România Liberă, martie 1977 (Anul 35, nr. 10061-10087)

1977-03-01 / nr. 10061

ANUL XXXV Nr. 10051 6 pagini 30 bani . COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE NICOLAE CEAUŞESCU: „Odată cu intarirea unitafii pe plan intern si national in fiecare fora, trebuie sa facem totul pentru întărirea solidarităţii şi unităţii ţârilor in curs de dezvoltare, a forţelor progresiste, pentru a putea obţine o politică democratică nouă, pe plan internaţional, înfăptuirea noii ordini economice, pen­tru a putea obţine pacea care să asigure fiecărui popor dreptul la o viaţă liberă“ niciu­­nea" (Din toasturile rostite cu prilejul dineului oficial] Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Republica Coasta de Fildeş Solemnitatea conferirii In seara zilei de 27 februarie, la Palatul prezidenţial din A­­bidjan, a avut loc solemnitatea schimbului de înalte distincţii româneşti şi ivoriene. Preşedintele Republicii Coasta Luni, în cea de-a doua zi a vizitei oficiale de prietenie pe care preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o face, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Coasta de Fildeş, la invitaţia preşedin­telui Felix Houphouet-Boigny, şi a doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny, programul a înscris o manifestare pe deplin revelatoare pentru calda ospi­talitate şi profunda stimă cu care populaţia Abidjanului i-a primit pe înalţii soli ai poporu­lui român. In această dimineaţă, în ca­drul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Primăria capitalei ivoriene, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-a fost remisă, în mod solemn, cheia oraşului A­­bidjan, simbol al preţuirii de care se bucură neobosita activi­tate politică a preşedintelui de Fildeş, Felix Houphouet- Boigny, a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce a Ordinului Naţional“. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, României, consacrată bunăstării şi progresului ţării, cauzei păcii şi înţelegerii în lume, simbol al sentimentelor prieteneşti pe care poporul acestei ţări le nutreşte faţă de poporul român. O atmosferă plină de însufle­ţire domnea, la aceste ore ale dimineţii, în piaţa din faţa Pri­măriei, unde preşedintele Româ­niei a venit însoţit de Philippe Yace, secretar general al Parti­dului Democratic din Coasta de Fildeş, preşedintele Adunării Naţionale, Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Econo­mic şi Social, August Denise, ministru de stat, de alţi membri ai guvernului. Erau de faţă toţi membrii Consiliului municipal al capitalei ivoriene. Numeroase formaţii muzicale şi de dansuri traduc, prin melo­diile şi ritmurile lor, bucuria pe care populaţia ivoriană o trăieş­(Continuare în pag. a 2-a) preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a înmînat preşedin­telui Felix Houphouet-Boigny şi doamnei Marie Therese Houp­houet-Boigny ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Cei doi şefi de stat şi soţiile lor s-au felicitat reciproc, şi-au strîns cu căldură mîinile. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Felix Houphouet- Boigny s-au întreţinut apoi cor­dial, într-o atmosferă de stimă şi respect reciproc, in spiritul bunelor relaţii care s-au sta-­­­tornicit şi se dezvoltă între cele două ţări şi popoare.­­ Înalţilor soli­­ ai poporului român le-a fost înmînată cheia oraşului Abidjan FELIX HOUPHOUET-BOIGNY: „Admiraţia noastră faţă de dinamismul naţiunii române, stima noastră faţă de calea dreaptă pe care aţi ales-o, se îmbină, determinind Coasta de Fildeş să dorească foarte mult să se întă­rească cooperarea dintre ţările noastre in domenii unde ea este deja larg angajată şi să căutăm de o manieră pozitivă sectoarele unde ea nu s-a stator­ Vizitarea unor întreprinderi din Abidjan De la primăria orașului Abid­jan, coloana de mașini oficiale s-a îndreptat spre întreprinde­rea de prelucrare a unuia din principalele produse ale pămîn­tului ivorian — cacao. Creată în 1968, întreprinderea are o capacitate de prelucrare anuală