România Liberă, august 1977 (Anul 35, nr. 10192-10217)
1977-08-15 / nr. 10204
Pagina a 20-75 august 7977 Critic și editor UN RIGUROS CRITERIU DE APRECIERE: VALOAREA — In ce măsură constituie, după opinia dv., formula criticeditor, o formulă mai avantajată decit altele, in promovarea unei literaturi viabile ? Și care ar fi argumentele (inclusiv istorice) si exemplele in favoarea acestei formule ? — Ipostaza criticului-editor în viaţă noastră literară reprezintă o realitate, un deziderat, ca şi o absenţă care nu este întotdeauna regretabilă. Dar pentru a înţelege mai exact această stare de lucruri se cuvine să precizăm, atît cit ne este cu putinţă, ce este un editor sau, cine poate fi considerat editor în sistemul nostru de publicare a cărţilor. Dacă pornim de la profesia exercitată, editorii sunt toţi aceia care contribuie la selecţia unor opere, ca şi la întreg procesul finisării unor manuscrise in vederea tipăririi lor. Accepţiunea aceasta este însă foarte largă, ea ar cuprinde o mulţime de oameni care „lucrează cu cartea“, dar nu au acte de identitate reală pentru meseria pe care o îndeplinesc. Să fie atunci editori doar directorii editurilor, fiindcă, cel puţin în principiu, ei sunt aceia care concep liniile orientative ale unui plan editorial, indică anumite criterii de valoare în funcţie de care pot fi acceptate anumite manuscrise, stabilesc o anumită axiologie în circulaţia cărţii tipărite ? Nici această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece atit la noi, cit şi în alte ţări, puţini sunt directorii de edituri care întrunesc aceste atribute. De fapt, ipostaza editorului autentic începe cu redactorul de carte, atunci cind este un veritabil profesionist în domeniul în care este acreditat şi sfîrşeşte cu directorul editurii, atunci cind competenţa sa îl legitimează pentru funcţia pe care o îndeplineşte. După părerea mea, editorul nu reprezintă o problemă de ierarhie, ci una de competenţă şi vocaţie. În întreg sistemul editorial se găsesc numeroşi redactori cultivaţi şi harnici, care nu sint nici critici, nici scriitori. F.i sînt nnişte anonimi __ devotaţi profesiei, mulţumiţi că numele lor apare din cind în cind în caseta unei cărţi. Această masă de anonimi, fără ambiţii literare ascunse, reprezintă marea echipă a celor ce contribuie la construirea unei culturi. Marca lor este priceperea şi onestitatea, bucuria lor este prilejuită de apariţia unor cărţi bune. După cum, alături de aceste echipe de elită, mai pot fi întîlniţi prin ediluri destui nepricepuţi inşi aruncaţi printr-un sistem de relaţii in slujbe comode. Normal ar trebui eliminaţi toți aceşti ■ căpătuiţi într-o activitate nobilă şi plină de Răspundere şi, in acelaşi timp. Convorbire cu Romul Munteanu directorul Editurii „Univers" să fie ajutaţi cei buni să-şi sporească în permanenţă orizontul informaţional. Aşa cum nu ori.... redactor este un editor, nici despre directorii caselor noastre editoriale nu se poate spune acest lucru. Dacă unii dintre aceştia au făcut epocă în viaţa noastră culturală, faptul acesta văzîndu-se mai bine în timp, alţii au nimerit în aceste funcţii printr-un concurs de împrejurări greu de explicat. Nu e vorba de faptul că unii dintre aceştiai nu sunt critici sau scriitori. Chiar dacă ar fi doar simpli administratori în cultură, supraveghetori ai disciplinei de plan, pentru aceasta se impune cunoaşterea unei meserii, specializarea intr-un domeniu, formaţia adecvată editurii pe care directorul-editor o conduce. Editorul nu are o profesie în general. El nu poate tipări acum lucrări de artă, apoi cărţi enciclopedice, cărţi de ştiinţă, apoi albume. Editorul funcţional este un ins specializat în domeniul în care lucrează. Se va spune că şi în trecut am avut editori autodidacţi, editori care intuiau cartea bună prin instinctul lor de oameni deafaceri. Se poate. Dar în faza aceasta, a exploziei de informaţii nu se mai poate face cultură doar cu intuiţia şi instinctul, iar dacă Alexandru Rosetti a "fost un mare editor, faptul acesta se datora culturii, gustului şi spiritului său de omenie în relaţiile cu scriitorii. Aşadar, nu un editor critic cu orice preţ, ci un editor cultivat, onest şi cu autoritate profesională in meseria pe care o exercită. — Care sunt exigenţele pe care meseria de editor, cu responsabilitatea ei, astăzi sporită, le solicită criticului literar ? In ce măsură şi în ce condiţii actul editorial poate deveni un act critic contribuind la perfecţionarea continuă a climatului literar actual ? — Dacă un editor nu este critic, el trebuie să