România Liberă, august 1977 (Anul 35, nr. 10192-10217)

1977-08-13 / nr. 10203

„Románia libera" Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România In numele Consiliului Suprem de Guvernămint şi al poporului ecuadorian vă mulţumesc pentru amabilul dumneavoastră mesaj de felicitare transmis cu ocazia Zilei Naţionale a ţării mele, adresînd, la rindul meu, cordiale urări pentru prosperitatea crescîndă a nobi­lului popor român şi pentru fericirea personală a Excelenţei Voastre. Viceamiral ALFREDO POVEDA BURBANO Preşedintele Consiliului Suprem de Guvernămint al Republicii Ecuador Primire la Marea Adunare Naţională Vineri la amiază, tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Re­publicii Socialiste România, a primit, la Palatul M.A.N., dele­gaţia Camerei Reprezentanţilor din Congresul S.U.A., condusă de Joshua Eilberg, preşedintele Subcomitetului pentru emigrare, cetăţenie şi drept internaţional, care se află intr-o vizită in tara noastră. A avut loc un schimb de vederi în probleme privind dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor dintre cele două instituţii legislative, a fost sub­liniată importanta pe care o are colaborarea dintre parlamentele şi parlamentarii din cele două ţări în vederea mai bunei cu­noaşteri reciproce, a acţionării în direcţia destinderii, înţelege­rii şi păcii in lume. (Agerpres) Convorbiri ron­âno-bulgare privind dezvoltarea cooperării în domeniul agriculturii In conformitate cu indicaţiile date de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Bulgar, cu privire la­­dezvoltarea mai intensă a co-­­­laborării între Republica Socia­listă România şi Republica­­ Populară Bulgaria în domeniul agriculturii şi industriei alimen­tare, tovarăşii Angelo Micu-­­­lescu, viceprim-ministru al gu­vernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, şi Gan­­cio Krastev, ministrul agricul­turii şi industriei alimentare al Republicii Populare Bulgaria, au examinat stadiul realizării programului de colaborare în a­­gricultură între cele două ţări şi au stabilit, în continuare, măsuri de intensificare a cooperării in­tre unităţile agricole si de in­dustrie alimentară. (Agerpres) „Tîrgul de mostre" îşi deschide porţile Incepînd de mîine, cel de-al optulea „Tîrg de mostre“ îşi deschide porţile. La numeroasele standuri de bunuri de consum din cadrul Complexului expozi­­ţional din Piaţa Scinteii, vizita­torii vor avea acces zilnic, intre orele 10—18, iar duminica intre orele 9—18. Actuala ediţie a acestei mari expoziţii prezintă o semnifica­ţie deosebită, fiind organizată în contextul preocupărilor pen­tru transpunerea în fapt a im­portantelor prevederi din Pro­gramul privind dezvoltarea şi diversificarea producţiei bunu­rilor de consum. In pavilionul central şi in alte 13 pavilioane, pe o suprafaţă de peste 31 000 mp, vor fi prezentate numeroase produse, dintre care multe noi, realizate în cadrul industriei republicane, indus­triei locale, cooperaţiei meşte­şugăreşti,­­ cooperaţiei de con-' sum şi cooperativelor agricole de producţie. Spre deosebire de ediţiile anterioare, cînd expo­natele erau prezentate, grupate pe producători, la actuala edi­ţie, produsele sînt reunite după­­ destinaţii, pe grupe de mărfuri. Toate sortimentele expuse­­ vor fi supuse unei largi testări în rîndurile publicului, prin-­­■ tr-un număr de peste 70 000 chestionare, prin caiete de im­presii etc. In acelaşi timp prin 120 de puncte de desfacere din incinta expoziţiei, cit şi prin­­ marile magazine „Unirea“,­­ „Bucur — Obor“, „Cocor“, se vor pune în vînzare diverse mărfuri, dintre care o serie de ■ sortimente din cele expuse la „Tîrgul de mostre“. Expoziţii similare pentru testarea publi­cului, cit şi cu vînzarea diver­selor produse, sunt organizate şi in centrele judeţene din ţară. Examenele de definitivat şi de obţinere a gradului II în învăţămint Institutul central de perfec­ţionare a personalului didactic a stabilit că examenele de defi­nitivat şi gradul II pentru ca­drele didactice din învăţămin­­tul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal să aibă loc în interva­lul 26 august — 2 septembrie 1977 şi, respectiv, 3—8 septem­brie a.c. La examenul de de­finitivat, proba scrisă