România Liberă, octombrie 1976 (Anul 34, nr. 9933-9958)

1976-10-01 / nr. 9933

ANUL XXXIV Nr. 9933 e 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Vineri , 1 octombrie 1976 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut ieri o vizită de lucru in unităţi agricole de producţie şi de cercetare Secretarul general al partidului s­a de conducere din ministere economice, şi specialişti, cu oameni ai muncii locului modul in care se înfăptuiesc sarcinile complexe ce revin agri­culturii în actua­ le agenda politica a zilei de ieri s-a înscris vizita de lucru făcută în cursul dimineţii de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în unităţi agricole de producţie şi de cercetare, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, înscrisă în cadrul gene­ral al numeroaselor întîlniri ale secretarului general al partidului consacrate analizei la faţa locului a probleme­lor curente şi de perspectivă le­gate de îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XI-lea, vizita a prilejuit un dialog viu și concret cu oamenii muncii de pe ogoare, cu cercetători din insti­tutele experimentale cu caracter agricol, cu cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din alte ministere economice. Semnifica­tiv este faptul că, acum, cînd toate forţele satelor şi mijloa­cele mecanizate sunt concentrate la strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei şi efectuatul semănatului în perioada optimă, deci la hotarul a doi ani agri­coli, secretarul general al parti­dului a considerat utilă exami­Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa — Giurgiu. După cum narea, la faţa locului, a modu­lui cum se Înfăptuiesc sarcinile mari şi complexe ce revin agri­culturii în actualul cincinal, ce trebuie făcut pentru rezolvarea unor probleme de interes ma­jor pe care le ridică activita­tea din producţia agricolă. A fost o analiză cuprinzătoare, atît a rezultatelor obţinute cit şi a lipsurilor existente, de natură să conducă la stabilirea unor măsuri concrete, eficiente, în ve­derea îndeplinirii, în cele mai bune condiţii, a programelor na­ţionale de îmbunătăţiri funci­are şi de sporire a producţiei vegetale şi animale, a promovării unor tehnologii perfecţionate, a creării unui sistem complet de maşini­ agricole cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale şi în general, a dezvoltării şi mo­dernizării agriculturii, se ştie, in ţara noastră. In ve­derea sporirii simţitoare a pro­ducţiei agricole se desfăşoară ample lucrări de Îmbunătăţiri funciare. Este suficient să ară­tăm că din cele cinci milioane de hectare cit reprezintă poten­ţialul irigabil al ţării, se va ajunge ca în 1980 suprafaţa a­menajată să atingă circa trei milioane hectare. Statul a făcut eforturi mari pentru extinderea an de an a lucrărilor de hidro­amelioraţii, ceea ce impune ca înfăptuirea la timp şi in bune condiţii a programului de ame­najări pentru irigaţii să fie ur­mată şi de exploatarea raţio­nală, eficientă, a sistemelor, ast­fel incit să se realizeze sporu­rile de producţie prevăzute, să se obţină în acelaşi an, cite două recolte pe acelaşi teren. Desigur că în această direc­ţie sarcini de mare importanţă revin cercetării ştiinţifice şi în primul rînd Institutului de la Băneasa — Giurgiu. Multiple probleme legate de irigaţii, de­secări şi alte lucrări de îmbu­nătăţiri funciare au fost stu­diate de mai mulţi ani în ca­drul secţiei de irigaţii din ca­drul fostului institut de îmbu­nătăţiri funciare şi al staţiunii experimentale din Băneasa — Giurgiu, unităţi prin unificarea cărora s-a creat actualul insti­tut. Deşi au fost obţinute unele rezultate în proiectarea sisteme­lor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că specialiştii din a­­cest domeniu nu pot fi mulţu­miţi cu ce s-a realizat pînă acum şi a criticat aspru institutul de cercetări pentru neajunsurile care s-au manifestat în sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face din cercetare un scop In sine. Revoluţia teh­nică în agricultură — arăta se­cretarul general al partidului — trebuie să Înceapă cu revoluţia in concepţia oamenilor. în mo­dernizarea agriculturii trebuie să pornim de la o concepţie nouă. Dînd dovadă de îndrăz­neală şi imaginaţie, cercetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceasta nu vor putea fi obţinute rezultatele dorite. Referindu-se în mod direct la activitatea institutului de la Băneasa — Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea ca specialiştii de aici să abordeze problemele a­­vind o concepţie clară cu privire la soluţiile de proiectare, exe­cuţie şi exploatare a sistemelor de irigaţii şi drenaj, să scurteze perioadele de cercetare la maxi­mum posibil, să extindă aria de activitate în toate sistemele din ţară. Pentru a da răspuns prompt cerinţelor practicii trebuie să se organizeze cercetări pe