România Liberă, noiembrie 1976 (Anul 34, nr. 9959-9984)

1976-11-01 / nr. 9959

ANUL XXXIV Nr. 9959­­ 6 pagini 30 bani Sir .. - Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Luni 1 noiembrie 1976 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PARTICIPAT IERI ÎN JUDEŢUL OLT LA SĂRBĂTORIREA ZILEI RECOLTEI .,Rezultatele pe care le-am obţinut in acest an in agricultură atestă cu putere realismul preve­derilor hotâririlor Congresului al Xl-lea, ale planului cincinal actual. Ele demonstrează câ dispunem de tot ce este necesar pentru a realiza şi in agricultură, cu succes, tot ceea ce ne-am propus, pentru a obţine o sporire mult mai mare a producţiei agricole şi pen­tru a asigura, pe această bază, creşterea veniturilor ţârânimii, îmbunătăţirea condiţiunilor de aprovizionare, ridicarea bună­stării întregului nostru popor11 (Din cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la marea adunare populară de la Slatina) Ziua recoltei, omagiu adus celor ce muncesc pe ogoare şi rodni­ciei pămîntului românesc, a devenit o sărbătoare tradiţională a po­porului nostru. Prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, la această sărbătoare, a cărei principală manifestare s-a desfăşurat de data aceasta în judeţul Olt, i-a conferit o impor­tanţă deosebită, a evidenţiat preţuirea pe care partidul şi statul nos­tru, întregul popor, o acordă activităţii pline de abnegaţie a ţărăni­mii, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, strădaniilor lor de a obţine producţii tot mai bogate, de a-şi aduce o contribuţie cres­­cîndă la înflorirea patriei socialiste, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Io­­niţă, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Nicolae Giosan, Constantin Dăs­­călescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, minis-, trul agriculturii şi industriei alimentare. Semnificativ este faptul că ac­tuala ediţie a Zilei recoltei a constituit un moment de bi­lanţ al activităţii desfăşu­rate în agricultură în primul an al actualului cincinal. Rezul­tatele, după cum se ştie, sunt in ceea ce priveşte producţia, cele mai bune din istoria­ României, in ciuda faptului că nu în toate perioadele anului agricol au fost condiţii­­ meteorologice favora­bile. In lupta pentru înfăptuirea obiectivelor Congresului al XI- lea al partidului în ceea ce priveşte modernizarea agricultu­rii şi creşterea eficienţei acestei ramuri a economiei naţionale, judeţul Olt se situează pe un foc fruntaş, recoltele obţinute in această toamnă fiind mărturie a muncii neobosite desfăşurate în decursul unui an. Locuitorii acestui judeţ au ţinut, ieri, să-şi exprime dragostea şi recunoş­tinţa fierbinte faţă de partid, faţă de secretarul său general, pentru sprijinul pe care l-­au primit zi de zi în scopul dezvol­tării agriculturii, pentru tot ce s-a întreprins şi se întreprinde spre binele şi fericirea ţărăni­mii, a întregului nostru popor. In clipele de mare încordare din această toamnă cind vremea s-a înrăutăţit brusc şi punea în pe­ricol bogata recoltă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat în mijlocul celor ce muncesc pe (Continuare in pag. a 2-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor din Slatina şi din judeţul Olt, un salut căl­duros şi cele mai bune urări din par­tea Comitetului Central al partidului, a­ Consiliului de Stat­­şi guvernului, pre­cum şi a mea însumi. (Aplauze puter­nice , urale. Se scandează : „Ceauşescu şi poporul“). Această mare adunare populară din Slatina este consacrată sărbătoririi „Zi­lei recoltei“, din patria noastră. Iată de ce doresc ca, de aici, să adresez tuturor oamenilor muncii, întregului nostru popor, ţărănimii cooperatiste şi tuturor lucrătorilor din agricultură cele mai cal­de felicitări şi urări de succes în în­treaga lor activitate. (Aplauze puter­nice , urale prelungite). Sărbătorirea „Zilei recoltei“ în acest an coincide cu primul an al celui de-al şaselea cincinal, al cincinalului 1976— 1980. Putem deci face şi o apreciere asupra felului cum am trecut la reali­zarea istoricelor hotărâri ale Congresu­lui al XI-lea în agricultură,­­ca­ şi în­­ toate celelalte domenii de activitate. (Urale ; aplauze puternice). .Aţi auzit ceea ce au spus aici tova-­­ răşii care au vorbit despre rezultatele­­ obţinute în acest an în creşterea pro­ducţiei agricole. Pe ţară obţinem cea mai­­ mare producţie de cereale din istoria României. Am obţinut o creştere­ simţi­toare a producţiei şi la celelalte culturi, inclusiv în zootehnie. Putem aprecia deci că am început in bune condiţiuni acti­vitatea pentru realizarea noului cinci­nal.