dispună oricum de un mare spirit de discernămînt şi de o largă receptivitate estetică. La porţile fiecărei edituri nu bat numai scriitori de geniu, ci şi oameni cu un talent obişnuit sau pur şi simplu veleitari.. In redacţiile de poezie,proză, teatru sau critică ale unei edituri nu vin numai autori clasicizaţi, care scriu mereu opere bune, ci şi tineri necunoscuţi, nerecomandaţi de nimeni ca şi destui vîrstnici eşuaţi. în această dinamică a cărţii şi a valorilor nu contează nici vîrsta în sine, nici clasicizarea artificială, nici lipsa certificatului de recomandare. Editorul trebuie să aibă un singur criteriu de apreciere : valoarea atit în ce priveşte conţinutul cit şi forma. De aceea, în felul său, editorul ideal are ceva din aerul unui ascet, capabil să suporte şi să reziste la pene-.traţia violentă a laşilor clasici in viaţă, ca şi la agresivitatea debutanţilor fără talent. Dar detectarea valorii reale a unei opere autentice de aceea mediocră sau mimetică, nu se poate face întotdeauna cu uşurinţă. Aici intervine consultul criticilor, lectura multiplicată a unor texte făcută, uneori, de oameni cu profesii diferite aşa cum de altfel se şi preconizează în momentul de faţă, la sugestia secretarului general al partidului. Fără îndoială că, în orice editură, apar întotdeauna şi cărţi ce nu vor întruni consensul criticii. Fenomenul acesta este firesc. Important rămîne faptul dacă critica reţine cărţile bune, face campanie în jurul lor,le impune prin argumente credibile. Nu este suficient ca atunci cind apare o carte foarte bună să fie consemnată ca atare intr-o cronică şi apoi să fie dată uitării. La noi, comentariul permanent se face doar în jurul operelor unor autori clasicizaţi în viaţă, chiar şi atunci cind aceştia scriu cărţi proaste. Să nu uităm că avem foarte mulţi scriitori tineri care scriu mai bine ca vîrstnicii, au un mai acut simţ al timpului în care trăim, iar peste cărţile lor se trece cu prea multă uşurinţă. Să nu uităm, de asemenea, că noi nu trebuie să publicăm cărţifuncţii, ci cărţi-valoare. Mă întreb oare cind se va ocupa critica şi de scriitorii fără opere, din ce în ce mai evidenţi in viaţa culturală ? Este aproape un miracol cum unii „scriitori“ fac carieră literară fără cărţi, de mai bine de cîteva decenii. — Care sunt direcţiile principale de acţiune, „liniile de forţă“ in care vi se par angajate in momentul de faţă competenţa şi responsabilitatea criticilor literari şi, totodată, a editorilor noştri ? — Editorii au nevoie de mai multă perspicacitate şi îndrăzneală, iar la scriitori se simte nevoia unei mai acute şi sincere perceperi a realităţii societăţii, noastre. întotdeauna, cărţile mari ies din făgaşu! unor clişee obişnuite. Dar numai conjugat cu talentul şi perceperea esenţială a realului, curajul civic al scriitorului poate da cărţi mari. Tia Şerbănescu Pe litoral: „Zilele muzicii româneşti" O veritabilă stagiune muzicală se anunţă a fi, prin densitatea programului, aceste „Zile ale muzicii româneşti“, organizate pe litoral in cea de a doua jumătate a lunii august, amplă manifestare cultural-artistică şi educativă care, incepind cu acest an, se va desfăşura periodic după încheierea etapei republicane a Festivalului naţional „Cintărea României“. „Zilele muzicii româneşti“ sunt menite să contribuie la continua dezvoltare a activităţii muzicale de creaţie şi interpretare din ţara noastră, să îmbogăţească şi să diversifice programul cultural-artistic al stagiunii estivale, să facă tot mai cunoscute, atit oamenilor din ţara noastră, cit şi celor veniţi in vacanţă de peste notare, valorile autentice ale artei româneşti. Vor putea fi astfel admirate talentul şi măiestria unor prestigioşi solişti ale unor ansambluri profesioniste sau de amatori, laureate ale Festivalu- u lui naţional „Cintarea României", aceste aproapcazie oferită pe două săptămâni fiind o fericită Luni 15 august. Corul „Madrigal" din Bucureşti. Teatrul dramatic din Constanta, ora 21) ; Orchestrele populare ale Sindicatului întreprinderii de autoturisme „Dacia“ — Piteşti şi Casei de cultura din Orăştie. Teatrul de vară din Mamaia ora 20.30. Marti În august. Corul „Madrigal“. Teatrul Dramatic din Constanţa ora 20 ; Orchestrele populare ale Sindicatului întreprinderii de autoturisme „Dacia“ — Piteşti şi Casei de cultură din Orăştie. Teatrul de vană din Mamaia, ora 20.30. Concertul va mai avea loc la Costineşti, miercuri 17 august, ora 20. Miercuri 17 august. Filarmonica de stat Cluj-Napoca. Teatrul dramatic din Constanţa, ora 20 . Formaţiile artistice ale caselor de