pentru toate specialităţile are loc în ziua de 26 august, orele 9. Ma­teria pentru ambele categorii de examene este cea prevăzută în programele elaborate de I.C.P.P.D. şi tipărite în 1976. Informaţii în legătură cu cen­trele de examene pe speciali­tăţi şi­­cu locul desfăşurării probelor scrise şi orale se dau de către inspectoratele şcolare, precum şi de secretariatele I.C.P.P.D. Bucureşti şi ale fi­lialelor din Braşov, Cluj-Na­­poca, Craiova, Iași și Timi­șoara. • înlesniri pentru cooperato­rii din judetul Bacău , s-au or­ganizat in aceste săptămini de muncă intensă pe ogoare, opt mori mobile, instalate pe auto­trenuri, care servesc la „domi­ciliu“ toate satele judeţului. Ziua şi ora de sosire a acesto­ra este afişată din timp la con­siliile populare. • Direcţia drumurilor din Ministerul Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor aduce la cunoş­tinţă că, pe unele drumuri na­ţionale, se execută, in cursul lu­nii august, lucrări de tratamen­te asfaltice. Pentru a se evita spargerea parbrizelor din cau­za împroşcării cu criblură, şo­ferii trebuie să respecte întoc­mai indicatoarele de restricţie instalate in acest scop, care pre­văd reducerea vitezei la 30 km/ oră, interzicerea depăşirilor si păstrarea distanţei de cel puţin 40 m între două autovehicule. • In legătură cu propunerea adresată Asociaţiei Generale a Vinătorilor şi Pescarilor Sportivi de a elibera permise de pes­cuit de scurtă durată pentru di­ferite excursii şi in timpul con­cediilor, suntem­ informaţi că a­­sociaţiile judeţene au aprobarea de a acorda şi astfel de permise temporare. Permisele se pot ri­dica numai din punctele organi­zate de aceste asociaţii. • Oraşul Topliţa a fost recent conectat la reţeaua telefonică automată. In urma extinderii reţelei urbane, s-au luat măsuri şi pentru instalarea unor pos­turi publice în oraş. Pină la sfirşitul lunii va dispune de un post public şi gara C.F.R. To­­pliţa. • In zilele de 9 şi 10 august, Serviciul Circulaţie din Miliţia Capitalei a organizat 13 micro­­flitre pe principalele artere. Au fost controlate 1 300 autovehi­cule, fiind depistate 30 cu grave defecţiuni. 12 şoferi se aflau sub influenţa alcoolului, iar zece n-au acordat prioritate pietoni­lor la marcaje. Radarul a înre­gistrat 472 de vitezomani. Con­stantin Marcu (1—B—9567) de pildă, circula cu 101 km pe oră. • Adresindu-se unităţii Ra­­dio-Progres din şoseaua Ciu­leşti pentru un defect de func­ţionare a televizorului, 1. Opri­şenescu din Bucureşti a fost în­drumat să cumpere transforma­torul de linii. Negăsind unul „o­­riginal“, aşa cum­ i s-a cerut, a fost nevoit să apeleze la altă unitate. Aceasta i-a înlocuit doar două siguranţe şi totul a reintrat în normal. Omul a ră­mas insă cu 161 lei lipsă din bu­zunar, bani cheltuiţi in zadar, după un „diagnostic“ prost pus, pentru piesa apreciată ca „neo­riginală“. • Întreprinderea „Industria Sirmei“ din Turda trimite zil­nic agriculturii peste 30 tone sirmă bobinată pentru maşinile de balastat păioase. Faţă de lu­nile precedente, planul s-a su­plimentat cu 50 la sută. • De peste o lună, oraşul Bu­zina a cam fost uitat de centrele PECO din Timişoara şi Lugoj, furnizorii săi de gaze lichefiate. Pentru preschimbarea unei bu­telii, posesorii de maşini aragaz îşi pierd uneori două-trei zile. • La intersecţia străzii Liviu Rebreanu din Bucureşti cu Şo­seaua Căţelu, in urmă cu o lună a început amenajarea unui sens giratoriu. Dar, după ce s-a executat stratul de fundaţie, constructorii s-au retras. • Dintre realizările recente din domeniul produselor apicole se remarcă un nou medicament denumit polenolecitină, produs natural obţinut din polen, miere şi lecitină, preparat deosebit de indicat in cazul scăderii randa­mentului intelectual şi fizic, sur­menajului, in denutriţia protei­că, anemii, intirzieri în dezvol­tarea intelectuală la copii, pre­cum şi în convalescenţă după a­­fecţiuni hepatice. Un alt medi­cament este polenul drapefiat, care prin caracteristicile sale curative este întăritor, recoman­dat atît copiilor cit şi adulţilor. Aceste medicamente pot fi procurate de la Centrul medical de apiterapie din Capitală, str. C.A. Rosetti nr. 31. • V. Lăptucă din comuna Ji­tia (Vrancea) a