România Liberă, iulie 1977 (Anul 35, nr. 10166-10191)

1977-07-22 / nr. 10184

ANUL XXXV Nr. 10184 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE HOTĂRÂRILE CONGRESULUI CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII -PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE­­­Dezvoltarea şi modernizarea­­ producţiei industriei uşoare Dintre ramurile producţiei materiale menite să asigure sa­tisfacerea — în tot mai mare măsură — a cerinţelor oameni­lor muncii în domeniul bunuri­lor de larg consum, un loc deosebit de important revine Industriei uşoare. La îndeplini­rea cu bune rezultate a acestui rol concură folosirea cit mai eficientă a capacităţilor de pro­ducţie existente, concomitent cu dezvoltarea în continuare a ba­zei materiale, in concordanţă cu fondurile de investiţii alocate. Abordînd aceste probleme în cadrul convorbirii purtate re­cent cu tovarăşul ing. Ion Ba­­zac, adjunct al ministrului in­dustriei uşoare, am solicitat in­­­­terlocutorului nostru să ne ara­te mai întîi cum se traduc în fapt indicaţiile conducerii supe­rioare de partid de a se utiliza cit mai raţional suprafeţele de producţie existente, de a se depista noi rezerve pe această linie. — Aş dori să relev mai întîi că în urma studiilor şi analize­lor efectuate, a inventarierii în amănunt a suprafeţelor produc­tive şi a celor destinate depozi­telor din afara halelor de pro­ducţie a rezultat posibilitatea disponibilizării în scopuri pro­ductive a unei suprafeţe de 71100 mp. Principalele căi care conduc la disponibilizarea aces­tei suprafeţe le constituie înde­­sirea utilajelor printr-o mai raţională amplasare a lor, di­minuarea căilor de acces în hale, micşorarea sau elimina­rea — într-o serie de cazuri — a spaţiilor de depozitare în hale şi depozite, folosirea mai raţională — pe înălţime — a halelor şi depozitelor, precum şi diminuarea suprafeţei ocupa­te de semifabricate şi piese prelucrate. Pentru punerea în valoare a spaţiilor disponibile, au fost stabilite măsuri de dotare cu utilajele necesare, menite să © Peste 170 de noi capa­cităţi de producţie în 1977 © Locuri de muncă create pentru femei în centrele industriale şi miniere © In anii 1977—1980, o produc­ţie suplimentară de cca 2,4 miliarde lei prin mai buna folosire a spaţiilor de pro­ducţie existente . Toate utilajele tehnologice se montează în regie proprie . Acţiuni complexe pentru recuperarea rămînerilor în urmă în investiţii conducă la realizarea în anii 1977—1980 a unei producţii su­plimentare de circa 2,4 miliarde lei. De remarcat că a crescut simţitor ponderea utilajelor re­alizate în ţară. Atît industria uşoară cit şi industria construc­toare de maşini, au creat şi dezvoltat importante capacităţi destinate construcţiei de maşini textile (la Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj­-Napoca, Alexandria), sau netextile (Sighişoara). Fireşte, revizuirea la timp şi întreţine­rea în bune condiţiuni a maşi­nilor şi utilajelor, ridicarea ni­velului de pregătire al ingineri­lor şi tehnicienilor, extinderea noilor tehnologii de fabricaţie, ca şi alte măsuri asupra cărora ne vom spori atenţia, sunt me­nite să contribuie, de asemenea, la mai buna utilizare a spaţii­lor de producţie existente. — Este cunoscut faptul că o coordonată importantă a politi­cii partidului nostru o constitu­ie îmbunătăţirea repartizării te­ritoriale a forţelor de producţie. Cum se reflectă aceasta în pro­gramul de investiţii al indus­triei uşoare. ? — Noile obiective sint incluse pe o arie foarte largă, încadrlnn­du-se în preocupările majore pentru ridicarea economică a tuturor regiunilor ţării, în spe­cial al judeţelor, respectiv a lo­calităţilor, rămase în urmă din punct de vedere al industriali­zării. Un alt important obiectiv urmărit este acela al creării de cît mai