România Liberă, august 1977 (Anul 35, nr. 10192-10217)

1977-08-15 / nr. 10204

Pagina a 2­0-75 august 7977 Critic și editor UN RIGUROS CRITERIU DE APRECIERE: VALOAREA — In ce măsură constituie, după opinia dv., formula critic­­editor, o formulă mai avantaja­tă decit altele, in promovarea unei literaturi viabile ? Și care ar fi argumentele (inclusiv is­torice) si exemplele in favoarea acestei formule ? — Ipostaza criticului-editor în viaţă noastră literară reprezintă o realitate, un deziderat, ca şi o absenţă care nu este întot­deauna regretabilă. Dar pentru a înţelege mai exact această stare de lucruri se cuvine să precizăm, atît cit ne este cu pu­tinţă, ce este un editor sau, cine poate fi considerat editor în sis­temul nostru de publicare a căr­ţilor. Dacă pornim de la profe­sia exercitată, editorii sunt toţi aceia care contribuie la selecţia unor opere, ca şi la întreg pro­cesul finisării unor manuscrise in vederea tipăririi lor. Accep­ţiunea aceasta este însă foarte largă, ea ar cuprinde o mulţime de oameni care „lucrează cu cartea“, dar nu au acte de identitate reală pentru meseria pe care o îndeplinesc. Să fie a­­tunci editori doar directorii edi­turilor, fiindcă, cel puţin în principiu, ei sunt aceia care con­cep liniile orientative ale unui plan editorial, indică anumite criterii de valoare în funcţie de care pot fi acceptate anumite manuscrise, stabilesc o anumită axiologie în circulaţia cărţii ti­părite ? Nici această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece atit la noi, cit şi în alte ţări, puţini sunt directorii de edituri care în­trunesc aceste atribute. De fapt, ipostaza editorului autentic în­cepe cu redactorul de carte, a­­tunci cind este un veritabil pro­fesionist în domeniul în care este acreditat şi sfîrşeşte cu di­rectorul editurii, atunci cind competenţa sa îl legitimează pentru funcţia pe care o înde­plineşte. După părerea mea, edi­torul nu reprezintă o problemă de ierarhie, ci una de competen­ţă şi vocaţie. În întreg sistemul editorial se găsesc numeroşi re­dactori cultivaţi şi harnici, care nu sint nici critici, nici scriitori. F.i sînt nnişte anonimi __ devotaţi profesiei, mulţumiţi că numele lor apare din cind în cind în caseta unei cărţi. Această masă de anonimi, fără ambiţii literare ascunse, reprezintă marea echi­pă a celor ce contribuie la cons­truirea unei culturi. Marca lor este priceperea şi onestitatea, bucuria lor este prilejuită de a­­pariţia unor cărţi bune. După cum, alături de aceste echipe de elită, mai pot fi întîlniţi prin ediluri destui nepricepuţi inşi aruncaţi pri­ntr-un sistem de relaţii in slujbe comode. Nor­mal ar trebui eliminaţi toți aceşti ■ căpătuiţi într-o acti­vitate nobilă şi plină de Răspundere şi, in acelaşi timp. Convorbire cu Romul Munteanu directorul Editurii „Univers" să fie ajutaţi cei buni să-şi spo­rească în permanenţă orizontul informaţional. Aşa cum nu ori.... redactor este un editor, nici despre directorii caselor noastre editoriale nu se poate spune acest lucru. Dacă unii dintre a­­ceştia au făcut epocă în viaţa noastră culturală, faptul acesta văzîndu-se mai bine în timp, al­ţii au nimerit în aceste funcţii printr-un concurs de împreju­rări greu de explicat. Nu e vor­ba de faptul că unii dintre aceş­­tiai nu sunt critici sau scriitori. Chiar dacă ar fi doar simpli ad­ministratori în cultură, suprave­ghetori ai disciplinei de plan, pentru aceasta se impune cu­noaşterea unei meserii, specia­lizarea intr-un domeniu, for­maţia adecvată editurii pe care directorul-editor o conduce. E­­ditorul nu are o profesie în ge­neral. El nu poate tipări acum lucrări de artă, apoi cărţi enci­clopedice, cărţi de ştiinţă, apoi albume. Editorul funcţional este un ins specializat în domeniul în care lucrează. Se va spune că şi în trecut am avut editori autodidacţi, editori care intuiau cartea bună prin instinctul lor de oameni de­­afaceri. Se poate. Dar în faza aceasta, a exploziei de informaţii nu se mai poate face cultură doar cu intuiţia şi instinctul, iar dacă Alexandru Rosetti a "­fost un mare editor, faptul acesta se datora culturii, gustului şi spiritului său de o­­menie în relaţiile cu scriitorii. Aşadar, nu un editor­ critic cu orice preţ, ci un editor cultivat, onest şi cu autoritate profesio­nală in meseria pe care o exer­cită. — Care sunt exigenţele pe care meseria de editor, cu responsa­bilitatea ei, astăzi sporită, le solicită criticului literar ? In ce măsură şi în ce condiţii actul editorial poate deveni un act cri­tic contribuind la perfecţionarea continuă a climatului literar ac­tual ? — Dacă un editor nu este cri­tic, el trebuie să dispună oricum