România Liberă, mai 1977 (Anul 35, nr. 10114-10139)

1977-05-02 / nr. 10114

ANUL XXXV Nr. 10114 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In prezența tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, •*' "■■ " ......— ............. — ■ ■­­......... ■ ' ■ ■■■ ■ — —-----------------------------— .......................................................................................................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................— ■■ —............. ■ —­....... —.........— —.............—..................­..........—... .I ..I ...............................­­x a avut loc în Capitală, intr-o atmosferă sărbătorească. MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, ceilalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului, au participat, sîmbătă după-amiază, la adunarea populară organizată în Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc.­ ­Omagiind ziua de 1 Mai, în­­timpinind-o cu bucurie şi rod­nice bilanţuri, oamenii muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, deopotrivă fii şi făurari ai României socialis­te, şi-au îndreptat gindul plin de recunoştinţă spre glorio­sul nostru partid comunist, pen­tru tot ce s-a înfăptuit şi se în­făptuieşte, sub conducerea sa încercată, in patria noastră li­beră şi ‘înfloritoare, spre secre­tarul general al partidului, pentru activitatea neobosită, pentru dăruirea cu care se con­sacră împlinirii năzuinţelor ce­lor mai profunde ale clasei muncitoare, ale întregii noastre naţiuni, de progres, bunăstare şi fericire, de pace, prieteni,eu şi colaborare cu toate popoarele lumii. Cu acest gind fierbinte l-au ■intimpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu încă din momentul sosirii in Parcul tineretului,­­ de-a lungul frumoasei esplana­de, pînă la intrarea principală a Palatului sporturilor şi culturii, care a găzduit marea adunare populară, organizată de Comi­tetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acelaşi gind, izvorît din dragoste şi încredere neţărmuri­tă in partid şi în secretarul său general, l-au intimpinat şi miile de participanţi la adunare. ...Ora 17. Sosirea la tribuna oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, este salutată cu multă căldură şi însufleţire. Sub vasta boltă a sălii răsună puternice urale şi ovaţii. Se aclamă cu înflăcărare, îndelung, intr-o simbolică şi firească ală­turare, numele partidului şi al secretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R. “, împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în tribuna oficială iau loc tovarăşul Manea Mănescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tova­răşii Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Nicu­­lescu, Gheorghe Oprea, Gheor­ghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Ion Coman, Teodor Co­­man, Mihai Daiea, Miu Dobres­­cu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilinei, Ion Ursu, Con­stantin Dăscălescu, Aurel Duma, Ion Stănescu. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, Eroi ai Muncii .Socialiste, repre­zentanţi ai unor organizaţii­ de masă, ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureştene, ai vieţii ştiinţifice şi culturale. în sală se află membri ai­ C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi munci­toreşti din ţara noastră, con- I ducători de instituţii centrala, I organizaţii de masă şi obşteşti, oameni ai muncii, din întreprin­derile şi instituţiile bucureştene. La adunarea populară parti­cipă reprezentanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor din Bul­garia. Mişcării Sindicale Revo­luţionare din Cehoslovacia, Centralei Oamenilor Muncii din Cuba, Federaţiei Sindicatelor Libere Germane, Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Mongolă, Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din Po­lonia, Consiliului Central al Sin­dicatelor din Ungaria, Consiliu­lui Central al Sindicatelor din U.R.S.S., Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicatelor din R.S. Vietnam, Confederaţiei Ge­nerale , a Muncii din Franţa, Confederaţiei Generale Italiene a Muncii, Uniunii Generale a Muncitorilor din Algeria, Uniu­nii Naţionale a Muncitorilor din Angola, Congresului Sindicate­lor din Africa de Sud, Federa­ţiei Egiptene a Muncii, Con­federaţiei Ecuadoriene a Orga­nizaţiilor de Clasă (C.E.D.O.C.) şi Confederaţiei Oamenilor Mun­cii din Ecuador (C.T.E.), Con­gresului Sindicatelor din Ghana, Federaţiei Generale a Muncito­rilor din