­ In judeţul Olt­ s-a obţinut, de ase­menea, o producţie-record. Aţi ascultat v­orbindu-se aici despre rezultatele ob­ţinute de unele cooperative de produc­ţie, de unele întreprinderi de stat — rezultate care depăşesc cu mult media a ceea ce s-a realizat pe judeţ sau a ceea ce se realizează pe întreaga ţară în acest an.­De altfel, cu prilejul vizio­nării expoziţiei agricole din judeţ am putut constata cu multă satisfacţie că numeroase­ cooperative şi întreprinderi agricole de stat din județul­­ dumnea­voastră au rezultate­ deosebit de bune. Toate acestea, demonstrează cu putere justețea politicii partidului nostru de a pune un accent deosebit pe dezvoltarea agriculturii, ca una din ramurile hotă­­rîtoare, de bază, ale dezvoltării socialis­te a patriei noastrel (Aplauze puternice, prelungite , urale). Aceste rezultate pe care le-aţi obţinut în judeţul" Olt­. ca "Şi realizările pe care le-au dobîndit ţărănimea cooperatistă şi oamenii muncii din agricultură în în­treaga ţară, demonstrează cu putere superioritatea agriculturii noastre coo­peratiste şi de stat, a agriculturii socia­liste, care creează condiţiile cele mai bune pentru a putea folosi cu­ rezultate bune mijloacele de mecanizare, chi­mice, seminţele şi ştiinţa agricolă, pen­tru a obţine o creştere rapidă a produc­ţiei agricole. (Aplauze puternice ; se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Rezultatele pe care le-am obţinut în­­ acest an în agricultură atestă cu putere realismul prevederilor hotărîrilor Con­gresului al XI-lea, ale planului cincinal actual. Ele demonstrează că dispunem de tot ce este necesar pentru a realiza şi în agricultură, cu­ succes, tot ceea ce ne-am propus, pentru a obţine o spo­rire mult mai mare a producţiei agri­cole şi pentru a asigura, pe această ba­ză, creşterea veniturilor ţărănimii, îm­bunătăţirea condiţiunilor de aprovizio­nare, ridicarea bunăstării întregului nostru popor. (Aplauze puternice , ura­le. Se scandează „Ceauşescu şi poporul“). Este însă evident că aceste rezultate sunt nemijlocit legate de eforturile mari pe care statul nostru socialist şi între­gul popor le fac în vederea dezvoltării agriculturii, în această privinţă voi menţiona faptul că în actualul cincinal va trebui să realizăm irigarea a încă unui milion de hectare, ajungînd la cir­ca 3 milioane de hectare irigate. Va creşte cantitatea de îngrăşăminte, vom mecaniza, în linii, generale, toate lucră­rile agricole, creînd astfel condiții pen­(Continuare in pag. a 3-a) Harta fenomenelor meteorologice probabil*. Amârrunte tn pagina a S-a O PERIOADA HOTÂRÎTOARE PE ŞANTIERE In domeniul investiţiilor, pînă la sfîrşitul anului trebuie acţionat cu hotarire pentru realizarea integrală a planului şi punerea în funcţiune la termen a noilor construcţii Desigur, la ora­ actuală nu dis-­­ punem încă de rezultatele glo­bale ale activităţii de investiţii după trecerea a 10 luni din a­­cest an. Informaţiile primite la redacţie, estimările făcute de factorii răspunzători din acest domeniu, conduc însă la conclu­zia că şi în luna octombrie munca pe şantiere a continuat intr-un ritm intens, depunîndu­­se eforturi susţinute pentru ca planul de investiţii — care pre­vede intrarea în funcţiune in acest an a peste 350 de capacităţi de producţie mai importante, in­dustriale şi agrozootehnice — să poată fi realizat in condiţii op­time. Dacă am încerca să definim succint principalele direcţii în care s-a acţionat in luna care s-a încheiat, ar trebui să re­marcăm în primul rînd preocu­parea existentă pe majoritatea şantierelor de a pregăti frontul de lucru pentru iarnă, element determinant al unor rezultate bune in lunile care au mai ră­mas din acest an. Aşa de exem­plu pe şantierul întreprinderii textile din Pucioasa unde exis­tau intirzieri datorate neasigu­­rării la timp a documentaţiei constructorii au luat măsuri pentru închiderea halelor la ţe­­sătorie şi filatură astfel incit să se poată lucra cu maximum de randament in perioada ce ur­mează. La noul obiectiv indus­trial din Odorheiul Secuiesc ca şi pe şantierul