de un mare spirit de discernă­­mînt şi de o largă receptivitate estetică. La porţile fiecărei edi­turi nu bat numai scriitori de geniu, ci şi oameni cu un talent obişnuit sau pur şi simplu velei­tari.. In­ redacţiile de poezie,­pro­ză, teatru sau critică ale unei edituri nu vin numai autori cla­­sicizaţi, care scriu mereu opere bune, ci şi tineri necunoscuţi, nerecomandaţi de nimeni ca şi destui vîrstnici eşuaţi. în aceas­tă dinamică a cărţii şi a valori­lor nu contează nici vîrsta în sine, nici clasicizarea artificială, nici lipsa certificatului de reco­mandare. Editorul trebuie să aibă un singur criteriu de­ apre­ciere : valoarea atit în ce pri­veşte conţinutul cit şi forma. De aceea, în felul său, editorul ideal are ceva din aerul unui ascet, capabil să suporte şi să reziste la pene-.traţ­ia violentă a laşilor clasici in viaţă, ca şi la agresi­vitatea debutanţilor fără talent. Dar detectarea valorii reale a unei opere autentice de aceea mediocră sau mimetică, nu se poate face întotdeauna cu uşu­rinţă. Aici intervine consultul criticilor, lectura multiplicată a unor texte făcută, uneori, de oameni cu profesii diferite aşa cum de altfel se şi preconizează în momentul de faţă, la suges­tia secretarului general al parti­dului. Fără îndoială că, în orice editură, apar întotdeauna şi cărţi ce nu vor întruni consensul cri­ticii. Fenomenul acesta este fi­resc. Important rămîne faptul dacă critica reţine cărţile bune, face campanie în jurul lor,­­le impune prin argumente credibi­le. Nu este suficient ca atunci cind apare o carte foarte bună să fie consemnată ca atare in­­tr-o cronică şi apoi să fie dată uitării. La noi, comentariul per­manent se face doar în jurul operelor unor autori clasicizaţi în viaţă, chiar şi­ atunci cind aceş­tia scriu cărţi proaste. Să nu uităm că avem foarte mulţi scriitori tineri care scriu mai bine ca vîrstnicii, au un mai acut simţ al timpului în care trăim, iar peste cărţile lor se trece cu prea multă uşurinţă. Să nu uităm, de asemenea, că noi nu trebuie să publicăm­­ cărţi­­funcţii, ci cărţi-valoare. Mă în­treb oare cind se va ocupa cri­tica şi de scriitorii fără opere, din ce în ce mai evidenţi in viaţa culturală ? Este aproape un miracol cum unii „scriitori“ fac carieră literară fără cărţi, de mai bine de cîteva decenii. — Care sunt direcţiile princi­pale de acţiune, „liniile de for­ţă“ in care vi se par angajate in momentul de faţă competenţa şi responsabilitatea criticilor li­terari şi, totodată, a editorilor noştri ? — Editorii au nevoie de mai multă perspicacitate şi îndrăz­neală, iar la scriitori se simte nevoia unei­ mai acute şi sincere perceperi a realităţii societăţii­, noastre. întotdeauna, cărţile mari ies din­ făgaşu! unor clişee obişnuite. Dar numai conjugat cu talentul şi perceperea esen­ţială a realului, curajul civic al scriitorului poate da cărţi­ mari. Tia Şerbănescu Pe litoral: „Zilele muzicii româneşti" O veritabilă stagiune muzicală se anunţă a fi, prin densitatea programului, aceste „Zile ale muzicii româneşti“,­ organizate pe litoral in cea de a doua jumătate a lunii august, amplă mani­festare cultural-artistică şi educativă care, ince­­pind cu acest an, se va desfăşura periodic după încheierea etapei republicane a Festivalului naţional „Cintărea României“. „Zilele muzicii româneşti“ sunt menite să con­tribuie la continua dezvoltare a activităţii mu­zicale de creaţie şi interpretare din ţara noastră, să îmbogăţească şi să diversifice programul cultural-artistic al stagiunii estivale, să facă tot mai cunoscute, atit oamenilor din ţara noastră, cit şi celor veniţi in vacanţă de peste notare, valorile autentice ale artei româneşti. Vor putea fi astfel admirate talentul şi măiestria unor prestigioşi solişti ale unor ansambluri profesio­niste sau de amatori, laureate ale Festivalu- u lui naţional „Cintarea României", aceste aproa­pcazie oferită pe două săptămâni fiind o fericită Luni 15 august. Corul „Madri­gal" din Bucureşti. Teatrul dra­matic din Constanta, ora 21) ; Orchestrele populare ale Sindi­catului întreprinderii de autotu­risme „Dacia“ — Piteşti şi Casei de cultura din Orăştie. Teatrul de vară din Mamaia ora 20.30. Marti În august. Corul „Madri­gal“. Teatrul Dramatic din Con­stanţa ora 20 ; Orchestrele popu­lare ale Sindicatului întreprinde­rii de autoturisme „Dacia“ — Piteşti şi Casei de cultură din Orăştie. Teatrul de vană din Ma­maia, ora 20.30. Concertul va mai avea loc la Costineşti, miercuri 17 august, ora 20. Miercuri 17 august. Filarmonica de stat Cluj-Napoca. Teatrul dramatic din Constanţa, ora 20 . Formaţiile artistice ale caselor de publicului larg de a cunoaşte