România Liberă, martie 1977 (Anul 35, nr. 10061-10087)
1977-03-01 / nr. 10061
ANUL XXXV Nr. 10051 6 pagini 30 bani . COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE NICOLAE CEAUŞESCU: „Odată cu intarirea unitafii pe plan intern si national in fiecare fora, trebuie sa facem totul pentru întărirea solidarităţii şi unităţii ţârilor in curs de dezvoltare, a forţelor progresiste, pentru a putea obţine o politică democratică nouă, pe plan internaţional, înfăptuirea noii ordini economice, pentru a putea obţine pacea care să asigure fiecărui popor dreptul la o viaţă liberă“ niciunea" (Din toasturile rostite cu prilejul dineului oficial] Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Republica Coasta de Fildeş Solemnitatea conferirii In seara zilei de 27 februarie, la Palatul prezidenţial din Abidjan, a avut loc solemnitatea schimbului de înalte distincţii româneşti şi ivoriene. Preşedintele Republicii Coasta Luni, în cea de-a doua zi a vizitei oficiale de prietenie pe care preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Coasta de Fildeş, la invitaţia preşedintelui Felix Houphouet-Boigny, şi a doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny, programul a înscris o manifestare pe deplin revelatoare pentru calda ospitalitate şi profunda stimă cu care populaţia Abidjanului i-a primit pe înalţii soli ai poporului român. In această dimineaţă, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Primăria capitalei ivoriene, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-a fost remisă, în mod solemn, cheia oraşului Abidjan, simbol al preţuirii de care se bucură neobosita activitate politică a preşedintelui de Fildeş, Felix Houphouet- Boigny, a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce a Ordinului Naţional“. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, României, consacrată bunăstării şi progresului ţării, cauzei păcii şi înţelegerii în lume, simbol al sentimentelor prieteneşti pe care poporul acestei ţări le nutreşte faţă de poporul român. O atmosferă plină de însufleţire domnea, la aceste ore ale dimineţii, în piaţa din faţa Primăriei, unde preşedintele României a venit însoţit de Philippe Yace, secretar general al Partidului Democratic din Coasta de Fildeş, preşedintele Adunării Naţionale, Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Economic şi Social, August Denise, ministru de stat, de alţi membri ai guvernului. Erau de faţă toţi membrii Consiliului municipal al capitalei ivoriene. Numeroase formaţii muzicale şi de dansuri traduc, prin melodiile şi ritmurile lor, bucuria pe care populaţia ivoriană o trăieş(Continuare în pag. a 2-a) preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a înmînat preşedintelui Felix Houphouet-Boigny şi doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Cei doi şefi de stat şi soţiile lor s-au felicitat reciproc, şi-au strîns cu căldură mîinile. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Felix Houphouet- Boigny s-au întreţinut apoi cordial, într-o atmosferă de stimă şi respect reciproc, in spiritul bunelor relaţii care s-au sta-tornicit şi se dezvoltă între cele două ţări şi popoare. Înalţilor soli ai poporului român le-a fost înmînată cheia oraşului Abidjan FELIX HOUPHOUET-BOIGNY: „Admiraţia noastră faţă de dinamismul naţiunii române, stima noastră faţă de calea dreaptă pe care aţi ales-o, se îmbină, determinind Coasta de Fildeş să dorească foarte mult să se întărească cooperarea dintre ţările noastre in domenii unde ea este deja larg angajată şi să căutăm de o manieră pozitivă sectoarele unde ea nu s-a stator Vizitarea unor întreprinderi din Abidjan De la primăria orașului Abidjan, coloana de mașini oficiale s-a îndreptat spre întreprinderea de prelucrare a unuia din principalele produse ale pămîntului ivorian — cacao. Creată în 1968, întreprinderea are o capacitate de prelucrare anuală de 20 000 tone cacao şi se întinde pe o suprafaţă de 5,5 