de 20 000 tone cacao şi se întinde pe o suprafaţă de 5,5 hectare, fiind dotată cu uti­laje moderne, însoţiţi de Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Econo­mic şi Social, tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu li s-a făcut şi cu prilejul aces­tui nou moment al vizitei o pri­mire caracteristică atmosferei de simpatie cu care au fost in­tîmpinaţi oaspeţii români de la sosirea in Republica Coasta de Fildeş. Bucuria pentru vizita solilor poporului român este exprimată şi de cîntecele şi dansurile, specific africane, cu care au fost întîmpinaţi. Pre­şedintele Consiliului de admi­nistraţie, Barrou­­Aime, a adre­sat cuvinte de bun venit şi a dat explicaţii privind obiecti­vele actuale şi de perspectivă ale întreprinderii. Au fost vizitate apoi secţiile, iar la sfîrşit oaspeţilor români li s-a prezentat o expoziţie sin­tetică în care este reflectat în­tregul proces de valorificare a fructelor arborelui de cacao. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au semnat apoi în Cartea de onoa­re a întreprinderii : „Ne-a făcut o deosebită plă­cere să ne întîlnim cu colective de muncitori ai întreprinderii de prelucrare a cacao. Le adre­săm tuturor un călduros salut prietenesc şi cele mai bune urări de succes în activitatea pe care o desfăşoară, multă sănătate şi fericire, lor şi fa­miliilor lor“. Cel de-al treilea moment im­portant al programului înalţi­lor oaspeţi români din dimi­neaţa zilei de 28 februarie l-a constituit vizita la întreprinde­ (Continuare in pag. a 2-a) Dineu oficial oferit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Toasturile rostite de preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Felix Houphouet-Boigny (în pagina a 3-a) Marţi 1 martie 1977 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a I-a Conferinţe ale uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie Au început conferinţele uniu­nilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, moment important în ansamblul pregăti­rilor celui de-al III-lea Congres al Uniunii Naţionale a Coopera­tivelor Agricole de Producţie. In zilele de 25—28 februarie şi-au desfăşurat lucrările confe­rinţele cooperatiste din judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Galaţi, Iaşi, Mehedinţi, Sălaj, Suceava şi Vrancea. Participanţii — delegaţi ai cooperativelor agricole de pro­ducţie şi invitaţi­i au trecut în revistă succesele obţinute de a­­gricultura cooperatistă a acestor judeţe în perioada care a trecut de la terminarea cooperativiză­rii şi au făcut o analiză apro­fundată, în spirit critic şi auto­critic, a activităţii desfăşurate în ultimii ani de uniuni, de consi­liile intercooperatiste şi orga­nele de conducere colectivă din unităţi în vederea mobiliză­rii cooperatorilor, mecanizatori­lor şi specialiştilor in munca pen­tru creşterea producţiei agricole. Pornind de la experienţa va­loroasă acumulată de numeroase unităţi agricole cooperatiste, de la rezultatele obţinute pînă în prezent, au fost examinate, de asemenea, cauzele care au deter­minat ca producţia vegetală şi animală să nu fie in toate uni­tăţile la nivelul condiţiilor create prin dezvoltarea bazei lor teh­­nico-materiale, al marilor resur­se existente in agricultura noastră cooperatistă, stabilind, în acest sens, măsuri corespun­zătoare. Un loc central in cadrul dez­baterilor l-a ocupat modul in care se înfăptuiesc indicaţiile se­cretarului, general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind întărirea democraţiei cooperatiste, creşterea rolului a­­dunărilor generale în viaţa coo­perativelor, perfecţionarea mun­cii consiliilor de conducere şi a consiliilor intercooperatiste ca mijloc deosebit de important pentru desfăşurarea corespunză­toare a întregii activităţi orga­nizatorice şi politice de mobili­zare a ţărănimii pentru înde­plinirea planurilor de producţie in fiecare cooperativă agricolă şi asociaţie economică intercoo­­peratistă. In cadrul conferinţelor au fost adoptate programe de ac­ţiuni cu privire la întărirea