România Liberă, iulie 1977 (Anul 35, nr. 10166-10191)
1977-07-22 / nr. 10184
ANUL XXXV Nr. 10184 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE HOTĂRÂRILE CONGRESULUI CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII -PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNEDezvoltarea şi modernizarea producţiei industriei uşoare Dintre ramurile producţiei materiale menite să asigure satisfacerea — în tot mai mare măsură — a cerinţelor oamenilor muncii în domeniul bunurilor de larg consum, un loc deosebit de important revine Industriei uşoare. La îndeplinirea cu bune rezultate a acestui rol concură folosirea cit mai eficientă a capacităţilor de producţie existente, concomitent cu dezvoltarea în continuare a bazei materiale, in concordanţă cu fondurile de investiţii alocate. Abordînd aceste probleme în cadrul convorbirii purtate recent cu tovarăşul ing. Ion Bazac, adjunct al ministrului industriei uşoare, am solicitat interlocutorului nostru să ne arate mai întîi cum se traduc în fapt indicaţiile conducerii superioare de partid de a se utiliza cit mai raţional suprafeţele de producţie existente, de a se depista noi rezerve pe această linie. — Aş dori să relev mai întîi că în urma studiilor şi analizelor efectuate, a inventarierii în amănunt a suprafeţelor productive şi a celor destinate depozitelor din afara halelor de producţie a rezultat posibilitatea disponibilizării în scopuri productive a unei suprafeţe de 71100 mp. Principalele căi care conduc la disponibilizarea acestei suprafeţe le constituie îndesirea utilajelor printr-o mai raţională amplasare a lor, diminuarea căilor de acces în hale, micşorarea sau eliminarea — într-o serie de cazuri — a spaţiilor de depozitare în hale şi depozite, folosirea mai raţională — pe înălţime — a halelor şi depozitelor, precum şi diminuarea suprafeţei ocupate de semifabricate şi piese prelucrate. Pentru punerea în valoare a spaţiilor disponibile, au fost stabilite măsuri de dotare cu utilajele necesare, menite să © Peste 170 de noi capacităţi de producţie în 1977 © Locuri de muncă create pentru femei în centrele industriale şi miniere © In anii 1977—1980, o producţie suplimentară de cca 2,4 miliarde lei prin mai buna folosire a spaţiilor de producţie existente . Toate utilajele tehnologice se montează în regie proprie . Acţiuni complexe pentru recuperarea rămînerilor în urmă în investiţii conducă la realizarea în anii 1977—1980 a unei producţii suplimentare de circa 2,4 miliarde lei. De remarcat că a crescut simţitor ponderea utilajelor realizate în ţară. Atît industria uşoară cit şi industria constructoare de maşini, au creat şi dezvoltat importante capacităţi destinate construcţiei de maşini textile (la Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj-Napoca, Alexandria), sau netextile (Sighişoara). Fireşte, revizuirea la timp şi întreţinerea în bune condiţiuni a maşinilor şi utilajelor, ridicarea nivelului de pregătire al inginerilor şi tehnicienilor, extinderea noilor tehnologii de fabricaţie, ca şi alte măsuri asupra cărora ne vom spori atenţia, sunt menite să contribuie, de asemenea, la mai buna utilizare a spaţiilor de producţie existente. — Este cunoscut faptul că o coordonată importantă a politicii partidului nostru o constituie îmbunătăţirea repartizării teritoriale a forţelor de producţie. Cum se reflectă aceasta în programul de investiţii al industriei uşoare. ? — Noile obiective sint incluse pe o arie foarte largă, încadrlnndu-se în preocupările majore pentru ridicarea economică a tuturor regiunilor ţării, în special al judeţelor, respectiv a localităţilor, rămase în urmă din punct de vedere al industrializării. Un alt important obiectiv urmărit este acela al creării de cît mai multe locuri de muncă pentru femei, care găsesc condiţii adecvate in întreprinderile noastre. Astfel, industria uşoară şi-a făcut apariţia şi în centre azi preponderente în industria grea sau în minerit, ca Hunedoara, unde a intrat în funcţiune în primul semestru al anului o întreprindere de încălţăminte şi unde se construieşte o fabrică de tricotaje, la Reşiţa, cu unităţi noi de tricotaje şi confecţii din textile, sau la Pe- Mircea Scripcă (Continuare în pag. a 5-a) Ţesătoria de mătase Victoria-Iaşi Fişe monografice istorie In drumul nostru, calea ferată a Colibaşului: „Iţi aduci, tu aminte de trenul ăla al nostru cu vagoane de marfă ?“. Femeia de la volan zîmbeşte uşor nostalgic : „Cine-l uită ?