model în care să se examineze soluţiile, la scară redusă, verificîndu-se in mai multe variante şi care a­­poi să se aplice pe cîmp. Faptul că la Băneasa-Giurgiu, terenul prezintă diferenţe de nivel cre­ează condiţii ca aceste experi­mentări să se poată verifica, cu rezultate bune, pe o scară mai largă. Odată încheiată această activitate, în timpul cel mai scurt, specialiştii institutului tre­buie să-şi­ continue cercetările pe alte suprafeţe, contribuind în mod concret la organizarea şi amenajarea complexă a terenu­rilor aparţinînd diferitelor uni­tăţi agricole, din diferite zone, să asigure generalizarea la nive­lul întregii ţări a metodelor şi tehnologiilor moderne. In acest fel se va realiza în mod eficient integrarea activităţii de cerceta­re cu cea de producţie. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dispus reorganizarea radicală a activităţii institutului pe noi principii, pentru a corespunde cerinţelor pe care le ridică mo­dernizarea continuă a agricultu­rii. Avind in vedere suprafeţele mari care urmează să fie are­ (Continuare in pag. a 3-a) Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje Băneasa—Giurgiu Activitatea ştiinţifică in faţa exigenţelor agriculturii moderne ;Vl2| *1,'*’* ■M';. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a l-a * Proiectarea la fata locului Ce arată experienţa Institutului de proiectări pentru secţii şi uzine de laminare Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 21 septem­brie a.c. a găsit colectivul Insti­tutului de proiectări pentru sec­ţii şi uzine de laminare — IPROLAM — in plină activitate de pregătire a marelui volum de documentaţie de execuţie nece­sar numeroaselor obiective pre­văzute a fi construite din acest cincinal în ramura prelucrării metalurgice. Această activitate amplă şi de mar­e complexitate pusă în slujba dezvoltării şi di­versificării producţiei de me­tal a ţării a căpătat noi orien­tări şi dimensiuni prin indica­ţiile preţioase date de secreta­rul general al partidului in ca­drul amintitei consfătuiri. Iată pentru ce, în aceste zile, la IPROLAM întreaga muncă de proiectare are ca notă domi­nantă o amplă analiză a inves­tiţiilor ce cad în sarcina institu­tului, de reevaluare autocritică a întregii activităţi de proiectare. După cum am aflat de­ la ing. VASILE VAZDAUŢEANU, di­rectorul IPROLAM, analiza în­cepută după Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 21 septembrie a.c. este îndrep­tată spre trei obiective princi­pale : reducerea lucrărilor de construcţii în ansamblul investi­ţiilor, reanalizarea soluţiilor din studiile tehnico-economice şi ocuparea suprafeţelor libere la investiţiile existente. — Acţiunea a început ime­diat după Consfătuire — ne-a precizat interlocutorul nostru — prin formarea unor colective de proiectanţi în frunte, cu şefii de proiect, colective în componenţa cărora au intrat specialişti din toate domeniile. Ştiut fiind că 30 la sută din personalul nos­tru lucrează la filialele şi per­manenţele­ pe care institutul le are în ţară, unde execută pro­iectarea la faţa locului, ponde­rea cea mai mare in noile co­lective formate o au tocmai a­­ceşti proiectanţi. In sarcina co­lectivelor amintite intră inven­tarierea — împreună cu con­structorul şi beneficiarul — a stadiilor lucrărilor începute şi elaborarea pe loc a noilor solu­ţii în vederea reducerii volumu­lui de construcţii şi, in final, micşorarea consumului de ma­teriale din categoria oţelului-be­­ton, a cimentului, a lemnului etc. — In explicaţiile dv. aţi atins citeva aspecte de maximă în­semnătate in perfecţionarea ac­tivităţii de proiectare. Vă ru­găm, să vă referiţi mai in amă­nunt la experienţa dobindită pe linia activităţii de proiectare la faţa locului. — Institutul nostru şi-a creat de mai mult timp colective de proiectare pe marile platforme siderurgice ale ţării, într-o serie de combinate şi uzine. Avem astfel, patru filiale — la Galaţi, Tîrgovişte şi Reşiţa, iar de cu­­rînd şi la Călăraşi — şi trei permanenţe la Hunedoara, Cim­pia Turzii şi Roman. Experienţa acestor colective, care lucrează direct in mijlocul constructori­lor şi al beneficiarilor, a de­monstrat eficienţa metodei de proiectare la faţa locului, ară­­tînd că niciodată soluţiile date in institut nu pot fi atît de bune ca acelea elaborate direct pe şantier. Iată pentru ce ne-am propus ca şi în acest domeniu să perfecţionăm in continuare activitatea filialelor şi perma­nenţelor pe care le avem în ţară, sporindu-le eficienţa şi operativitatea. — In dorinţa de a îmbunătăţi activitatea de proiectare la faţa locului,­­ aveţi desigur in vedere şi dezvoltarea legăturilor cu constructorul şi beneficiarul. Cum se înscrie acest aspect in contextul analizelor întreprinse de institut în urma concluziilor desprinse de la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. ? — Fără îndoială