publicului larg de a cunoaşte muzica românească de cele mai diferite genuri, prin intermediul unor interesante concerte corale, simfonice, de muzică uşoară şi populară, prin spectacole deestradă şi ale formaţiilor de amatori, prin programe ale brigăzilor artistice. In cadrul celor 30 de concerte şi spectacole care vor avea loc in zilele următoare pe scenele Teatrului dramatic din Constanţa, teatrelor de vară din staţiunile litoralului, vor evolua formaţii cunoscute, cum sunt corul „Madrigal“, condus de artistul emerit Marin Constantin,, Filarmonica de stat din Cluj-Napoca, dirijată de Emil Simon, Orchestra simfonică a Radioteleviziunii române, dirijată de Iosif Conta, artist emerit, Filarmonica de stat „George Enescu“, dirijor Mircea Cristescu, artist emerit. Alături de acestea, formaţii de muzică uşoară şi populară, solişti amatori şi profesionişti vor contribui la reuşita acestei manifestări aflată la prima ei ediţie cu un program bogat, pe care vi-l prezentăm : cultură din Rîmnicu Vîlcea, Medgidia. Şcolii populare de artă din Bucureşti şi I.A.S. Ograda — Ialomiţa. Teatrul de vară din Mamaia, ora 20. Spectacolul va mai avea loc şi la Mangalia, Joi 18 august, ora 20. Joi 18 august. Filarmonica de stat Cluj-Napoca. Teatrul dramatic din Constanta ora 20 . „Revista cu paiaţe“, in interpretarea Teatrului satiric muzical „C. Tănase“ din Bucureşti, Teatrul de vară din Mamaia, ora 20. Spectacolul va mai avea loc la Neptun, vineri 19 august, ora 20 şi la Constanţa, „Fantasio", sîmbătă 20 august, ora 20. Vineri 19 august. Orchestra simfonică „Lira“ din Brăila, corul „Atheneum" al Casei de cultură a sectorului 4 Bucureşti, corul „Lira“ din Buzău, cvartetul de coarde şi pian al Institutului politehnic din Bucureşti. Teatrul dramatic din Constanţa, ora 20 . Muzică populară susţinut de orchestrele I.T.C.V.T. — Timişoara şi sindicatului întreprinderii ,,Partizanul“ — Bacău. Teatrul de vară din Mamaia, ora 20. Spectacolul va mai avea loc la Năvodari, duminică 21 august, ora 20. Sâmbătă 20 august. Corala ,,Paul Constantinescu“ din Ploieşti şi corul „Vox Maris“ din Constanţa. Teatrul dramatic din Constanţa, ora 20. Spectacolul va mai avea loc la Mangalia, duminică 21 august, ora 20. Muzică populară susţinută de orchestrele I.T.C.V.T. Timişoara şi sindicatului întreprinderii „Partizanul“ — Bacău. Teatrul de vară din Mamaia, ora 20,30. UNA PE ZI de MATTY - Mie-mi spui că e o prostie, să vin acum aici cind e cald, mişună ţinţarii, bîntuie tăunii şi nici nu se prinde nimic ? Mie, care de 20 de ani ştiu asta ?... Asigurarea indemne, lipsită de griji 9 Principiul stabilirii pensiei în raport cu importanţa socială a muncii prestate şi cu retribuţia dobîndită în anii de muncă . Un sistem deschis, neplafonat care permite posibilitatea stabilirii unor pensii fără limite superioare © Importante sporuri datorate contribuţiei pentru pensia suplimentară . Cei ce au ajuns la vîrsta pensionării au posibilitatea de a-şi continua activitatea . Măsuri menite să înlăture abuzurile în stabilirea pensiilor de invaliditate. Transpunerea în viaţă a orientărilor fundamentale ale celui de-al XI-lea Congres al partidului au creat premisele aplicării unui program amplu de ridicare mai accelerată a nivelului de trai al poporului. Mărirea retribuţiei oamenilor muncii, principal obiectiv al acestui program care urmăreşte ridicarea calităţii vieţii, a început să se aplice de la 1 iulie, cind o seamă de categorii de oamenii ai muncii au primit prima tranşă de majorare. în acest cincinal, creşterea retribuţiei va fi de peste 30 la sută, faţă de 18— 20 la sută cit fusese prevăzut iniţial. Este un spor ce-şi trage izvoarele din creşterea productivităţii muncii, a reducerii mai accentuate a cheltuielilor materiale, în general, din mai buna organizare a activităţii productive. O atenţie deosebită a fost acordată creşterii retribuţiei directe pentru muncă, a creşterii veniturilor, în primul rînd, ale celor care sunt angajaţi în mod efectiv în sporirea avuţiei naţionale. Treptat, toate categoriile de oameni ai muncii vor beneficia de aceste majorări, fapt ce ilustrează grija permanentă manifestată pentru bunăstarea materială şi spirituală a întregului popor, afirmarea deplină a personalităţii umane. Bugetele familiale vor creşte, de asemenea, prin mărirea cu 30 la sută a alocaţiilor de stat pentru copii, precum şi prin ajutoarele acordate mamelor cu mai mulţi copii. Reflectate in cifre, aceste majorări stabilite pentru creşterea şi ocrotirea tinerei generaţii vor fi cu 52,4 la sută superioare fondurilor alocate