hectare, fiind dotată cu utilaje moderne, însoţiţi de Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Economic şi Social, tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu li s-a făcut şi cu prilejul acestui nou moment al vizitei o primire caracteristică atmosferei de simpatie cu care au fost intîmpinaţi oaspeţii români de la sosirea in Republica Coasta de Fildeş. Bucuria pentru vizita solilor poporului român este exprimată şi de cîntecele şi dansurile, specific africane, cu care au fost întîmpinaţi. Preşedintele Consiliului de administraţie, BarrouAime, a adresat cuvinte de bun venit şi a dat explicaţii privind obiectivele actuale şi de perspectivă ale întreprinderii. Au fost vizitate apoi secţiile, iar la sfîrşit oaspeţilor români li s-a prezentat o expoziţie sintetică în care este reflectat întregul proces de valorificare a fructelor arborelui de cacao. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au semnat apoi în Cartea de onoare a întreprinderii : „Ne-a făcut o deosebită plăcere să ne întîlnim cu colective de muncitori ai întreprinderii de prelucrare a cacao. Le adresăm tuturor un călduros salut prietenesc şi cele mai bune urări de succes în activitatea pe care o desfăşoară, multă sănătate şi fericire, lor şi familiilor lor“. Cel de-al treilea moment important al programului înalţilor oaspeţi români din dimineaţa zilei de 28 februarie l-a constituit vizita la întreprinde (Continuare in pag. a 2-a) Dineu oficial oferit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Toasturile rostite de preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Felix Houphouet-Boigny (în pagina a 3-a) Marţi 1 martie 1977 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a I-a Conferinţe ale uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie Au început conferinţele uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, moment important în ansamblul pregătirilor celui de-al III-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. In zilele de 25—28 februarie şi-au desfăşurat lucrările conferinţele cooperatiste din judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Galaţi, Iaşi, Mehedinţi, Sălaj, Suceava şi Vrancea. Participanţii — delegaţi ai cooperativelor agricole de producţie şi invitaţii au trecut în revistă succesele obţinute de agricultura cooperatistă a acestor judeţe în perioada care a trecut de la terminarea cooperativizării şi au făcut o analiză aprofundată, în spirit critic şi autocritic, a activităţii desfăşurate în ultimii ani de uniuni, de consiliile intercooperatiste şi organele de conducere colectivă din unităţi în vederea mobilizării cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor in munca pentru creşterea producţiei agricole. Pornind de la experienţa valoroasă acumulată de numeroase unităţi agricole cooperatiste, de la rezultatele obţinute pînă în prezent, au fost examinate, de asemenea, cauzele care au determinat ca producţia vegetală şi animală să nu fie in toate unităţile la nivelul condiţiilor create prin dezvoltarea bazei lor tehnico-materiale, al marilor resurse existente in agricultura noastră cooperatistă, stabilind, în acest sens, măsuri corespunzătoare. Un loc central in cadrul dezbaterilor l-a ocupat modul in care se înfăptuiesc indicaţiile secretarului, general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind întărirea democraţiei cooperatiste, creşterea rolului adunărilor generale în viaţa cooperativelor, perfecţionarea muncii consiliilor de conducere şi a consiliilor intercooperatiste ca mijloc deosebit de important pentru desfăşurarea corespunzătoare a întregii activităţi organizatorice şi politice de mobilizare a ţărănimii pentru îndeplinirea planurilor de producţie in fiecare cooperativă agricolă şi asociaţie economică intercooperatistă. In cadrul conferinţelor au fost adoptate programe de acţiuni cu privire la întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii in folosirea integrală şi eficientă a pămîntului, a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă din unităţi, a fondurilor de investiţii, precum şi pentru asigurarea echilibrului între venituri şi cheltuieli în unităţile agricole, încît să se poată constitui fondurile statutare şi resursele cerute de dezvoltarea continuă a averii obşteşti şi creşterea retribuţiei cooperatorilor. Delegaţii la conferinţe au hotărit, de asemenea, să întîmpine Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole cu rezultate deosebite in pregătirea temeinică a campaniei agricole din primăvara acestui an, prin realizarea în cele mai bune condiţii a sarcinilor de producţie pe primul trimestru. Intrunind reprezentarea largă a ţărănimii, a tuturor lucrătorilor din agricultura cooperatistă a judeţelor, conferinţele uniunilor au prilejuit, totodată, marcarea pe plan judeţean a aniversării a 70 de ani de la marea răscoală a ţăranilor din 1907 şi a 15 ani de la încheierea coope-* rativizării agriculturii. Conferinţele au ales delegaţii la Congresul al III-lea al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi au desemnat candidaţii pentru organele de conducere ale Uniunii Naţionale. In încheierea lucrărilor, participanţii au adoptat, prin puternice aplauze şi ovaţii, telegrame adresate COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, în care se exprimă sentimente de caldă mulţumire şi profundă recunoştinţă pentru grija deosebită şi sprijinul acordate permanent modernizării şi dezvoltării în continuare a agriculturii cooperatiste, creşterii bunăstării materiale şi spirituale a ţărănimii şi satului românesc. In numele întregii ţărănimi cooperatiste, delegaţii la conferinţele judeţene s-au angajat să nu precupeţească nici un efort pentru traducerea în fapte a programului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al partidului, a sarcinilor şi indicaţiilor formulate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea producţiei vegetale şi animale, livrarea unor cantităţi sporite de produse la fondul de stat, mărirea contribuţiei agriculturii la progresul întregii noastre economii naţionale. Conferinţele judeţene au constituit un nou şi elocvent prilej de reafirmare vibrantă a ataşamentului profund al ţărănimii noastre cooperatiste faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, a hotăririi ei ferme de a acţiona neabătut pentru înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Calitatea producţiei depinde de fiecare dintre noi Aşa gîndeşte, aşa acţionează colectivul întreprinderii de strunguri Arad. O dovadă în acest sens: dezbaterile din adunarea generală a oamenilor muncii „A trecut numai o lună de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat atelierul în care lucrez. Atunci, secretarul general al partidului ne-a demonstrat la faţa locului, în mod concret, cum poate creşte eficienţa muncii noastre“. Cu aceste cuvinte şi-a început intervenţia, în cadrul dezbaterilor din adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii de la Intreprinderea de strunguri din Arad, lăcătuşul Nicolae Marinescu. Şi muncitorul arădean a continuat: — Exemplul permanent pe care îl oferă stilul de muncă al secretarului general al partidului trebuie să îl avem fiecare din noi în minte. Aşa va putea creşte responsabilitatea în tot ceea ce facem iar rezultatele muncii noastre, adunate la nivel de economie naţională, vor fi tot mai rodnice. Privesc în jurul meu în atelierul nostru, cum stau lucrurile. Toată lumea lucrează, ce-i drept, dar la o singură maşină, deşi tot atit de bine s-ar putea lucra la cite două şi chiar mai multe maşini odată. Dacă nu s-ar mai întirzia şi lipsi nemotivat, dacă aprovizionarea cu piese pentru prelucrat ar fi ijiai bună, productivitatea muncii ar avea, de asemenea, de cîştigat. Se mai întîmplă şi alte necazuri, mult mai serioase. Prelucrăm adesea piesa, o finisăm, şi cînd e gata trebuie, pur şi