România Liberă, august 1977 (Anul 35, nr. 10192-10217)
1977-08-13 / nr. 10203
„Románia libera" Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România In numele Consiliului Suprem de Guvernămint şi al poporului ecuadorian vă mulţumesc pentru amabilul dumneavoastră mesaj de felicitare transmis cu ocazia Zilei Naţionale a ţării mele, adresînd, la rindul meu, cordiale urări pentru prosperitatea crescîndă a nobilului popor român şi pentru fericirea personală a Excelenţei Voastre. Viceamiral ALFREDO POVEDA BURBANO Preşedintele Consiliului Suprem de Guvernămint al Republicii Ecuador Primire la Marea Adunare Naţională Vineri la amiază, tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, a primit, la Palatul M.A.N., delegaţia Camerei Reprezentanţilor din Congresul S.U.A., condusă de Joshua Eilberg, preşedintele Subcomitetului pentru emigrare, cetăţenie şi drept internaţional, care se află intr-o vizită in tara noastră. A avut loc un schimb de vederi în probleme privind dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor dintre cele două instituţii legislative, a fost subliniată importanta pe care o are colaborarea dintre parlamentele şi parlamentarii din cele două ţări în vederea mai bunei cunoaşteri reciproce, a acţionării în direcţia destinderii, înţelegerii şi păcii in lume. (Agerpres) Convorbiri ronâno-bulgare privind dezvoltarea cooperării în domeniul agriculturii In conformitate cu indicaţiile date de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, cu privire ladezvoltarea mai intensă a co-laborării între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, tovarăşii Angelo Micu-lescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, şi Gancio Krastev, ministrul agriculturii şi industriei alimentare al Republicii Populare Bulgaria, au examinat stadiul realizării programului de colaborare în agricultură între cele două ţări şi au stabilit, în continuare, măsuri de intensificare a cooperării intre unităţile agricole si de industrie alimentară. (Agerpres) „Tîrgul de mostre" îşi deschide porţile Incepînd de mîine, cel de-al optulea „Tîrg de mostre“ îşi deschide porţile. La numeroasele standuri de bunuri de consum din cadrul Complexului expoziţional din Piaţa Scinteii, vizitatorii vor avea acces zilnic, intre orele 10—18, iar duminica intre orele 9—18. Actuala ediţie a acestei mari expoziţii prezintă o semnificaţie deosebită, fiind organizată în contextul preocupărilor pentru transpunerea în fapt a importantelor prevederi din Programul privind dezvoltarea şi diversificarea producţiei bunurilor de consum. In pavilionul central şi in alte 13 pavilioane, pe o suprafaţă de peste 31 000 mp, vor fi prezentate numeroase produse, dintre care multe noi, realizate în cadrul industriei republicane, industriei locale, cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperaţiei de con-' sum şi cooperativelor agricole de producţie. Spre deosebire de ediţiile anterioare, cînd exponatele erau prezentate, grupate pe producători, la actuala ediţie, produsele sînt reunite după destinaţii, pe grupe de mărfuri. Toate sortimentele expuse vor fi supuse unei largi testări în rîndurile publicului, prin-■ tr-un număr de peste 70 000 chestionare, prin caiete de impresii etc. In acelaşi timp prin 120 de puncte de desfacere din incinta expoziţiei, cit şi prin marile magazine „Unirea“, „Bucur — Obor“, „Cocor“, se vor pune în vînzare diverse mărfuri, dintre care o serie de ■ sortimente din cele expuse la „Tîrgul de mostre“. Expoziţii similare pentru testarea publicului, cit şi cu vînzarea diverselor produse, sunt organizate şi in centrele judeţene din ţară. Examenele de definitivat şi de obţinere a gradului II în învăţămint Institutul central de perfecţionare a personalului didactic a stabilit că examenele de definitivat şi gradul II pentru cadrele didactice din învăţămintul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal să aibă loc în intervalul 26 august — 2 septembrie 1977 şi, respectiv, 3—8 septembrie a.c. La examenul de definitivat, proba scrisă pentru toate specialităţile are loc în ziua de 26 august, orele 