multe locuri de muncă pentru femei, care găsesc con­diţii adecvate in întreprinderile noastre. Astfel, industria uşoară şi-a făcut apariţia şi în centre azi preponderente în industria grea sau în minerit, ca Hune­doara, unde a intrat în funcţi­une în primul semestru al anu­lui o întreprindere de încălţă­minte şi unde se construieşte o fabrică de tricotaje, la Reşiţa, cu unităţi noi de tricotaje şi confecţii din textile, sau la Pe- Mircea Scripcă (Continuare în pag. a 5-a) Ţesătoria de mătase Victoria-Iaşi ­ Fişe monografice i­storie In drumul nostru, calea ferată a Colibaşului: „Iţi aduci, tu a­­minte de trenul ăla al nos­tru cu vagoane de marfă ?“. Femeia de la volan zîmbeşte uşor nostalgic : „Cine-l uită ?“ Femeia de la volan, Elena Piel­­muş, proiectant la întreprin­derea de autoturisme Piteşti. Pe cealaltă banchetă îl am ală­turi pe constructorul de ma­şini Gh. Prelmuş. Mergem un timp în tăcere. Carnetul meu de notiţe stă doldora în servietă. Cu datele şi faptele şi consemnările strînse acolo s-ar putea scrie, cred eu, un roman. Oricum, do­cumentarea mea de azi e în­cheiată, urmează restul, însă prin gîndurile mele umbla tre­nul „ăla al nostru cu vagoane de marfă“. Sînt atîtea trenuri pe lume cu vagoane de marfă, dar ce e cu întrebarea aceea şoptită ca la data rememorării unor evenimente ce şi-au lăsat amprenta pe o existenţă ? Şi ce e cu răspunsul acela, şoptit şi el, şi interogativ şi el, dar şi mirat : cine-l uită ? II vă­zusem puţin mai înainte pe constructorul de maşini Gh. Prel­muş emoţionat ca un copil, la pieptul directorului general al întreprinderii, inginerul Mihai Dumitru, care îl îmbrăţişase în clipa în care maşina concepută de el prindea viaţă (o maşină care înlocuia un sistem cu 4 pompe de cite 200 tone-forţă, cu tehnologie complicată, cu mult consum de energie şi de mano­peră, şi care înseamnă o eco­nomie de peste 2 milioane lei valută). Şi iată-l din nou cu vo­cea voalată la amintirea unui tren cu vagoane de marfă. ..Nu era făcută şoseaua, ve­neam la lucru intr-un tren cu vagoane de marfă, pe nişte scîn­­duri lungi şi înguste în loc de bănci, şi din halta de la Mio­­veni o luam pe jos, 3 km peste deal, in fiecare zi, cînd ploua ajungeam in atelier muraţi, iarna îngheţau hainele pe noi, 3 ani am călătorit aşa... A fost fru­mos, acuma mi se pare că a fost foarte frumos, dacă intii- Marin Ioniţă (Continuare în pag. a 3-a) A­rgeş,■ c­ontemporană Suprafaţa : 6801 km.p.=2,9 la sută din tota­lul ţării. Populaţia : 632 000 locuitori. Densitatea demografică : 90,5 locuitori pe 1 km.p. Aşezare : paralela 45, latitudine nordică şi meridianul 25 latitudine estică ; se intersec­tează într-un punct în apropierea municipiu­lui Piteşti. Relief : peste 50 la sută dealuri subcarpa­tice şi podişuri piemontane (300—800 m.) o pătrime munţi (cu cele mai înalte vîrfuri din ţară, Negoiu şi Moldoveanu) restul cîmpie şi lunci. Istoric : una dintre cele mai puternice arii din Europa ale culturii de prun. In Neolitic o intensă cultură de tip Gumelniţa. Din epoca fierului, un puternic centru de prelucrare a acestui metal în localitatea Cetăţeni. Reţeaua de fortificaţii a Limesului roman cu castra de la Jidova. Voevodatul lui Seneslau în de­presiunea Aref, întemeierea Ţării Româneşti, în urma luptei de la Posada. Primele capi­tale ale ţării, la Cimpulung şi Curtea de Argeş. Primul document de limbă română scrisă, scrisoarea lui Neacşu , „învăţăturile" lui Neagoe Basarab şi Mînăstirea Curtea de Argeş cu legenda Meşterului Manole. Prima şcoală românească pentru fiii de ţărani, la Goleşti. Participarea la răscoala lui Tudor Vladimirescu şi la revoluţia din 1848. Activi­tatea revoluţionară a fraţilor Goleşti şi a lui Nicolae Bălcescu. Dezvoltarea economică : ritmul mediu anual între 1950—1975, pe judeţ 16,4 la