“ Femeia de la volan, Elena Pielmuş, proiectant la întreprinderea de autoturisme Piteşti. Pe cealaltă banchetă îl am alături pe constructorul de maşini Gh. Prelmuş. Mergem un timp în tăcere. Carnetul meu de notiţe stă doldora în servietă. Cu datele şi faptele şi consemnările strînse acolo s-ar putea scrie, cred eu, un roman. Oricum, documentarea mea de azi e încheiată, urmează restul, însă prin gîndurile mele umbla trenul „ăla al nostru cu vagoane de marfă“. Sînt atîtea trenuri pe lume cu vagoane de marfă, dar ce e cu întrebarea aceea şoptită ca la data rememorării unor evenimente ce şi-au lăsat amprenta pe o existenţă ? Şi ce e cu răspunsul acela, şoptit şi el, şi interogativ şi el, dar şi mirat : cine-l uită ? II văzusem puţin mai înainte pe constructorul de maşini Gh. Prelmuş emoţionat ca un copil, la pieptul directorului general al întreprinderii, inginerul Mihai Dumitru, care îl îmbrăţişase în clipa în care maşina concepută de el prindea viaţă (o maşină care înlocuia un sistem cu 4 pompe de cite 200 tone-forţă, cu tehnologie complicată, cu mult consum de energie şi de manoperă, şi care înseamnă o economie de peste 2 milioane lei valută). Şi iată-l din nou cu vocea voalată la amintirea unui tren cu vagoane de marfă. ..Nu era făcută şoseaua, veneam la lucru intr-un tren cu vagoane de marfă, pe nişte scînduri lungi şi înguste în loc de bănci, şi din halta de la Mioveni o luam pe jos, 3 km peste deal, in fiecare zi, cînd ploua ajungeam in atelier muraţi, iarna îngheţau hainele pe noi, 3 ani am călătorit aşa... A fost frumos, acuma mi se pare că a fost foarte frumos, dacă intii- Marin Ioniţă (Continuare în pag. a 3-a) Argeş,■ contemporană Suprafaţa : 6801 km.p.=2,9 la sută din totalul ţării. Populaţia : 632 000 locuitori. Densitatea demografică : 90,5 locuitori pe 1 km.p. Aşezare : paralela 45, latitudine nordică şi meridianul 25 latitudine estică ; se intersectează într-un punct în apropierea municipiului Piteşti. Relief : peste 50 la sută dealuri subcarpatice şi podişuri piemontane (300—800 m.) o pătrime munţi (cu cele mai înalte vîrfuri din ţară, Negoiu şi Moldoveanu) restul cîmpie şi lunci. Istoric : una dintre cele mai puternice arii din Europa ale culturii de prun. In Neolitic o intensă cultură de tip Gumelniţa. Din epoca fierului, un puternic centru de prelucrare a acestui metal în localitatea Cetăţeni. Reţeaua de fortificaţii a Limesului roman cu castra de la Jidova. Voevodatul lui Seneslau în depresiunea Aref, întemeierea Ţării Româneşti, în urma luptei de la Posada. Primele capitale ale ţării, la Cimpulung şi Curtea de Argeş. Primul document de limbă română scrisă, scrisoarea lui Neacşu , „învăţăturile" lui Neagoe Basarab şi Mînăstirea Curtea de Argeş cu legenda Meşterului Manole. Prima şcoală românească pentru fiii de ţărani, la Goleşti. Participarea la răscoala lui Tudor Vladimirescu şi la revoluţia din 1848. Activitatea revoluţionară a fraţilor Goleşti şi a lui Nicolae Bălcescu. Dezvoltarea economică : ritmul mediu anual între 1950—1975, pe judeţ 16,4 la sută, superior celui mediu pe ţară, care este în această perioadă de 12,9 la sută. Participarea în producţia naţională : autoturisme de oraş, 100 la sută ; autoturisme de teren, 100 la sută ; materiale plastice şi răşini sintetice 22,5 la sută ; motoare cu combustie internă 33,6 la sută ; ciment 12 la sută. Producţia globală industrială pe cap de locuitor a crescut în 1975 faţă de 1965 cu 326 la sută. Valoarea producţiei industriale din 1980 va cunoaşte o creştere de 92,7 la sută faţă de 1975. VURRUSIT Imagine parţială a platformei industriale Piteşti-sud Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Secerişul s-a încheiat in 14 judeţe , în sudul şi vestul ţării secerişul griului este practic încheiat . Suprafaţa rămasă de secerat este de cca. 600 000 ha , începe secerişul inului pentru ulei. Oamenii muncii din agricultura judeţului Vilcea au încheiat re- [coltatul griului, în telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean al P.C.R., se spune : Vă asigurăm că asemenea întregii noastre ţărănimi, lucrătorii din agricultura judeţului Vâlcea sunt ferm hotărâţi să înfăptuiască în mod exemplar sarcinile ce ne revin din Programul partidului, de continuă dezvoltare şi modernizare a agriculturii, aducîndu-şi întreaga contribuţie la măreaţa operă de edificare a socialismului şi comunismului in scumpa noastră patrie. ★ Au încheiat recoltarea păioaselor şi lucrătorii ogoarelor judeţului Vrancea. In telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român de Comitetul judeţean al P.C.R. se spune : Oamenii muncii din agricultura judeţului se angajează să depună eforturi sporite pentru a realiza în termen şi de calitate lucrările din agricultură, acesta fiind răspunsul lor la complexul de măsuri adoptat de către partid şi stat pentru îmbunătăţirea vieţii lor, pentru continua ridicare a