9. Materia pentru ambele categorii de examene este cea prevăzută în programele elaborate de I.C.P.P.D. şi tipărite în 1976. Informaţii în legătură cu centrele de examene pe specialităţi şicu locul desfăşurării probelor scrise şi orale se dau de către inspectoratele şcolare, precum şi de secretariatele I.C.P.P.D. Bucureşti şi ale filialelor din Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Timișoara. • înlesniri pentru cooperatorii din judetul Bacău , s-au organizat in aceste săptămini de muncă intensă pe ogoare, opt mori mobile, instalate pe autotrenuri, care servesc la „domiciliu“ toate satele judeţului. Ziua şi ora de sosire a acestora este afişată din timp la consiliile populare. • Direcţia drumurilor din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor aduce la cunoştinţă că, pe unele drumuri naţionale, se execută, in cursul lunii august, lucrări de tratamente asfaltice. Pentru a se evita spargerea parbrizelor din cauza împroşcării cu criblură, şoferii trebuie să respecte întocmai indicatoarele de restricţie instalate in acest scop, care prevăd reducerea vitezei la 30 km/ oră, interzicerea depăşirilor si păstrarea distanţei de cel puţin 40 m între două autovehicule. • In legătură cu propunerea adresată Asociaţiei Generale a Vinătorilor şi Pescarilor Sportivi de a elibera permise de pescuit de scurtă durată pentru diferite excursii şi in timpul concediilor, suntem informaţi că asociaţiile judeţene au aprobarea de a acorda şi astfel de permise temporare. Permisele se pot ridica numai din punctele organizate de aceste asociaţii. • Oraşul Topliţa a fost recent conectat la reţeaua telefonică automată. In urma extinderii reţelei urbane, s-au luat măsuri şi pentru instalarea unor posturi publice în oraş. Pină la sfirşitul lunii va dispune de un post public şi gara C.F.R. Topliţa. • In zilele de 9 şi 10 august, Serviciul Circulaţie din Miliţia Capitalei a organizat 13 microflitre pe principalele artere. Au fost controlate 1 300 autovehicule, fiind depistate 30 cu grave defecţiuni. 12 şoferi se aflau sub influenţa alcoolului, iar zece n-au acordat prioritate pietonilor la marcaje. Radarul a înregistrat 472 de vitezomani. Constantin Marcu (1—B—9567) de pildă, circula cu 101 km pe oră. • Adresindu-se unităţii Radio-Progres din şoseaua Ciuleşti pentru un defect de funcţionare a televizorului, 1. Oprişenescu din Bucureşti a fost îndrumat să cumpere transformatorul de linii. Negăsind unul „original“, aşa cum i s-a cerut, a fost nevoit să apeleze la altă unitate. Aceasta i-a înlocuit doar două siguranţe şi totul a reintrat în normal. Omul a rămas insă cu 161 lei lipsă din buzunar, bani cheltuiţi in zadar, după un „diagnostic“ prost pus, pentru piesa apreciată ca „neoriginală“. • Întreprinderea „Industria Sirmei“ din Turda trimite zilnic agriculturii peste 30 tone sirmă bobinată pentru maşinile de balastat păioase. Faţă de lunile precedente, planul s-a suplimentat cu 50 la sută. • De peste o lună, oraşul Buzina a cam fost uitat de centrele PECO din Timişoara şi Lugoj, furnizorii săi de gaze lichefiate. Pentru preschimbarea unei butelii, posesorii de maşini aragaz îşi pierd uneori două-trei zile. • La intersecţia străzii Liviu Rebreanu din Bucureşti cu Şoseaua Căţelu, in urmă cu o lună a început amenajarea unui sens giratoriu. Dar, după ce s-a executat stratul de fundaţie, constructorii s-au retras. • Dintre realizările recente din domeniul produselor apicole se remarcă un nou medicament denumit polenolecitină, produs natural obţinut din polen, miere şi lecitină, preparat deosebit de indicat in cazul scăderii randamentului intelectual şi fizic, surmenajului, in denutriţia proteică, anemii, intirzieri în dezvoltarea intelectuală la copii, precum şi în convalescenţă după afecţiuni hepatice. Un alt medicament este polenul drapefiat, care prin caracteristicile sale curative este întăritor, recomandat atît copiilor cit şi adulţilor. Aceste medicamente pot fi procurate de la Centrul medical de apiterapie din Capitală, str. C.A. Rosetti nr. 31. • V. Lăptucă din comuna Jitia (Vrancea) a rămas patru luni fără pensie, pentru că