muzica româneas­că de cele mai diferite genuri, prin intermediul unor interesante concerte corale, simfonice, de muzică uşoară şi populară, prin spectacole de­­estradă şi ale formaţiilor de amatori, prin pro­grame­ ale brigăzilor artistice. In cadrul celor 30 de concerte şi spectacole care vor avea loc in zilele următoare pe scenele Teatrului dramatic din Constanţa, teatrelor de vară din staţiunile litoralului, vor evolua forma­ţii cunoscute, cum sunt corul „Madrigal“, condus de artistul emerit Marin Constantin,, Filarmo­nica de stat din Cluj-Napoca, dirijată de Emil Simon, Orchestra simfonică a Radioteleviziunii române, dirijată de Iosif Conta, artist emerit, Filarmonica de stat „George Enescu“, dirijor Mircea Cristescu, artist emerit. Alături de aces­tea, formaţii de muzică uşoară şi populară, so­lişti amatori şi profesionişti vor contribui la reuşita acestei manifestări aflată la prima ei ediţie cu un program bogat, pe care vi-l pre­zentăm : cultură din Rîmnicu Vîlcea, Med­gidia. Şcolii populare de artă din Bucureşti şi I.A.S. Ograda — Ia­lomiţa. Teatrul de vară din Ma­maia, ora 20. Spectacolul va mai avea loc şi la Mangalia, Joi 18 august, ora 20. Joi 18 august. Filarmonica de stat Cluj-Napoca. Teatrul drama­tic din Constanta ora 20 . „Re­vista cu paiaţe“, in interpretarea Teatrului satiric muzical „C. Tă­­nase“ din Bucureşti, Teatrul de vară din Mamaia, ora 20. Specta­colul va mai avea loc la Neptun, vineri 19 august, ora 20 şi la Con­stanţa, „Fantasio", sîmbătă 20 august, ora 20. Vineri 19 august. Orchestra simfonică „Lira“ din Brăila, co­rul „Atheneum" al Casei de cul­tură a sectorului 4 Bucureşti, corul „Lira“ din Buzău, cvartetul de coarde şi pian al Institutului politehnic din Bucureşti. Teatrul dramatic din Constanţa, ora 20 . Muzică populară susţinut de or­chestrele I.T.C.V.T. — Timişoara şi sindicatului întreprinderii ,,Partizanul“ — Bacău. Teatrul de vară din Mamaia, ora 20. Specta­colul va mai avea loc la Năvo­dari, duminică 21 august, ora 20. Sâmbătă 20 august. Corala ,,Paul Constantinescu“ din Ploieşti şi corul „Vox Maris“ din Constanţa. Teatrul dramatic din Constanţa, ora 20. Spectacolul va mai avea loc la Mangalia, duminică 21 au­gust, ora 20. Muzică populară susţinută de orchestrele I.T.C.V.T. Timişoara şi sindicatului între­prinderii „Partizanul“ — Bacău. Teatrul de vară din Mamaia, ora 20,30. UNA PE ZI de MATTY - Mie-mi spui că e o prostie, să vin acum aici cind e cald, mişună ţinţarii, bîntuie tăunii şi nici nu se prinde nimic ? Mie, care de 20 de ani ştiu asta ?... Asigurarea in­demne, lipsită de griji 9 Principiul stabilirii pensiei în raport cu importanţa socială a muncii prestate şi cu retribuţia dobîndită în anii de muncă . Un sistem deschis, neplafonat care permite posibilitatea stabilirii unor pensii fără limite su­perioare © Importante sporuri datorate contribuţiei pentru pensia supli­mentară . Cei ce­ au ajuns la vîrsta pensionării au posibilitatea de a-şi continua activitatea . Măsuri menite să înlăture abuzurile în stabilirea pensiilor de invaliditate. Transpunerea în viaţă a orien­tărilor fundamentale ale celui de-al XI-lea Congres al partidu­lui au creat premisele aplicării unui program amplu de ridicare mai accelerată a nivelului de trai al poporului. Mărirea retri­buţiei oamenilor muncii, princi­pal obiectiv al acestui program care urmăreşte ridicarea calită­ţii vieţii, a început să se aplice de la 1 iulie, cind o seamă de categorii de oamenii ai muncii au primit prima tranşă de majo­rare. în acest cincinal, creşterea retribuţiei va fi de peste 30 la sută, faţă de 18— 20 la sută cit fusese prevăzut iniţial. Este un spor ce-şi trage izvoarele din creşterea productivităţii muncii, a reducerii mai accentuate a cheltuielilor materiale, în gene­ral, din mai buna organizare a activităţii productive. O atenţie deosebită a fost acordată creşte­rii retribuţiei directe pentru muncă, a­ creşterii veniturilor, în primul rînd, ale celor care sunt angajaţi în mod efectiv în sporirea avuţiei naţionale. Trep­tat, toate categoriile de oameni ai muncii vor beneficia de aceste majorări, fapt ce ilustrează grija permanentă manifestată pentru bunăstarea materială şi spiri­tuală a întregului popor, afir­marea deplină a personalităţii umane. Bugetele familiale vor creşte, de asemenea, prin mărirea cu 30 la sută a alocaţiilor de stat pen­tru copii, precum şi prin aju­toarele acordate mamelor cu mai mulţi copii. Reflectate in cifre, aceste majorări stabilite pentru creşterea şi ocrotirea ti­nerei generaţii vor fi cu 52,4 la sută superioare fondurilor alo­cate in anteriorul cincinal. Totodată, recenta sporire a