or­dinii, disciplinei şi răspunderii in folosirea integrală şi eficien­tă a pămîntului, a bazei tehni­­co-materiale şi a forţei de mun­că din unităţi, a fondurilor de investiţii, precum şi pentru asi­gurarea echilibrului între veni­turi şi cheltuieli în unităţile a­­gricole, încît să se poată consti­tui fondurile statutare şi resur­sele cerute de dezvoltarea conti­nuă a averii obşteşti şi creşterea retribuţiei cooperatorilor. Delegaţii la conferinţe au ho­­tărit, de asemenea, să întîmpi­­ne Congresul consiliilor de con­ducere ale unităţilor agricole cu rezultate deosebite in pregătirea temeinică a campaniei agricole din primăvara acestui an, prin realizarea în cele mai bune con­diţii a sarcinilor de producţie pe primul trimestru. Intrunind reprezentarea largă a ţărănimii, a tuturor lucrători­lor din agricultura cooperatistă a judeţelor, conferinţele uniuni­lor au prilejuit, totodată, mar­carea pe plan judeţean a ani­versării a 70 de ani de la marea răscoală a ţăranilor din 1907 şi a 15 ani de la încheierea coope-* rativizării agriculturii. Conferinţele au ales delegaţii la Congresul al III-lea al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie şi au desemnat candidaţii pentru organele de conducere ale Uniunii Naţionale. In încheierea lucrărilor, par­ticipanţii au adoptat, prin puter­nice aplauze şi ovaţii, telegrame adresate COMITETULUI CEN­TRAL AL PARTIDULUI CO­MUNIST ROMÂN, TOVARĂŞU­LUI NICOLAE CEAUŞESCU, în care se exprimă sentimente de caldă mulţumire şi profundă re­cunoştinţă pentru grija deosebi­tă şi sprijinul acordate perma­nent modernizării şi dezvoltării în continuare a agriculturii co­operatiste, creşterii bunăstării materiale şi spirituale a ţărăni­mii şi satului românesc. In numele întregii ţărănimi cooperatiste, delegaţii la confe­rinţele judeţene s-au angajat să nu precupeţească nici un efort pentru traducerea în fapte a programului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al partidului, a sarcinilor şi indicaţiilor formu­late de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea pro­ducţiei vegetale şi animale, li­vrarea unor cantităţi sporite de produse la fondul de stat, mă­rirea contribuţiei agriculturii la progresul întregii noastre econo­mii naţionale. Conferinţele ju­deţene au constituit un nou şi elocvent prilej de reafirmare vi­brantă a ataşamentului profund al ţărănimii noastre cooperatiste faţă de politica internă şi exter­nă a partidului nostru, a hotări­­rii ei ferme de a acţiona nea­bătut pentru înfăptuirea progra­mului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Calitatea producţiei depinde de fiecare dintre noi Aşa gîndeşte, aşa acţionează colectivul întreprinderii de strunguri Arad. O dovadă în acest sens: dezbaterile din adunarea generală a oamenilor muncii „A trecut numai o lună de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat atelierul în care lu­crez. Atunci, secretarul general al partidului ne-a demonstrat la faţa locului, în mod concret, cum poate creşte eficienţa mun­cii noastre“. Cu aceste cuvinte şi-a început intervenţia, în ca­drul dezbaterilor din adunarea generală a reprezentanţilor oa­menilor muncii de la Intreprin­­derea­­ de strunguri din Arad, lăcătuşul Nicolae Marinescu. Şi muncitorul arădean a continuat: — Exemplul permanent pe care îl oferă stilul de muncă al secre­tarului general al partidului tre­buie să îl avem fiecare din noi în minte. Aşa va putea creşte responsabilitatea în tot ceea ce facem iar rezultatele muncii noastre, adunate la nivel de economie naţională, vor fi tot mai rodnice. Privesc în jurul meu în atelierul nostru, cum stau lucrurile. Toată lumea lu­crează, ce-i drept, dar la o sin­gură maşină, deşi tot atit de bine s-ar putea lucra la cite două şi chiar mai multe maşini odată. Dacă nu s-ar mai­ întir­­zia şi lipsi nemotivat, dacă apro­vizionarea cu piese pentru pre­lucrat ar fi ijiai bună, producti­vitatea muncii ar avea, de ase­menea, de cîştigat. Se mai în­­tîmplă şi alte necazuri, mult mai serioase. Prelucrăm adesea piesa, o