in anteriorul cincinal. Totodată, recenta sporire a pensiilor în medie cu 22 la sută va asigura condiţii mai bune de trai pensionarilor care se bucură de aceeaşi grijă de pînă acum, de respectul pentru tot ceea ce au realizat in perioada de activitate, precum şi pentru tot ce-şi propun să realizeze în continuare în raport cu puterile şi disponibilităţile lor. Acest procent este desigur mai mic decit cel al retribuţiei şi este firesc acest lucru intrucit trebuie recompensaţi, în primul rnd, cei ce lucrează nemijlocit în producţie, care contribuie direct la făurirea avuţiei naţionale, la progresul ţării, în ultimă instanţă la bunăstarea întregului popor. în aplicarea majorărilor este statornicit principiul ca pensiile mici să sporească cu un procent de pină la 40 la sută iar cele mari, cu procente maiscăzute. Este o prevedere echitabila, în măsură să îmbunătăţească, în contextul majorării tuturor pensiilor, nivelul de trai al celor cu venituri mici, în recentele întilniri cu oamenii muncii din judeţele Gorj şi Mehedinţi, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a oprit îndelung şi cu claritate şi asupra problemelor pensionării şi majorării pensiilor, arătind că se face maximum de efort pentru asigurarea unei vieţi mai bune pensionarilor şi că aceste eforturi vor fi făcute şi în viitor, în acelaşi spirit de dreptate şi echitate socială. Superioritatea sistemului nostru de pensionare constă în aceea că are la bază principiul stabilirii pensiei în raport cu retribuţia dobîndită în anii de muncă. Cu alte cuvinte, este un sistem deschis, neplafonat, ce permite posibilitatea ajungerii la pensie practic fără limite superioare, in această privinţă adăugîndu-se şi contribuţiile pentru pensia suplimentară, care adaugă însemnate sporuri pensiei de bază, astfel incit pensia de asigurări sociale, împreună cu pensia suplimentară pot atinge 80 şi chiar 90 la sută din retribuţia avută. Spre deosebire de sistemele dintr-o serie de ţări care aplică plafoane rigide, stabilind pensii care nu pot depăşi anumite haremuri, sistemul nostru permite ierarhizarea pensiilor în concordanţă cu contribuţia de muncă adusă societăţii şi în raport cu dezvoltarea continuă a vieţii economico-sociale, cu creşterea venitului naţional. La calcularea pensiei funcţionează libera apreciere a viitorului pensionar in alegerea perioadei de calcul a celor cinci ani consecutivi din ultimii zece de muncă activă in care a avut cea mai bună remuneraţie. Sunt criterii care demonstrează solicitudinea arătată celor care, datorită vîrstei înaintate, se retrag din activitatea depusă pină atunci, precum şi caracterul realist şi de o profundă omenie ce caracterizează actul normativ menit să reglementeze pensionarea. Drept fundamental al oamenilor muncii, garantat de Constituţie, pensia trebuie să reflecte fidel gradul de participare al fiecăruia la dezvoltarea generală a societăţii noastre, să fie stabilită după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii prestate, după vechime, retribuţie şi grupa de încadrare, acordindu-se, totodată, şi celor ce şi-au pierdut total sau ^ parţial capacitatea de muncă^ din cauză de accident sau boală profesională. Desigur, la stabilirea pensiei trebuie să se ţină seama de complexitatea şi condiţiile de desfăşurare a muncii considerente ce nu trebuie să fie încălcate. Iată de ce este firesc ca oamenii care au muncit ani îndelungaţi în condiţii mai dificile, cum sunt minerii îialte categorii de muncitori, să se bucure de o pensie proporţional mai mare. Deosebit de importantă este si prevederea ca, in cazuri fortuite, bine întemeiate, unii oameni ai muncii să poată ieş la pensie mai devreme- daca răspund condiţiilor cerute pentru încadrarea in-grupele de invaliditate. Subliniind umanismul acestei prevederi, nu putem trece cu vederea faptul că au existat în domeniul pensionării situaţii cu totul străine eticii, de-a dreptul abuzive, tendinţele unora de a găsi portiţe care să le asigure pensii pe criterii dubioase, la adăpostul cărora să lîncezească, complăcindu-se in inactivitate sau vinind, concomitent, anumite avantaje în afara pensiei. S-a ajuns astfel, la sute de mii de pensionari de gradul III, mulţi dintre ei obţinind actul de pensionare prin încălcarea flagrantă a legii, fiind, vorba românului, „bolnavi de moarte dar mîncînd de toate“, într-o societate a muncii creatoare cum este a noastră, asemenea fenomene trebuie să dispară cu desăvîrşire, iar astfel de „pensionari“, aflaţi, de fapt, în plină putere, să-şi ocupe locul în frontul muncii, acolo unde