România Liberă, mai 1977 (Anul 35, nr. 10114-10139)
1977-05-02 / nr. 10114
ANUL XXXV Nr. 10114 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In prezența tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, •*' "■■ " ......— ............. — ■ ■......... ■ ' ■ ■■■ ■ — —-----------------------------— .......................................................................................................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................— ■■ —............. ■ —....... —.........— —.............—............................—... .I ..I ...............................x a avut loc în Capitală, intr-o atmosferă sărbătorească. MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, au participat, sîmbătă după-amiază, la adunarea populară organizată în Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Omagiind ziua de 1 Mai, întimpinind-o cu bucurie şi rodnice bilanţuri, oamenii muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, deopotrivă fii şi făurari ai României socialiste, şi-au îndreptat gindul plin de recunoştinţă spre gloriosul nostru partid comunist, pentru tot ce s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte, sub conducerea sa încercată, in patria noastră liberă şi ‘înfloritoare, spre secretarul general al partidului, pentru activitatea neobosită, pentru dăruirea cu care se consacră împlinirii năzuinţelor celor mai profunde ale clasei muncitoare, ale întregii noastre naţiuni, de progres, bunăstare şi fericire, de pace, prieteni,eu şi colaborare cu toate popoarele lumii. Cu acest gind fierbinte l-au ■intimpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din momentul sosirii in Parcul tineretului, de-a lungul frumoasei esplanade, pînă la intrarea principală a Palatului sporturilor şi culturii, care a găzduit marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acelaşi gind, izvorît din dragoste şi încredere neţărmurită in partid şi în secretarul său general, l-au intimpinat şi miile de participanţi la adunare. ...Ora 17. Sosirea la tribuna oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, este salutată cu multă căldură şi însufleţire. Sub vasta boltă a sălii răsună puternice urale şi ovaţii. Se aclamă cu înflăcărare, îndelung, intr-o simbolică şi firească alăturare, numele partidului şi al secretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R. “, împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în tribuna oficială iau loc tovarăşul Manea Mănescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Ion Coman, Teodor Coman, Mihai Daiea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilinei, Ion Ursu, Constantin Dăscălescu, Aurel Duma, Ion Stănescu. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, Eroi ai Muncii .Socialiste, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă, ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureştene, ai vieţii ştiinţifice şi culturale. în sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, con- I ducători de instituţii centrala, I organizaţii de masă şi obşteşti, oameni ai muncii, din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. La adunarea populară participă reprezentanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor din Bulgaria. Mişcării Sindicale Revoluţionare din Cehoslovacia, Centralei Oamenilor Muncii din Cuba, Federaţiei Sindicatelor Libere Germane, Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Mongolă, Consiliului Central al Sindicatelor din Polonia, Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria, Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicatelor din R.S. Vietnam, Confederaţiei Generale , a Muncii din Franţa, Confederaţiei Generale Italiene a Muncii, Uniunii Generale a Muncitorilor din Algeria, Uniunii Naţionale a Muncitorilor din Angola, Congresului Sindicatelor din Africa de Sud, Federaţiei Egiptene a Muncii, Confederaţiei Ecuadoriene a Organizaţiilor de Clasă (C.E.D.O.C.) şi Confederaţiei Oamenilor Muncii din Ecuador (C.T.E.), Congresului Sindicatelor din Ghana, Federaţiei Generale a Muncitorilor din Iordania, Federaţiei Generale a Sindicatelor din Irak, Sindicatelor din Mozambic, Consiliului Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii din Mauritania, Consiliului Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii din Mexic, Sindicatului Naţional din învăţămint din Mexic şi Sindicatului Muncitorilor Feroviari din Mexic, Federaţiei Sindicatelor Palestiniene, Confederaţiei Generale a Muncii din Peru, Federaţiei Generale a Sindicatelor Palestiniene, Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Senegal, Uniunii Naţionale a Oamenilor Muncii din Tanzania, Congresului Sindicatelor din Zambia, Confederaţiei Muncitorilor din R.D.P. Yemen, Sindicatului Metalurgiştilor din Li- Isabona (Portugalia) şi Sindicatului lucrătorilor hotelieri din sud (Portugalia), Uniunii Sindicatelor din Industria Alimentară, Hoteluri şi Restaurante din R.F. Germania, Federaţiei Sindicale Mondiale, Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe — C.I.S.A. Sunt prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi corespondenţi ai presei străine. Sala are un aspect sărbătoresc. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în dreptul căruia este înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general“. Mari steaguri roşii şi tricolore îşi îngemănează faldurile. Pe una din laturile sălii se găsesc portretele lui Marx, Engels, Lenin, sub care stă scris : „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor socialiste, democratice, antiimperialiste !“ De partea cealaltă a sălii, in faţa tribunei oficiale, se află imaginea globului pămîntesc, pe meridianele căruia se poate citi urarea „Trăiască 1 Mai !“, Încadrată de stemele Partidului Comunist Român şi Republicii Socialiste România. Deschizind adunarea, tovarăşul. Ion Dincă, membru al Comitetului , Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.I.., primarul general al Capitalei, a spus : , Vă rog să-mi îngăduiţi să folosesc acest prilej, pentru a saluta, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor Capitalei, cu deosebită stimă şi profund respect, pe cel mai demn şi stimat fiu al naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Salutăm, de asemenea, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru, care participă la acesta adunare. Exprimind satisfacţia pentru participarea la adunare a numeroşi oaspeţi de peste hotare, vorbitorul le-a adresat un călduros salut, subliniind că prezenţa lor constituie un simbol al trainicelor legături de prietenie şi solidaritate internaţionalistă pe care le au ţara, poporul şi partidul nostru cu clasa muncitoare, cu forţele progresiste şi democratice, cu toate popoarele lumii. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Ion Ioniţă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului. . Adunarea se încheie într-o atmosferă entuziastă, de puternică însufleţire. Se aclamă, minute in şir, pentru partid şi secretarul său general, pentru eroica noastră clasă muncitoare, pentru minunatul popor român, constructor al socialismului, pentru patria noastră liberă și mîn(Continuare in pag. a 2-a) , cam«« C * imMmm Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 55 de ani de la făurirea Uniunii Tineretului Comunist şi 20 de ani de la crearea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România ZIUA TINERETULUI Tineretul este oglinda in care tara îşi priveşte viitorul. In toate timpurile, societatea şi-a îndreptat cu speranţă privirile către tineret, către generaţiile menite să asigure continuitatea progresului, să împlinească năzuinţele pe care oamenii şi le făuresc pentru ziua de mîine. Dar ceea ce defineşte, cu deosebire, tineretul în anii revoluţiei şi construcţiei socialismului, în actuala etapă a edificării noii orînduiri este garanţia pe care o oferă pentru viitor prin înfăptuirile din prezent. Tineretul nu este numai schimbul de miine al patriei. El se şi află în „schimbul I“ al muncii, fiind prezent în primele rinduri ale marilor bătălii pentru dezvoltarea industriei, pentru modernizarea agriculturii, pentru perfecţionarea învăţămîntului. Prin munca sa, tineretul patriei contribuie activ, la avintul ştiinţei şi culturii, la ridicarea nivelului de trai al poporului. Anul 1977 neprilejuieşte emoţionante rememorări, ale unor pagini glorioase din istoria patriei. Omagiem centenarul cuceririi independenţei de stat a României, aniversăm şapte decenii de la marea răscoală a ţăranilor din 1907, vom sărbători 30 de ani de la