Iordania, Federaţiei Generale a Sindicatelor din Irak, Sindicatelor din Mozambic, Consiliului Naţional al Uniu­nii Oamenilor Muncii din Mauritania, Consiliului Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii din Mexic, Sindicatului Naţional din învăţămint din Mexic şi Sindi­catului Muncitorilor Feroviari­ din Mexic, Federaţiei Sindica­telor Palestiniene, Confederaţiei Generale a Muncii din Peru, Federaţiei Generale a Sindica­telor Palestiniene, Confederaţiei­­ Naţionale a Muncitorilor din Senegal, Uniunii Naţionale a Oamenilor Muncii din Tanzania, Congresului Sindicatelor din Zambia, Confederaţiei Muncito­rilor din R.D.P. Yemen, Sindi­catului Metalurgiştilor din Li- I­sabona (Portugalia) şi Sindica­tului lucrătorilor hotelieri din sud (Portugalia), Uniunii Sin­dicatelor din Industria Alimen­tară, Hoteluri şi Restaurante din R.F. Germania, Federaţiei Sin­dicale Mondiale, Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe — C.I.S.A. Sunt prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi cores­pondenţi ai presei străine. Sala are un aspect sărbăto­resc. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în dreptul căruia este înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general“. Mari steaguri roşii şi tricolore îşi îngemănează faldurile. Pe una din laturile sălii se gă­sesc portretele lui Marx, Engels, Lenin, sub care stă scris : „Tră­iască unitatea mişcării comunis­te şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor socialiste, de­mocratice, antiimperialiste !“ De partea cealaltă a sălii, in faţa tribunei oficiale, se află imaginea globului pămîntesc, pe meridianele căruia se poate citi urarea „Trăiască 1 Mai !“, Înca­drată de stemele Partidului Co­munist Român şi Republicii So­cialiste România. Deschizind adunarea, tovarăşul. Ion Dincă, membru al Comite­tului , Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Co­mitetului­ municipal Bucureşti al P.C.I.., primarul general al Capitalei, a spus : , Vă rog să-mi îngăduiţi să fo­losesc acest prilej, pentru a sa­luta, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor Capitalei,­ cu deosebită stimă şi profund respect, pe cel mai demn şi stimat fiu al naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general­ al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Salutăm, de asemenea, pe cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru, care participă la acesta adunare. Exprimind satisfacţia pentru participarea la adunare a nume­roşi oaspeţi de peste hotare,­ vorbitorul le-a adresat un căl­duros salut, subliniind că pre­zenţa lor constituie un simbol al trainicelor legături de prietenie şi solidaritate internaţionalistă pe care le au ţara, poporul şi partidul nostru cu clasa munci­toare, cu forţele progresiste şi democratice, cu toate popoarele lumii. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Ion Io­­niţă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al gu­vernului. . Adunarea se încheie într-o atmosferă entuziastă, de pu­ternică însufleţire. Se aclamă, minute in şir, pentru partid şi secretarul său general, pentru eroica noastră clasă muncitoare, pentru m­inunatul popor român, constructor al socialismului, pen­tru patria noastră liberă și mîn­(Continuare in pag. a 2-a) , cam«« C * imMmm Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 55 de ani de la făurirea Uniunii Tineretului Comunist şi 20 de ani de la crearea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România ZIUA TINERETULUI Tineretul este oglinda in care tara îşi priveşte viitorul. In toa­te timpurile, societatea şi-a în­dreptat cu speranţă privirile către tineret, către generaţiile menite să asigure continuitatea progresului, să împlinească nă­zuinţele pe care oamenii şi le făuresc pentru ziua de mîine. Dar ceea ce defineşte, cu deo­sebire, tineretul în anii revolu­ţiei şi construcţiei socialismului, în actuala etapă a­ edificării noii orînduiri este garanţia pe care o oferă pentru viitor prin înfăp­tuirile din prezent. Tineretul nu este numai schimbul de miine al patriei. El se şi află în­ „schimbul I“ al muncii, fiind prezent în primele rinduri ale marilor bătălii pen­tru dezvoltarea industriei, pen­tru modernizarea agriculturii, pentru perfecţionarea învăţă­­mîntului. Prin munca sa, tine­retul patriei contribuie activ, la avintul ştiinţei şi culturii, la ri­dicarea nivelului de trai al po­porului. Anul 1977 ne­­prilejuieşte e­­moţionante­ rememorări, ale unor pagini glorioase din istoria pa­triei. Omagiem centenarul