pensiilor în medie cu 22 la sută va asigura condiţii mai bune de trai pensionarilor care se bucură de aceeaşi grijă de pînă acum, de respectul pentru tot ceea ce au realizat in perioada de acti­vitate, precum şi pentru tot ce-şi propun să realizeze în conti­nuare în raport cu puterile şi disponibilităţile lor. Acest pro­cent este­ desigur mai mic decit cel al retribuţiei şi este firesc acest lucru intrucit trebuie re­compensaţi, în primul rnd, cei ce lucrează nemijlocit în pro­ducţie, care contribuie direct la făurirea avuţiei naţionale, la progresul ţării, în ultimă instan­ţă la bunăstarea întregului popor. în aplicarea majorărilor este statornicit principiul ca pensiile mici să sporească cu un procent de pină la 40 la sută iar cele mari, cu procente mai­­scă­zute. Este o prevedere echitabila, în măsură să îmbunătăţească, în contextul majorării tuturor pen­siilor, nivelul de trai al celor cu venituri mici, în recentele întilniri cu oame­nii muncii din judeţele Gorj şi Mehedinţi, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a oprit îndelung şi cu claritate şi asupra probleme­lor pensionării şi majorării pen­siilor, arătind că se face maxi­mum de efort pentru asigurarea­ unei vieţi mai bune pensionari­lor şi că aceste eforturi vor fi făcute şi în viitor, în acelaşi spi­rit de dreptate şi echitate so­cială. Superioritatea sistemului nos­tru de pensionare constă în aceea că are la bază principiul stabilirii pensiei în raport cu retribuţia dobîndită în anii de muncă. Cu alte cuvinte, este un sistem deschis, neplafonat, ce permite posibilitatea ajungerii la pensie practic fără limite su­perioare, in această privinţă adăugîndu-se şi contribuţiile pentru­ pensia suplimentară, care adaugă însemnate sporuri pen­siei de bază, astfel incit pensia de asigurări sociale, împreună cu pensia suplimentară pot atin­ge 80 şi chiar 90 la sută din re­tribuţia avută. Spre deosebire de sistemele dintr-o serie de ţări care aplică plafoane rigide, sta­bilind pensii care nu pot depăşi anumite haremuri, sistemul nos­tru permite ierarhizarea pen­siilor în concordanţă cu contri­buţia de muncă adusă societăţii şi în raport cu dezvoltarea con­tinuă a vieţii economico-sociale, cu creşterea venitului naţional. La calcularea pensiei funcţio­nează libera apreciere a viito­rului pensionar in alegerea pe­rioadei de calcul a celor­­ cinci ani consecutivi din ultimii zece de muncă activă in care a avut cea mai bună remuneraţie. Sunt criterii care demonstrează soli­citudinea arătată celor care, da­torită vîrstei înaintate, se retrag din activitatea depusă pină atunci, precum şi caracterul rea­list şi de o profundă omenie ce caracterizează actul normativ menit să reglementeze pensio­narea. Drept fundamental al oameni­lor muncii, garantat de Consti­tuţie, pensia trebuie să reflecte fidel gradul de participare al fiecăruia la dezvoltarea generală a societăţii noastre, să fie sta­bilită după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii prestate, după vechime, retribu­ţie şi grupa de încadrare, acor­­dindu-­se, totodată, şi celor ce şi-au pierdut total sau ^ parţial capacitatea de muncă^ din cauză de accident sau boală profesio­nală. Desigur, la stabilirea pen­siei trebuie să se ţină seama de complexitatea şi­ condiţiile de desfăşurare a muncii conside­rente ce nu trebuie să fie încăl­cate. Iată de ce este firesc ca oamenii care au muncit ani în­delungaţi în condiţii mai difi­cile, cum sunt minerii îialte categorii de muncitori, să se bucure de o pensie proporţional mai mare. Deosebit de importantă este si prevederea ca, in­ cazuri for­tuite, bine întemeiate, unii oa­meni ai muncii să poată ieş la pensie mai devreme- daca răs­pund condiţiilor cerute pentru încadrarea in-­grupele de inva­liditate. Subliniind umanismul acestei prevederi, nu putem trece cu vederea faptul că au existat în domeniul pensionării situaţii cu totul străine eticii, de-a dreptul abuzive, tendinţele unora de a găsi portiţe care să le asigure pensii pe criterii du­bioase, la adăpostul­­ cărora să lîncezească, complăcindu-se in inactivitate sau vinind, conco­mitent, anumite avantaje în afa­ra pensiei. S-a ajuns astfel, la sute de mii de pensionari de gradul III, mulţi dintre ei obţi­­nind actul de pensionare prin încălcarea flagrantă a legii, fiind, vorba românului, „bolnavi de moarte dar mîncînd de toate“, într-o societate a muncii crea­toare cum este a noastră, aseme­nea fenomene trebuie să dispară cu desăvîrşire, iar astfel de „pensionari“, aflaţi,­­ de fapt, în plină putere, să-şi ocu­pe locul în frontul muncii, acolo unde se simte nevoie de forţa lor. De aceea, revizui­rile medicale