proclamarea Republicii. Evocarea acestor momente de puternic avânt patriotic şi revoluţionar relevă o majoră contribuţie a tineretului la făurirea istoriei. In focul acestor mari bătălii, ca şi în atîtea alte împrejurări cruciale din viaţa patriei, tinerii s-au dovedit a fi un puternic ferment revoluţionar. Flacăra acestor tradiţii este astăzi purtată mai departe de o nouă generaţie tînără, o generaţie care se bucură de preţuirea poporului, a întregii societăţi, fiind definită în Programul partidului „viitorul însuşi al naţiunii socialiste“. Ziua tineretului, marcată in acest an şi de aniversarea unor momente de seamă ale mişcării comuniste şi democratice de tineret din ţara noastră — făurirea, în 1922, a Uniunii Tineretului Comunist şi crearea, în 1957, a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — este o sărbătoare a muncii, a creaţiei. Inscriindu-se în continuitatea celor mai înaintata tradiţii uteciste, sărbătoarea zilei de 2 mai constituie un fericit prilej pentru întregul tineret al patriei, pentru milioane de tineri de la oraşe şi sate, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de a-şi reafir- i ma recunoştinţa profundă faţă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru condiţiile de muncă, de învăţătură şi de via Adrian Vasilescu (Continuare in pag. a 5-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a MAI Mihnea Gheorghiu Se apropie de sfirşit o primăvară zbuciumată. Năvala frunzelor şi florilor sub cupola unui cer mai cald aduce m inimi o boare de tinereţe şi speranţă, atit de necesare, totdeauna, sufletului omenesc, dar mai ales după ceasuri de restrişte. Unul din cele mai puternice simţăminte ce ne unesc in zilele acestea, cind aşteptăm prima recoltă de cireşe roşii, este sentimentul solidarităţii, naţionale şi internaţionale, care şi-a arătat roadele şi ne-a umplut de încredere in oameni, în semenii noştri. In istoria poporului nostru, sentimentul de solidaritate umană şi naţională, adică patriotismul şi omenia românească, au stat la temelia statului modern de astăzi, liber, unit şi suveran, aşa după cum sentimentul solidarităţii internaţionale, nutrit de oamenii muncii din toate ţările şi preschimbat inacţiunea şi apelul la lupta pentru o lume mai bună, s-a exprimat in lozincile zilei de maii Mai, care cheamă la libertate şi unire toate popoarele, pentru pace şi bunăstare, pentru pace şi libertate. Anuil acesta, românii sărbătoresc împreună cele două aniversări, şi fiindcă, acum 100 de ani, mişcarea socialistă română a participat cu trup şi suflet la Războiul de Independenţă. Odată cu elanul şi izbinzile ostaşilor noştri pe timpurile de luptă ale independenţei şi ale unirii, e vrednică de subliniat conştiinţa socială şi patriotismul care au însufleţit in permanenţă ideologia unirii şi neatirnării, gîndirea istorică, social-politică progresistă ilustrată de cărturari, oameni de ştiinţă şi cultură, care au participat activ, şi cu gindul şi cu fapta, la realizarea marelui nostru ţel. Sentimentul nostru urmăreşte să puncteze cu fermitate înţelesul general valabil al cîtorva din marile momente ale acestei îndelungate strădanii pentru libertatea naţională şi socială a poporului român, precum şi concepţia românească despre libertatea şi egalitatea tuturor celorlalte naţiuni, concepţie ilustrată admirabil, încă de acum o sută de ani, de editorialul din revista ,,Dacia viitoare“ care scria : „ca socialişti, noi fiind duşmani ai acestei despoieri de la om la om, nu putem fi decit împotriva celei de la popor la popor“... In acest final de primăvară încărcată de grave amintiri dispunem, prin urmare, de o mai amplă judecată de valoare asupra ecourilor incontemporaneitate ale evenimentului aniversat : odată cu semnificaţia actuală a luptei poporului român pentru unitatea, independenţa şi suveranitatea statului său pe pămintul strămoşesc, creşte in noi un cuget ce ni se înfăţişează, in continuare, ca o minunată tradiţie patriotică finalizind adevărul socialismului ştiinţific că „eliberarea naţională creează cadrul eliberării sociale“, ca un act de credinţă in libertatea deplină a patriei şi poporului, in libertatea, independenţa şi progresul tuturor naţiunilor. Centenară şi mereu proaspătă in fiecare lună mai, amintirea e ca cireşele roşii.