sută, su­perior celui mediu pe ţară, care este în această perioadă de 12,9 la sută. Participarea în producţia naţională : auto­turisme de oraş, 100 la sută ; autoturisme de teren, 100 la sută ; materiale plastice şi răşini sintetice 22,5 la sută ; motoare cu combustie internă 33,6 la sută ; ciment 12 la sută. Pro­ducţia globală industrială pe cap de locuitor a crescut în 1975 faţă de 1965 cu 326 la sută. Valoarea producţiei industriale din 1980 va cunoaşte o creştere de 92,7 la sută faţă de 1975. VURRUSIT Imagine parţială a platformei industriale Piteşti-sud Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Secerişul s-a încheiat in 14 judeţe , în sudul şi vestul ţării secerişul griului este practic încheiat . Suprafaţa rămasă de secerat este de cca. 600 000 ha , începe secerişul inului pen­tru ulei. Oamenii muncii din agricultura­­ judeţului Vilcea au încheiat re- [­coltatul griului, în telegrama a­­dresată Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul ju­deţean al P.C.R., se spune : Vă asigurăm că asemenea în­tregii noastre ţărănimi, lucrăto­rii din agricultura judeţului Vâlcea sunt ferm hotărâţi să în­făptuiască în mod exemplar sarcinile ce ne revin din Pro­gramul partidului, de continuă dezvoltare şi modernizare a a­­griculturii, aducîndu-şi întreaga contribuţie la măreaţa operă de edificare a socialismului şi co­munismului in scumpa noastră patrie. ★ Au încheiat recoltarea păioa­­selor şi lucrătorii ogoarelor ju­deţului Vrancea. In telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român de Comitetul jude­ţean al P.C.R. se spune : Oamenii muncii din agricultura judeţului se anga­jează să depună eforturi sporite pentru a realiza în termen şi de calitate lucrările din agricultu­ră, acesta fiind răspunsul lor la complexul de măsuri adoptat de către partid şi stat pentru îmbunătăţirea vieţii lor, pentru continua ridicare a nivelului de trai, conştienţi că în acest fel urcă o nouă treaptă de bună­stare şi fericire. •­ Lucrările din campania de vară — recoltarea griului şi se­mănatul culturilor duble — con­tinuă să se afle în atenţia tutu­ror acelora care îşi desfăşoară activitatea pe ogoare. Este şi fi­resc să fie aşa dacă ne gindim că griul mai trebuie strîns de pe 27 la sută din suprafaţa cultiva­tă şi că acest lucru solicită o preocupare continuă pentru a se evita pierderile. Pina ieri un număr de 14 judeţe, folosind gospodăreşte mijloacele de care dispun, au terminat această lu­crare, forţele trebuind să fie concentrate la eliberarea tere­nului in vederea semănatului culturilor duble şi la executarea arăturilor pentru însămînţările de toamnă. Dar să prezentăm în continua­re alte date despre seceriş. In întreprinderile agricole de stat suprafaţa rămasă de secerat re­prezintă 32 000 ha, iar în coope­rativele agricole de producţie 574 000 ha. în zona I de vege­taţie, adică în judeţele din sudul şi vestul ţării secerişul este practic încheiat, cu excepţia ju­deţului Bihor unde suprafeţele ocupate încă de grîu sunt mai mari. In celelalte două zone, în ambele sectoare ale agriculturii, au mai rămas de recoltat circa 600 000 ha, suprafaţă pe care, la vitezele zilnice calculate, lucra­rea poate fi terminată în circa şase zile (cu condiţia fireşte ca aceste viteze să se realizeze). Pentru că ieri, dacă ar fi să cal­culăm după ritmul zilnic plani­ficat, ar fi însemnat ca să se recolteze o suprafaţa de 94 300 ha. Numai că rezultatul este al­tul : 52 200 ha. Aşa se face că suprafaţa de pe care griul s-a recoltat într-o singură zi este mai mică cu 42 100 ha. Diferen­ţa, raportată la numărul mare al hectarelor cultivate cu grîu, s-ar putea spune că nu este mare. Ţi­­nînd, însă, seama de zilele înso­rite de acum, pericolul pierderi­lor creşte cu fiecare zi întîrziere la seceriş. Iată unul din