rămas patru luni fără pensie, pentru că do­sarul său a ajuns la Focşani in martie a.c. în loc de decembrie 1976, după trei cereri scrise a­­dresate Şantierului de construc­ţii forestiere şi industriale Tir­­govişte, unitatea unde a lucrat, două deplasări personale la Tir­­govişte, vreo 15 telefoane şi o sesizare trimisă Ministerului Muncii. Din răspunsul Consiliu­lui sindical judeţean Dîmbovi­ţa aflăm că vinovatul este re­clamantul, care n-ar fi depus actele la timp şi că dosarul a fost trimis abia la 26 iunie. De menţionat că decizia de pensio­nare, cu numărul 2 179, e data­tă, totuşi, 29 decembrie 1976. • Campingul „Capela“ din Rimnicu Vilcea dispune de 95 de locuri, iar in vecinătatea lui se află motelul „Capela“, unde, recent, a fost amenajată o tera­să acoperită. • Policlinica Spitalului dr. Ion Cantacuzino din str. Rosetti nr. 36 s-a redeschis cu toate cabi­netele. • A. Filip din Turda (str. Margaretelor nr. 1) a încheiat mai multe contracte cu I.C.S. Mixtă pentru cumpărarea unor bunuri in rate, dar după ce­ a intrat in posesia acestor bunuri a dispărut de la locul de muncă. • La Simleul Silvaniei, Cras­­na şi Nuşfalău (Sălaj)­ s-au con­stituit agrocluburi ale tinere­tului. • O echipă de intervenţii e­­lectrice de la sectorul de resort din Vinju Mare (Mehedinţi), de­­plasindu-se spre Pristol, a ră­mas în pană cu maşina in satul Viaşu, comuna Pătulele. Trebu­ia dat un telefon, dar la sediul poştei, angajatul M. Porojan, n-a putut fi găsit in nici un chip. • La Negreşti-Oaş (Satu Mare) au început lucrările de a­­menajare a muzeului in aer li­ber al Ţării Oaşului. • In centrul minier Ostra a fost dat în folosinţă un modern complex comercial (1 000 m.p.), cel mai mare de acest fel din judeţul Suceava. • Ferestrele garniturilor de tren care circulă pe ruta Bra­­şov-Zărneşti n-au mai fost spă­late de luni de zile. • In saul Beneşti (Vîlcea) este amenajată Casa memorială Petrache Poenaru. Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu­ msmmm® La căminul cultural din co­muna Mănăstirea, judeţul Ilfov, a avut loc, vineri după-amiază, un simpozion cu tema „Alexan­dru Sahia, scriitor şi publicist, luptător pentru cauza clasei muncitoare“, organizat cu prile­jul comemorării a 40 de ani de la moartea scriitorului. Despre viaţa şi opera lui Alexandru Sahia au vorbit Vio­rel Cozma, vicepreşedinte al Comitetului de cultură şi educa­ţie socialistă al judeţului Ilfov, criticul Ovidiu Papadima, scriitorul Paul Teodorescu, pre­cum şi Marin Bolozan şi Gheor­­ghe Pascali, locuitori ai comunei Minăstirea, foşti colegi cu scriitorul. S-au prezentat, în încheiere, fragmente din opera scriitorului şi din poemul lui Eugen Jebeleanu, intitulat „In satul lui Sahia“. Participanţii la simpozion au vizitat apoi Muzeul memorial, organizat in casa in care s-a născut şi a trăit o parte a vieţii scriitorul comemorat, după care a avut loc un peleri­naj la mormîntul său. ★ Ansamblul de cîntece şi dan­suri „Dam­ian“ din Republica Socialistă Vietnam, care în­treprinde un turneu in mai multe localităţi din ţara noastră, a fost vineri seara oaspetele iubitorilor de folclor din Plo­ieşti. Cu acest prilej, artiştii vietnamezi — orchestra de es­tradă şi a instrumentelor de per­cuţie, solişti vocali şi instrumen­tişti, dansatori — au prezentat pe scena Casei de cultură a sin­dicatelor din localitate un fru­mos spectacol, aplaudat călduros de publicul prahovean. ★ Cu prilejul apropiatei aniver­sări a zilei naţionale a Repu­blicii Indonezia — 32 de ani de la proclamarea independenţei — Institutul Român pentru Re­laţiile Culturale cu Străinătatea a organizat, vineri după-amiază, o manifestare culturală. Despre importanţa evenimentului şi de­spre realizările poporului indo­nezian a vorbit Nicolae Lupu, redactor la ziarul „România li­beră“. Au participat membri ai con­ducerii I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Ex­terne, ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, ai Ligii române de prietenie cu popoare­le din Asia şi Africa, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă general-loco­­tenent Soekahar, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucu­reşti, membri ai ambasadei. Colectivul ambasadei