dosarul său a ajuns la Focşani in martie a.c. în loc de decembrie 1976, după trei cereri scrise adresate Şantierului de construcţii forestiere şi industriale Tirgovişte, unitatea unde a lucrat, două deplasări personale la Tirgovişte, vreo 15 telefoane şi o sesizare trimisă Ministerului Muncii. Din răspunsul Consiliului sindical judeţean Dîmboviţa aflăm că vinovatul este reclamantul, care n-ar fi depus actele la timp şi că dosarul a fost trimis abia la 26 iunie. De menţionat că decizia de pensionare, cu numărul 2 179, e datată, totuşi, 29 decembrie 1976. • Campingul „Capela“ din Rimnicu Vilcea dispune de 95 de locuri, iar in vecinătatea lui se află motelul „Capela“, unde, recent, a fost amenajată o terasă acoperită. • Policlinica Spitalului dr. Ion Cantacuzino din str. Rosetti nr. 36 s-a redeschis cu toate cabinetele. • A. Filip din Turda (str. Margaretelor nr. 1) a încheiat mai multe contracte cu I.C.S. Mixtă pentru cumpărarea unor bunuri in rate, dar după ce a intrat in posesia acestor bunuri a dispărut de la locul de muncă. • La Simleul Silvaniei, Crasna şi Nuşfalău (Sălaj) s-au constituit agrocluburi ale tineretului. • O echipă de intervenţii electrice de la sectorul de resort din Vinju Mare (Mehedinţi), deplasindu-se spre Pristol, a rămas în pană cu maşina in satul Viaşu, comuna Pătulele. Trebuia dat un telefon, dar la sediul poştei, angajatul M. Porojan, n-a putut fi găsit in nici un chip. • La Negreşti-Oaş (Satu Mare) au început lucrările de amenajare a muzeului in aer liber al Ţării Oaşului. • In centrul minier Ostra a fost dat în folosinţă un modern complex comercial (1 000 m.p.), cel mai mare de acest fel din judeţul Suceava. • Ferestrele garniturilor de tren care circulă pe ruta Braşov-Zărneşti n-au mai fost spălate de luni de zile. • In saul Beneşti (Vîlcea) este amenajată Casa memorială Petrache Poenaru. Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu msmmm® La căminul cultural din comuna Mănăstirea, judeţul Ilfov, a avut loc, vineri după-amiază, un simpozion cu tema „Alexandru Sahia, scriitor şi publicist, luptător pentru cauza clasei muncitoare“, organizat cu prilejul comemorării a 40 de ani de la moartea scriitorului. Despre viaţa şi opera lui Alexandru Sahia au vorbit Viorel Cozma, vicepreşedinte al Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov, criticul Ovidiu Papadima, scriitorul Paul Teodorescu, precum şi Marin Bolozan şi Gheorghe Pascali, locuitori ai comunei Minăstirea, foşti colegi cu scriitorul. S-au prezentat, în încheiere, fragmente din opera scriitorului şi din poemul lui Eugen Jebeleanu, intitulat „In satul lui Sahia“. Participanţii la simpozion au vizitat apoi Muzeul memorial, organizat in casa in care s-a născut şi a trăit o parte a vieţii scriitorul comemorat, după care a avut loc un pelerinaj la mormîntul său. ★ Ansamblul de cîntece şi dansuri „Damian“ din Republica Socialistă Vietnam, care întreprinde un turneu in mai multe localităţi din ţara noastră, a fost vineri seara oaspetele iubitorilor de folclor din Ploieşti. Cu acest prilej, artiştii vietnamezi — orchestra de estradă şi a instrumentelor de percuţie, solişti vocali şi instrumentişti, dansatori — au prezentat pe scena Casei de cultură a sindicatelor din localitate un frumos spectacol, aplaudat călduros de publicul prahovean. ★ Cu prilejul apropiatei aniversări a zilei naţionale a Republicii Indonezia — 32 de ani de la proclamarea independenţei — Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a organizat, vineri după-amiază, o manifestare culturală. Despre importanţa evenimentului şi despre realizările poporului indonezian a vorbit Nicolae Lupu, redactor la ziarul „România liberă“. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, ai Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă general-locotenent Soekahar, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti, membri ai ambasadei. Colectivul ambasadei Indoneziei a prezentat un program de cîntece şi dansuri populare , naţionale, precum şi o variantă muzicală a cunoscutului poem eminescian „Mai am un singur dor“. In încheiere, a fost vizionat un film documentar indonezian. Festivalul al ţărilor » Festivalul de folclor al ţărilor balcanice, manifestare care, sub semnul prieteniei, al dorinţei de cunoaştere şi preţuirii reciproce, reuneşte pe litoralul românesc al Mării Negre, ansambluri reprezentative din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia şi România, a continuat joi şi vineri pe scena teatrului Fantazia din Constanţa şi pe scenele teatrelor de vară din staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia şi Neptun. Solii artei populare din cele de folclor balcanice cinci, tari au oferit publicului spectator noi dovezi ale originalităţii, bogăţiei şi frumuseţii tezaurului folcloric al ţărilor lor, spectacolele constituind un nou prilej de relevare a numeroaselor legături şi interferenţe artistice din acest străvechi leagăn de cultură, expresie grăitoare a relaţiilor de bună vecinătate şi prietenie statornicite de-a lungul istoriei intre statele balcanice. (Agerpres) Pe ogoarele suprafeţele irigate • în ultimele zile ritmul udărilor s-a intensificat, fără a atinge, însă, cota necesară • Primarii comunelor, în fruntea acţiunii de irigaţii • Aripi de ploaie aflate încă în magazii sau în stare de nefuncţionare • Din nou despre calitatea udărilor în unităţile agricole de pe raza de activitate a întreprinderii de exploatare a lucrărilor de imbunătăţiri funciare — Călăraşi deficitul de apă din sol a ajuns la peste 1 000 mc la hectar. In aceste condiţii, s-a mărit, in ultimele zile, ritmul de aplicare a udărilor. In perioada 10—12 august, viteza zilnică a ajuns la peste 8 000 ha, faţă de 5 200 cit s-a irigat săptămîna trecută. Creşterea ritmului zilnic îşi are explicaţia in executarea udărilor în două schimburi, scoaterea pe cimp a majorităţii utilajelor şi mai buna organizare a muncii in unităţile agricole. In comunele Ciocăneşti, Vlad Ţepeş, Modelu etc., primarii participă direct şi controlează zi şi noapte activitatea de udare in unităţile agricole din perimetrul comunelor. Nu este mai puţin adevărat că şi întreprinderea de specialitate din Călăraşi face eforturi, nu numai pentru a asigura apă pe canale, dar şi pentru a remedia operativ unele defecţiuni care apar. Cu toate acestea, ritmul ar putea fi mai mare, avînd in vedere posibilităţile pe care le oferă cele şase sisteme de irigaţii din această zonă a ţării. In perioada 6—12 august trebuiau să se irige zilnic 7 435 ha, dar n-au primit apă decit 6 300 ha. Cea mai importantă cauză a nerealizării ritmului prevăzut o constituie nefuncţionarea pe cimp a tuturor echipamentelor de udare. Deşi ne aflăm un virf de campanie, iar pe cimp au fost scoase peste 7 000 aripi de ploaie, ieri au funcţionat doar 5 829. Şi se mai găsesc şi acum aripi de ploaie în magazii. La cooperativa agricolă din Dorobanţi au fost scoase pe cimp 80 de aripi din 150 existente in unitate, fapt care a dus la neefectuarea udărilor pe 50 ha cultivate cu porumb (zilnic). La cooperativa agricolă din Radu Vodă, 40 ha nu primesc apă din aceleaşi motive. In sistemul de irigaţii Dorobanţii trebuie udate zilnic 1 813 ha., dar planul se realizează in proporţie de numai 60 la sută. Circa 800 ha rămin fără apă, în cooperativele agricole din Seninu, Săpunari, Sălcioara, Lehliu etc„ n-au fost aduse pe cimp toate instalaţiile de udare, iar cele aflate în lanuri nu funcţionează integral. In perimetrele acestor unităţi se găsesc adevărate depozite de conducte care aşteaptă să fie montate pe cimp. Şi în alte unităţi am intilnit veritabile magazii de echipament pentru irigaţii. Pe Dumitru Drăgan, şeful fermei nr. 10 de la întreprinderea agricolă de stat Mircea Vodă, l-am găsit pe cimp. Venea de la o fermă vecină. — Am fost să împrumut 3 aripi ca să pot iriga întreaga suprafaţă prevăzută, ne spune interlocutorul. — De ce să împrumutaţi, cind aveţi in curte adevăraţi munţi de conducte ? — Intr-adevăr, avem peste 3 300 de conducte noi dar nu pot fi folosite intrucît nu au toate accesoriile. — De ce ?. — Grupul de supraveghere a investiţiilor din Bucureşti nu ne-a trimis echipamentul complet, deşi întreprinderea noastră a făcut nenumărate