princi­palele motive care trebuie să determine pe mecanizatori ca, sub îndrumarea permanentă a specialiştilor, să se grăbească. Şi încă ceva. Pentru a intensifica ritmul de recoltare este absolut necesară exepedierea urgentă a combinelor din zonele care au încheiat secerişul către cele care sunt la începutul acestei lucrări. Judeţele nordice au trimis in sud 980 combine. Din acestea s-au întors „acasă“ doar 908. In plus, sudul şi vestul s-a angajat să trimită, la rindul lor, în nor­dul şi centrul ţării 3 455 combi­ne. Pină la această oră acest a­­jutor s-a materializat doar in­tr-un număr de 1821 combine. De ce ? Lipsa vagoanelor este una­ din cauzele principale. Este necesar ca Ministerul Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor să pună cu prioritate la dispoziţia agriculturii vagoane pentru ca aceste combine să ajungă de ur­genţă acolo unde este nevoie de ele. Aceasta ar constitui o altă măsură care ar determina gră­birea secerişului şi, deci, înlătu­rarea pierderilor prin scuturare. Totodată se impune ca la fie­care grupă de combine aflată în lanuri să existe 2-3 tractoare cu remorci pentru a permite des­cărcarea din mers fără să se mai aştepte sosirea autocamioanelor de la bazele de recepţie. In acest fel se înlătură timpii de staţio­nare ai combinelor, maşini care, în această perioadă, trebuie să lucreze neîntrerupt, pe tot par­cursul zilei-lumină. Legat de seceriş, dar la o altă cultură, este necesar ca imediat, aşa cum a indicat conducerea Ministerului Agriculturii şi In­­du­striei Alimentare, să înceapă această lucrare şi la unul pentru ulei. In scopul terminării recol­tării în cîteva zile s-a indicat să se concentreze combinele în unităţile agricole care au supra­feţe cu in. De asemenea, este obligatoriu ca paiele rezultate de la această cultură să fie în to­talitate balotate. In altă ordine de idei, tot acum va trebui ca un număr de tractoare cu pluguri să fie folo­site pentru executarea arăturilor adinei de vară în vederea semă­natului din toamnă. Se impune ca aceste terenuri să fie fertili­zate şi pregătite în aşa fel ca şi cum ar fi semănate mîine. Eugen Sasu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întilnit cu tovarăşul Herbert Mies preşedintele Partidului Comunist German Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit, în ziua de 21 iulie, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Co­munist German, care întreprinde o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, pre­şedintele Partidului Comunist German a dat o deosebită apre­ciere realizărilor obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român şi secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, in opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Secretarul general al P.C.R. şi preşedintele P.C. German au avut un schimb de vederi pri­vind activitatea şi preocupările actuale ale celor două partide, precum şi în legătură cu pro­bleme principale ale vieţii inter­naţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. A fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German şi s-a afirmat voinţa comună de a extinde şi adinei aceste rapor­turi de prietenie şi solidaritate militantă, de a intensifica con­tactele, schimbul de informaţii şi experienţă, în interesul ambe­lor partide, al întăririi prieteniei şi conlucrării dintre cele două popoare, al cauzei generale a so­cialismului şi păcii. Relevindu-se cursul ascendent al relaţiilor de colaborare şi cooperare dintre România şi R.F. Germania, a fost manifestată dorinţa de a se dezvolta în continuare a­­ceste legături, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiin­­ţific, cultural şi în alte sectoare de activitate. S-a subliniat, tot­odată, importanţa lărgirii relaţi­ilor dintre­ Partidul Comunist Român şi