Indone­ziei a prezentat un program de cîntece şi dansuri populare , na­ţionale, precum şi o variantă muzicală a cunoscutului poem eminescian „Mai am un singur dor“. In încheiere, a fost vizionat un film documentar indonezian. Festivalul al ţărilor » Festivalul de folclor al ţărilor balcanice, manifestare care, sub semnul prieteniei, al dorinţei de cunoaştere şi preţuirii reciproce, reuneşte pe litoralul românesc al Mării Negre, ansambluri re­prezentative din Bulgaria, Gre­cia, Iugoslavia, Turcia şi Româ­nia, a continuat joi şi vineri pe scena teatrului Fantazia din Constanţa şi pe scenele teatre­lor de vară din staţiunile Ma­maia, Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia şi Neptun. Solii artei populare din cele de folclor balcanice cinci, tari au oferit publicului spectator noi dovezi ale origi­nalităţii, bogăţiei şi frumuseţii tezaurului folcloric al ţărilor lor, spectacolele constituind un nou prilej de relevare a numeroase­lor legături şi interferenţe ar­tistice din acest străvechi lea­găn de cultură, expresie grăi­toare a relaţiilor de bună veci­nătate şi prietenie statornicite de-a lungul istoriei intre state­le balcanice. (Agerpres) Pe ogoarele suprafeţele irigate • în ultimele zile ritmul udărilor s-a intensificat, fără a atinge, însă, cota necesară • Primarii comunelor, în fruntea acţiunii de irigaţii • Aripi de ploaie aflate încă în magazii sau în stare de nefuncţionare • Din nou despre calitatea udărilor în unităţile agricole de pe raza­­ de activitate a întreprinderii de exploatare a lucrărilor de imbunătăţiri funciare — Călă­raşi deficitul de apă din sol a ajuns la peste 1 000 mc la hectar. In aceste condiţii, s-a mărit, in ultimele zile, ritmul de aplicare a udărilor. In perioada 10—12 august, viteza zilnică a ajuns la peste 8 000 ha, faţă de 5 200 cit s-a irigat­ săptămîna trecută. Creşterea ritmului zilnic îşi are explicaţia in executarea udări­lor în două schimburi, scoaterea pe cimp a majorităţii utilajelor şi mai buna organizare a muncii in unităţile agricole. In comu­nele Ciocăneşti, Vl­ad Ţepeş, Modelu etc., primarii participă direct şi controlează zi şi noapte activitatea de udare in unităţile agricole din perimetrul comu­nelor. Nu este mai puţin adevărat că şi întreprinderea de specialitate din Călăraşi face eforturi, nu numai pentru a asigura apă pe canale, dar şi pentru a remedia operativ unele defecţiuni care apar. Cu toate acestea, ritmul ar putea fi mai mare, avînd in ve­dere posibilităţile pe care le oferă cele şase sisteme de iri­gaţii din această zonă a ţării. In perioada 6—12 august trebuiau să se irige zilnic 7 435 ha, dar n-au primit apă decit 6 300 ha. Cea mai importantă cauză a ne­realizării ritmului prevăzut o constituie nefuncţionarea pe cimp a tuturor echipamentelor de udare. Deşi ne aflăm un virf de campanie, iar pe cimp au fost scoase peste 7 000 aripi de ploaie, ieri au funcţionat doar 5 829. Şi se mai găsesc şi acum aripi de ploaie în magazii. La cooperativa agricolă din Doro­banţi­ au fost scoase pe cimp 80 de aripi din 150 existente in uni­tate, fapt care a dus la neefec­­tuarea udărilor pe 50 ha culti­vate cu porumb (zilnic). La cooperativa agricolă din Radu Vodă, 40 ha nu primesc apă din aceleaşi motive. In sistemul de irigaţii Dorobanţii trebuie udate zilnic 1 813 ha., dar planul se realizează in proporţie de numai 60 la sută. Circa 800 ha rămin fără apă, în cooperativele agri­cole din Seninu, Săpunari, Săl­­cioara, Lehliu etc„ n-au fost aduse pe cimp toate instalaţiile de udare, iar cele aflate în la­nuri nu funcţionează integral. In perimetrele acestor unităţi se găsesc adevărate depozite de conducte care aşteaptă să fie montate pe cimp. Şi în alte unităţi am intilnit veritabile magazii de echipa­ment pentru irigaţii. Pe Dumi­tru Drăgan, şeful fermei nr. 10 de la întreprinderea agricolă de stat Mircea Vodă, l-am­ găsit pe cimp. Venea de la o fermă ve­cină. — Am fost să împrumut 3 aripi ca să pot iriga întreaga suprafaţă prevăzută, ne spune interlocutorul. — De ce să împrumutaţi, cind aveţi in curte adevăraţi munţi de conducte ? — Intr-adevăr, avem peste 3 300 de conducte noi dar nu pot fi folosite intrucît nu au toate accesoriile. — De ce ?. — Grupul de supraveghere a investiţiilor din Bucureşti nu ne-a trimis echipamentul com­plet, deşi întreprinderea noastră a făcut nenumărate intervenţii. In această perioadă de acută lipsă de apă din sol nu trebuie neglijat aspectul calităţii udă­rilor. Nu de alta, insă in spa­tele unor cifre mulţumitoare privind ritmul zilnic la irigaţii se ascund multe deficienţe la a­­cest capitol. Iată ce am con­statat ieri in raidul nostru : pre­siunea de lucru la ultimele as­­persoare este de 2 atmosfere în loc de 3—3,5, ceea ce face ca apa să fie împrăştiată pe un diametru de ciţiva metri. Rămin astfel locuri uscate intre asper­­soare, care în scripte apar că au primit apă. Asemenea lu­cruri le-am întîlnit la coopera­tivele agricole din Grădiştea, Rasa, Dragalina, Ştefan Vodă. La fel, multe aspersoare sar de la locul lor, jetul de apă fiind proiectat pe verticală, în jur formîndu-se bălţi. Calitatea udărilor trebuie să fie în permanenţă in atenţia a­­celora care participă la irigaţii. Paralel cu executarea udărilor la culturile aflate în vegetaţie, se impune ca încă de pe acum să se pregătească producţia anu­lui viitor. Spunînd aceasta ne gîndim la culturile care vor fi semănate în toamnă şi care tre­buie să aibă de la început con­diţii optime de răsărire şi dez­voltare. Aşadar, este nevoie ca şi pe aceste terenuri să se în­ceapă aplicarea udărilor de a­­provizionare. In sistemele din raza între­prinderii Călăraşi, suprafeţele irigate pot fi mai mari. A­ceasta cu condiţia înlăturării neajunsurilor semnalate, fapt ce impune din partea comanda­mentelor, judeţean şi locale, măsuri imediate. Dumitru Tecuţa Rezerva mică de apă din sol impune continuarea cu toate forţele a irigării culturilor A apărut „MUNCA DE PARTID" nr. 8 — august 1977 Din sumar : 33 de ani de înflorire a patriei socialiste ; Paul Streche : Declansarea energiilor întregii obști ; Realizarea exemplara a hotărîrilor Congresului consiliilor oamenilor muncii ; I. Midigan : Control pe baza planului semestrial unic ; Gherghina Marinescu : La specificul unităţii a­­gricole de stat ; Gh. Lazăr : Impli­carea directă a sindicatului în efor­turile întreprinse de organizaţia de partid ; Din activitatea organizaţiilor de masă şi obşteşti ; Aurelia Leu­­cean: Înaltă exigenţă faţă de calitate; D. Meşter : Cultivarea spiritului gos­podăresc; Gh. Alexandru: Preocupări multiple pentru creşterea disponibili­tăţilor la export ; Activiştii de partid pe şantiere ; Ancheta redacţiei : Su­prafeţele amenajate pentru irigaţii sa producă la nivel maxim ; Munca po­litică de masă — modalitate de a ne adresa direct, concret şi convingător oamenilor ; P. Rusu : Contribuţia pro­pagandei de partid la afirmarea teh­nicii noi ; Gh. Cordea : Răspunderi majore pentru reeducare ; I. Luncan : Priorităţi în activitatea politică ; E. Barna : Foaia volantă.­­ O perma­nenţă a profilului moral al comunis­tului ; N. Rovinaru : Adunările ge­nerale ale tuturor comuniştilor sau ale activului de partid din I.A.S. şi S.M.A. ; Adela Deac : O valoroasă modalitate de activizare a membrilor de partid ; S. Coman : Educarea partinică — mereu în actualitate ; C. Lăluci: Dezbateri antrenante : In ajutorul birourilor organizaţiilor de bază ; Creşterea nivelului de trai al populaţiei în cincinalul 1976-1930 ; Note critice ; Din viaţa partidelor comuniste şi muncitoreşti ; Răspun­suri la intrebarile cititorilor. Au cuvîntul tehnicienii Handbalul nu-şi poate propune decît obiective de înaltă performanţă Este cunoscut faptul că, de foarte mulţi ani, handbalul nos­tru masculin domină majorita­tea competiţiilor internaţionale. Este suficient să reamintim cele patru titluri mondiale cucerite pentru a avea o imagine a ceea ce înseamnă handbalul nostru masculin în lume. Cum se pre­zintă această disciplină in mo­mentul de faţă şi, mai ales, care-i sunt perspectivele ? Pe a­­ceastă temă am purtat ieri o discuţie cu antrenorul emerit Nicolae Nedef. — Ce este nou în handbal, în general ? — Nou este faptul că, de cînd handbalul a devenit o disciplină olimpică, in foarte multe ţări i se acordă o atenţie deosebită. De aici a rezultat un echilibru valoric pe plan mondial, exis­tenţa unui mare număr de echi­pe care pot concura