cuce­ririi independenţei de stat a României, aniversăm şapte de­cenii de la marea răscoală a ţăranilor din 1907, vom sărbă­tori 30 de ani de la proclamarea Republicii. Evocarea acestor momente de puternic avânt pa­triotic şi revoluţionar relevă o majoră contribuţie a tineretului la făurirea istoriei. In focul a­­cestor mari bătălii, ca şi în atîtea alte împrejurări cruciale din viaţa patriei, tinerii s-au dovedit a fi un puternic fer­ment revoluţionar. Flacăra aces­tor tradiţii este astăzi purtată mai departe de o nouă genera­ţie tînără, o generaţie care se bucură de preţuirea poporului, a întregii societăţi, fiind defini­tă în Programul partidului „vii­torul însuşi al naţiunii socia­liste“. Ziua tineretului, marcată in acest an şi de aniversarea unor momente de seamă ale mişcării comuniste şi democratice de ti­neret din ţara noastră — făuri­rea, în 1922, a Uniunii Tinere­tului Comunist şi crearea, în 1957, a Uniunii Asociaţiilor Stu­denţilor Comunişti din România — este o sărbătoare a muncii, a creaţiei. Inscriindu-se în con­tinuitatea celor mai înaintata­­ tradiţii uteciste, sărbătoarea zilei de 2 mai constituie un fe­ricit prilej pentru întregul tine­ret al patriei, pentru milioane de tineri de la oraşe şi sate, români, maghiari, germani şi de­­ alte naţionalităţi, de a-şi reafir- i ma recunoştinţa profundă faţă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru condiţiile de­­ muncă, de învăţătură şi de via­ Adrian Vasilescu (Continuare in pag. a 5-a) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a M­­­A­I Mihnea Gheorghiu Se apropie de sfirşit o primă­vară zbuciumată. Năvala frun­zelor şi florilor sub cupola unui cer mai cald aduce m­ inimi o boare de tinereţe şi speranţă, atit de necesare, totdeauna, su­fletului omenesc, dar mai ales­ după ceasuri de restrişte. Unul din cele mai puternice simţăminte ce ne unesc in zile­le acestea, cind aşteptăm prima recoltă de cireşe roşii, este sen­timentul solidarităţii, naţionale şi internaţionale, care şi-a ară­tat roadele şi ne-a umplut de încredere in oameni, în seme­nii noştri. In istoria poporului nostru, sentimentul de solidaritate uma­nă şi naţională, adică patriotis­mul şi omenia românească, au stat la temelia statului modern de astăzi, liber, unit şi suveran, aşa după cum sentimentul soli­darităţii internaţionale, nutrit de oamenii muncii din toate ţările şi preschimbat in­acţiunea şi apelul la lupta pentru o lume mai bună, s-a exprimat in lo­zincile zilei de m­aii Mai, care cheamă la libertate şi unire toate popoarele, pentru pace şi bunăstare, pentru pace şi liber­tate. Anuil acesta, românii sărbăto­resc împreună cele două ani­versări, şi fiindcă, acum 100 de ani, mişcarea socialistă română a participat cu trup şi suflet la Războiul de Independenţă. Odată cu­ elanul şi izbinzile ostaşilor noştri pe timpurile de luptă ale independenţei şi ale unirii, e vrednică de subliniat conştiinţa socială şi patriotismul care au însufleţit in permanenţă ideologia unirii şi neatirnării, gîndirea istorică, social-politică progresistă ilustrată de cărturari, oameni de ştiinţă şi cultură, care au participat activ, şi cu gindul şi cu fapta, la realizarea mare­lui nostru ţel. Sentimentul nostru urmăreşte să puncteze cu fermitate înţele­sul general­ valabil al cîtorva din marile momente ale acestei îndelungate strădanii pentru li­bertatea naţională şi socială a poporului român, precum şi concepţia românească despre li­bertatea şi egalitatea tuturor ce­lorlalte naţiuni, concepţie ilus­trată admirabil, încă de acum o sută de ani, de editorialul din re­vista ,,Dacia viitoare“ care scria : „ca socialişti, noi fiind duşmani ai acestei despoieri de la om la om, nu putem fi decit împotriva celei de la popor la popor“... In acest final de primăvară încărcată de grave amintiri dis­punem, prin urmare, de o mai amplă judecată de valoare asu­pra ecourilor in­contemporane­itate ale evenimentului aniver­sat : odată cu semnificaţia ac­tuală a luptei poporului român pentru unitatea, independenţa şi suveranitatea statului său pe pămintul strămoşesc, creşte in noi un cuget ce ni se înfăţişează, in continuare, ca o minunată tradiţie patriotică finalizind ade­vărul socialismului ştiinţific că „eliberarea naţională creează ca­drul eliberării sociale“, ca un act de credinţă in libertatea de­plină a patriei şi poporului, in libertatea, independenţa şi pro­gresul tuturor naţiunilor. Cente­nară şi mereu proaspătă in fie­care lună mai, amintirea e ca cireşele roşii.

Next