finisăm, şi cînd e gata trebuie, pur şi simplu, să o re­­butăm din cauză că prezintă anumite defecte încă din faza de turnare. Nu este păcat de munca atîtor meseriaşi, a ma­şinilor ? Nu este păcat de me­talul risipit ? Ţara are nevoie de atîta metal iar noi am rebutat anul trecut mai bine de 76 tone. Cu un efort în plus din partea fiecăruia, cu un plus de res­ponsabilitate şi disciplină pe durata celor 480 de minute a­­ceste lipsuri ar putea dispare cu desăvîrşire. Calitatea pro­ducţiei depinde doar de fiecare dintre noi . Este adevărat că necazu­rile încep încă de la turnătorie — recunoaşte inginerul Ioan Cîmpan, şeful acestei secţii. Turnătoria trece printr-o pe­rioadă critică, dar nu imposibil de rezolvat. Lucrările de inves­tiţii aflate aici în plină execu­ţie — care în final vor duce la dublarea capacităţii sale — nu pot reprezenta însă nici pe de­parte o scuză pentru noi. Cine alţii decît noi se fac vinovaţi că, în momentul de faţă, nu se respectă întocmai tehnologiile prescrise ? Bunăoară, fonta se elaborează în condiţii necores­punzătoare, la temperaturi prea scăzute, piesele turnate prezintă uneori goluri inadmisibile. Se cere, însă, ca şi conducerea în­treprinderii să­ ne ajute mai sub­stanţial pentru ca să nu aibă cu nimic de suferit calitatea piese­lor pe care le elaborăm, chiar dacă secţia este un adevărat şantier. Grija pentru calitatea produc­ţiei, pentru prestigiul mărcii în­treprinderii a apărut frecvent în cuvîntul celor mai mulţi vorbi­tori care şi-au expus opiniile. Au fost dezbătute rînd­ pe rind şi analizate cu exigenţă, toate cauzele care au condus la realiza­rea­­ unor produse de slabă ca­litate iar critica făcută de re- I. Medoia (Continuare in pag. a 5-a) Scriitorii şi ţara O trăsătură principală a lite­raturii noastre dintotdeauna o constituie istoricitatea sa. Crea­ţie a celor mai străluciţi scriitori ai poporului nostru, această lite­ratură a fost inspirată de flacăra de nestins a dragostei de ţară, de lupta pătimaşă pentru liber­tate şi independenţă naţională. Cronicarii Miron Costin şi Gri­­gore Ureche, Ion Neculce, Radu Popescu şi Stolnicul Cantacuzi­­no, ca şi reprezentanţii Şcolii Ardelene, Petru Maior, Gheor­­ghe Şincai, Samuel Micu­ şi Ion Budai Deleanu, in ale lor scrieri laudă faptele de vitejie ale strămoşilor, glorificindu-i, ară­­tînd lumii cine sintem, de unde ne tragem şi încotro năzuim, probind latinitatea limbii româ­ne, demonstrind strălucit pentru drepturile noastre aici unde alţii se voiau stăpini. Iată, in acest sens, precizările făcute de Dimi­­trie Cantemir : „...Aceştia dară Radu Cârneci mai sus pomeniţi şi în toată lu­mea cu nume nemuritoriu vestiţi români... sunt moşii strămoşii noştri a moldovenilor, munteni­lor, ardelenilor şi a tuturor, oriunde se află, românilor, pre­cum şi singur numele cel de moşie ne arată, români chemîn­­du-ne, şi limba cea părintească (care din romaniască sau lăti­­nească iaste) nebiruit martur ne iaste“. Da, patrotismul cel mai înflăcărat — spiritul de neatir­­nare, respingerea tiraniei şi îm­pilării — a fost fermentul per­manentei noastre deveniri, izvo­rul tăriei noastre istorice. Acest sentiment al indepen­denţei care încălzea inima mase­lor populare, ridicindu-le la lup­ta pentru libertate şi dreptate, a fost înţeles şi trăit întotdeau­na in esenţele sale de către scriitorii acestui pămint, ei fiind prin timp purtători ai ideilor de unitate şi suveranitate naţională. Astfel, majoritatea momentelor politice din secolul al XIX-lea, hotărîtoare pentru istoria noas­tră , Revoluţia de la 1848, Uni­rea Principatelor, Independenţa de Stat a României, au fost slu­jite cu cel mai adine devotament de oamenii luminaţi ai vremii, de spiritele cele mai înaintate printre care şi de către scriitori. Marii bărbaţi, intre care : Helia­­de, Alecsandri, Bălcescu, Odo­­bescu, Bolliac, Bariţiu, Bărnuţiu, Bolintineanu, Kogălniceanu, Ne­gri, Mureşanu au fost in miezul de foc al acestor evenimente, s-au dăruit — unii jertfindu-se ! (Continuare în pag. a 5-a)

Next