celelalte forţe politice din R.F. Germania, aprofundării raporturilor dintre organizaţiile de masă şi obşteşti similare din cele două ţâri, considerîndu-se că aceasta este în folosul ambe­lor popoare, al cooperării şi în­ţelegerii internaţionale. In cadrul convorbirii, s-au evidenţiat transformările poziti­ve care au loc în lume în favoa­rea socialismului, democraţiei şi păcii, apreciindu-se rolul hotă­­rîtor pe care clasa muncitoare, masele populare, popoarele in­sele îl au în dezvoltarea cursului vieţii internaţionale, în soluţio­narea problemelor pe o cale de­mocratică, în interesul destin­derii şi colaborării internaţio­nale. A fost reliefată, în acest sens, importanţa intensificării acţiunilor clasei muncitoare, ale maselor populare, partidelor re­voluţionare, muncitoreşti, demo­cratice, progresiste, ale tuturor forţelor iubitoare de pace, pen­tru accelerarea schimbărilor în­noitoare în societatea contempo­rană, a procesului de edificare a unui climat de securitate, încre­dere şi cooperare în Europa şi în lume, pentru victoria cauzei păcii, democraţiei şi socialismu­lui. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German şi-au reafirmat hotărîrea de a milita şi în viitor pentru întărirea uni­tăţii şi solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, pen­tru lupta unită, pe scară naţio­nală şi internaţională, a tuturor forţelor revoluţionare, progre­siste, democratice, antiimperia­­liste, pentru triumful în întreaga lume a idealurilor de libertate, p­ace, democraţie, independenţă naţională şi progres social, întîlnirea s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. ! ! PRESEDNTELE NICOLAE CEAUSESCU 7­7 a primit pe ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, in sta­ţiunea Neptun, pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun, care face o vizită oficială in ţara noastră. La primire a participat tova­răşul George Macovescu, minis­trul afacerilor externe. Oaspetele a inmînat tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie din partea preşedin­telui Republicii Unite Camerun, El Hadj Ahmadou Ahidjo, şi i-a transmis călduroase urări de sănătate şi fericire, iar poporului român, succese tot mai mari în edificarea noii societăţi. Ministrul camerunez a expri­mat şefului statului român satis­facţia deosebită pe care o în­cearcă cu prilejul acestei între­vederi, precum şi profunde mul­ţumiri pentru ocazia oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările poporului român pe calea făuririi unei economii prospere, a ridicării nivelului său de trai, material şi spiritual, realizări urmărite cu interes şi admiraţie în ţara sa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se trans­mită preşedintelui El Hadj Ahmadou Ahidjo salutul său prietenesc şi cele mai bune urări, iar poporului camerunez urarea de a obţine noi şi însemnate realizări in dezvoltarea econo­­mico-socială independentă a pa­triei. In cursul convorbirii, s-a relevat modul pozitiv in care evoluează relaţiile politice, eco­nomice, tehnico-ştiinţifice şi cul­turale dintre cele două state şi a fost subliniată dorinţa comună de a se acţiona în continuare pentru identificarea unor noi domenii de colaborare de interes reciproc, in măsură să intensi­fice şi mai mult raporturile prieteneşti dintre România şi Camerun, spre binele ambelor popoare, al înţelegerii şi coope­rării internaţionale. S-au abordat, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii inter­naţionale, evidenţiindu-se muta­ţiile­ adinei care au loc in lume, afirmarea tot mai­­puternică a voinţei popoarelor de a trăi liber, de a fi stăpîne pe desti­nele lor, de a-şi hotărî soarta în conformitate cu aspiraţiile lor fundamentale. în acest cadru, s-a apreciat că soluţionarea problemelor com­(Continuare în pag. a 5-a)

Next