilor moderne. In acest fel se va realiza în mod eficient integrarea activităţii de cercetare cu cea de producţie. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dispus reorganizarea radicală a activităţii institutului pe noi principii, pentru a corespunde cerinţelor pe care le ridică modernizarea continuă a agriculturii. Avind in vedere suprafeţele mari care urmează să fie are (Continuare in pag. a 3-a) Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje Băneasa—Giurgiu Activitatea ştiinţifică in faţa exigenţelor agriculturii moderne ;Vl2| *1,'*’* ■M';. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a l-a * Proiectarea la fata locului Ce arată experienţa Institutului de proiectări pentru secţii şi uzine de laminare Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 21 septembrie a.c. a găsit colectivul Institutului de proiectări pentru secţii şi uzine de laminare — IPROLAM — in plină activitate de pregătire a marelui volum de documentaţie de execuţie necesar numeroaselor obiective prevăzute a fi construite din acest cincinal în ramura prelucrării metalurgice. Această activitate amplă şi de mare complexitate pusă în slujba dezvoltării şi diversificării producţiei de metal a ţării a căpătat noi orientări şi dimensiuni prin indicaţiile preţioase date de secretarul general al partidului in cadrul amintitei consfătuiri. Iată pentru ce, în aceste zile, la IPROLAM întreaga muncă de proiectare are ca notă dominantă o amplă analiză a investiţiilor ce cad în sarcina institutului, de reevaluare autocritică a întregii activităţi de proiectare. După cum am aflat de la ing. VASILE VAZDAUŢEANU, directorul IPROLAM, analiza începută după Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 21 septembrie a.c. este îndreptată spre trei obiective principale : reducerea lucrărilor de construcţii în ansamblul investiţiilor, reanalizarea soluţiilor din studiile tehnico-economice şi ocuparea suprafeţelor libere la investiţiile existente. — Acţiunea a început imediat după Consfătuire — ne-a precizat interlocutorul nostru — prin formarea unor colective de proiectanţi în frunte, cu şefii de proiect, colective în componenţa cărora au intrat specialişti din toate domeniile. Ştiut fiind că 30 la sută din personalul nostru lucrează la filialele şi permanenţele pe care institutul le are în ţară, unde execută proiectarea la faţa locului, ponderea cea mai mare in noile colective formate o au tocmai aceşti proiectanţi. In sarcina colectivelor amintite intră inventarierea — împreună cu constructorul şi beneficiarul — a stadiilor lucrărilor începute şi elaborarea pe loc a noilor soluţii în vederea reducerii volumului de construcţii şi, in final, micşorarea consumului de materiale din categoria oţelului-beton, a cimentului, a lemnului etc. — In explicaţiile dv. aţi atins citeva aspecte de maximă însemnătate in perfecţionarea activităţii de proiectare. Vă rugăm, să vă referiţi mai in amănunt la experienţa dobindită pe linia activităţii de proiectare la faţa locului. — Institutul nostru şi-a creat de mai mult timp colective de proiectare pe marile platforme siderurgice ale ţării, într-o serie de combinate şi uzine. Avem astfel, patru filiale — la Galaţi, Tîrgovişte şi Reşiţa, iar de curînd şi la Călăraşi — şi trei permanenţe la Hunedoara, Cimpia Turzii şi Roman. Experienţa acestor colective, care lucrează direct in mijlocul constructorilor şi al beneficiarilor, a demonstrat eficienţa metodei de proiectare la faţa locului, arătînd că niciodată soluţiile date in institut nu pot fi atît de bune ca acelea elaborate direct pe şantier. Iată pentru ce ne-am propus ca şi în acest domeniu să perfecţionăm in continuare activitatea filialelor şi permanenţelor pe care le avem în ţară, sporindu-le eficienţa şi operativitatea. — In dorinţa de a îmbunătăţi activitatea de proiectare la faţa locului, aveţi desigur in vedere şi dezvoltarea legăturilor cu constructorul şi beneficiarul. Cum se înscrie acest aspect in contextul analizelor întreprinse de institut în urma concluziilor desprinse de la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. ? — Fără îndoială că acest aspect primează. De un real ajutor au fost şi sunt în continuare, in această perioadă, propunerile stabilite la faţa locului împreună cu specialiştii beneficiarului şi ai întreprinderilor de construcţii şi montaj, prin a căror experienţă am găsit cele mai eficiente soluţii. — Puteţi exemplifica