simplu, să o rebutăm din cauză că prezintă anumite defecte încă din faza de turnare. Nu este păcat de munca atîtor meseriaşi, a maşinilor ? Nu este păcat de metalul risipit ? Ţara are nevoie de atîta metal iar noi am rebutat anul trecut mai bine de 76 tone. Cu un efort în plus din partea fiecăruia, cu un plus de responsabilitate şi disciplină pe durata celor 480 de minute aceste lipsuri ar putea dispare cu desăvîrşire. Calitatea producţiei depinde doar de fiecare dintre noi . Este adevărat că necazurile încep încă de la turnătorie — recunoaşte inginerul Ioan Cîmpan, şeful acestei secţii. Turnătoria trece printr-o perioadă critică, dar nu imposibil de rezolvat. Lucrările de investiţii aflate aici în plină execuţie — care în final vor duce la dublarea capacităţii sale — nu pot reprezenta însă nici pe departe o scuză pentru noi. Cine alţii decît noi se fac vinovaţi că, în momentul de faţă, nu se respectă întocmai tehnologiile prescrise ? Bunăoară, fonta se elaborează în condiţii necorespunzătoare, la temperaturi prea scăzute, piesele turnate prezintă uneori goluri inadmisibile. Se cere, însă, ca şi conducerea întreprinderii să ne ajute mai substanţial pentru ca să nu aibă cu nimic de suferit calitatea pieselor pe care le elaborăm, chiar dacă secţia este un adevărat şantier. Grija pentru calitatea producţiei, pentru prestigiul mărcii întreprinderii a apărut frecvent în cuvîntul celor mai mulţi vorbitori care şi-au expus opiniile. Au fost dezbătute rînd pe rind şi analizate cu exigenţă, toate cauzele care au condus la realizarea unor produse de slabă calitate iar critica făcută de re- I. Medoia (Continuare in pag. a 5-a) Scriitorii şi ţara O trăsătură principală a literaturii noastre dintotdeauna o constituie istoricitatea sa. Creaţie a celor mai străluciţi scriitori ai poporului nostru, această literatură a fost inspirată de flacăra de nestins a dragostei de ţară, de lupta pătimaşă pentru libertate şi independenţă naţională. Cronicarii Miron Costin şi Grigore Ureche, Ion Neculce, Radu Popescu şi Stolnicul Cantacuzino, ca şi reprezentanţii Şcolii Ardelene, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Samuel Micu şi Ion Budai Deleanu, in ale lor scrieri laudă faptele de vitejie ale strămoşilor, glorificindu-i, arătînd lumii cine sintem, de unde ne tragem şi încotro năzuim, probind latinitatea limbii române, demonstrind strălucit pentru drepturile noastre aici unde alţii se voiau stăpini. Iată, in acest sens, precizările făcute de Dimitrie Cantemir : „...Aceştia dară Radu Cârneci mai sus pomeniţi şi în toată lumea cu nume nemuritoriu vestiţi români... sunt moşii strămoşii noştri a moldovenilor, muntenilor, ardelenilor şi a tuturor, oriunde se află, românilor, precum şi singur numele cel de moşie ne arată, români chemîndu-ne, şi limba cea părintească (care din romaniască sau lătinească iaste) nebiruit martur ne iaste“. Da, patrotismul cel mai înflăcărat — spiritul de neatirnare, respingerea tiraniei şi împilării — a fost fermentul permanentei noastre deveniri, izvorul tăriei noastre istorice. Acest sentiment al independenţei care încălzea inima maselor populare, ridicindu-le la lupta pentru libertate şi dreptate, a fost înţeles şi trăit întotdeauna in esenţele sale de către scriitorii acestui pămint, ei fiind prin timp purtători ai ideilor de unitate şi suveranitate naţională. Astfel, majoritatea momentelor politice din secolul al XIX-lea, hotărîtoare pentru istoria noastră , Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, Independenţa de Stat a României, au fost slujite cu cel mai adine devotament de oamenii luminaţi ai vremii, de spiritele cele mai înaintate printre care şi de către scriitori. Marii bărbaţi, intre care : Heliade, Alecsandri, Bălcescu, Odobescu, Bolliac, Bariţiu, Bărnuţiu, Bolintineanu, Kogălniceanu, Negri, Mureşanu au fost in miezul de foc al acestor evenimente, s-au dăruit — unii jertfindu-se ! (Continuare în pag. a 5-a)