bianuale , inscri­se în lege privind pensionarii de invaliditate, trebuie să se efec­tueze cu toată seriozitatea şi răspunderea, iar perioada de pensionare pentru invaliditate să fie in mod temeinic folosită pen­tru însănătoşirea celui realmente bolnav, importante obligaţii re­venind în acest sens sistemului nostru de asistenţă medicală, co­lectivului de unde provine pen­sionarul de invaliditate şi, nu în ultimul rînd, lui însuşi, hotărîrii sale de a reveni cit mai curînd în mijlocul tovarăşilor săi de muncă, creatori de bunuri ma­teriale şi spirituale de care pa­tria are atîta nevoie. Pensionarii de invaliditate care prin îngriji­rile ce li se aduc devin apţi de muncă, au datoria de a se înca­dra în efortul constructiv gene­ral, ceea ce, de altfel, şi asigură prevederile noii legi. In acest sens, pensionarea de gradul III nu poate fi considerată decît ca un concediu medical, limitat la o anumită perioadă, pentru re­facerea sănătăţii şi forţei de muncă, care, din­­diferite motive au avut de suferit, în vederea reintrării în activitatea produc­tivă. Nu se poate permite, în nici un caz, ca unii cetăţeni, abuzind de profundul umanism al socie­tăţii noastre, să-şi croiască o viaţă de huzur pe seama celor care, cu conştiinciozitate şi de­votament, muncesc pentru pro­speritatea patriei şi a poporului. Construcţia socialistă,, fiind opera întregului popor, solicită participarea tuturor energiilor, a tuturor generaţiilor. Putem spune, pe drept cuvînt, că par­ticiparea la această grandioasă operă constructivă nu cunoaşte limită de virstă. în acest sens, este privită şi prevederea­­ din lege care dă posibilitatea celor ajunşi la vîrsta pensionării să continue activitatea, dacă, doresc, valorificîndu-şi astfel capacita­tea de muncă şi îndelungata ex­perienţă profesională. Ţara noas­tră — ţară în curs de dezvoltare — are nevoie să folosească toate energiile de care dispu­ne, in­clusiv pe cele ale unor oameni în virstă, aflaţi în plină putere creatoare, dornici s-o fructifice in interesul întregii colectivităţi. Noua lege a pensiilor exprimă înaltul umanism al societăţii noastre care, asigurînd creşterea continuă a nivelului de viaţă al tuturor celor ce muncesc, se pre­ocupă, totodată, de asigurarea unei bătrineţi demne, lipsite de grija zilei de mîine şi celor care, timp de o viaţă, au slujit cu de­votament patria şi poporul, care şi-au adus contribuţia de forţă şi gîndire la vasta operă de con­strucţie socialistă. Este o lege care se înscrise în caracteristicile generale ale orinduirii noastre, guvernate de înaltele principii ale eticii şi echităţii socialiste promovate cu consecvenţă de partid. . Const. Sîrbu / / CĂRŢI ÎN LIBRĂRII EDITURA POLITICA M. Ştefan : Tradiţiile revolu- , ţionare ale organizaţiei pionie­rilor 278 p., 11 lei. EDITURA MINERVA Grigore Alexandrescu : Poe­zii, proză (Seria Patrimoniu) 400 p., 14,50 lei. Nicolae Filimon : Ciocoii vechi şi noi (Seria Patrimoniu) 328 p., 9 lei. Z. Ornea : Curentul cultural de la „Contemporanul“ (Seria „Momente şi sinteze“) 448 pe 16 lei. EDITURA EMINESCU Ioan Slavici : Antologie, pre­faţă, tabel cronologic şi biblio­grafic de C. Mohanu (Seria „Biblioteca critică“) 304 p., 8,25 lei. I­­orgu Iordan : Memorii, vol. I (suplimentare de tiraj) 312 p., II lei. Ion Vlad : Lectura : un eve­niment al cunoaşterii 316 p., 7,75 lei. Eugen Todoran­­ Maiorescu 416 p„ 16 lei. Sorin Titel : Pasărea şi um­bra (roman), 280 p., 8 lei. Nicolae Lupu: Drumul spre pămînt (versuri) 156 p„ 9,25 lei. Hamilcar Petrescu : Lăute de întuneric (roman), 232 p., 7,75 lei. EDITURA CARTEA ROMANEASCA Constantin Crişan : Confesi­uni esenţiale 216 p., 6,25 lei. EDITURA UNIVERS G. Krúdy : Poştalionul roşu 440 pe 15 lei. EDITURA ALBATROS V. G. Rogoz : Drăculeşti (Col. Cutezătorii) 344 p„ 9 lei. EDITURA JUNIMEA N. lonescu : Quod sau Codul penal romanţat (Fantomas 30) 184 pe 4 lei. EDITURA ŞTIINŢIFICA ŞI ENCICLOPEDICA • * * Dicţionar româno-turc 354 p., 16,00 lei. EDITURA MILITARĂ Elena Văcărescu­ : Ţara mea. Culegere de versuri patriotice. ■ Prefaţă şi note Sevastia Bălă­­şescu 120 p., 5,50 lei. Ion Anghel : Manevra în lup­tă 132 pe 9,50 lei. ­­ i Olimpiada constructorilor O întrecere intr-o profesie frumoasă, desfăşurată sub gene­ricul „Olimpiada constructori­lor“, s-a desfăşurat în munici­piul Tirgu Mureş. Au fost pre­zenţi la start, la etapa naţională, 143 de constructori, zidari, dul­gheri şi fierari-betonişti din toate judeţele ţării, ciştigători ai fazelor anterioare. Competiţia a cuprins probe teoretice, in scris şi altele practice deosebit de spectaculoase, desfăşurate pe şantierul spitalului clinic, pre­cum şi in secţia