se simte nevoie de forţa lor. De aceea, revizuirile medicale bianuale , inscrise în lege privind pensionarii de invaliditate, trebuie să se efectueze cu toată seriozitatea şi răspunderea, iar perioada de pensionare pentru invaliditate să fie in mod temeinic folosită pentru însănătoşirea celui realmente bolnav, importante obligaţii revenind în acest sens sistemului nostru de asistenţă medicală, colectivului de unde provine pensionarul de invaliditate şi, nu în ultimul rînd, lui însuşi, hotărîrii sale de a reveni cit mai curînd în mijlocul tovarăşilor săi de muncă, creatori de bunuri materiale şi spirituale de care patria are atîta nevoie. Pensionarii de invaliditate care prin îngrijirile ce li se aduc devin apţi de muncă, au datoria de a se încadra în efortul constructiv general, ceea ce, de altfel, şi asigură prevederile noii legi. In acest sens, pensionarea de gradul III nu poate fi considerată decît ca un concediu medical, limitat la o anumită perioadă, pentru refacerea sănătăţii şi forţei de muncă, care, dindiferite motive au avut de suferit, în vederea reintrării în activitatea productivă. Nu se poate permite, în nici un caz, ca unii cetăţeni, abuzind de profundul umanism al societăţii noastre, să-şi croiască o viaţă de huzur pe seama celor care, cu conştiinciozitate şi devotament, muncesc pentru prosperitatea patriei şi a poporului. Construcţia socialistă,, fiind opera întregului popor, solicită participarea tuturor energiilor, a tuturor generaţiilor. Putem spune, pe drept cuvînt, că participarea la această grandioasă operă constructivă nu cunoaşte limită de virstă. în acest sens, este privită şi prevederea din lege care dă posibilitatea celor ajunşi la vîrsta pensionării să continue activitatea, dacă, doresc, valorificîndu-şi astfel capacitatea de muncă şi îndelungata experienţă profesională. Ţara noastră — ţară în curs de dezvoltare — are nevoie să folosească toate energiile de care dispune, inclusiv pe cele ale unor oameni în virstă, aflaţi în plină putere creatoare, dornici s-o fructifice in interesul întregii colectivităţi. Noua lege a pensiilor exprimă înaltul umanism al societăţii noastre care, asigurînd creşterea continuă a nivelului de viaţă al tuturor celor ce muncesc, se preocupă, totodată, de asigurarea unei bătrineţi demne, lipsite de grija zilei de mîine şi celor care, timp de o viaţă, au slujit cu devotament patria şi poporul, care şi-au adus contribuţia de forţă şi gîndire la vasta operă de construcţie socialistă. Este o lege care se înscrise în caracteristicile generale ale orinduirii noastre, guvernate de înaltele principii ale eticii şi echităţii socialiste promovate cu consecvenţă de partid. . Const. Sîrbu / / CĂRŢI ÎN LIBRĂRII EDITURA POLITICA M. Ştefan : Tradiţiile revolu- , ţionare ale organizaţiei pionierilor 278 p., 11 lei. EDITURA MINERVA Grigore Alexandrescu : Poezii, proză (Seria Patrimoniu) 400 p., 14,50 lei. Nicolae Filimon : Ciocoii vechi şi noi (Seria Patrimoniu) 328 p., 9 lei. Z. Ornea : Curentul cultural de la „Contemporanul“ (Seria „Momente şi sinteze“) 448 pe 16 lei. EDITURA EMINESCU Ioan Slavici : Antologie, prefaţă, tabel cronologic şi bibliografic de C. Mohanu (Seria „Biblioteca critică“) 304 p., 8,25 lei. Iorgu Iordan : Memorii, vol. I (suplimentare de tiraj) 312 p., II lei. Ion Vlad : Lectura : un eveniment al cunoaşterii 316 p., 7,75 lei. Eugen Todoran Maiorescu 416 p„ 16 lei. Sorin Titel : Pasărea şi umbra (roman), 280 p., 8 lei. Nicolae Lupu: Drumul spre pămînt (versuri) 156 p„ 9,25 lei. Hamilcar Petrescu : Lăute de întuneric (roman), 232 p., 7,75 lei. EDITURA CARTEA ROMANEASCA Constantin Crişan : Confesiuni esenţiale 216 p., 6,25 lei. EDITURA UNIVERS G. Krúdy : Poştalionul roşu 440 pe 15 lei. EDITURA ALBATROS V. G. Rogoz : Drăculeşti (Col. Cutezătorii) 344 p„ 9 lei. EDITURA JUNIMEA N. lonescu : Quod sau Codul penal romanţat (Fantomas 30) 184 pe 4 lei. EDITURA ŞTIINŢIFICA ŞI ENCICLOPEDICA • * * Dicţionar româno-turc 354 p., 16,00 lei. EDITURA MILITARĂ Elena Văcărescu : Ţara mea. Culegere de versuri patriotice. ■ Prefaţă şi note Sevastia Bălăşescu 120 p., 5,50 lei. Ion Anghel : Manevra în luptă 132 pe 9,50 lei. i Olimpiada constructorilor O întrecere intr-o profesie frumoasă, desfăşurată sub genericul „Olimpiada constructorilor“, s-a desfăşurat în municipiul Tirgu Mureş. Au fost prezenţi la start, la etapa naţională, 143 de constructori, zidari, dulgheri şi fierari-betonişti din toate judeţele ţării, ciştigători ai fazelor anterioare. Competiţia a cuprins probe teoretice, in scris şi altele practice deosebit