că acest as­pect primează. De un real aju­tor au fost şi sunt în continuare, in această perioadă, propunerile stabilite la faţa locului împre­ună cu specialiştii beneficiaru­lui şi ai întreprinderilor de con­strucţii şi montaj, prin a căror experienţă am găsit cele mai eficiente soluţii. — Puteţi exemplifica printr-un caz recent ? — Desigur. Mă voi referi, in acest sens, la modificarea pro­iectelor pentru execuţia gospo­dăriei de apă de la un nou la­minor pe platforma siderurgică de la Galaţi. In acest caz — unul din multe altele asemănă­toare — conlucrarea proiectan­ţilor noştri cu specialiştii con­structorului (întreprinderea de construcţii şi montaje siderur­gice Galaţi) s-a soldat cu redu­cerea unui important volum de materiale (210 tone oţel-beton, 600 tone ciment, 76 piloţi de beton armat etc.). în continuare, specialiştii In­stitutului­ de proiectări pentru secţii şi uzine de laminare ne-au informat despre rezulta­tele dobindite în aceste zile prin reanalizarea soluţiilor adoptate in S.T.E.-urile elaborate în anul 1976, atit în vederea reducerii volumelor de construcţii, cit şi pentru mărirea gradului de ocupare a suprafeţelor din ha­lele construite sau în curs de proiectare. Analiza are la bază reconsiderarea fluxurilor tehno­logice, componenţa şi deservirile laminoarelor şi secţiilor de pre­lucrări metalurgice, astfel incit dimensionarea lucrărilor de con­strucţii să se facă strict legat de necesităţile tehnologice şi de exploatare raţională, fără exa­gerări de spaţii şi dotări nejus­tificate. Cu ocazia acestor ana­lize s-a constatat, astfel, necesi­tatea ca unele utilaje — de exemplu, podurile rulante, ma­şinile de ridicat şi transportat — să fie reproiectate pentru a se încadra în înălţimile halelor. Prin astfel de reproiectări, teh­nologii, energeticienii, construc­torii şi proiectanţii de deservici­­ şi plan general, sunt antrenaţi într-o muncă susţinută pentru a găsi soluţii de încadrare în reducerile indicate in ce pri­veşte consumul de metal, ci­ment şi de ocupare a suprafeţe­lor. Deoarece aceste acţiuni nu trebuie să oprească lucrările în curs de execuţie sau de proiec­tare, prin colectivele formate, o serie de proiecte se modifică direct la faţa locului pe şanti­ere, iar cele în curs de elabo­rare se proiectează pe noi so­luţii economice. Tudor Gheorghiu Tovarăşului HUA KUO FEN Prim-vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Socialiste Româ­nia, al poporului român şi al nostru personal, adresăm Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a reprezentanţilor populari şi Consiliului de Stat ale Republicii Populare Chineze, comuniştilor şi întregului popor chinez, călduroase felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia celei de-a XXVII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, încununare strălucită a îndelungatei lupte revoluţionare des­făşurate de eroicul popor chinez, sub conducerea Partidului Co­munist Chinez, împotriva exploatării şi asupririi, a dominaţiei im­perialiste, pentru eliberare naţională şi socială, marea victorie a revoluţiei chineze şi proclamarea Republicii Populare Chineze re­prezintă un eveniment de însemnătate istorică care a deschis o nouă eră in viaţa şi destinele Chinei, a influenţat puternic raportul mondial de forţe în favoarea socialismului şi păcii, a exercitat o inm­urire deosebită asupra luptei popoarelor pentru scuturarea ju­gului colonial şi a dominaţiei străine, pentru dezvoltarea indepen­dentă pe calea progresului economic şi social. In anii puterii populare, harnicul şi talentatul popor chinez, continuind şi dezvoltînd glorioasele sale tradiţii revoluţionare, mun­cind cu abnegaţie şi dirzenie, a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, a preşedintelui Mao Tzedun, succese remarcabile în făurirea noii societăţi, în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, in ridicarea nivelului de trai, transformindu-şi patria intr-un stat socialist puternic şi înfloritor care joacă un rol de seamă în viaţa internaţională. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile şi realizările dobindite de poporul frate chinez şi îi urează ca, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a Comitetului Central, să obţină noi şi tot mai mari izbînzi in opera de dezvoltare continuă, in toate domeniile, a Republicii Populare Chineze. Avem convingerea fermă că solidaritatea militantă, legăturile prie­teneşti şi colaborarea rodnică dintre partidele, ţările şi popoarele noastre se vor întări şi dezvolta continuu, în interesul construcţiei socialiste in cele două ţări, al cauzei luptei împotriva imperialis­mului, pentru triumful păcii, libertăţii, independenţei naţionale şi socialismului în lumea întreagă. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MANESCU prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România

Next