nivelului de trai, conştienţi că în acest fel urcă o nouă treaptă de bunăstare şi fericire. • Lucrările din campania de vară — recoltarea griului şi semănatul culturilor duble — continuă să se afle în atenţia tuturor acelora care îşi desfăşoară activitatea pe ogoare. Este şi firesc să fie aşa dacă ne gindim că griul mai trebuie strîns de pe 27 la sută din suprafaţa cultivată şi că acest lucru solicită o preocupare continuă pentru a se evita pierderile. Pina ieri un număr de 14 judeţe, folosind gospodăreşte mijloacele de care dispun, au terminat această lucrare, forţele trebuind să fie concentrate la eliberarea terenului in vederea semănatului culturilor duble şi la executarea arăturilor pentru însămînţările de toamnă. Dar să prezentăm în continuare alte date despre seceriş. In întreprinderile agricole de stat suprafaţa rămasă de secerat reprezintă 32 000 ha, iar în cooperativele agricole de producţie 574 000 ha. în zona I de vegetaţie, adică în judeţele din sudul şi vestul ţării secerişul este practic încheiat, cu excepţia judeţului Bihor unde suprafeţele ocupate încă de grîu sunt mai mari. In celelalte două zone, în ambele sectoare ale agriculturii, au mai rămas de recoltat circa 600 000 ha, suprafaţă pe care, la vitezele zilnice calculate, lucrarea poate fi terminată în circa şase zile (cu condiţia fireşte ca aceste viteze să se realizeze). Pentru că ieri, dacă ar fi să calculăm după ritmul zilnic planificat, ar fi însemnat ca să se recolteze o suprafaţa de 94 300 ha. Numai că rezultatul este altul : 52 200 ha. Aşa se face că suprafaţa de pe care griul s-a recoltat într-o singură zi este mai mică cu 42 100 ha. Diferenţa, raportată la numărul mare al hectarelor cultivate cu grîu, s-ar putea spune că nu este mare. Ţinînd, însă, seama de zilele însorite de acum, pericolul pierderilor creşte cu fiecare zi întîrziere la seceriş. Iată unul din principalele motive care trebuie să determine pe mecanizatori ca, sub îndrumarea permanentă a specialiştilor, să se grăbească. Şi încă ceva. Pentru a intensifica ritmul de recoltare este absolut necesară exepedierea urgentă a combinelor din zonele care au încheiat secerişul către cele care sunt la începutul acestei lucrări. Judeţele nordice au trimis in sud 980 combine. Din acestea s-au întors „acasă“ doar 908. In plus, sudul şi vestul s-a angajat să trimită, la rindul lor, în nordul şi centrul ţării 3 455 combine. Pină la această oră acest ajutor s-a materializat doar intr-un număr de 1821 combine. De ce ? Lipsa vagoanelor este una din cauzele principale. Este necesar ca Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor să pună cu prioritate la dispoziţia agriculturii vagoane pentru ca aceste combine să ajungă de urgenţă acolo unde este nevoie de ele. Aceasta ar constitui o altă măsură care ar determina grăbirea secerişului şi, deci, înlăturarea pierderilor prin scuturare. Totodată se impune ca la fiecare grupă de combine aflată în lanuri să existe 2-3 tractoare cu remorci pentru a permite descărcarea din mers fără să se mai aştepte sosirea autocamioanelor de la bazele de recepţie. In acest fel se înlătură timpii de staţionare ai combinelor, maşini care, în această perioadă, trebuie să lucreze neîntrerupt, pe tot parcursul zilei-lumină. Legat de seceriş, dar la o altă cultură, este necesar ca imediat, aşa cum a indicat conducerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, să înceapă această lucrare şi la unul pentru ulei. In scopul terminării recoltării în cîteva zile s-a indicat să se concentreze combinele în unităţile agricole care au suprafeţe cu in. De asemenea, este obligatoriu ca paiele rezultate de la această cultură să fie în totalitate balotate. In altă ordine de idei, tot acum va trebui ca un număr de tractoare cu pluguri să fie folosite pentru executarea arăturilor adinei de vară în vederea semănatului din toamnă. Se impune ca aceste terenuri să fie fertilizate şi pregătite în aşa fel ca şi cum ar fi semănate mîine. Eugen Sasu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întilnit cu tovarăşul Herbert Mies preşedintele Partidului Comunist German Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit, în ziua de 21 iulie, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul Herbert Mies, preşedintele Partidului Comunist German, care întreprinde o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, preşedintele Partidului Comunist German a dat o deosebită apreciere realizărilor obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român şi secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Secretarul general al P.C.R. şi preşedintele P.C. German au avut un schimb de vederi