viitoarei turnă­torii de la Vlăhiţa s-a acţionat intens pentru închiderea ultime­lor suprafeţe construite, pentru finalizarea lucrărilor de încăl­zire astfel incit şi pe timp frigu­ros activităţile să se poată des­făşura fără întrerupere. In paralel cu aceasta, la toate obiectivele s-au desfăşurat şi se desfăşoară acţiuni intense ale proiectanţilor, beneficiarilor, constructorilor, pentru diminua­rea consumurilor de materiale, pentru realizarea noilor capaci­tăţi de producţie cu cheltuieli cit mai reduse. Această preocupare — despre care ne propunem să ne ocupăm mai amănunţit in­tr-un viitor articol — s-a soldat pină acum cu importante econo­mii,­­ semnificativ fiind faptul că numai intr-un judeţ, Bistriţa- Năsăud, s-au găsit într-o perioa­dă scurtă de timp, soluţii care se materializează intr-o diminuare a cheltuielilor de investiţii cu peste 50 milioane lei iar la patru mari lucrări de construcţii in­dustriale colaborarea dintre In­stitutul de proiectări căi ferate din Capitală şi beneficiari s-a soldat cu economisirea a cca. 320 tone de oţel şi 1 500 tone ciment. Se constată pe majoritatea şantierelor o mai puternică mobilizare a forţei de muncă, o grijă mai mare pentru folosirea la maximum a timpului de lu­cru şi a utilajelor de înaltă pro­ductivitate pentru a se profita din plin de condiţiile meteoro­logice incă bune din aceste zile. Astfel, la Gheorghieni, la între­prinderea de piese turnate pen­tru maşini unelte, in ultimele zile peste 200 de oameni şi-au­­ concentrat eforturile la executa­rea ultimelor fundaţii, s-a trecut­­ pentru evitarea pierderilor de timp cu transportul , la tur­narea pe şantier, lingă fundaţii, a stilpilor, s-au alcătuit echipe complexe care să lucreze acolo unde este posibil în două schim­buri, s-au definitivat soluţiile de încălzire, asigurindu-se agentul termic de la Filatura de in şi cinepă din vecinătate. La noile capacităţi pe care le execută întreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice din Galaţi coeficientul de schimburi la uti­lajele de mare productivitate — excavatoare, buldozere, cilindri compresori, macarale, etc. — a crescut sensibil, de la 1,5—1,6 la peste 2, adică practic toate lu­crează în două schimburi iar o parte şi noaptea. Şi la fabrica de preparare a betoanelor se lu­crează din plin in două schim­buri, fiind asigurate condiţii pentru introducerea şi a celui de al treilea schimb. Pe şantierul Filaturii de bumbac din Huşi unde în primele 8 luni ale anu­lui se realizase mai puţin de o treime din planul anual, se lu­crează cu efective sporite de be­­tonişti, zidari, mozaicari, lăcă­tuşi, fapt care a permis ca în ul­timele două luni să se obţină o dublare a volumului zilnic de lucrări, creîndu-se condiţii de recuperare integrală a restanţe­lor pină la sfîrşitul anului. Pen­tru a da cit mai curînd în folo­sinţă noua capacitate, beneficia­rul şi-a organizat deja, la rîn­­dul lui, echipa de montori, care să asigure un ritm ridicat de montare a utilajelor. Exemplele pe care le-am e­­nunţat dovedesc că există posi­bilitatea să se acţioneze eficient pentru intensificarea vitezei de execuţie la noile obiective, o atenţie sporită cerindu-se în spe­cial pe şantierele unde la ora actuală se mai constată rămîneri în urmă faţă de graficele plani­ficate. Pe primul plan al preocu­părilor trebuie să figureze ur­gentarea lucrărilor care nu pot fi realizate pe timp friguros, creîndu-se astfel condiţii în ve­derea asigurării frontului de lu­cru pentru iarnă. Se impune o organizare mai bună a muncii pe şantier, trecerea mai hotă­­rită la activitatea în două schim­buri complete şi acolo unde se poate, si este necesar, şi la lucrul in schimbul trei, utilizarea la maximum, a Utilajelor, indus­trializarea operaţiilor de con­strucţii, elemente importante pentru ridicarea productivităţii şi obţinerea unui volum sporit de lucrări. Un factor de asemenea deter­minant pentru încheierea primu­lui an al cincinalului cu bune rezultate in domeniul investiţii­lor il constituie colaborarea mai eficientă intre proiectant, con­structor şi beneficiar, întrucit la ora actuală se mai întilnesc şan­tiere pe care lucrările trenează din cauza nedefinitivării unor soluţii, din lipsa unor proiecte de execuţie. Acolo unde halele au fost terminate beneficiarul are Marian Dumitrescu (Continuare in pag. a 5-a)

Next