de producţie in­dustrială a Trustului de con-­ strucţii-montaje Mureş. Concu-­­renţii au construit un para­pet de zid din cărămidă, au­­■ confecţionat cofrajul unui stîlp de rezistenţă, au executat pa­tru carcase de armătură pen­tru acoperiş. Locurile­­ au fost ciştigate, pentru cunoştinţele şi indeminarea profesională, de Ni­colae Butiuc, din Constanta, la profesia zidari, de Gheorghe Dobrescu, din Craiova, pentru dulgheri şi de Vasile Bucur, din judeţul Dîmboviţa, in meseria de fierar-betonist. La fazele an­terioare ale concursului profe­sional au luat parte peste 50 000 tineri. (VIRGIL LÁZÁR). Neglijenţă scump plătită In urma unui control efectuat in 17 staţii C.F.R. din judeţul Bacău s-a constatat că, in prima jumătate a anului, un­ număr de 1 132 de vagoane marfă au fost scoase din circulaţie­ pe pe­rioade de 10—80 ore datorită ne­­descărcării lor la timp. Recor­dul in această privinţă il deţine întreprinderea de industrie lo­cală din municipiul Gh. Gheor­­ghiu-Dej, care a imobilizat un număr de 18 vagoane timp de 1 566 de ore, ceea ce înseamnă in medie cite 87 de ore de fie­care vagon. Pentru cele circa 40 000 de ore de imobilizare, în­treprinderile in cauză au fost nevoite să plătească penalităţi in sumă de 1 333 192 lei. Valoa­rea locaţiilor achitate In această perioadă de Combinatul petro­chimic Borzeşti, bunăoară, de­păşeşte suma de 360 000 de lei, iar penalităţile plătite de Com­binatul de prelucrare a lemnu­lui din Bacău se ridică la 170 000 lei. Investigaţiile efectuate au arătat că, in cele mai multe ca­zuri, intirzierile in descărcarea vagoanelor se datoresc neglijen­tei, lipsei de preocupare a con­ducerilor întreprinderilor pen­tru asigurarea mijloacelor de in­­cărcare-descărcare, a spaţiilor de depozitare. Aşa stînd lucru­rile, sintem­ curioşi să aflăm din buzunarul cui au fost plătite aceste penalităţi ? (C. AZOIŢII). Transportul spre Cheia Un grup de turişti ajunşi la Măneciu întrebau disperaţi cu ce se pot deplasa pină la Cheia, în staţiune, interesindu-ne la conducerea filialei O.J.T., direc­torul ei, tovarăşul Ion Rădules­­cu, ne-a spus următoarele : „Prin Măneciu trec dimineaţa trei curse — de la Bucureşti, de la Ploieşti şi cea din Măneciu — dar trec toate trei aproape la aceeaşi oră, in jurul lui 9. Apoi, pină la orele 13 şi ceva nu mai e nici­ o legătură spre Cheia, ceea ce creează justificate ne­mulţumiri turiştilor, mai ales acum in sezon de virf. Soluţii ar fi mai multe, eu propun insă una care se poate aplica cu a­­celaşi număr de maşini. Auto­buzul de Bucureşti, care vine dimineaţa la ora 9,30 şi stă aici pină la orele 18, cind pleacă inapoi la Bucureşti, ar putea face un număr de curse la­ Mă­neciu intre orele 10 şi 12, com­,­pletînd astfel golul din acest in­terval. La fel, şi autobuzul de Ploieşti. Apoi cursele trebuie mai bine corelate cu mersul tre­nurilor din­ staţia CFR Măneciu. Şi încă ceva : graficul de circu­laţie al autobuzelor trebuie ne­apărat afişat aici, in staţia ter­minus din Cheia. Dacă între­prinderea de transporturi auto ni-l pune la dispoziţie, noi, sta­ţiunea, ne obligăm să-l scriem şi să-l afişăm". (AL. MIHAI). Rubrică realizată de Pia Râdulescu COT I101NI „România libera•* L&EWEE Locuiesc in cartierul Co­­lentina iar aprovizionarea cu legume şi fructe o fac, de re­gulă, din piaţa Obor. In ul­timul timp, am constatat ne­numărate abateri, faţă de mercurial, la preţurile perce­pute de producători, astfel că, pentru unele produse, se pretind preţuri mai mari de­cit preţurile maximale pre­văzute în mercurial, sau pentru produse de calitatea a II-a sau a 111-a sunt per­cepute preţurile prevăzute pentru calitatea „extra“. A­­cest lucru este favorizat de lipsa unui control sistematic din partea administraţiei pie­ţei. De nenumărate ori am căutat să iau legătura cu an­gajatul care are obligaţia să supravegheze aplicarea co­rectă a preţurilor insă, tot de atitea ori, n-am reuşit să-i dau de urmă intrucit nu era prezent in piaţă. EUGEN ROŞCA şoseaua Colentina nr. 36 Bucureşti In cursul lunii iulie, făcînd, o călătorie in circuit, arh vi­zitat, printre alte frumuseţi ale naturii, si parcul dendro­­logic din comuna Macea, ju­deţul Arad. Am avut ocazia să văd pe viu diferite specii de arbori rari care se găsesc în acel parc. Dar, cu regret trebuie spus că întreţinerea parcului lasă mult de dorit. Arborii şi arbuştii nu sunt săpaţi la rădăcină, unele spe­cii care cresc mai greu nu sunt bine împrejmuite. Am văzut şi crăci rupte la unii arbori multiseculari. Consider că tovarăşii care se află in fruntea consiliului popular comunal, ar trebui să asigure condiţiile necesare pentru în­grijirea