de spectaculoase, desfăşurate pe şantierul spitalului clinic, precum şi in secţia de producţie industrială a Trustului de con- strucţii-montaje Mureş. Concu-renţii au construit un parapet de zid din cărămidă, au■ confecţionat cofrajul unui stîlp de rezistenţă, au executat patru carcase de armătură pentru acoperiş. Locurile au fost ciştigate, pentru cunoştinţele şi indeminarea profesională, de Nicolae Butiuc, din Constanta, la profesia zidari, de Gheorghe Dobrescu, din Craiova, pentru dulgheri şi de Vasile Bucur, din judeţul Dîmboviţa, in meseria de fierar-betonist. La fazele anterioare ale concursului profesional au luat parte peste 50 000 tineri. (VIRGIL LÁZÁR). Neglijenţă scump plătită In urma unui control efectuat in 17 staţii C.F.R. din judeţul Bacău s-a constatat că, in prima jumătate a anului, un număr de 1 132 de vagoane marfă au fost scoase din circulaţie pe perioade de 10—80 ore datorită nedescărcării lor la timp. Recordul in această privinţă il deţine întreprinderea de industrie locală din municipiul Gh. Gheorghiu-Dej, care a imobilizat un număr de 18 vagoane timp de 1 566 de ore, ceea ce înseamnă in medie cite 87 de ore de fiecare vagon. Pentru cele circa 40 000 de ore de imobilizare, întreprinderile in cauză au fost nevoite să plătească penalităţi in sumă de 1 333 192 lei. Valoarea locaţiilor achitate In această perioadă de Combinatul petrochimic Borzeşti, bunăoară, depăşeşte suma de 360 000 de lei, iar penalităţile plătite de Combinatul de prelucrare a lemnului din Bacău se ridică la 170 000 lei. Investigaţiile efectuate au arătat că, in cele mai multe cazuri, intirzierile in descărcarea vagoanelor se datoresc neglijentei, lipsei de preocupare a conducerilor întreprinderilor pentru asigurarea mijloacelor de incărcare-descărcare, a spaţiilor de depozitare. Aşa stînd lucrurile, sintem curioşi să aflăm din buzunarul cui au fost plătite aceste penalităţi ? (C. AZOIŢII). Transportul spre Cheia Un grup de turişti ajunşi la Măneciu întrebau disperaţi cu ce se pot deplasa pină la Cheia, în staţiune, interesindu-ne la conducerea filialei O.J.T., directorul ei, tovarăşul Ion Rădulescu, ne-a spus următoarele : „Prin Măneciu trec dimineaţa trei curse — de la Bucureşti, de la Ploieşti şi cea din Măneciu — dar trec toate trei aproape la aceeaşi oră, in jurul lui 9. Apoi, pină la orele 13 şi ceva nu mai e nici o legătură spre Cheia, ceea ce creează justificate nemulţumiri turiştilor, mai ales acum in sezon de virf. Soluţii ar fi mai multe, eu propun insă una care se poate aplica cu acelaşi număr de maşini. Autobuzul de Bucureşti, care vine dimineaţa la ora 9,30 şi stă aici pină la orele 18, cind pleacă inapoi la Bucureşti, ar putea face un număr de curse la Măneciu intre orele 10 şi 12, com,pletînd astfel golul din acest interval. La fel, şi autobuzul de Ploieşti. Apoi cursele trebuie mai bine corelate cu mersul trenurilor din staţia CFR Măneciu. Şi încă ceva : graficul de circulaţie al autobuzelor trebuie neapărat afişat aici, in staţia terminus din Cheia. Dacă întreprinderea de transporturi auto ni-l pune la dispoziţie, noi, staţiunea, ne obligăm să-l scriem şi să-l afişăm". (AL. MIHAI). Rubrică realizată de Pia Râdulescu COT I101NI „România libera•* L&EWEE Locuiesc in cartierul Colentina iar aprovizionarea cu legume şi fructe o fac, de regulă, din piaţa Obor. In ultimul timp, am constatat nenumărate abateri, faţă de mercurial, la preţurile percepute de producători, astfel că, pentru unele produse, se pretind preţuri mai mari decit preţurile maximale prevăzute în mercurial, sau pentru produse de calitatea a II-a sau a 111-a sunt percepute preţurile prevăzute pentru calitatea „extra“. Acest lucru este favorizat de lipsa unui control sistematic din partea administraţiei pieţei. De nenumărate ori am căutat să iau legătura cu angajatul care are obligaţia să supravegheze aplicarea corectă a preţurilor insă, tot de atitea ori, n-am reuşit să-i dau de urmă intrucit nu era prezent in piaţă. EUGEN ROŞCA şoseaua Colentina nr. 36 Bucureşti In cursul lunii iulie, făcînd, o călătorie in circuit, arh vizitat, printre alte frumuseţi ale naturii, si parcul dendrologic din comuna Macea, judeţul Arad. Am avut ocazia să văd pe viu diferite specii de arbori rari care se găsesc în acel parc. Dar, cu regret trebuie spus că întreţinerea parcului lasă mult de dorit. Arborii şi arbuştii nu sunt săpaţi la rădăcină, unele specii care cresc mai greu nu sunt bine împrejmuite. Am văzut şi crăci rupte la unii arbori multiseculari. Consider că tovarăşii care se află in fruntea