printr-un caz recent ? — Desigur. Mă voi referi, in acest sens, la modificarea proiectelor pentru execuţia gospodăriei de apă de la un nou laminor pe platforma siderurgică de la Galaţi. In acest caz — unul din multe altele asemănătoare — conlucrarea proiectanţilor noştri cu specialiştii constructorului (întreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi) s-a soldat cu reducerea unui important volum de materiale (210 tone oţel-beton, 600 tone ciment, 76 piloţi de beton armat etc.). în continuare, specialiştii Institutului de proiectări pentru secţii şi uzine de laminare ne-au informat despre rezultatele dobindite în aceste zile prin reanalizarea soluţiilor adoptate in S.T.E.-urile elaborate în anul 1976, atit în vederea reducerii volumelor de construcţii, cit şi pentru mărirea gradului de ocupare a suprafeţelor din halele construite sau în curs de proiectare. Analiza are la bază reconsiderarea fluxurilor tehnologice, componenţa şi deservirile laminoarelor şi secţiilor de prelucrări metalurgice, astfel incit dimensionarea lucrărilor de construcţii să se facă strict legat de necesităţile tehnologice şi de exploatare raţională, fără exagerări de spaţii şi dotări nejustificate. Cu ocazia acestor analize s-a constatat, astfel, necesitatea ca unele utilaje — de exemplu, podurile rulante, maşinile de ridicat şi transportat — să fie reproiectate pentru a se încadra în înălţimile halelor. Prin astfel de reproiectări, tehnologii, energeticienii, constructorii şi proiectanţii de deservici şi plan general, sunt antrenaţi într-o muncă susţinută pentru a găsi soluţii de încadrare în reducerile indicate in ce priveşte consumul de metal, ciment şi de ocupare a suprafeţelor. Deoarece aceste acţiuni nu trebuie să oprească lucrările în curs de execuţie sau de proiectare, prin colectivele formate, o serie de proiecte se modifică direct la faţa locului pe şantiere, iar cele în curs de elaborare se proiectează pe noi soluţii economice. Tudor Gheorghiu Tovarăşului HUA KUO FEN Prim-vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, adresăm Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a reprezentanţilor populari şi Consiliului de Stat ale Republicii Populare Chineze, comuniştilor şi întregului popor chinez, călduroase felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia celei de-a XXVII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, încununare strălucită a îndelungatei lupte revoluţionare desfăşurate de eroicul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, împotriva exploatării şi asupririi, a dominaţiei imperialiste, pentru eliberare naţională şi socială, marea victorie a revoluţiei chineze şi proclamarea Republicii Populare Chineze reprezintă un eveniment de însemnătate istorică care a deschis o nouă eră in viaţa şi destinele Chinei, a influenţat puternic raportul mondial de forţe în favoarea socialismului şi păcii, a exercitat o inmurire deosebită asupra luptei popoarelor pentru scuturarea jugului colonial şi a dominaţiei străine, pentru dezvoltarea independentă pe calea progresului economic şi social. In anii puterii populare, harnicul şi talentatul popor chinez, continuind şi dezvoltînd glorioasele sale tradiţii revoluţionare, muncind cu abnegaţie şi dirzenie, a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, a preşedintelui Mao Tzedun, succese remarcabile în făurirea noii societăţi, în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, in ridicarea nivelului de trai, transformindu-şi patria intr-un stat socialist puternic şi înfloritor care joacă un rol de seamă în viaţa internaţională. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile şi realizările dobindite de poporul frate chinez şi îi urează ca, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a Comitetului Central, să obţină noi şi tot mai mari izbînzi in opera de dezvoltare continuă, in toate domeniile, a Republicii Populare Chineze. Avem convingerea fermă că solidaritatea militantă, legăturile prieteneşti şi colaborarea rodnică dintre partidele, ţările şi popoarele noastre se vor întări şi dezvolta continuu, în interesul construcţiei socialiste in cele două ţări, al cauzei luptei împotriva imperialismului, pentru triumful păcii, libertăţii, independenţei naţionale şi socialismului în lumea întreagă. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MANESCU prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România