corespunzătoare a acestui valoros parc. MIHAIL ŢURCANU Str. Feleacului nr. 1A Mediaş At­t pe bd. 1 Mai cut şi pe bd. N. Titulescu s-au înălţat multe blocuri noi cu sute de apartamente frumoase şi confortabile. S-au deschis şi multe magazine cu diverse profiluri,­ printre care un res­taurant, magazine cu articole de artizanat, galanterie şi altele. Toate acestea­­ sunt bune dar locatarii noilor blo­curi au nevoie şi de magazine alimentare şi de alte bunuri de consum, atit pe bd. N. Ti­tulescu cit şi pe bd. 1 Mai. De asemenea, pe bd. 1 Mai se simte lipsa unui magazin de metalo-chimice, cu articole de fierărie, vopsele, tehnice şi sanitare etc. Aici au fost trei magazine alimentare si de mezeluri, dar acum, cind s-au dat in folosinţă o mul­ţime de apartamente, s-au desfiinţat două dintre ele şi­­ râminind unul singur, mic şi­­ foarte mult solicitat de locui­tori. Se simte nevoia şi a unui magazin de confecţii-in­­călţăminte pentru ca fami­liile cu copii să nu plece cu ei d­in oraş după cumpărături,­­ mai ales în sezonul de înce­put de an şcolar. Mai mult, am văzut că se mai deschide o braserie. Cred că restau­rantele puteau fi lăsate mai la urmă că baza alimentaţiei pentru un om care se întoarce da la locul lui de muncă nu este restaurantul ci magazi­nul alimentar bine aprovizio­nat. Eu consider că, in primul lună, trebuiau construite ma­gazinele alimentare, fle bu­nuri de consum şi celelalte de­ primă necesitate şi după aceea restaurantele, care nu sunt frecventate decit de o minoritate dintre locatari. De asemenea, în bd. 1 Mai este necesar să se înfiinţeze o a­­genţie C.E.C., căreia ii sim­ţim lipsa. ALEXANDRU CARSTEA str.­Maior Al. Cimpeanu , nr. 38 Bucureşti Ca urmare a peregrinărilor mele prin ţară, ca şi dato­rită schimbului de vederi cu diferiţi prieteni, şi cunoscuţi, am constatat o lăudabilă ■preocupare a edililor din mul­te localităţi de a aşeza in plin centrul urbelor monu­mente închinate celor mai reprezentativi cetăţeni năs­cuţi pe meleagurile respecti­ve. Nu aceeaşi grijă pentru oamenii iluştri născuţi pe te­ritoriul prahovean au dovedit edilii ploieşteni. Şi iată un e­­xemplu. Bustul celui mai mare dramaturg al ţării noastre, Ion Luca Caragiaie, prahovean get-beget, născut in comuna Haimanale, astăzi I.L. Caragiale, să află de foarte mulţi ani u.depozitari“­intr-un părculeţ de ne bd. Republicii, acolo Unde nu-l pot vedea decit rarii cetăţeni care stau cîteva clipe pe cele cinci-şase bănci. Centrul mu­nicipiului nostru a devenit in ultimii ani, deosebit ■ tic frumos. S-ar cuveni, consi­der eu, ca bustul celui care, alături de Eminescu şi Coein­­gă, a ridicat literatura noas­tră pe culmi at­it de inalte, să fie aşezat in faţa Palatu­lui administrativ sau in­tr-unul din parcurile din faţa Cinemascopului sau Palatului poştei. ION IONESCU Brazi judeţul Prahova Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru pe care-l invităm să ne trimită,­­în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii ob­şteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dvs. pe adresa ziarului nostru spe­­cificînd „Pentru rubrica «OPINII»“. TELEVIZIUNE Programul­­ 16: Telex; 16,05 : Itinerar Indian; 16,15 : Teleșcoală; 16,30 : Emisiune în, limba maghiară; 19,10 : Fanfara liceului industrial din Dragoşani; 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Tele­jurnal; 20 : România sub semnul lui August biruitor; 20,25 : Odiseea; 21,20: Festivalul de folclor al ţârilor balcani­ce ; 21,50 : Orizonturi noi ale ştiinţei româneşti ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 15,30 : Oameni al zilelor noastre; 16,45 : Intîlnire cu satira şi umorul; 17,30 : Cenacluri ale tineretului din Capitală; 18,05 : Pentru căminul dv.; 18,20 : Medalion TV : Francisc Şirato; 18,35 : Cîntece şi dansuri; 18,55 : Cuprel 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal;­­20: Actualitatea bucu­­reşteană; 20,25 : Seară de balet : Viaţa, dragostea omului ; interpre­­tează ansamblul de balet al Tea­trului de operetă din București; 21,35; Telex ; 21,40 ; Regan. ȘI A VENIT ZIUA LUMIILOR NE­GRE : Patria (11-SO 251, orele 9-11 - 13—15—17 — 19 -21 ; Festival (15 63 84), orele 8,45 - 10.30 - 12.30 - 14.30 - 16.30 - 18.30 - 20,30 ; Fa­vorit (31 06 15), orele 9,15 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18 - 20 ; Grădina Ca­pitol­ (16 29 17), ora 19,45; STRĂINA: Scala (1103 72), orele 9,30 - 12,30 - 16 - 19 ; Grădina Di­namo (11 03 72), ora 20,15; Luceafărul, (15 87 67), orele 9 — 12 — 16 — 19; Grădina Luceafărul ora 20 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 12 — 16 — 19 ; Grădina Modern, ora 19,45. CANTATA PENTRU CHILE : Central (14 12 24), orele 9,15­­­ 12 - 14,45 -17,30 - 20,15. PLEDOARIE PENTRU DRAGOSTE : Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,15. COMEDIE MUTA '77 : Eforia (13.04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ? Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11 — 13 — 15,1­5 - 17,15 - 19,15; Grădina Moşilor (14 27 14), ora 20. POVESTEA DRAGOSTEI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9­­ (matineu special pentru copii şi tineret) -11,15 - 13,30. OASPEŢI DE SEARĂ : Timpuri Noi, orele 15,45 — 18 — 20. DESENE ANIMATE: Doina (16 35 38), ora 9,30 (matineu special pentru copii şi tineret). PASĂREA ALBASTRA : Doina, orele 11,15 - 13,30 -15,30 - 18 - 20 . Munca (21 50 97), orele 9,30 (matineu special pentru copii şi tineret) — 11,30 — 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,45. TĂNASE SCATIU: Popular (35 15 17), orele 15,30 - 19. OMUL LINIŞTIT: Melodia (12 06 38), orele 9 - 12,15 - 15,45 - 19,15 ; Fe­roviar (50 51 40), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Gloria (47 46 75), orele 8.45 - 11,30 - 14,15 - 17 - 19,45. ROBIN HOOD JUNIOR : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 10,30 - 12,30 -14.30 - 16,30 - 18,30 - 20,30. ULTIMA NOAPTE A SINGURĂTĂȚII: Bucegi (17 05 47), orele 9 — 11 — 13 - 15,30 - 17,30 - 19,30. LOCOTENENTUL MC. , IN ACȚI­UNE : Grădina Bucegi, ora 20. TIMIDUL: Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Arta (213186), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Arta, ora 20,15. BALUL DE SIMBATA SEARA : Lira (31 71 71), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. CĂLUŢUL COCOŞAT : Flamura (85 77 12), ora 9 (matineu special pentru copii și tineret). ROCKY : Flamura, orele 11 — 13,45 - 16,30 — 19,30 ; Grădina Buzesti (50 43 58), ora 20; Buzeşti (50 43 58), orele 9,­ 12 - 14 - 17 - 19.45. URMĂRIRE LA AMSTERDAM : Giu­­leşti (17­ 55 46), orele 9-11. ÎNTOARCERE TIRZIE: Giuleşti, orele 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. FRAȚII MEI, PASĂRI CALATOARE : Aurora (.3504 66), orele 9 - 11,15 -­­13,30 — 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Aurora,­­ora 19,45 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 1,15 -13,30 - 15,45 - 16 - 18, 151 .29,39 ; Grădina Tomis, ora 20. BEETHOVEN - FILE DE VIATA : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,45 - 20. CĂLĂTORIILE LU­­GULLIVER - Fe­rentari (80 49 85), orele 9,30 (matineu specia! pentru copii si tineret) - 11,20 - 13,30. PREMIERA : Ferentari, orele 15,30 - 17,30 - 19,30. PISICILE ARISTOCRATE : Floreasca (33 29 71), orele 9 (matineu special pentru copii și tineret) - 11 - 13. DRAGOSTE, MARE E PUTEREA TA» Floreasca orele 15,30 — 18 — 20. POTOPUL (seriile I şi II)­: Progresul (23 94 10), orele 16 - 19. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11 - 13 - 15,43 - 1 1­3 - 20. .. INSPECTORUL Sl FANTOMA : Co­troeeni (49 48 48), orele 10 — 12 — 14 - 16 - 18 - 20 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18 - 20,15. BUNICUL Sl DOI DELINCVENȚI MINORI: Flacăra (20 33 40), orele 9.30 (matineu special pentru copii­ul tineret) - 11.30 - 13.30. B. D. m ACŢIUNE : Flacăra, orele 16 - 13 - 20. OPERAŢIUNEA ..PETROL" » Grădina Flacăra, ora 20. SOARELE ALB AL PUSTIULUI . Dru­mul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. FRĂŢIORUL : Pacea (60 30 85), orele 16 (matineu special pentru copii şi tineret). ROMANŢA PENTRU O COROANA : Pacea, orele 18 - 20. UN GENTLEMAN IN VESTUL SĂL­BATIC : Grădina Festival (15 63 34), ora 19,45 ; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 20,15. JOE KIDD : Grădina Lira (31 71 71), ora 20,30. ȘAPTE PACATE : Grădina Tițtan (47 46 75), ora 20,15 CUIBUL SALAMANDRELOR : Grădi­na Unirea (17 05 47), ora 20. Cinemateca - sala Union (13 49 04); LUKE, MÎNA RECE, orele 9,45 - 11,45; YELLOW SKY, orele 14 - 16.15 ; UN DOLAR GĂURIT, orele 18,30 - 20.30. CALENDAR 15 august 1977 Soarele răsare la ora 5,19 și apune la ora 19,22. • în 1931 a apărut, în ilegalitate, primul număr al ziarului ,,Scînteia", organ al C.C. al P.C.R. Această zi este ,,Ziua presei române". teatre: DIN STEJAR, STEJAR RĂSARE -spectacol de sunet şi lumină: Teatrul Mic (14 70 81), ora 20,30 la Rotonda scriitorilor din Grădina Cişmigiu;IMN PENTRU OAMENII ACESTUI PAMINT - spectacol de sunet şi lumină: Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 11 la Muzeul Militar Central, str. Izvor nr. 13? (spectacol realizat în colaborare cu Muzeul Militar Central); CAMPING» BOEMA: Teatrul ,,C. Tănase" - Gră­­dina Boema (13 85 43), ora 19,30 » BUCUROŞI DE OASPEŢI: Ansamblu» Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30.

Next