privind activitatea şi preocupările actuale ale celor două partide, precum şi în legătură cu probleme principale ale vieţii internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. A fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German şi s-a afirmat voinţa comună de a extinde şi adinei aceste raporturi de prietenie şi solidaritate militantă, de a intensifica contactele, schimbul de informaţii şi experienţă, în interesul ambelor partide, al întăririi prieteniei şi conlucrării dintre cele două popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Relevindu-se cursul ascendent al relaţiilor de colaborare şi cooperare dintre România şi R.F. Germania, a fost manifestată dorinţa de a se dezvolta în continuare aceste legături, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte sectoare de activitate. S-a subliniat, totodată, importanţa lărgirii relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi celelalte forţe politice din R.F. Germania, aprofundării raporturilor dintre organizaţiile de masă şi obşteşti similare din cele două ţâri, considerîndu-se că aceasta este în folosul ambelor popoare, al cooperării şi înţelegerii internaţionale. In cadrul convorbirii, s-au evidenţiat transformările pozitive care au loc în lume în favoarea socialismului, democraţiei şi păcii, apreciindu-se rolul hotărîtor pe care clasa muncitoare, masele populare, popoarele insele îl au în dezvoltarea cursului vieţii internaţionale, în soluţionarea problemelor pe o cale democratică, în interesul destinderii şi colaborării internaţionale. A fost reliefată, în acest sens, importanţa intensificării acţiunilor clasei muncitoare, ale maselor populare, partidelor revoluţionare, muncitoreşti, democratice, progresiste, ale tuturor forţelor iubitoare de pace, pentru accelerarea schimbărilor înnoitoare în societatea contemporană, a procesului de edificare a unui climat de securitate, încredere şi cooperare în Europa şi în lume, pentru victoria cauzei păcii, democraţiei şi socialismului. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German şi-au reafirmat hotărîrea de a milita şi în viitor pentru întărirea unităţii şi solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, pentru lupta unită, pe scară naţională şi internaţională, a tuturor forţelor revoluţionare, progresiste, democratice, antiimperialiste, pentru triumful în întreaga lume a idealurilor de libertate, pace, democraţie, independenţă naţională şi progres social, întîlnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. ! ! PRESEDNTELE NICOLAE CEAUSESCU 77 a primit pe ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, in staţiunea Neptun, pe Jean Keutcha, ministrul afacerilor externe al Republicii Unite Camerun, care face o vizită oficială in ţara noastră. La primire a participat tovarăşul George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Oaspetele a inmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie din partea preşedintelui Republicii Unite Camerun, El Hadj Ahmadou Ahidjo, şi i-a transmis călduroase urări de sănătate şi fericire, iar poporului român, succese tot mai mari în edificarea noii societăţi. Ministrul camerunez a exprimat şefului statului român satisfacţia deosebită pe care o încearcă cu prilejul acestei întrevederi, precum şi profunde mulţumiri pentru ocazia oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările poporului român pe calea făuririi unei economii prospere, a ridicării nivelului său de trai, material şi spiritual, realizări urmărite cu interes şi admiraţie în ţara sa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui El Hadj Ahmadou Ahidjo salutul său prietenesc şi cele mai bune urări, iar poporului camerunez urarea de a obţine noi şi însemnate realizări in dezvoltarea economico-socială independentă a patriei. In cursul convorbirii, s-a relevat modul pozitiv in care evoluează relaţiile politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre cele două state şi a fost subliniată dorinţa comună de a se acţiona în continuare pentru identificarea unor noi domenii de colaborare de interes reciproc, in măsură să intensifice şi mai mult raporturile prieteneşti dintre România şi Camerun, spre binele ambelor popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. S-au abordat, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii internaţionale, evidenţiindu-se mutaţiile adinei care au loc in lume, afirmarea tot maiputernică a voinţei popoarelor de a trăi liber, de a fi stăpîne pe destinele lor, de a-şi hotărî soarta în conformitate cu aspiraţiile lor fundamentale. în acest cadru, s-a apreciat că soluţionarea problemelor com(Continuare în pag. a 5-a)