cu şanse egale la cucerirea unui loc fruntaş la campionatele mondi­ale sau la Jocurile Olimpice. — înţeleg, prin urmare, că misiunea echipei noastre devine din ce în ce mai dificilă... — Da, aşa se prezintă situa­ţia in momentul de faţă şi tre­buie să depunem o muncă tita­nică pentru a ne menţine în frunte. După Jocurile Olimpice de la Montreal, locul doi ocu­pat de echipa noastră nu ne sa­tisface. Pentru că handbalului nostru masculin i se poate pre­tinde să fie mereu pe primul joc. Este, după părerea mea, un obiectiv raţional. La Jocurile Olimpice de la Moscova vom pleca cu gîndul de a ne situa pe primul loc. Oricare altă po­ziţie nu poate fi considerată sa­tisfăcătoare handbalului nostru. — Dispune handbalul, în con­tinuare, de posibilităţile necesa­re atingerii unor obiective de înaltă performanţă ? — Dispune, trebuie să dispu­nă, şi trebuie să facem totul pentru a fi atinse obiectivele ce ni le propunem. In ianuarie a­­nul viitor, ne vom prezenta la campionatul mondial. In pre­zent, noi deţinem titlul suprem. Trebuie să ni-1 apărăm, deci. Cit de greu va fi, veţi înţelege dacă vă arăt că, pentru a ajun­ge în finală cu Uniunea Sovie­tică sau Polonia, va trebui să învingem echipele R.D. Germa­ne, Ungariei, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei sau R.F. Germa­nia. Tot la acest campionat, e­­chipa noastră va trebui să-şi cîştige direct dreptul de a par­ticipa la turneul final al Jocurilor Olimpice de la Moscova. De aceea cred că la atingerea acestor obi­ective, care nu sunt in exclusi­vitate numai ale echipei naţio­nale ci ale handbalului în gene­ral, e necesară o contribuţie mai mare din partea tuturor ce­lor care se ocupă, intr-un fel sau altul, de această disciplină spor­tivă. Numai că, in prezent, exis­tă un prea mare decalaj între nivelul la care trebuie să evo­lueze echipa reprezentativă şi modul in care evoluează echi­pele de club în campionatele diviziilor A şi B şi în campio­natul juniorilor. Personal nu sunt satisfăcut de nivelul meciurilor din campionat. Echipa de tine-Sub egida organizaţiilor locale ale Uniunii Tineretului Comu­nist în judeţul Dolj s-a desfă­şurat competiţia sportivă de masă „Cupa tineretului la oină“. Din numărul important de par­ticipanţi au fost selecţionate pentru faza întrecerilor finale pe judeţ echipele din satele Co­­moşteni, Boureni, Afumaţi şi Gingiova. ★ In 16 localităţi din judeţul Dolj s-au deschis cursuri de ret, care înseamnă principalul rezervor pentru prima reprezen­tativă, teoretic cel puţin, a o­­cupat locul 11 la campionatul mondial, iar echipa de juniori nu reuşeşte la „Cupa Prieteniei“ decît poziţii modeste. Or, noi avem nevoie de jucători de ex­cepţie, şi aceşti jucători de excep­ţie nu pot fi formaţi la lot. Ei pot şi trebuie depistaţi la clu­buri printr-o mai serioasă preo­cupare pentru munca de selec­ţie, prin ridicarea nivelului ca­litativ al procesului de instruire, în aşa fel incit un jucător venit la lot să se prezinte la un grad înalt de pregătire. Procesul de educaţie fizică, care trebuie să asigure o dezvoltare multilate­rală tinerilor, să dezvolte la a­­ceştia calităţi nu numai pentru handbal, ci pentru sport în ge­neral, nu se desfăşoară la nive­lul cerinţelor actuale, al preten­ţiilor, al obiectivelor majore ce stau în faţa mişcării sportive. Este necesar să insistăm mereu şi mereu asupra dezvoltării, in continuare, a sportului de masă ca o condiţie a formării sporti­vilor de performanţă, legătura dintre aceste forme fiind indiso­lubilă. Ion Bocioacă înot pentru copii. Acestea func­ţionează pe serii şi vor cuprin­de peste 10 000 de copii de la 3 la 11 ani — incepînd de la copiii de grădiniţă pină la cei de ciclu primar. Centrele acestor cursuri funcţionează la bazinele de înot de la Stadionul tineretului şi de la Şcoala generală nr. 2 din Cra­iova, în oraşele Băileşti, Filiaşi şi Calafat, în comunele Prast, Be­chet şi Călăraşi şi altele. (ION BECHERU) DOLJ: „CUPA TINERETULUI" LA CINĂ z­sTfai MfietMia­o Pakistan: Trei decenii de independenţă Poporul pakistanez aniversea- ‘ ză împlinirea a trei decenii de la înlăturarea dominaţiei colo­niale şi proclamarea indepen­denţei de stat. Ziua de 14 au­gust 1947 s-a înscris in istoria