intervenţii. In această perioadă de acută lipsă de apă din sol nu trebuie neglijat aspectul calităţii udărilor. Nu de alta, insă in spatele unor cifre mulţumitoare privind ritmul zilnic la irigaţii se ascund multe deficienţe la acest capitol. Iată ce am constatat ieri in raidul nostru : presiunea de lucru la ultimele aspersoare este de 2 atmosfere în loc de 3—3,5, ceea ce face ca apa să fie împrăştiată pe un diametru de ciţiva metri. Rămin astfel locuri uscate intre aspersoare, care în scripte apar că au primit apă. Asemenea lucruri le-am întîlnit la cooperativele agricole din Grădiştea, Rasa, Dragalina, Ştefan Vodă. La fel, multe aspersoare sar de la locul lor, jetul de apă fiind proiectat pe verticală, în jur formîndu-se bălţi. Calitatea udărilor trebuie să fie în permanenţă in atenţia acelora care participă la irigaţii. Paralel cu executarea udărilor la culturile aflate în vegetaţie, se impune ca încă de pe acum să se pregătească producţia anului viitor. Spunînd aceasta ne gîndim la culturile care vor fi semănate în toamnă şi care trebuie să aibă de la început condiţii optime de răsărire şi dezvoltare. Aşadar, este nevoie ca şi pe aceste terenuri să se înceapă aplicarea udărilor de aprovizionare. In sistemele din raza întreprinderii Călăraşi, suprafeţele irigate pot fi mai mari. Aceasta cu condiţia înlăturării neajunsurilor semnalate, fapt ce impune din partea comandamentelor, judeţean şi locale, măsuri imediate. Dumitru Tecuţa Rezerva mică de apă din sol impune continuarea cu toate forţele a irigării culturilor A apărut „MUNCA DE PARTID" nr. 8 — august 1977 Din sumar : 33 de ani de înflorire a patriei socialiste ; Paul Streche : Declansarea energiilor întregii obști ; Realizarea exemplara a hotărîrilor Congresului consiliilor oamenilor muncii ; I. Midigan : Control pe baza planului semestrial unic ; Gherghina Marinescu : La specificul unităţii agricole de stat ; Gh. Lazăr : Implicarea directă a sindicatului în eforturile întreprinse de organizaţia de partid ; Din activitatea organizaţiilor de masă şi obşteşti ; Aurelia Leucean: Înaltă exigenţă faţă de calitate; D. Meşter : Cultivarea spiritului gospodăresc; Gh. Alexandru: Preocupări multiple pentru creşterea disponibilităţilor la export ; Activiştii de partid pe şantiere ; Ancheta redacţiei : Suprafeţele amenajate pentru irigaţii sa producă la nivel maxim ; Munca politică de masă — modalitate de a ne adresa direct, concret şi convingător oamenilor ; P. Rusu : Contribuţia propagandei de partid la afirmarea tehnicii noi ; Gh. Cordea : Răspunderi majore pentru reeducare ; I. Luncan : Priorităţi în activitatea politică ; E. Barna : Foaia volantă. O permanenţă a profilului moral al comunistului ; N. Rovinaru : Adunările generale ale tuturor comuniştilor sau ale activului de partid din I.A.S. şi S.M.A. ; Adela Deac : O valoroasă modalitate de activizare a membrilor de partid ; S. Coman : Educarea partinică — mereu în actualitate ; C. Lăluci: Dezbateri antrenante : In ajutorul birourilor organizaţiilor de bază ; Creşterea nivelului de trai al populaţiei în cincinalul 1976-1930 ; Note critice ; Din viaţa partidelor comuniste şi muncitoreşti ; Răspunsuri la intrebarile cititorilor. Au cuvîntul tehnicienii Handbalul nu-şi poate propune decît obiective de înaltă performanţă Este cunoscut faptul că, de foarte mulţi ani, handbalul nostru masculin domină majoritatea competiţiilor internaţionale. Este suficient să reamintim cele patru titluri mondiale cucerite pentru a avea o imagine a ceea ce înseamnă handbalul nostru masculin în lume. Cum se prezintă această disciplină in momentul de faţă şi, mai ales, care-i sunt perspectivele ? Pe această temă am purtat ieri o discuţie cu antrenorul emerit Nicolae Nedef. — Ce este nou în handbal, în general ? — Nou este faptul că, de cînd handbalul a devenit o disciplină olimpică, in foarte multe ţări i se acordă o atenţie deosebită. De aici a rezultat un echilibru valoric pe plan mondial, existenţa unui mare număr de echipe care pot concura cu şanse egale la cucerirea unui loc fruntaş la campionatele mondiale sau la Jocurile Olimpice. — înţeleg, prin