consiliului popular comunal, ar trebui să asigure condiţiile necesare pentru îngrijirea corespunzătoare a acestui valoros parc. MIHAIL ŢURCANU Str. Feleacului nr. 1A Mediaş Att pe bd. 1 Mai cut şi pe bd. N. Titulescu s-au înălţat multe blocuri noi cu sute de apartamente frumoase şi confortabile. S-au deschis şi multe magazine cu diverse profiluri, printre care un restaurant, magazine cu articole de artizanat, galanterie şi altele. Toate acestea sunt bune dar locatarii noilor blocuri au nevoie şi de magazine alimentare şi de alte bunuri de consum, atit pe bd. N. Titulescu cit şi pe bd. 1 Mai. De asemenea, pe bd. 1 Mai se simte lipsa unui magazin de metalo-chimice, cu articole de fierărie, vopsele, tehnice şi sanitare etc. Aici au fost trei magazine alimentare si de mezeluri, dar acum, cind s-au dat in folosinţă o mulţime de apartamente, s-au desfiinţat două dintre ele şi râminind unul singur, mic şi foarte mult solicitat de locuitori. Se simte nevoia şi a unui magazin de confecţii-incălţăminte pentru ca familiile cu copii să nu plece cu ei din oraş după cumpărături, mai ales în sezonul de început de an şcolar. Mai mult, am văzut că se mai deschide o braserie. Cred că restaurantele puteau fi lăsate mai la urmă că baza alimentaţiei pentru un om care se întoarce da la locul lui de muncă nu este restaurantul ci magazinul alimentar bine aprovizionat. Eu consider că, in primul lună, trebuiau construite magazinele alimentare, fle bunuri de consum şi celelalte de primă necesitate şi după aceea restaurantele, care nu sunt frecventate decit de o minoritate dintre locatari. De asemenea, în bd. 1 Mai este necesar să se înfiinţeze o agenţie C.E.C., căreia ii simţim lipsa. ALEXANDRU CARSTEA str.Maior Al. Cimpeanu , nr. 38 Bucureşti Ca urmare a peregrinărilor mele prin ţară, ca şi datorită schimbului de vederi cu diferiţi prieteni, şi cunoscuţi, am constatat o lăudabilă ■preocupare a edililor din multe localităţi de a aşeza in plin centrul urbelor monumente închinate celor mai reprezentativi cetăţeni născuţi pe meleagurile respective. Nu aceeaşi grijă pentru oamenii iluştri născuţi pe teritoriul prahovean au dovedit edilii ploieşteni. Şi iată un exemplu. Bustul celui mai mare dramaturg al ţării noastre, Ion Luca Caragiaie, prahovean get-beget, născut in comuna Haimanale, astăzi I.L. Caragiale, să află de foarte mulţi ani u.depozitari“intr-un părculeţ de ne bd. Republicii, acolo Unde nu-l pot vedea decit rarii cetăţeni care stau cîteva clipe pe cele cinci-şase bănci. Centrul municipiului nostru a devenit in ultimii ani, deosebit ■ tic frumos. S-ar cuveni, consider eu, ca bustul celui care, alături de Eminescu şi Coeingă, a ridicat literatura noastră pe culmi atit de inalte, să fie aşezat in faţa Palatului administrativ sau intr-unul din parcurile din faţa Cinemascopului sau Palatului poştei. ION IONESCU Brazi judeţul Prahova Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru pe care-l invităm să ne trimită,în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dvs. pe adresa ziarului nostru specificînd „Pentru rubrica «OPINII»“. TELEVIZIUNE Programul 16: Telex; 16,05 : Itinerar Indian; 16,15 : Teleșcoală; 16,30 : Emisiune în, limba maghiară; 19,10 : Fanfara liceului industrial din Dragoşani; 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal; 20 : România sub semnul lui August biruitor; 20,25 : Odiseea; 21,20: Festivalul de folclor al ţârilor balcanice ; 21,50 : Orizonturi noi ale ştiinţei româneşti ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 15,30 : Oameni al zilelor noastre; 16,45 : Intîlnire cu satira şi umorul; 17,30 : Cenacluri ale tineretului din Capitală; 18,05 : Pentru căminul dv.; 18,20 : Medalion TV : Francisc Şirato; 18,35 : Cîntece şi dansuri; 18,55 : Cuprel 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal;20: Actualitatea bucureşteană; 20,25 : Seară de balet : Viaţa, dragostea omului ; interpretează ansamblul de balet al Teatrului de operetă din București; 21,35; Telex ; 21,40 ; Regan. ȘI A VENIT ZIUA LUMIILOR NEGRE : Patria (11-SO 251, orele 9-11 - 13—15—17 — 19 -21 ; Festival (15 63 84), orele 8,45 - 10.30 - 12.30 - 14.30 - 16.30 - 18.30 - 20,30 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18 - 20 ; Grădina Capitol (16 29 17), ora 19,45; STRĂINA: Scala (1103 72), orele 9,30 - 12,30 - 16 - 19 ; Grădina Dinamo (11 03 72), ora 20,15; Luceafărul, (15 87 67), orele 9 — 12 — 16 — 19; Grădina Luceafărul ora 20 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 12 — 16 — 19 ; Grădina Modern, ora 19,45. CANTATA PENTRU CHILE : Central (14 12 24), orele 9,15 12 - 14,45 -17,30 - 20,15. PLEDOARIE PENTRU DRAGOSTE : Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,15. COMEDIE MUTA '77 : Eforia (13.04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ? Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11 — 13 — 15,15 - 17,15 - 19,15; Grădina Moşilor (14 27 14), ora 20. POVESTEA DRAGOSTEI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 (matineu special pentru copii şi tineret) -11,15 - 13,30. OASPEŢI DE SEARĂ : Timpuri Noi, orele 15,45 — 18 — 20. DESENE ANIMATE: Doina (16 35 38), ora 9,30 (matineu special pentru copii şi tineret). PASĂREA ALBASTRA : Doina, orele 11,15 - 13,30 -15,30 - 18 - 20 . Munca (21 50 97), orele 9,30 (matineu special pentru copii şi tineret) — 11,30 — 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,45. TĂNASE SCATIU: Popular (35 15 17), orele 15,30 - 19. OMUL LINIŞTIT: Melodia (12 06 38), orele 9 - 12,15 - 15,45 - 19,15 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Gloria (47 46 75), orele 8.45 - 11,30 - 14,15 - 17 - 19,45. ROBIN HOOD JUNIOR : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 10,30 - 12,30 -14.30 - 16,30 - 18,30 - 20,30. ULTIMA NOAPTE A SINGURĂTĂȚII: Bucegi (17 05 47), orele 9 — 11 — 13 - 15,30 - 17,30 - 19,30. LOCOTENENTUL MC. , IN ACȚIUNE : Grădina Bucegi, ora 20. TIMIDUL: Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Arta (213186), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Arta, ora 20,15. BALUL DE SIMBATA SEARA : Lira (31 71 71), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. CĂLUŢUL COCOŞAT : Flamura (85 77 12), ora 9 (matineu special pentru copii și tineret). ROCKY : Flamura, orele 11 — 13,45 - 16,30 — 19,30 ; Grădina Buzesti (50 43 58), ora 20; Buzeşti (50 43 58), orele 9, 12 - 14 - 17 - 19.45. URMĂRIRE LA AMSTERDAM : Giuleşti (17 55 46), orele 9-11. ÎNTOARCERE TIRZIE: Giuleşti, orele 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. FRAȚII MEI, PASĂRI CALATOARE : Aurora (.3504 66), orele 9 - 11,15 -13,30 — 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Aurora,ora 19,45 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 1,15 -13,30 - 15,45 - 16 - 18, 151 .29,39 ; Grădina Tomis, ora 20. BEETHOVEN - FILE DE VIATA : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,45 - 20. CĂLĂTORIILE LUGULLIVER - Ferentari (80 49 85), orele 9,30 (matineu specia! pentru copii si tineret) - 11,20 - 13,30. PREMIERA : Ferentari, orele 15,30 - 17,30 - 19,30. PISICILE ARISTOCRATE : Floreasca (33 29 71), orele 9 (matineu special pentru copii și tineret) - 11 - 13. DRAGOSTE, MARE E PUTEREA TA» Floreasca orele 15,30 — 18 — 20. POTOPUL (seriile I şi II): Progresul (23 94 10), orele 16 - 19. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11 - 13 - 15,43 - 1 13 - 20. .. INSPECTORUL Sl FANTOMA : Cotroeeni (49 48 48), orele 10 — 12 — 14 - 16 - 18 - 20 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18 - 20,15. BUNICUL Sl DOI DELINCVENȚI MINORI: Flacăra (20 33 40), orele 9.30 (matineu special pentru copiiul tineret) - 11.30 - 13.30. B. D. m ACŢIUNE : Flacăra, orele 16 - 13 - 20. OPERAŢIUNEA ..PETROL" » Grădina Flacăra, ora 20. SOARELE ALB AL PUSTIULUI . Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. FRĂŢIORUL : Pacea (60 30 85), orele 16 (matineu special pentru copii şi tineret). ROMANŢA PENTRU O COROANA : Pacea, orele 18 - 20. UN GENTLEMAN IN VESTUL SĂLBATIC : Grădina Festival (15 63 34), ora 19,45 ; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 20,15. JOE KIDD : Grădina Lira (31 71 71), ora 20,30. ȘAPTE PACATE : Grădina Tițtan (47 46 75), ora 20,15 CUIBUL SALAMANDRELOR : Grădina Unirea (17 05 47), ora 20. Cinemateca - sala Union (13 49 04); LUKE, MÎNA RECE, orele 9,45 - 11,45; YELLOW SKY, orele 14 - 16.15 ; UN DOLAR GĂURIT, orele 18,30 - 20.30. CALENDAR 15 august 1977 Soarele răsare la ora 5,19 și apune la ora 19,22. • în 1931 a apărut, în ilegalitate, primul număr al ziarului ,,Scînteia", organ al C.C. al P.C.R. Această zi este ,,Ziua presei române". teatre: DIN STEJAR, STEJAR RĂSARE -spectacol de sunet şi lumină: Teatrul Mic (14 70 81), ora 20,30 la Rotonda scriitorilor din Grădina Cişmigiu;IMN PENTRU OAMENII ACESTUI PAMINT - spectacol de sunet şi lumină: Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 11 la Muzeul Militar Central, str. Izvor nr. 13? (spectacol realizat în colaborare cu Muzeul Militar Central); CAMPING» BOEMA: Teatrul ,,C. Tănase" - Grădina Boema (13 85 43), ora 19,30 » BUCUROŞI DE OASPEŢI: Ansamblu» Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30.