poporului pakistanez ca un mo­ment memorabil al încununării cu succes a luptei îndelungate împotriva dominaţiei străine, marcindu-se astfel primul pas pe calea dezvoltării libere, in­dependente, încă din primele zile ale independenţei ţării, Muhammad Ali Jinnah, condu­cătorul mişcării naţionale de independenţă, primul guverna­tor general al Pakistanului, a­­nunţa începerea marii bătălii pentru recuperarea secolelor de înapoiere moştenite de la stă­­pînirea colonială, principalul ţel fiind trecerea la înfăptuirea unei societăţi moderne şi sfărî­­marea sistemului semifeudal. In primii ani după cucerirea inde­pendenţei, poporul pakistanez s-a angajat cu toate forţele sale materiale şi umane intr-un susţinut efort pentru progresul şi dezvoltarea multilaterală a ţării. Au fost înfăptuite un şir de reforme social-economice, de dezvoltare a învăţămintului şi culturii, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei, de conso­lidare a economiei naţionale prin valorificarea resurselor na­turale, prin făurirea unei in­dustrii proprii. Ramurilor tra­diţionale — prelucrarea bumba­cului şi a iutei — li s-au adău­gat întreprinderi moderne cu ritmuri ce au modificat vechile structuri economice, răspunzînd obiectivelor fixate de planurile cincinale, prin programul de dezvoltare naţională elaborat pe două decenii. 1965—1985. Naţio­nalizările succesive — îndeosebi cele din 1972 şi 1973 — au adus modificări­­ fundamentale in toate sectoarele industriale, in finanţe, bănci, societăţi mariti­me şi de asigurări, in reţeaua de desfacere a produselor petro­liere , zeci de întreprinderi au in­­trat­­ în patrimoniul­­ statului şi au creat astfel condiţii pen­tru elaborarea unor ample pla­nuri economice de dezvoltare. Reforma agrară din 1972 a fost urmată de­­ investiţii substanţia­le in agricultură îndreptate, în special, spre făurirea unui vast sistem de irigaţii, spre produc­ţia îngrăşămintelor chimice spre dezvoltarea aşezărilor ru­rale. Pentru realizarea sisteme­lor de irigaţii şi dezvoltarea producţiei de îngrăşăminte chi­mice autorităţile pakistaneze au sporit, in ultimii cinci ani, de şase ori fondurile alocate sec­torului agricol, totalul sumelor respective ridicîndu-se in exer­ciţiul fiscal 19­75—1976, la 1,22 miliarde rupii. Primele rezulta­te ale acestor eforturi se şi re­flectă in creşterea producţiei agricole. Importante realizări au fost obţinute in domeniul in­dustrializării. S-au făcut inves­tiţii importante în industria me­talurgică şi de echipament in­dustrial, un rol de seamă deţi­­nind complexul metalurgic de la Caraci, care va avea o capacitate de 1,1 milioane tone oţel. Au fost create noi ramuri ale industriei de incontestabilă importanţă pentru o ţară în curs de dezvoltare, ca industria minieră, a cimentului, a chi­miei şi petrolului. O deosebită preocupare se manifestă în do­meniul educaţiei şi învăţămin­­tului, sănătăţii construcţiilor de locuinţe. Această amplă activitate de construcţie a Pakistanului mo­dern oferă premisele unei largi colaborări internaţionale. Româ­nia şi Pakistanul, situate la mii de kilometri depărtare, pe con­tinente diferite, se întîlnesc pe tărîmul unei rodnice conlucrări care, in ultimii ani, a cunoscut un curs continuu ascendent. Momente remarcabile şi, tot­odată, contribuţii hotăritoare la dezvoltarea relaţiilor de prie­tenie dintre cele două ţări le-au constituit întîlnirile şi convor­birile româno-pakistaneze la nivelul cel mai înalt. Declara­ţia solemnă comună semnată in aprilie 1973 a ridicat ■ pe o treaptă superioară atît pe plan bilateral, cit şi in sfera relaţii­lor internaţionale, raporturile de conlucrare bilaterală. Pe o traiectorie ascendentă, raportu­rile dintre cele două popoare şi state s-au extins materializîn­­du-se in rezultate concrete pe diferite planuri, deschizînd largi posibilităţi şi perspective pe ţărim economic, tehnico­­ştiinţific şi cultural. Dacă în ul­timii ani volumul schimburilor economice s-a dublat, se pre­vede ca în 1980 volumul total al comerţului bilateral să atingă şi să depăşească echivalentul a 100 milioane de dolari, înfăptuin­­du-se dorinţa ce animă ambele ţări de a fructifica în conti­nuare, posibilităţile pe care le oferă potenţialele