urmare, că misiunea echipei noastre devine din ce în ce mai dificilă... — Da, aşa se prezintă situaţia in momentul de faţă şi trebuie să depunem o muncă titanică pentru a ne menţine în frunte. După Jocurile Olimpice de la Montreal, locul doi ocupat de echipa noastră nu ne satisface. Pentru că handbalului nostru masculin i se poate pretinde să fie mereu pe primul joc. Este, după părerea mea, un obiectiv raţional. La Jocurile Olimpice de la Moscova vom pleca cu gîndul de a ne situa pe primul loc. Oricare altă poziţie nu poate fi considerată satisfăcătoare handbalului nostru. — Dispune handbalul, în continuare, de posibilităţile necesare atingerii unor obiective de înaltă performanţă ? — Dispune, trebuie să dispună, şi trebuie să facem totul pentru a fi atinse obiectivele ce ni le propunem. In ianuarie anul viitor, ne vom prezenta la campionatul mondial. In prezent, noi deţinem titlul suprem. Trebuie să ni-1 apărăm, deci. Cit de greu va fi, veţi înţelege dacă vă arăt că, pentru a ajunge în finală cu Uniunea Sovietică sau Polonia, va trebui să învingem echipele R.D. Germane, Ungariei, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei sau R.F. Germania. Tot la acest campionat, echipa noastră va trebui să-şi cîştige direct dreptul de a participa la turneul final al Jocurilor Olimpice de la Moscova. De aceea cred că la atingerea acestor obiective, care nu sunt in exclusivitate numai ale echipei naţionale ci ale handbalului în general, e necesară o contribuţie mai mare din partea tuturor celor care se ocupă, intr-un fel sau altul, de această disciplină sportivă. Numai că, in prezent, există un prea mare decalaj între nivelul la care trebuie să evolueze echipa reprezentativă şi modul in care evoluează echipele de club în campionatele diviziilor A şi B şi în campionatul juniorilor. Personal nu sunt satisfăcut de nivelul meciurilor din campionat. Echipa de tine-Sub egida organizaţiilor locale ale Uniunii Tineretului Comunist în judeţul Dolj s-a desfăşurat competiţia sportivă de masă „Cupa tineretului la oină“. Din numărul important de participanţi au fost selecţionate pentru faza întrecerilor finale pe judeţ echipele din satele Comoşteni, Boureni, Afumaţi şi Gingiova. ★ In 16 localităţi din judeţul Dolj s-au deschis cursuri de ret, care înseamnă principalul rezervor pentru prima reprezentativă, teoretic cel puţin, a ocupat locul 11 la campionatul mondial, iar echipa de juniori nu reuşeşte la „Cupa Prieteniei“ decît poziţii modeste. Or, noi avem nevoie de jucători de excepţie, şi aceşti jucători de excepţie nu pot fi formaţi la lot. Ei pot şi trebuie depistaţi la cluburi printr-o mai serioasă preocupare pentru munca de selecţie, prin ridicarea nivelului calitativ al procesului de instruire, în aşa fel incit un jucător venit la lot să se prezinte la un grad înalt de pregătire. Procesul de educaţie fizică, care trebuie să asigure o dezvoltare multilaterală tinerilor, să dezvolte la aceştia calităţi nu numai pentru handbal, ci pentru sport în general, nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor actuale, al pretenţiilor, al obiectivelor majore ce stau în faţa mişcării sportive. Este necesar să insistăm mereu şi mereu asupra dezvoltării, in continuare, a sportului de masă ca o condiţie a formării sportivilor de performanţă, legătura dintre aceste forme fiind indisolubilă. Ion Bocioacă înot pentru copii. Acestea funcţionează pe serii şi vor cuprinde peste 10 000 de copii de la 3 la 11 ani — incepînd de la copiii de grădiniţă pină la cei de ciclu primar. Centrele acestor cursuri funcţionează la bazinele de înot de la Stadionul tineretului şi de la Şcoala generală nr. 2 din Craiova, în oraşele Băileşti, Filiaşi şi Calafat, în comunele Prast, Bechet şi Călăraşi şi altele. (ION BECHERU) DOLJ: „CUPA TINERETULUI" LA CINĂ zsTfai MfietMiao Pakistan: Trei decenii de independenţă Poporul pakistanez aniversea- ‘ ză împlinirea a trei decenii de la înlăturarea dominaţiei coloniale şi proclamarea independenţei de stat. Ziua de 14 august 1947 s-a înscris in istoria poporului pakistanez ca un moment memorabil al încununării cu succes a luptei îndelungate împotriva dominaţiei străine, marcindu-se astfel primul pas pe calea dezvoltării libere, independente, încă din primele zile ale independenţei ţării, Muhammad Ali Jinnah, conducătorul mişcării naţionale de independenţă, primul guvernator general al Pakistanului, anunţa începerea marii bătălii pentru recuperarea secolelor de înapoiere moştenite de la stăpînirea colonială, principalul ţel fiind trecerea la înfăptuirea unei societăţi moderne şi sfărîmarea sistemului semifeudal. In primii ani după cucerirea independenţei, poporul pakistanez s-a angajat cu toate forţele sale materiale şi umane intr-un susţinut efort pentru progresul şi dezvoltarea multilaterală a ţării. Au fost înfăptuite un şir de reforme social-economice, de dezvoltare a învăţămintului şi culturii, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei, de consolidare a economiei naţionale prin valorificarea resurselor naturale, prin făurirea unei industrii proprii. Ramurilor tradiţionale — prelucrarea bumbacului şi a iutei — li s-au adăugat întreprinderi moderne cu ritmuri ce au modificat vechile structuri economice, răspunzînd obiectivelor fixate de planurile cincinale, prin programul de dezvoltare naţională elaborat pe două decenii. 1965—1985. Naţionalizările succesive — îndeosebi cele din 1972 şi 1973 — au adus modificări fundamentale in toate sectoarele industriale, in finanţe, bănci, societăţi maritime şi de asigurări, in reţeaua de desfacere a produselor petroliere , zeci de întreprinderi au intrat în patrimoniul statului şi au creat astfel condiţii pentru elaborarea unor ample planuri economice de dezvoltare. Reforma agrară din 1972 a fost urmată de investiţii substanţiale in agricultură îndreptate, în special, spre făurirea unui vast sistem de irigaţii, spre producţia îngrăşămintelor chimice spre dezvoltarea aşezărilor rurale. Pentru realizarea sistemelor de irigaţii şi dezvoltarea producţiei de îngrăşăminte chimice autorităţile pakistaneze au sporit, in ultimii cinci ani, de şase ori fondurile alocate sectorului agricol, totalul sumelor respective ridicîndu-se in exerciţiul fiscal 1975—1976, la 1,22 miliarde rupii. Primele rezultate ale acestor eforturi se şi reflectă in creşterea producţiei agricole. Importante realizări au fost obţinute in domeniul industrializării. S-au făcut investiţii importante în industria metalurgică şi de echipament industrial, un rol de seamă deţinind complexul metalurgic de la Caraci, care va avea o capacitate de 1,1 milioane tone oţel. Au fost create noi ramuri ale industriei de incontestabilă importanţă pentru o ţară în curs de dezvoltare, ca industria minieră, a cimentului, a chimiei şi petrolului. O deosebită preocupare se manifestă în domeniul educaţiei şi învăţămintului, sănătăţii construcţiilor de locuinţe. Această amplă activitate de construcţie a Pakistanului modern oferă premisele unei largi colaborări internaţionale. România şi Pakistanul, situate la mii de kilometri depărtare, pe continente diferite, se întîlnesc pe tărîmul unei rodnice conlucrări care, in ultimii ani, a cunoscut un curs continuu ascendent. Momente remarcabile şi, totodată, contribuţii hotăritoare la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări le-au constituit întîlnirile şi convorbirile româno-pakistaneze la nivelul cel mai înalt. Declaraţia solemnă comună semnată in aprilie 1973 a ridicat ■ pe o treaptă superioară atît pe plan bilateral, cit şi in sfera relaţiilor internaţionale, raporturile de conlucrare bilaterală. Pe o traiectorie ascendentă, raporturile dintre cele două popoare şi state s-au extins materializîndu-se in rezultate concrete pe diferite planuri, deschizînd largi posibilităţi şi perspective pe ţărim economic, tehnicoştiinţific şi cultural. Dacă în ultimii ani volumul schimburilor economice s-a dublat, se prevede ca în 1980 volumul total al comerţului bilateral să atingă şi să depăşească echivalentul a 100 milioane de dolari, înfăptuindu-se dorinţa ce animă ambele ţări de a fructifica în continuare, posibilităţile pe care le oferă potenţialele economice în dezvoltare ale