economice în dezvoltare ale ambelor state. Th. Şerbănescu Pagina a 5-a-13 august 1977 Rangoon: Constituirea organizaţiei muncitoreşti a Birmaniei RANGOON 12 (Agerpres). — La Rangoon se desfăşoară con­gresul de constituire a organi­zaţiei muncitoreşti a Birmaniei, la care participă 750 delegaţi, sosiţi din toate regiunile ţării. In cadrul Congresului se dis­cută raportul prezentat de Con­siliul central al Partidului Mun­citor, saricinile şi proiectul de statut al noii organizaţii a mun­citorilor şi ţăranilor, creată pe baza Consiliilor Populare Mun­citoreşti şi care are ca princi­piu de organizare centralismul democratic. Luînd cuvîntul la congres, preşedintele republicii, preşe­dintele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidu­lui Programului Socialist Birma­­nez, U. Ne Win, a subliniat că acum muncitorii vor avea o or­ganizaţie care le va apăra inte­resele. El a adresat noii orga­nizaţii chemarea de a participa activ la îndeplinirea sarcinilor politice și social-economice tra­sate de Congresul al III-lea al Partidului, Programul Socialist Birmanez. Sportivi români in intilniri internaţionale CICLISM : „CUPA VOINŢA" Competiţia ciclistă internaţio­nală pentru „Cupa Voinţa“ a continuat vineri cu desfăşura­rea etapei a 4-a : Ploieşti — Sinaia — Ploieşti (128 km). Vic­toria a fost decisă la sprintul final. Primul a trecut linia de sosire Ion Cojocaru (Steaua) în 3h 20’24” urmat de cehoslovacul FOTBAL. Echipa de fotbal U.T. Arad aflată în turneu in U.R.S.S. a jucat la Moscova cu formaţia de rezerve a clubului Torpedo. Gazdele au cîştigat cu scorul de 2-0. Ambele goluri (primul din penalty) au fost mar­cate de Vasiliev. Comentatorul sportiv al agenţiei TASS apr­e­­ciază că fotbaliştii arădeni au jucat tehnic, dar foarte lent. Intilnirea amicală de fotbal disputată la Chişinău între for­maţiile Politehnica Iaşi şi Nis­trul Chişinău s-a terminat la egalitate 2-2. Pentru ieşeni au marcat Costea şi Trandafilon. TENIS. Turneul de tenis pen­tru tineret, desfăşurat la Kosice, a fost cîştigat de echipa oraşului Bucureşti care obţine al treilea succes consecutiv în această în­trecere. în meciul final, echipa oraşului Bucureşti a învins cu 15—9 formaţia Nyíregyháza (Ungaria). Rezultatele din turneul de tenis de la Columbus (Ohio) : Smith — Prinslop 6—1, 6—2 ; Borowiak — Tiriac 6—1, 6—1 ; El Shafer — Dibley 7—5, 6—3 ; Ramirez — Crawford 6—3, 6—2 ; J. Lloyd — Tanner 7—6, 6—4; Zdenek Hebeda si de I. Butaru (Metalul Plopeni). In clasamen­tul general conduce cehoslovacul J. Zaloudek urmat la 44” de Sofronie (Voinţa Bucureşti). Astăzi are loc etapa a 5-a pe ruta Ploieşti — Vălenii de Munte — Cislău — Ploieşti (130 km). VOLEI. Meciurile disputate în prima zi a turneului internaţio­nal masculin de volei de la Minsk s-au încheiat cu urmă­toarele rezultate : Polonia — România 3—1 (9—15, 15—2, 15— 13, 15—13) ; Japonia — R.S.S. Bielorusă 3—1 (15—5, 15—11, 8— 15, 15—5) ; U.R.S.S. — Finlan­da 3—0 (15—8, 16—14, 15—4). HANDBAL. Vineri au început la Timişoara întrecerile compe­tiţiei internaţionale de handbal pentru tineret „Cupa Prietenia“. Iată rezultatele înregistrate : Iu­goslavia—Ungaria (fete) 20—12 (10—5) ; Iugoslavia—Ungaria (băieţi) 30—16 (11—3) ; Româ­nia- Bulgaria (fete) 17—13 (10—8 ; România—Bulgaria (bă­ieţi) 28—15 (13—7). * * * LOTO Numerele extrase la tragerea din 12 august 1977 Fond general de cistiguri : 603 017 lei Extragerea I : 59 17 16 38 67 56 55 10 82 Extragerea a II-a : 69 6 11 73 49 53 14 27 5 V **1 PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu. Florica Militaru ne comunica : Caracteristica vremii : vremea va fi în general instabila şi se va raci uşor. Precipitaţii : vor cădea ploi, mai ales sub formă de averse, in Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi estul Transilvaniei, şi cu caracter izolat în celelalte regiuni. Temperatura : Maximele vor fi cu­prinse intre 22 şi 29 grade, iar cele minime între 12 şi 20 grade. Bucureşti : Vreme uşor instabilă cu cerul temporar noros. Va ploua şi­­se vor semnala descărcări electrice,­­­in­tul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura maximă va fi cupinsă între 25 și 27 grade, iar cea minimă între 11 și 13 grade.

Next