ambelor state. Th. Şerbănescu Pagina a 5-a-13 august 1977 Rangoon: Constituirea organizaţiei muncitoreşti a Birmaniei RANGOON 12 (Agerpres). — La Rangoon se desfăşoară congresul de constituire a organizaţiei muncitoreşti a Birmaniei, la care participă 750 delegaţi, sosiţi din toate regiunile ţării. In cadrul Congresului se discută raportul prezentat de Consiliul central al Partidului Muncitor, saricinile şi proiectul de statut al noii organizaţii a muncitorilor şi ţăranilor, creată pe baza Consiliilor Populare Muncitoreşti şi care are ca principiu de organizare centralismul democratic. Luînd cuvîntul la congres, preşedintele republicii, preşedintele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Programului Socialist Birmanez, U. Ne Win, a subliniat că acum muncitorii vor avea o organizaţie care le va apăra interesele. El a adresat noii organizaţii chemarea de a participa activ la îndeplinirea sarcinilor politice și social-economice trasate de Congresul al III-lea al Partidului, Programul Socialist Birmanez. Sportivi români in intilniri internaţionale CICLISM : „CUPA VOINŢA" Competiţia ciclistă internaţională pentru „Cupa Voinţa“ a continuat vineri cu desfăşurarea etapei a 4-a : Ploieşti — Sinaia — Ploieşti (128 km). Victoria a fost decisă la sprintul final. Primul a trecut linia de sosire Ion Cojocaru (Steaua) în 3h 20’24” urmat de cehoslovacul FOTBAL. Echipa de fotbal U.T. Arad aflată în turneu in U.R.S.S. a jucat la Moscova cu formaţia de rezerve a clubului Torpedo. Gazdele au cîştigat cu scorul de 2-0. Ambele goluri (primul din penalty) au fost marcate de Vasiliev. Comentatorul sportiv al agenţiei TASS apreciază că fotbaliştii arădeni au jucat tehnic, dar foarte lent. Intilnirea amicală de fotbal disputată la Chişinău între formaţiile Politehnica Iaşi şi Nistrul Chişinău s-a terminat la egalitate 2-2. Pentru ieşeni au marcat Costea şi Trandafilon. TENIS. Turneul de tenis pentru tineret, desfăşurat la Kosice, a fost cîştigat de echipa oraşului Bucureşti care obţine al treilea succes consecutiv în această întrecere. în meciul final, echipa oraşului Bucureşti a învins cu 15—9 formaţia Nyíregyháza (Ungaria). Rezultatele din turneul de tenis de la Columbus (Ohio) : Smith — Prinslop 6—1, 6—2 ; Borowiak — Tiriac 6—1, 6—1 ; El Shafer — Dibley 7—5, 6—3 ; Ramirez — Crawford 6—3, 6—2 ; J. Lloyd — Tanner 7—6, 6—4; Zdenek Hebeda si de I. Butaru (Metalul Plopeni). In clasamentul general conduce cehoslovacul J. Zaloudek urmat la 44” de Sofronie (Voinţa Bucureşti). Astăzi are loc etapa a 5-a pe ruta Ploieşti — Vălenii de Munte — Cislău — Ploieşti (130 km). VOLEI. Meciurile disputate în prima zi a turneului internaţional masculin de volei de la Minsk s-au încheiat cu următoarele rezultate : Polonia — România 3—1 (9—15, 15—2, 15— 13, 15—13) ; Japonia — R.S.S. Bielorusă 3—1 (15—5, 15—11, 8— 15, 15—5) ; U.R.S.S. — Finlanda 3—0 (15—8, 16—14, 15—4). HANDBAL. Vineri au început la Timişoara întrecerile competiţiei internaţionale de handbal pentru tineret „Cupa Prietenia“. Iată rezultatele înregistrate : Iugoslavia—Ungaria (fete) 20—12 (10—5) ; Iugoslavia—Ungaria (băieţi) 30—16 (11—3) ; România- Bulgaria (fete) 17—13 (10—8 ; România—Bulgaria (băieţi) 28—15 (13—7). * * * LOTO Numerele extrase la tragerea din 12 august 1977 Fond general de cistiguri : 603 017 lei Extragerea I : 59 17 16 38 67 56 55 10 82 Extragerea a II-a : 69 6 11 73 49 53 14 27 5 V **1 PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu. Florica Militaru ne comunica : Caracteristica vremii : vremea va fi în general instabila şi se va raci uşor. Precipitaţii : vor cădea ploi, mai ales sub formă de averse, in Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi estul Transilvaniei, şi cu caracter izolat în celelalte regiuni. Temperatura : Maximele vor fi cuprinse intre 22 şi 29 grade, iar cele minime între 12 şi 20 grade. Bucureşti : Vreme uşor instabilă cu cerul temporar noros. Va ploua şise vor semnala descărcări electrice,intul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura maximă va fi cupinsă între 25 și 27 grade, iar cea minimă între 11 și 13 grade.